Cartea antreprenorilor 2015 final

Cuprins
2
4
8
10
212
213
214
Cuvânt înainte | Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România
Competiţia EY Entrepreneur Of The Year™ în România, ediția 2014
Competiţia EY Entrepreneur Of The Year™ în România
Candidaţii EY Entrepreneur Of The Year™ România 2015
Programul EY World Entrepreneur Of The Year™ 2016
Liderii EY România
Echipa de proiect

În acest an steagul României a fost pentru
prima dată arborat alături de cele ale altor
60 de țări afiliate la programul EY World
Entrepreneur Of The Year™ și pentru
prima dată un antreprenor român s-a
luptat pentru marele titlu dedicat celui
mai bun antreprenor la nivel mondial.
Mircea Tudor, Președinte MB Telecom și
câștigătorul primei ediții naționale
EY Entrepreneur Of The Year™ a asigurat
României o reprezentare de mare nivel,
încă de la prima noastră prezență în finala
internațională.
Indicatorii de performanţă, modelele de
business şi valorile pe care antreprenorii
români le aduc deja pentru al doilea an în
acest program demonstrează maturitatea
şi anvergura antreprenoriatului românesc.
Fapt ce este dovedit și de cifrele care
reprezintă afacerile antreprenorilor de
la ediția 2015. Companiile celor 48 de
antreprenori eligibili totalizează venituri
de 1,2 miliarde EUR și 9.000 de angajați,
cu venituri medii de 27 milioane EUR la
nivel de companie și un număr mediu de
200 de angajați în 2014.
Anvergura deosebită la care a ajuns
antreprenoriatul românesc se poate vedea
și în accentul deosebit al candidaților din
acest an pe dorința de a vedea România
pusă pe harta antreprenoriatului mondial.
Cei mai mulți dintre antreprenori au
crescut organic, prin propriile forțe,
ca jucători naționali, și ne bucurăm să
observăm un interes din ce în ce mai mare
în rândul antreprenorilor înscriși pentru
afirmarea pe piețele externe - la nivel
regional, european sau chiar mondial.
De aproape 30 de ani, această competiţie
globală coagulează comunitatea celor mai
de succes antreprenori din 60 de ţări şi le
oferă ocazia de a inspira o lume întreagă
prin poveștile lor. Programul a evoluat de
la an la an, ajungând astăzi ca mai mult de
jumătate dintre top 100 companii listate
la bursa americană NASDAQ să fi câştigat
premiul Entrepreneur Of The Year.
Este timpul ca antreprenorii români să
facă încă un pas înainte pentru a-şi ocupa
locul firesc în rândurile acestei elite.
Cuv ânt
înainte
Cartea Antreprenorilor 2015 România | 3
Bogdan Ion
Country Managing Partner
EY România
Vă invităm să îi cunoașteți
în paginile care urmează pe
oamenii din spatele unora dintre
cele mai remarcabile afaceri
românești, antreprenorii care
participă în acest an la cea de a
doua ediție a competiției
EY Entrepreneur Of The Year™
din România.

Date agregate finaliști:
Antreprenorii finaliști la ediția 2014
12 finaliști
500 mil EUR
cifră de afaceri
agregată în 2013
7500 angajați
în medie în 2013
Date medii per finalist:
42 mil EUR
cifră de afaceri
în 2013 per companie
600 angajați
în 2013 per companie
companiile finaliste
au peste 12 ani vechime
Prima ediție a EY Entrepreneur Of The Year™ România, 2014
Din 2014, competiţia EY Entrepreneur Of The
Year™, singura competiţie antreprenorială
care se organizează la nivel global, are loc şi în
România.
Așadar, în 2014, România și-a trimis pentru
prima oară un finalist la gala EY World
Entrepreneur Of The Year™, din Monte Carlo,
care a avut loc în luna iunie 2015.
Pe de altă parte, cursa pentru Monte Carlo 2016
a început deja și avem misiunea de a-l găsi
pe cel de-al doilea reprezentat al României la
finala EY World Entrepreneur Of The Year™.
Câștigătorii ediției 2014
EY Entrepreneur of the Year
Mircea Tudor
MB Telecom
Emerging Entrepreneur of the Year
Cristi Badea
MavenHut
Social Entrepreneur of the Year
Istvan Mar
Asociația Fructul Secuiesc

Cartea Antreprenorilor 2015 România | 7Cartea Antreprenorilor 2015 România | 6
Prima ediție a EY Entrepreneur Of The Year™ România, 2014

Mircea Tudor
Președinte MB Telecom
şi Preşedintele Juriului
Cornel Marian
Managing Partner
Oresa Ventures
Marius Ștefan
CEO
Autonom Rent a Car
Omer Tetik
Director General
Banca Transilvania
Mihai Marcu
Director General
Medlife
Jurizarea
Metodologia de înscriere, calificare şi evaluare
a competiţiei Entrepreneur Of The Year™
din România este cea care se aplică la nivel
global în toate ţările care participă la acest
program. Juriul concursului Entrepreneur Of
The Year™ este complet independent şi constă
în lideri de business şi profesionişti dedicaţi
antreprenoriatului. Misiunea lor este să evalueze
diferenţele mici, dar semnificative, care separă
candidaţii buni de cei foarte buni. Juriul va evalua
aplicaţia finaliştilor în mod voluntar şi complet
independent de EY.
Suntem foarte recunoscători faţă
de angajamentul arătat de către
membrii juriului
Pentru selectarea câştigătorului, juraţii vor
examina fiecare aplicaţie pe baza a şase criterii
importante pentru un antreprenor de succes.
Acestea sunt clar definite, pentru a oferi
câştigătorilor din fiecare ţară şanse egale
de a concura la titlul World Entrepreneur of
The Year™:
Spiritul antreprenorial: determinarea, viziunea
şi riscurile calculate şi asumate pentru a
obţine succesul, dar şi capacitatea de a depăşi
dificultăţile şi eşecurile.
Performanţa financiară: venituri, profitabilitate
şi rate de creştere care indică sustenabilitate pe
termen lung; istoricul în obţinerea de finanţare şi
eficacitatea deciziilor de investiţii din trecut.
Direcţia strategică: capacitatea antreprenorului
de a crea şi transforma o viziune de business
în realitate; demonstrarea maturităţii
antreprenoriale prin construirea de alianţe
strategice, dar şi prin atragerea de persoane
valoroase şi talentate ca angajaţi sau în Consiliul
de Administraţie.
Impact global şi asupra comunităţii: generarea
de locuri de muncă și implicarea în comunitate,
efectul asupra stării generale economice a
comunităţii; activităţi de export sau prezenţă în
mai multe pieţe.
Inovaţia: capacitatea de a dezvolta abordări sau
tehnologii noi; crearea unei culturi a inovaţiei şi
abilitatea de a anticipa schimbările din mediul
competitiv.
Integritatea personală: măsura în care
antreprenorul trăieşte propriile valori, dobândind
respectul angajaţilor, competitorilor, familiei şi
comunităţii.
Programul EY Entrepreneur Of The Year™,
singura competiţie antreprenorială globală, are
loc în acest an pentru a doua oară în România.
Prima ediție națională a avut loc în anul 2014.
EY selectează Entrepreneur Of The Year™ în mai
mult de 145 de oraşe din 60 de ţări, acoperind
peste 94% din economia globală. Câştigătorii la
nivel naţional intră în selecţia mondială, titlul
World Entrepreneur of the Year™ fiind acordat
anual la Monte Carlo în cadrul unei ceremonii de
gală cu participare internaţională.
Antreprenorii schimbă lumea. Ei au curajul şi
pasiunea de a-şi realiza visele, de a construi ceva
care va dăinui în timp şi de care vom beneficia cu
toţii.
Premiile acordate în România:
• Social Entrepreneur of the Year
• Emerging Entrepreneur of the Year
• Entrepreneur of the Year
Competiţia EY Entrepreneur Of The Year™ în România
Sponsori EY Entrepreneur Of The Year™ România, 2015
Avem nevoie de antreprenori mai mult ca
niciodată. Abilităţile lor de a inova, de a-i
inspira pe ceilalţi şi de a conduce afaceri de la
faza de start-up până la cea de lider de piaţă
sunt cu adevărat extraordinare. Programul
EY Entrepreneur Of The Year™ recunoaşte
excepţionalul și premiază realizările lor cu cea mai
prestigioasă distincție din lumea business-ului.
Astfel, începând cu 2014, EY oferă
antreprenorilor români oportunitatea de a
participa la cel mai amplu şi apreciat proiect
global de business, dedicat antreprenorilor.
Suntem în căutarea oamenilor care inspiră prin
viziunea, leadership-ul şi realizările lor.
Sponsor principal Sponsori

1
Daniel Panaite
14Agroindustriala Bucium
2
Ioan Istrate
18Alpin 57 Lux
3
Teia Ciulacu (Gavrilescu)
22Atelierul de Pânză
4
Dan Pitic
26Ax Perpetuum Impex
5
Andrei Crețu și Iulian Cîrciumaru
30Benefit Seven
6
Vasile Armenean
34Betty Ice
7
Horațiu Țepeș
40Bilka Steel
8
Florin Scarlat
44Bit Solutions
9
Neal Barber
48Blue Projects
10
Bogdan Georgescu
52Bookster
11
Victor Ioan Deleanu
56Casa de Vinuri Cotnari
12
Mihai Anghel
60Cerealcom, Domeniul Coroanei Segarcea
13
Claudia Chirciu
64Chihlimbar
14
Adrian Bădescu
68Clinicile Medicis
15
Philipp Cox
72Cramele Recaș
16
Dragoș Iulian Matei
78Dăruiesc.ro
17
Octavian Bădescu
82Delivery Solutions
18
Marian Pantazescu
86Direct One
19
Gheorghe Manole
90Eximprod Grup
20
Octavian Radu
94Flaro Prod
21
Bogdan Pițigoi
98Grupul de firme Tester
22
Tudor Maxim
102Hostels United
23
Florin Pleșca
106Icelandia
24
Genoveva Hossu
110Ingeno Premium
17 18
1 2 3 54 6
7 8 9 1110 12
13 14 15 16
19 20 21 2322 24
pagina

25
Caroline Fernolend
114Mihai Eminescu Trust
26
Cristian Ispas
118Motivation
27
Dumitru Popescu
122Natural și Pop Industry
28
Marcel Borodi
126Net Brinel
29
Thomas Knobel
130Nobel Grup
30
Loredana Preda
134Noblesse Group
31
Iosif Oniță
138Onelia
32
Dan Georgescu
142Palatul Vechiturilor
33
Marinela și Ion Drăgoi
146Pet Star Holding
34
Bogdan Herea
150Pitech+Plus Grup
35
Nicu Plai
154Play Solutions
36
Cătălin Ceposu
158Rampad Construct
37
Eliza Rogalski
162Rogalski Damaschin Public Relations
38
Mihai Miron
166Ropharma
39
Dan Isai
170Salad Box
40
Piersante Savini
174Savini Due
41
Lorand Soares-Szasz
178Soares Consulting
42
Adrian Blidăruș
182Softelligence
43
Levente Hugo Bara
186Supremia Grup
44
Doina Cepalis
190Te-Rox Prod
45
Florin Madar
196Temad Grup
46
Alin Copîndeanu
200Tudor Tailor Invest
47
Jean Valvis
204Valvis Holding Grup
48
Monica Cadogan
208Vivre Deco
25 26 27 2928 30
31 32 33 3534 36
37 38 39 4140 42
43 44 45 4746 48
pagina

Agroindustriala Bucium, producător de vinuri cu
tradiție din zona Moldovei, a fost preluată prin
privatizare de antreprenorul Daniel Panaite în anul
2003. Activitatea sa a fost complet restructurată,
iar în următoarea perioadă se urmărește
modernizarea liniei de îmbuteliere și a cramei prin
investițiile realizate din fonduri proprii și fonduri
europene. În 2014 cifra de afaceri s-a ridicat la
2,4 milioane EUR. Din același an Bucium a început
să exporte licorile valoroase în Statele Unite ale
Americii și în Germania.
De la vinuri de masă
la vinuri “premium”
pentru piața
românească din ce
în ce mai sofisticată
Agroindustriala Bucium
Daniel Panaite
„Vom continua să creștem
prin tenacitate, deschidere și
încredere în oameni.”
Daniel Panaite
Director al Consiliului de Administrație

A fost pus în practică un proiect de educare a
consumatorilor în direcția înțelegerii și aprecierii
calității vinului. Prin traseul turistic “Traseul
vinului de Bucium” vizitatorii beneficiază de
expuneri specializate susținute de oenologi,
somelieri și ghizi specializați în industria vinului.
Pentru a asigura succesul rețelei proprii de
magazine, Bucium a investit în noul design
al acestora. De asemenea, pentru a susține
reorientarea de piață, Bucium a investit în
marketing-ul sticlelor de vin, spumante, distilate
(ambalaje, etichete, dopuri) și a încheiat un
parteneriat strategic cu unul dintre cei mai
renumiți designeri români, Cătălin Botezatu,
pentru noua gamă de vinuri Bote D’Amore,
dedicată cluburilor, teraselor și sezonului estival
de pe litoral.
Pentru următoarea perioadă se urmărește
modernizarea liniei de îmbuteliere și a cramei.
Investițiile planificate vor fi finanțate din fonduri
proprii și din fonduri europene. Agroindustriala
Bucium a câștigat 3 proiecte europene pentru
plantarea de viță-de-vie, pentru marketing-
ul online al produselor podgoriei și pentru
modernizarea laboratorului.
Daniel Panaite încheie: “Avem un impact mare
în comunitate, în primul rând prin taxele și
impozitele pe care le plătim lună de lună la
Bugetul de Stat și Bugetul Asigurărilor Sociale.
Ne implicăm și în activități desfășurate în
comunitatea noastră, sponsorizând unele
ONG-uri precum și inițiative variate.
Încercăm să rămânem unul dintre producătorii
care contribuie la pregătirea forței de muncă
din zonă, prin specializarea acesteia în meseriile
din industria vinului. Lucrăm îndeaproape cu
AJOFM Iași pentru a găsi proiecte de atragere a
forței de muncă în cadrul acestei industrii atât de
frumoase.”
Daniel Panaite
Director al Consiliului de Administrație
Numele companiei
Fondată 1949
Industrie Industria vinului
Număr curent angajați 65
Cu un istoric atestat documentar încă din 1469
– când Ștefan cel Mare dona Mitropoliei din
Suceava o suprafață de vie din dealul Socola
–, Bucium este una dintre cele mai importante
podgorii din zona Moldovei, așezată pe patru
dintre cele șapte coline ale Iaşiului: Dealul
Bucium, Dealul Vișani, Dealul Tomești şi Dealul
Pietrăria. Oficial, bazele podgoriei s-au pus în
anul 1949, iar în 1970 - 1980 societatea avea în
exploatare 1050 ha de viță-de-vie și 400 ha de
pomi fructiferi, fiind una dintre cele mai mari din
Moldova.
Adăugând la calitățile soiurilor autohtone,
Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Neagră,
pe cele ale soiurilor Aligote, Muscat Ottonel,
Merlot, vinurile obținute au o tipicitate specifică
Podgoriei Bucium și, mai nou, au fost adăugate
portofoliului Cabernet Sauvignon și renumitul soi
Busuioacă de Bohotin (chiar din zona Bohotin).
Dacă înainte de 1989, podgoria producea vinuri
în special pentru export, în general pentru Rusia
și Germania, după Revoluție aceasta a încercat
să își dezvolte vânzările pe piața românească,
în condițiile în care legăturile comerciale cu
exteriorul au scăzut.
În 2003, compania a fost preluată prin
privatizare de Daniel Panaite care a continuat
efortul de marketizare a vinurilor de Bucium și a
reorganizat compania pe principii de eficiență.
Daniel a fost întotdeauna conectat cu tot ceea
ce înseamnă roadele pământului, motivat în
același timp de realizarea de activități profitabile.
De mic a crescut iepuri, în vacanțe mergea la
legat de vie și cules vișine în livadă – toate munci
bine plătite pentru un adolescent care își dorea
să aibă propriile venituri. Vântul schimbărilor
din perioada de tranziție a României l-a făcut
să deschidă o consignație, un magazin de
piese auto, o clădire de birouri și o stație peco.
Dorindu-și o diversificare a portofoliului, Daniel
Panaite a investit în Agroindustriala Bucium,
atunci când aceasta a fost privatizată.
Din acel moment, în anul 2003, și-a dedicat
întreaga pricepere și putere de muncă podgoriei.
Din structura de peste 200 de oameni a
păstrat 60-70 și a investit în reorganizare și
retehnologizare.
Bucium, cunoscut la export mai ales pentru
vinurile spumante și pentru vinurile de masă,
vânzând în fiecare an milioane de litri de vin, a
început să își diversifice portofoliul de produse,
astfel că astăzi acesta cuprinde sortimente foarte
apreciate pe piața naţională: gama de spumante
cu renumitul Spumant Muscat Ottonel, o variată
gamă de vinuri liniștite, Rameros, rachiu de pere
Williams. În cei 10 ani care au urmat modelul
de business al companiei a fost schimbat, iar
produsele au fost adaptate la noile nevoi ale
pieței.
În 2014 cifra de afaceri s-a ridicat la 2,4 milioane
EUR. Aproximativ 4-5% din cifra de afaceri
reprezintă exporturi. Din anul 2014 Bucium a
început să exporte licorile valoroase în Statele
Unite ale Americii și în Germania. De asemenea,
se află în discuții pentru a începe livrările și pe
alte piețe.
În ultimii 2 ani Bucium a demarat un al doilea
proces de reinventare, pentru a include game de
produse pentru segmentele de mijloc și premium
ale pieței. Astfel, Bucium valorifică superior
materia primă, strugurii recoltați de pe dealurile
din apropierea Iașiului.
“Obiectivul nostru este ca în 2015 să atingem o
creștere cu peste 30% a cifrei de afaceri și 10% a
profitabilității prin reorganizarea unor procese,
schițarea unei organigrame mai eficiente și
flexibile, dar și atragerea de noi angajați valoroși
sau chiar externalizarea unor activități pentru
a crește calitatea rezultatelor, dar și viteza
de reacție la cerințele pieței”, spune Daniel
Panaite, Director al Consiliului de Administrație
Agroindustriala Bucium.
Strategia de dezvoltare a companiei în următorii
ani se bazează pe creșterea vânzărilor din
rețeaua proprie de magazine, dar și pe
implementarea unui sistem de franciză. De
asemenea, a fost schimbat sistemul de distribuție
și vânzare, fiind înlocuit cu un sistem de
distribuție directă, ceea ce a însemnat angajarea
unei echipe noi, o flotă nouă de mașini,
instalarea unui sistem IT necesar comunicării și
monitorizării activității, proceduri noi de lucru și
training pentru forța de vânzări.

Cu o cifră de afaceri de 15,7 milioane EUR anul
trecut, Alpin se situează în topul producătorilor de
înghețată din România. În urma unor investiții de
20 milioane EUR, Alpin operează o fabrică modernă
de înghețată, dotată cu utilaje de ultimă generație,
spații de depozitare și o flotă auto de peste
250 mașini. Capacitatea de producție este de
100 tone de înghețată pe zi, numărul de sortimente
de înghețată comercializate ridicându-se la 100.
Alpin 57 Lux
Când de fiecare dată
socoteala de acasă
se potrivește
cu cea din piață
Ioan Istrate
„Prin cercetare de piață și
inovând constant ne atingem
sau chiar depășim în fiecare
an obiectivele.”
Ioan Istrate
Director General
Alpin 57 Lux

De asemenea, ca răspuns la schimbările ce au
loc în gusturile consumatorilor, Alpin propune
în fiecare an 5-6 sortimente noi de înghețată.
Folosind cercetarea de piață și inovând constant
prin produse noi, Ioan Istrate se declară cu
adevărat mulțumit de faptul că întotdeauna și-a
atins sau chiar depășit bugetele anuale: “Anul
acesta am crescut cu 30%, mai ales pe fondul
unei veri foarte călduroase, dar și anul trecut am
crescut, cu 7%“.
Compania a creat și creează locuri de muncă în
cadrul comunității, angajând personal atât din
mediul urban, cât și din mediul rural.
Pe perioada de extrasezon, o parte din angajați
sunt transferați la fabrica de produse de
patiserie. Chiar dacă nu au o sezonalitate certă,
în perioada iernii consumul de astfel de produse
crește.
Compania are un impact pozitiv asupra
comunității nu numai prin crearea de locuri
de muncă, ci și prin susținerea diverselor
evenimente cu caracter sportiv (cupa de golf
Alpin - Paul Tomiță – 15 ediții) sau educative
(Olimpiada de matematică - faza județeană,
Săptămâna altfel, Ziua copilului etc.). “Un aport
deosebit la susținerea comunității îl avem prin
contribuțiile substanțiale la bugetele locale,
participand astfel indirect la dezvoltarea orașului
Sebeș”, conchide antreprenorul Ioan Istrate.
Ioan Istrate
Director General
Numele companiei
Alpin 57 Lux
Fondată 1993
Industrie
Industria
alimentară
„Cum știm cu toții, după Revoluție, toată lumea
era oarecum bulversată. Atunci fiecare a încercat
să facă ceva. Eu am fost foarte hotărât să îmi
construiesc o societate, mai ales că și în timpul lui
Ceaușescu am lucrat în mediul privat. Părinții mei
au fost meseriași, și atunci am avut atitudinea
potrivită pentru a începe pe cont propriu. Pur
și simplu am înființat o societate comercială în
1993”, își amintește despre începuturile Alpin
57 Lux antreprenorul Ioan Istrate.
Primul obiect de activitate a fost producția de
înghețată. Deși a terminat școala comercială
și liceul economic, Ioan Istrate nu și-a dorit să
înceapă o activitate comercială, ci să propună
consumatorilor un produs realizat de compania
sa. Ioan Istrate și-a urmat visul în contextul în
care, în perioada respectivă, marjele comerciale
erau semnificative și mulți antreprenori s-au
orientat către distribuția de produse.
A început cu 2 aparate stradale, vânzând
înghețată la cornet, inspirat de gelateriile pe care
îi făcea plăcere să le admire atunci când mergea
în străinătate. În timp, a ajuns la 10 aparate,
ca apoi să demareze producția în propria casă,
unde și-a creat un laborator. Alpin producea în
laboratorul propriu 10 sortimente de înghețată,
într-un regim semi-industrial, în 3 schimburi,
cu 15-20 de angajați în fiecare schimb.
Avantajul unei piețe libere a condus la o
creștere accelerată a business-ului, mai ales
în urma investițiilor în utilaje performante,
achiziționate din banii proprii, în leasing sau
cu resurse obținute de la bănci. De asemenea,
deși creșterea s-a făcut mai ales organic, merită
menționat faptul că Alpin a încheiat și achiziții de
competitori mici care i-au alimentat dezvoltarea.
În 2000, când activitatea nu mai putea fi
susținută ca amploare în laboratorul inițial,
Alpin s-a mutat într-o nouă fabrică, iar actuala
capacitate de producție a fost construită pe o
platformă de 30.000 metri pătrați.
Ca și canale de distribuție, antreprenorul
utilizează toate mijloacele puse la dispoziție de
piață, de la supermarket-uri și hipermarket-uri,
la magazine mici de cartier.
Ioan Istrate povestește despre nivelul de
dezvoltare atins de Alpin: “Am investit peste
20 mil EUR în afacere, investiții concretizate
într-o fabrică modernă de înghețată, dotată cu
utilaje de ultimă generație, spații de depozitare
și o flotă auto de peste 250 mașini. La ora
actuală avem o capacitate de producție de
100 tone de înghețată/zi și comercializăm peste
100 de sortimente de înghețată. Societatea a
dezvoltat o rețea proprie de distribuție, înființând
25 de puncte de lucru, acoperind întreaga
suprafață a țării”.
Cu o cifră de afaceri de 15,7 milioane EUR anul
trecut, atinsă din vânzarea sub brand-urile
proprii, dar și a mărcilor proprii Carrefour și
Profi, cu care colaborează de peste 12 ani, Alpin
se situează în topul producătorilor de înghețată
din România. Numărul de angajați din grup se
ridică la 700 de persoane, din care în Alpin sunt
angajați aproximativ 500.
În paralel cu producția de înghețată, Alpin
Lux este specializată în realizarea de produse
de patiserie proaspete sau congelate. Pentru
folosirea logisticii de frig și pentru menținerea
personalului pe perioada iernii, având în vedere
sezonalitatea înghețatei pe piața românească,
unde este percepută nu ca un desert, ci ca o
răcoritoare, în anul 2001 familia Istrate a decis
să pună bazele unei fabrici de patiserie congelată
în cadrul căreia se realizează produse cum ar fi:
foietajul franțuzesc, minipateurile și minirulourile
Romcherie, acestea fiind comercializate vrac și
ambalate.

“Atelierul de Pânză” este un proiect creat de
Asociația ViitorPlus în 2009, ca un spaţiu de
producţie inovator, care se ghidează după
principiul consumului responsabil. Funcţionează
ca o întreprindere socială, ce desfăşoară activitate
economică pentru a putea susţine misiunea de mediu
şi pe cea socială: găsirea unei alternative la pungile
din plastic, utilizând materiale textile prelucrate cât
mai puțin posibil, creând locuri de muncă pentru
persoanele cu dizabilităţi.
Încurajarea consumului
responsabil, ajutând
persoanele defavorizate
sau cu dizabilități
Atelierul de Pânză
„Oferim consumatorului
satisfacţia că a contribuit
într-un mod responsabil la
protecţia mediului.”
Președinte

De asemenea, Atelierul își propune să acționeze
responsabil și ecologic și să recicleze cât mai
mult. Industria de textile este un foarte mare
poluator, de aceea 5% din producția de anul
trecut a Atelierului a fost realizată în mod
programatic din deșeuri textile reutilizate.
Obiectivul pentru următorii 5 ani este însă ca
acest procent să crească la 50%. Un alt obiectiv
al Atelierului se referă la 0% deșeuri în cadrul
companiei, pentru o dezvoltare durabilă și
responsabilă.
Atelierul de Pânză este membru în Reţeaua
Întreprinderilor Sociale de Inserţie din România
(RISE), al cărei obiectiv principal este
promovarea economiei sociale, în primul rând
prin crearea cadrului legal de implementare a
acesteia.
„Mai este foarte mult drum de parcurs până la
o schimbare profundă a societăţii şi este oricum
un demers în care e nevoie de mulţi oameni şi
multe instituţii. Eu m-am înarmat cu răbdare şi
multă pasiune, pe care încerc să le transmit şi
persoanelor din jurul meu.
Şi nu atât prin vorbe, cât prin exemple concrete,
prin proiecte care sunt făcute altfel, integrând
principii de sustenabilitate. Îmi doresc enorm să
ajung să extind la o scară şi mai mare proiectele
pilot şi bunele practici create până acum, iar
la asta oricine poate contribui.” Teia Ciulacu,
Preşedinte Atelierul de Pânză
Contribuția Atelierului de Pânză în domeniul
economiei sociale de la nivelul României a fost
recunoscută prin numeroase premii, acesta fiind
de asemenea câștigător a mai multe grant-uri:
premiul NESsT, premiu special Gala Societății
Civile, grant-uri oferite de The Body Shop
Foundation, premiul Antreprenorul lunii aprilie
2015, oferit de Ambasada Statelor Unite.
Teia Ciulacu
Președinte
Numele companiei
Fondată 2009
Industrie Industria textilă
Teia Ciulacu (Gavrilescu) este fondatoare
şi Preşedinte al Asociaţiei pentru dezvoltare
durabilă ViitorPlus și iniţiatoare a întreprinderii
sociale Atelierul de Pânză. Teia a început să se
implice intens în proiecte de voluntariat încă
din facultate, alături de asociaţia studenţească
AIESEC. A coordonat proiecte, a fost trainer,
a strâns fonduri, şi a lucrat în ţări diferite timp
de mai mult de patru ani. Drumul său dedicat
implementării dezvoltării durabile a început în
2004, în zona corporatistă, unde a fost implicată
în strategia de implementare a “neutralităţii
în carbon” în cadrul unei instituţii bancare
internaţionale. După trei ani a făcut o încercare
şi în sistemul public, cu obiectivul de a revizui
strategia naţională pentru dezvoltare durabilă.
Piedicile din sistem au determinat-o însă curând
să revină în sectorul ONG, unde a găsit libertatea
de acţiune şi gândire pentru a schimba ceva,
chiar dacă la scară mică.
„Am găsit oameni pasionaţi de acelaşi domeniu
şi am înfiinţat ViitorPlus – asociaţia pentru
dezvoltare durabilă. De atunci pot spune că
trăiesc o viaţă cu adevărat împlinită. În fiecare zi
lucrez la realizarea unui vis care va ţine o viaţă
întreagă, pentru că este un efort continuu, unde
rezultatele vin doar în timp, iar nevoile sunt
extrem de diverse şi complexe.” Teia Ciulacu,
Preşedinte ViitorPlus și Atelierul de Pânză.
“Atelierul de Pânză” este un proiect creat de
ViitorPlus, care a debutat în 2009 cu un minim
de investiții, ca un spaţiu de producţie inovator,
care creează noi valori, noi şanse, noi produse
și care se ghidează după principiul consumului
responsabil. Funcţionează ca o întreprindere
socială, ce desfăşoară activitate economică
pentru a putea susţine misiunea de mediu
şi pe cea socială: găsirea unei alternative la
pungile din plastic, utilizând materiale textile
prelucrate cât mai puțin posibil. Atelierul este un
exemplu concret în ceea ce priveşte producţia şi
consumul durabil, dar şi crearea unor locuri de
muncă pentru persoanele cu dizabilităţi. În acest
sens, Atelierul a obținut în mai 2014 avizarea
funcționării ca și Unitate Protejată. În cadrul
Atelierului de Pânză, printre cele 22 de persoane
angajate de la înființarea atelierului s-au numărat
6 persoane cu dizabilități și 6 persoane cu
probleme sociale, 3 dintre acestea beneficiind
de reinserție socio-profesională care le-a permis
angajarea în continuare și în alte entități.
Din 2009 și până la sfârșitul anului 2014,
Atelierul a produs mai mult de 88.000 de sacoșe
de pânză, ceea ce înseamnă înlocuirea a 13,8
milioane de pungi de plastic (dacă se consideră
că o sacoșă de bumbac înlocuiește 3 pungi de
plastic pe săptămână).
Față de anul 2014, când Teia a aplicat prima dată
cu proiectul Atelierul de Pânză pentru premiul
Social Entrepreneur Of The Year, Atelierul a
reușit, pe lângă atingerea break-even-ului, să își
schimbe o parte din echipamentele tehnologice
în cadrul unui proiect POSDRU și a reușit să
diversifice portofoliul de produse (penare, genți
de laptop etc.). În proiect sunt angajate acum
13 persoane din care 4 persoane cu dizabilități
și 3 persoane cu probleme sociale.
Teia Ciulacu a conceput Atelierul ca o afacere
socială care să genereze veniturile necesare
pentru auto-susţinere doar din activitatea
economică derulată, având drept obiectiv pe
termen lung obţinerea autonomiei financiare
și susţinerea altor proiecte ale organizaţiei din
surplusul obţinut. În prezent, produsele sunt
achiziţionate de companii, care le personalizează
pentru diferite evenimente şi ocazii. Dar se
găsesc şi în reţele de distribuţie, precum librării,
ceainării sau băcănii.
„Concurenţa puternică vine din partea preţurilor
mici pe care le au sacoşele care provin din
zona Asiei. Facem faţă acestei presiuni
oferind un alt tip de sacoşă. Oferim ceea ce le
lipseşte produselor importate, o bună calitate
a materialelor, a lucrăturii şi flexibilitate în
realizarea de modele noi şi personalizate. În plus,
oferim consumatorului satisfacţia că a contribuit
într-un mod responsabil la protecţia mediului”,
spune Teia Ciulacu.
Obiectivele Asociaţiei pe termen lung sunt
extinderea proiectului prin crearea unor noi
locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilităţi,
precum şi creşterea impactului pozitiv asupra
mediului, prin diversificarea materiilor prime
utilizate în procesul de producţie (deşeuri textile
– pânză naturală de in şi cânepă).

Ax Perpetuum Impex este una dintre cele mai mari
companii românești din domeniul producției și
distribuţiei de articole pentru amenajări interioare
şi exterioare. În 2014, Grupul Perpetuum, alcătuit
din 21 de companii, organizate în 8 divizii, a
generat afaceri de 22,7 milioane EUR, cu o rată de
profitabilitate de 5%. Echipa este formată din 230 de
angajați, care acoperă integral teritoriul României.
În ultimii ani compania s-a extins și regional, prin
intrarea pe piețele din Cehia, Slovacia, Ungaria,
Bulgaria și Republica Moldova.
Antreprenor
de succes
prin diversificare
continuă
Ax Perpetuum Impex
Dan Pitic
„Ne place competiția; cu cât
e mai prezentă, cu atât noi
devenim mai buni și trebuie
să ne dezvoltăm mai repede.”
Dan Pitic
Președinte
Ax Perpetuum Impex

Dan Pitic este recunoscut pentru sprijinul acordat
inițiativelor antreprenoriale pentru tineri, fiind
implicat activ în cadrul a diferite programe de
mentorat, prin oferirea de suport în drumul spre
construirea unei afaceri. El este încă din 2012
mentor în cadrul Fabricii de Antreprenori, unul
dintre cele mai ambițioase proiecte de mentorat
din România. Sprijinul său nu s-a oprit însă
doar la a oferi sfaturi tinerilor antreprenori, el
susținând financiar de-a lungul timpului lansarea
mai multor afaceri prezentate de tineri în cadrul
Fabricii de Antreprenori.
Acest tip de implicare în activitățile comunității
a fost impus de către Dan Pitic la nivelul întregii
companii. Perpetuum este de asemenea unul
dintre partenerii tradiționali ai TIFF, cel mai mare
festival de film din România.
Pentru viitor, Dan Pitic și-a propus creșterea
cifrei de afaceri la 50 milioane EUR, prin
extinderea gamei de produse, diversificarea
canalelor de vânzări, extinderea activităților de
cercetare și producție și intrarea pe noi piețe,
unde experiența managementului Perpetuum
și platforma logistică prezintă un avantaj
considerabil.
„Treaba mea este să îmi dau seama ce se va
întâmpla peste 3-5 ani. Acesta e principalul meu
rol. Și să reușesc să transmit colegilor mei ce au
de făcut pentru a fi pregătiți pentru acel moment.
Ca și manager general trebuie să ai o viziune pe
termen lung.”
Dan Pitic concluzionează:
“Tind să cred că societatea românească suferă
de un complex de inferioritate; considerăm că nu
ne ridicăm suficient de sus raportat la așteptările
noastre. Asta se întâmplă și pentru că de multe
ori avem un etalon foarte ridicat, de exemplu
spunem că aici nu e ca în Germania. Trebuie să
conștientizăm că nu suntem în Germania, dar
cred că suntem în primii 10% la nivel global. Cred
că putem să generăm produsele noastre, putem
să fim creativi, să visăm, să ne ducem visurile la
bun sfârșit. Această schimbare de mentalitate îmi
doresc să o văd în echipele pe care le coordonez,
pentru că această mentalitate îți dă puterea de
a crede că poți să faci mai mult și că produsele
noastre pot ajunge cu succes nu doar în România,
ci ne putem extinde și în străinătate. Acesta este
și obiectivul nostru în momentul de față. Vreau
să construiesc o organizație care să demonstreze
că merităm o poziție cel puțin regională, dacă nu
mondială.”
Dan Pitic
Președinte
Numele companiei
Ax Perpetuum Impex
Fondată 1994
Industrie
Producție și distribuție
articole amenajări
interioare și exterioare
În 1991, când Dan Pitic era student în cadrul
Universității Tehnice Cluj Napoca, programatorii
nu erau recrutați de pe băncile facultății și nici
nu creau propriile start-up-uri de tehnologie,
așa cum este cazul în ultimii ani. În ciuda lipsei
de perspective a domeniului ales, Dan Pitic,
împreună cu câțiva colegi, a perseverat și la
momentul 1991 a construit un prototip pentru
un ceas de taximetre. Răspunsul companiei -
potențial client a venit însă sec: “sunteți prea
tineri, nu vă pricepeți voi la așa ceva”.
“Țin minte când am început, eram foarte tineri
și cu aproape nici un ban în buzunar, pasionați
de programare și informatică, dar din păcate nu
era momentul potrivit în care să încercăm să ne
afirmăm în acel domeniu. Atunci mi-a apărut
totuși în cale o ocazie: proprietarul unei fabrici
de pateuri își căuta un distribuitor. Am reușit să îi
cucerim încrederea și primele afaceri le-am făcut
pe credit furnizor”, își amintește Dan Pitic.
În timp, Dan a demarat distribuția în domenii
diverse, concentrându-se într-o primă fază pe
papetărie și echipamente de birou și ajungând
în timp record cel mai important jucător
regional pe acest segment. Chiar dacă ulterior
Perpetuum a părăsit sectorul de birotică, oferta
a continuat să se diversifice atât pe orizontală,
cât și pe verticală: producție și distribuție de
mobilier pentru birou, furnizor de mochetă și
distribuitor de sticle, capace și borcane. În ultimii
ani, Ax Perpetuum Impex a început și producția
de accesorii pentru vinificație și a dezvoltat o
divizie de textile. Într-un cuvânt, Dan Pitic a
ocupat fiecare nișă de piață unde a observat o
oportunitate, dezvoltare alimentată prin capital
propriu, fonduri europene, credite comerciale și
bancare.
În acest moment Perpetuum este una dintre
cele mai mari companii românești din domeniul
producției și distribuţiei de articole pentru
amenajări interioare şi exterioare. “Ne place
competiția; cu cât e mai prezentă, cu atât noi
devenim mai buni, trebuie să ne dezvoltăm mai
repede, să alergăm mai repede. Suntem în primii
3 jucători de pe piață în fiecare din diviziile Ax
Perpetuum.”
Ax Perpetuum Impex oferă servicii profesionale
de amenajare către persoanele juridice și
instituțiile din cele mai diverse domenii: HORECA,
baze sportive, spitale, clinici, școli.
Focusul companiei este de a oferi servicii
complete pentru fiecare etapă a proiectelor de
amenajări interioare și exterioare: consultanță,
soluții financiare, instalare și montaj, garanție
și post-garanție. Cu ajutorul unei echipe
dedicate de peste 30 de specialiști în domeniul
amenajărilor, care asigură acoperire la nivel
național, Perpetuum oferă siguranța lucrului
bine făcut. De asemenea, compania livrează
articole pentru amenajări interioare și exterioare
către marea majoritate a rețelelor DYI și în toate
hipermarket-urile din România.
Grupul Perpetuum, alcătuit din 21 de companii,
organizate în 8 divizii, a generat în 2014 afaceri
de 22,7 milioane EUR, cu o rată de profitabilitate
de 5%. Echipa este formată din 230 de angajați,
care acoperă integral teritoriul țării noastre.
În ultimii ani Perpetuum s-a extins și regional,
prin intrarea pe piețele din Cehia, Slovacia,
Ungaria, Bulgaria și Republica Moldova. Lărgirea
sferei de acțiune pe piețele internaționale este
un obiectiv permanent pentru Dan Pitic, fie prin
extinderea comercializării în străinătate a unor
categorii de produse cu care Perpetuum este deja
prezent pe piața românească, fie prin intrarea pe
piețe noi. În următorii 5 ani, Perpetuum vizează
pentru extindere Cehia, Polonia și Ucraina.
Ambițiile companiei nu se limitează la aceste
piețe externe, obiectivul Perpetuum fiind
extinderea în toate țările din regiune, pe o
rază de 1.000 km. Creșterea capacităților de
producție are loc în paralel cu activitatea de
cercetare prin intermediul căreia sunt evaluate
diferitele tendințe de pe piață și sunt proiectate
produse care să corespundă așteptărilor
acesteia. Activitățile de cercetare și proiectare
au loc în cadrul unui parteneriat cu Universitatea
Tehnică din Cluj, lucru care contribuie atât
la menținerea proceselor de cercetare la un
standard cât mai înalt, cât și la crearea unei
culturi a inovației continue în cadrul Perpetuum.
Prin extinderea afacerii, Dan își dorește să
transmită un mesaj către generația viitoare:
“Pentru mine obiectivul dincolo de business este
generația care va veni. Sunt tinerii cărora trebuie
să li se spună că au voie să viseze, că este legitim
să își imagineze că vor fi niște învingători, că au
toate premisele pentru a reuși și merită să fie
învățați cel puțin primii pași. De aceea mă implic
în pregătirea viitorilor antreprenori, de exemplu
prin proiectul „Fabrica de antreprenori”.

Drumul de la
consultanță la
antreprenoriat trece
prin sala de fitness
7card, produsul principal oferit de Benefit Seven,
este primul agregator al pieței de fitness din
România. Prin acest card, companiile pot pune la
dispoziția angajaților ca beneficiu extra-salarial
accesul la peste 200 de săli de fitness, aerobic,
școli de dans etc. În prezent, 9.000 de abonați din
peste 300 de companii sunt clienți ai serviciului
și pot accesa mai mult de 200 de săli de sport din
rețeaua 7card. Serviciul este disponibil în 7 orașe
din România, urmând ca acoperirea serviciului să
crească la 10 orașe până la sfârșitul anului 2015.
În 2014, Benefit Seven a atins o cifră de afaceri
de 1 milion EUR.
Benefit Seven
Andrei Crețu și
Iulian Cîrciumaru
„Am gândit o soluție
inovatoare care oferă
companiilor o unealtă
de motivare și retenție a
angajaților prin sport, cât
și un imbold pentru aceștia
către o viață mai activă și mai
sănătoasă.”
Andrei Crețu și Iulian Cîrciumaru
Fondatori
Benefit Seven

Dar succesul nu a venit de la sine. “Am funcționat
mai mult de un an de zile cu cifră de afaceri zero,
nu am emis nici o factură, modelul depinzând de
efectul de rețea (network effect). Timp de un an
am încercat să convingem fiecare sală de fitness
în parte să adere la conceptul nostru, dar amânau
decizia pentru momentul în care portofoliul de
săli și clienți ar fi fost mai mare.
După ce am atins o masa critică de aproximativ
25 de săli, clienții au început să vină mult mai
repede. Datorită conceptului inovator, primii
doi ani de activitate au reprezentat de fapt un
efort semnificativ de promovare și educare a
partenerilor de business, atât a clienților, cât mai
ales a furnizorilor - sălile de sport.
Acum echipa numără 20 de persoane și
planificăm să o dublăm, deoarece ritmul de
creștere este foarte mare. Sunt zile în care
câștigăm 400 de noi abonați.”, povestesc cei doi
fondatori ai Benefit Seven.
Acest card este proprietatea Benefit Seven. Cardul nu este valabil fără semnătura. Cardul este valabil exclusiv cu
prezentarea unui document de identitate. Acest card poate fi utilizat numai de către persoana nominalizată pe avers,
cu respectarea condițiilor stipulate la emitere. Regulamentul de utilizare a cardului se află pe www.7card.ro
Info suplimentar: office@benefitseven.ro
SEMNATURA
iulianCretu
BENEFITSEVEN
21877777
Produsul 7card este în acest moment fără
concurență pe piața românească, reprezentând
o inovație atât ca model de business, dezvoltat
specific pentru piața locală, cât și ca abordare
comercială, infrastructură IT, organizare și
aspecte tactice. În acest moment, 7card este
unicul furnizor de servicii fitness integrate către
piața corporate.
Andrei Crețu și
Iulian Cîrciumaru
Fondatori
Numele companiei
Benefit Seven
Fondată 2011
Industrie Fitness
Andrei și Iulian au urmat încă din 2006 o
carieră în consultanță de management unde
s-au specializat în proiecte de strategie. Ideea
proiectului 7card a luat naștere la sfârșitul lui
2011, iar primii pași antreprenoriali au fost făcuți
în paralel cu job-ul din Big Four, prin întâlniri
seara și în week-end cu cei doi angajați.
“Deși am lucrat în consultanță de management,
nu cred că am avut niciodată un plan complet de
afaceri, ci pur și simplu ne-am apucat de treabă.
Întotdeauna am vrut să facem ceva, să inițiem
un business aliniat valorilor noastre, ne gândeam
la educație, la sport. Pe de altă parte am vrut să
venim cu ceva nou, să inovăm.
Eram mari fani ai business-urilor care
consolidează un anumit sector. Acum 4 ani când
am început să discutăm despre idee, de abia
începea să se audă de modele de business care
consolidează oferta. Business-ul Benefit Seven
este unul inovator, bazându-se pe o industrie
extrem de fragmentată. Asta e ceea ce am căutat
noi”, declară Andrei Crețu, co-fondator Benefit
Seven, alături de Iulian Cârciumaru.
7card este un agregator al pieței de fitness din
România. Prin acest card, companiile pot pune la
dispoziția angajaților ca beneficiu extra-salarial
accesul la peste 200 de săli de fitness, aerobic,
școli de dans etc. În prezent, 9000 de abonați din
peste 300 de companii sunt clienți ai serviciului
oferit de Andrei și Iulian și pot accesa mai mult de
200 de săli de sport din rețeaua 7card. Serviciul
este disponibil în 7 orașe din România, urmând
ca acoperirea serviciului să crească la 10 orașe
până la sfârșitul anului 2015.
Strategia de creștere pe termen scurt este ca
în 2015 și 2016 serviciul să fie oferit la nivel
național, urmat de consolidarea prezenței în
principalele orașe din țară. Ulterior, strategia
vizează extinderea activității și în afara României,
în Europa Centrală și de Est.
Avantajul competitiv pe care se bazează cei
doi antreprenori în planurile de creștere sunt
flexibilitatea serviciului, ca și accesibilitatea și
varietatea pe care o oferă, în contextul în care
angajații din corporații, segmentul principal
căruia i se adresează, au limitări de timp din
cauza programului încărcat. Prin 7card, salariații
au acces gratuit la serviciile sălilor la care își
doresc să meargă, indiferent de unde sunt
situate, deoarece pot alege orice sală din rețea.
Întreg conceptul 7card este fundamentat
în jurul promovării sportului în rândul unui
segment preponderent sedentar, cu efecte
benefice atât din punct de vedere al societății,
cât și al angajatorilor care oferă acest beneficiu
angajaților. Încurajarea activităților sportive
în rândul acestora determină o serie de efecte
pozitive atât pentru angajați, cât și pentru
companii, precum îmbunătățirea stării de
sănătate, creșterea productivității și a retenției
angajaților.
“Misiunea noastră este de a impulsiona
schimbarea stilului de viață sedentar care
este inevitabil în cazul activității prelungite
la birou, unde majoritatea dintre angajații de
astăzi își petrec mare parte din zi,” spun cei doi
antreprenori.
Piața de fitness din România este estimată
la aproape 300 milioane EUR, iar 7card este
poziționat strategic pentru a câștiga segmentul
corporate. Conform celor doi antreprenori,
afacerea Benefit Seven și-a dublat vânzările în
fiecare an, ajungând în anul 2014 la aproximativ
1 milion EUR. Ritmul de creștere este previzionat
să se păstreze și în anii următori.

Cu venituri anuale de 20 milioane EUR și o medie de
800 angajați, producătorul de înghețată Betty Ice
este lider al pieței interne. Traiectoria care a adus
Betty Ice în cursa pentru primul loc a fost marcată
de rate anuale de creștere care au urcat până la
50% (2004-2007) și chiar 100% (2000-2004).
Compania activează și în afara țării, în Republica
Moldova, Ucraina și, de anul trecut, în Ungaria.
De la tonetă cu
înghețată artizanală la
jucător cu ambiții de
extindere regională
Vasile Armenean
Betty Ice
„Creată din pasiune
pentru a naște pasiuni”
Vasile Armenean
General Manager
Betty Ice

Compania Betty Ice a pornit la drum cu un aport
de capital de 35.000 EUR plus un credit de
nevoi personale accesat în Austria și un credit
furnizor, oferit de producătorul echipamentului.
Despre sursele de finanțare Vasile Armenean
completează: ”În primii 10 ani afacerea s-a
finanțat doar din surse proprii și credite de nevoi
personale, tot profitul fiind reinvestit. Creditele
erau pe atunci prohibitive ca dobânzi. După ce
dobânzile au scăzut sub 25-30% am început să
iau credite, iar la ora actuală mai mult de 50%
sunt tot pe finanțare proprie și restul sunt credite
bancare.”
În cel de al doilea sezon de la începutul afacerii,
Betty Ice angajează primii doi oameni, pe lângă
familia Armenean, ca să ajungă în 2015 la
aproximativ 1000 de angajați în plin sezon și o
medie de 800 de-a lungul anului.
În ultimii 3 ani veniturile Betty Ice s-au plasat la
nivelul de 20-21 milioane EUR. Traiectoria care a
adus Betty Ice în cursa pentru primul loc pe piața
de înghețată din România a fost marcată de rate
anuale mari de creștere, de 50% (2004-2007)
și chiar 100% (2000-2004).
Cifra de afaceri este direct influențată de
temperaturile din timpul verii, știut fiind faptul că
românii sunt consumatori de înghețată mai ales
vara și nu iau în considerare înghețata ca opțiune
de desert tot timpul anului.
Vasile Armenean a învățat de la an la an și a
experimentat în modelul de business, ca și în
rețetele de înghețată. În 1994 a decis să treacă
de la produse artizanale la producția industrială,
și a deschis în timp 14 filiale în țară. În 2003 se
proiectează fabrica de înghețată Betty Ice, una
dintre cele mai moderne din întreaga Europă.
Construcția începe în anul următor, dându-se în
folosință treptat, până în anul 2009.
Fără să exagerăm, viața lui Vasile Armenean
poate fi un scenariu de film de aventuri.
Vasile Armenean a încercat, adolescent fiind,
să emigreze de trei ori din România, pe vremea
comunismului. Întotdeauna a știut ce și-a dorit
și nu a ezitat în alegeri, urmărindu-și scopurile
cu o determinare totală. Emigrat prima dată în
Iugoslavia, de unde voia să ajungă în Australia,
dar retrimis în România, Vasile Armenean
încearcă din nou, fără succes, la doar câteva
luni, fiind repatriat. Armenean nu stă pe gânduri
și încearcă a treia oară să-și atingă visul,
asumându-și încă o dată riscul de a eșua.
La a treia încercare însă, reușește să ajungă
în Austria, unde se angajează ca electromecanic
într-o fabrică de ochelari.
Întâlnirea cu înghețata italienească a fost un
accident fericit. Văzând pasiunea pe care o
trezește gelateria din Linz, unde consumatorii
stăteau la coadă pentru un con de înghețată,
Vasile Armenean hotărăște că românii merită să
încerce înghețata italienească. Totul se întâmpla
în 1991, când românii, cu galantarele goale
și privați de produse de calitate, erau foarte
deschiși să încerce gusturi și savori noi.
“În ’91, când am decis să mă întorc în România
să probez ideea de business, am venit de fapt
în concediu, deoarece lucram la cea mai mare
fabrică de ochelari din lume pe un salariu bun și
decizia de a renunța nu era ușoară. Mi-am luat
concediu 2 luni și am venit să testez cum prinde
gelateria. Tocmai se născuse fiica noastră, Betty,
de unde și numele companiei și al înghețatei.
Trebuie să recunosc că am început foarte, foarte
timid afacerea. Am muncit zi de zi în aceste 2 luni
de zile, dimineața la 6 eram în laborator, unde
făceam înghețată, la 9 deschideam magazinul și
vindeam toată ziua, în spate era soția care mă
ajuta și făcea înghețată pe timpul zilei, și uite așa
a fost concediul meu 7 zile pe săptămână timp de
60 de zile. Ne-a plăcut faptul că aveam succes,
oamenii erau entuziasmați, stăteau la coadă
mai ceva ca în Austria, și asta ne-a motivat să
continuăm”, își amintește Vasile Armenean.
Deși întoarcerea în România a fost o decizie
grea, pentru că toată lumea pleca în străinătate,
Armenean a crezut în potențialul afacerii și al
pieței românești. Timpul a dovedit că nu a greșit,
Betty Ice, brandul antreprenorului român, fiind
astăzi lider al pieței interne, înaintea jucătorilor
consacrați la nivel mondial sau al celorlalți
jucători controlați de antreprenori români.

În 2000, am fost primii care am vândut înghețată
în care am amestecat fructe. Atunci nu exista
decât înghețată simplă și toată lumea ne spunea
că suntem nebuni, dar după nici trei luni de zile,
înghețata noastră cu cireșe domina piața. A fost
prima mișcare cu care am detronat înghețata de
ciocolată în preferințe.”
Mai mult decât atât, Betty Ice operează un
laborator de cercetare, rodul unei investiții
consistente. În extra sezon, dar nu numai, în
laborator se lucrează la tehnologii noi. “Cu
siguranță inovația este unul dintre cei mai
importanți piloni ai creșterii noastre și ne dorim
să fim pionieri în piață și în continuare.”
Întrebat ce dorește să lase generațiilor
următoare, Vasile Armenean concluzionează:
“Vreau să las în urmă niște oameni foarte bine
pregătiți și o companie solidă, în care calitatea
este ingredientul de bază, de la produs până
la brand. De asemenea, sprijinim comunitatea
acolo unde simțim că se prefigurează ceva
bun pentru viitor. De exemplu sponsorizăm
activități culturale, din domeniul sănătății și al
învățământului - acestea sunt domeniile pe care
ne focalizăm deoarece acestea consider că au o
reflecție în viitor”.
“Noi suntem singurii din domeniu care facem
tot, de la fabricarea materiei prime, fabricarea
înghețatei și distribuția ei la nivel de supermarket-
uri, chioșcuri, plus divizia separată dedicată
HORECA și cea de vânzare directă în gelateriile
noastre, care sunt la ora actuală în jur de 200.
Toți acești factori ne diferențiază foarte mult față
de competiție. Mai sunt doar câțiva jucători care
se ocupă și de distribuție, pe lângă producție,
dar nu la nivelul întregii țări. În domeniul
gelateriilor am fost de asemenea primii, la fel
ca și în HORECA. De altfel, în HORECA avem o
cotă foarte mare de piață, peste 70%. Insistăm
de asemenea să producem noi materia primă:
cumpărăm 125 de tone pe an de fructe de pădure
din Bucovina, zona în care producem înghețata.
Ciocolata de asemenea o producem noi, doar pe
cea belgiană o aducem din import”, punctează
Vasile Armenean.
În acest moment piața românească este complet
deservită de Betty Ice, motorul de creștere fiind
reprezentat de extinderea afacerii pe piețele
externe. Betty Ice activează în afara țării în
Republica Moldova, Ucraina și, de anul trecut, în
Ungaria. Iar următorii pași vor fi făcuți spre vest,
urmărind ca și până acum modelul deschiderii de
filiale proprii. În acest mod procesul de distribuție
poate fi controlat mult mai bine iar antreprenorul
se poate asigura că înghețata ajunge în condiții
optime la consumatorul final, fără să își piardă
din calitate.
Inovația și experimentul au fost mereu prezente
la Betty Ice. “Întotdeauna am venit cu idei noi.
Încă de la început, când Betty Ice abia se lansa pe
piață, iar studiile demonstrau că ciocolata e cea
mai vândută înghețată din România, noi am venit
cu o altă propunere.
Vasile Armenean
General Manager
Numele companiei
Betty Ice
Fondată 1994
Industrie Industria alimentară

BILKA Steel, specializată în producția și distribuția
de sisteme complete pentru acoperișuri, a înregistrat
o creștere accelerată de la înființarea sa acum opt
ani, atingând o cifră de afaceri de 30 milioane EUR
în 2014, la o rată medie de creștere de 40% în ultimii
5 ani. În acest moment, unul din patru acoperișuri
care se vând în România este BILKA, firma fiind lider
pe sectorul rezidențial, și țintind sectorul industrial
de hale.
Investiții pe timp de
criză, rețeta pentru o
creștere exponențială
BILKA Steel
Horațiu Țepeș
„Acțiunile și deciziile de azi
reprezintă temelia pentru
Bilka de peste 20 de ani.”
Horațiu Țepeș
CEO
BILKA Steel

Conform studiilor oficiale, valoarea pieței
autohtone de învelitori metalice s-a ridicat
anul trecut la 76 milioane EUR, iar ca volum a
ajuns la 18 milioane metri pătrați. În România,
comparativ cu țările europene, piața de
acoperișuri este încă slab dezvoltată, existând
un potențial important de creștere, pe care
Horațiu vizează să îl capteze. În același timp,
antreprenorul privește la țările din jur, Cehia,
Slovacia, Polonia, plănuind să ajungă și acolo
în top 5 jucători. Compania exportă deja în țări
din spațiul ex-sovietic, dar și în Franța, Austria,
Slovacia sau Germania, livrările pe piețele
externe generând circa 5% din cifra de afaceri
în 2014.
Ca factori diferențiatori față de competiție,
care au ajutat BILKA că crească și îi vor susține
creșterea în continuare, Horațiu s-a bazat pe
diversificarea gamei de produse, îmbunătățită
de la an la an, dar și pe consultanța înainte de
vânzare și post-vânzare: “Un client rezidențial
își face în principiu o dată în viață acoperișul. Nu
poate să își calculeze necesarul pentru materiale
singur. De aceea educăm distribuitorii și forța
proprie de vânzări pentru a oferi consultanță
clientului final.
Sunt detalii care fac o mare diferență față de
ceilalți competitori. De asemenea, transportul
și livrarea sunt foarte rapide. După ce a fost
descoperită casa, clientul nu poate rămâne
o săptămână fără acoperiș. De aceea noi am
introdus pe piață livrarea în 24 de ore.”
Horațiu Țepeș încearcă să fie un exemplu pentru
cei din jur și se implică în susținerea comunității
în care a crescut ca om și antreprenor: susține
echipa de handbal feminin Corona Brașov, o
fundație dedicată ajutorării copiilor autiști,
susține Fundaţia Comunitară Ţara Făgăraşului,
care luptă împotriva abandonului școlar, dar și
alte fundații, mănăstiri sau persoane fizice cu o
situație precară.
Horațiu Țepeș
CEO
Numele companiei
BILKA Steel
Fondată 2008
Industrie
Producție și
distribuție materiale
construcții
Se spune că în viață trebuie să sădești un pom,
să crești un copil și să ridici o casă. Horațiu
Țepeș a ajutat mii de români să își construiască
casa visurilor. BILKA Steel a acoperit peste
70.000 de case, din 2007 până astăzi, fiind
lider pe segmentul sistemelor complete pentru
acoperișuri în România.
Cum poți ajunge lider de piață la doar 35 de
ani? Cu multă perseverență, prin la fel de multă
muncă și corectitudine, toate cuplate cu viziune
antreprenorială. Dorința de a oferi clienților cele
mai bune produse și servicii și ambiția de a crește
un business la nivel european s-au întâlnit la
Horațiu Țepeș, fondatorul și antreprenorul care
controlează BILKA Steel, cu admirația pentru
antreprenorii care au construit business-uri ce au
dăinuit peste generații.
“Îmi place când văd scris pe eticheta de la Borsec
anul 1806. Mi-aș dori ca și BILKA să aibă un
parcurs asemănător. Vor fi suișuri, coborâșuri,
nu vom avea doar creșteri de 40% pe an, dar
un business cu tradiția Borsec este un exemplu
care pe noi ne inspiră și ne-am dori să îl urmăm”,
spune Horațiu Țepeș.
Horațiu Țepeș a crescut business-ul pe care îl
conduce, specializat în producția și distribuția de
sisteme complete pentru acoperișuri, de la 0 la
30 milioane EUR cifră de afaceri și de la 0 la 160
angajați în doar 8 ani, susținând o rată medie
de creștere de 40% în ultimii 5 ani. Anul acesta
Horațiu Țepes țintește o cifră de afaceri de 40
milioane EUR.
Începutul l-a avut ca angajat la 24 de ani într-un
concern multinațional prezent în România, unde
a învățat în 5 ani câți alții în 10 despre domeniul
construcțiilor. La sfârșitul lui 2006, proprietarul
l-a informat despre intenția de a vinde business-
ul din România. “Patronul slovac mi-a spus că
afacerea de aici e o pălărie prea mare pentru el.
A vândut business-ul şi cu banii primiți s-a mutat
în Florida. Atunci am decis să merg şi eu pe cont
propriu“, povesteşte Horațiu Țepeș, care avea
deja iniţiative intraprenoriale și antreprenoriale.
În 2005, crease în Făgăraș, orașul în care s-a
născut, firma HG Construct – distribuitor de
învelitori metalice, a cărei activitate o coordona
în timpul liber.
După deschiderea noii afaceri în 2007, BILKA a
crescut de la venituri de 500.000 EUR la
5 milioane EUR în 2008. Această creștere de
10 ori într-un singur an i-a dat încredere lui
Horațiu Țepeș să își diversifice afacerea, trecând
de la distribuția de sisteme pentru acoperișuri
(țiglă metalică, sistem pluvial și accesorii) la
producție, pentru început fiind vorba despre
producția de tablă cutată.
Șocul crizei din 2009 nu l-a descurajat, în ciuda
investițiilor realizate într-o piață în cădere liberă,
și și-a însușit lecțiile din cei mai dificili ani din
punct de vedere economic ca pe un bagaj valoros
de înțelepciune de business pentru anii viitori.
“Consider că cea mai bună școală antreprenorială
pentru mine a fost perioada 2009-2011, când
compania era în primii ani de activitate și criza
ne-a luat prin surprindere. Am ales să continuăm
investițiile, iar rezultatele demonstrează că modul
în care am gestionat dificultățile întâmpinate
și deciziile luate au fost cele câștigătoare”,
precizează Horațiu Țepeș.
Încrezător în potențialul afacerii, Horațiu a
investit în ritm accelerat, ajungând la un total
de 9 milioane EUR investiți din profit, credite
bancare și accesarea de fonduri europene
nerambursabile pentru construirea unei
capacități de producție optime, a unui sistem
logistic performant, unei rețele de distribuție
la nivelul întregii țări și diversificarea gamei de
produse.
BILKA e un exemplu de succes nu doar pentru
cum poate un start-up să traverseze criza
economică, dar și pentru accesarea și investirea
fondurilor europene. În 2009 compania a
depus primul proiect, în valoare de aproximativ
100.000 EUR, iar în acest an a ajuns la
implementarea celui de al șaselea proiect
european.
În acest moment, unul din patru acoperișuri
care se vând în România este BILKA, firma fiind
lider pe sectorul rezidențial, și țintind sectorul
industrial de hale. Dar ambițiile lui Horațiu Țepeș
nu se opresc aici.

Cu o istorie de 13 ani pe piața românească,
Bit Solutions are misiunea de a oferi în mod
profesionist soluții IT complete IMM-urilor.
În ultimii trei ani, cifra de afaceri Bit Solutions
s-a situat în medie la 350.000 EUR. În 2015,
vânzările au avut o evoluție foarte bună, în primele
6 luni ale anului înregistrându-se 80% din nivelul cifrei
de afaceri din 2014.
De la cercetare la
excelență în servicii IT
Bit Solutions
Florin Scarlat
„În antreprenoriat, cel mai
important lucru este puterea
de a merge înainte, de a
depăși orice obstacol.
Atunci când crezi că nu mai
poți, ia-o de la început pe o
altă cale.”
Florin Scarlat
Director General
Bit Solutions

Indiferent de strategia financiară abordată de-a
lungul celor 13 ani de activitate, Florin Scarlat s-a
axat pe păstrarea la nivel minim a costurilor fixe,
pe maximizarea EBITDA și, în ultima perioadă, pe
optimizarea recuperării creanțelor. „Am renunțat
la clienții care nu plăteau la timp pentru că aveam
un cost de oportunitate prea mare și am căutat
clienți buni platnici. Acest lucru m-a adus în 2012
la o scădere a cifrei de afaceri fața de 2011”,
spune Florin Scarlat.
În ultimii trei ani, cifra de afaceri a Bit Solutions
s-a situat în medie la 350.000 EUR, la un
număr mediu de 10 salariați. În 2015, evoluția
vânzărilor este foarte bună, în primele 6 luni
ale anului înregistrându-se deja 80% din nivelul
cifrei de afaceri din 2014. În prezent, activitatea
Bit Solutions este finanțată din fonduri proprii și
leasing-uri operaționale.
În linie cu viziunea de promovare și livrare de
excelență în servicii, Florin Scarlat derulează
în cadrul companiei un program de cursuri
interne de IT și excelență în servicii pentru
tinerii studenți, pentru ca aceștia să asimileze
cunoștințe specifice, dar și abordarea calitativă
asupra muncii. “Viziunea noastră este că
indiferent de domeniul în care vor activa,
excelența trebuie să facă parte din modul de
gândire al fiecăruia.”
Florin Scarlat crede profund în două valori
imprimate companiei sale, care au fost principiale
în formarea unei echipe performante:
“Cred cu tărie în două valori: responsabilitate și
loialitate. Consider că dacă am fi responsabili și
ne-am asuma alegerile și când greșim, nu numai
când avem succes, am putea să devenim mai
buni. Îmi place să cred în loialitatea oamenilor
mei care pot să îmi spună absolut orice, și atunci
când au probleme să căutam soluții împreună”,
încheie Florin Scarlat.
Florin Scarlat
Director General
Numele companiei
Bit Solutions
Fondată 2002
Industrie IT
Bit Solutions este o companie de servicii IT
prezentă pe piața din România din 2002. A
început ca un proiect a doi tineri pasionați de IT,
cu convingerea că pot oferi servicii de calitate
superioară, într-un sector fragmentat, aflat la
început de drum. În prezent compania are 4 linii
de business: externalizare IT, servicii cloud, CRM
și consultanță IT.
Segmentul vizat este cel al IMM-urilor care au
nevoie de soluții IT complete. Cele 4 direcții de
business asigură toată gama de servicii necesară
unei companii, astfel încât să aibă un singur
furnizor IT, simplificându-și astfel operațiunile.
Compania se diferențiază pe piață prin soluții IT
“tailor made“, echipa de specialiști deținând nu
numai cunoștințe tehnice avansate, ci și abilități
dezvoltate de comunicare.
“Noi vrem să ne diferențiem prin oameni.
De aceea sloganul nostru este <<Servicii
IT însuflețite>>. Îmi doresc să ofer servicii
excelente pe partea de IT. La acest lucru vrem
să surprindem. Am făcut o cercetare de piață și
am văzut că în toate firmele, fie că au serviciile
IT externalizate, fie că au departament intern,
specialiștii IT nu sunt percepuți pozitiv.
De aceea strategia noastră și toate eforturile
firmei sunt orientate spre livrarea de excelență
în servicii. Dacă pot face asta, sunt convins că nu
mă va putea depăși nicio altă firmă concurentă,
mai ales dacă voi fi fost primul care să ofere astfel
de servicii pe piață”, declară Florin Scarlat,
Director General Bit Solutions.
Atunci când a terminat Facultatea de Electronică,
în 2000, activitatea de antreprenor era mai
degrabă asociată cu a unui “afacerist”.
Cu tatăl profesor universitar și mama medic,
sfatul către tânărul absolvent a fost să își
găsească un job. Prin urmare, Florin s-a angajat
la Institutul de Fizică Atomică de la Măgurele,
unde a lucrat timp de patru ani, din care 2 ani în
paralel cu firma proprie.
“Dacă aș fi lucrat într-o multinațională câțiva
ani cred că aș fi ajuns un pic mai departe și aș
fi evitat multe greșeli. Mi-a lipsit această parte
de experiență de lucru într-un mediu organizat,
să înțeleg cum funcționează un business, și
nici n-am muncit de la 16 ani pentru a învăța
semnificația banului. Până să termin facultatea și
masterul nu am știut ce înseamnă banii”, adaugă
Florin Scarlat.
În doi ani Florin a avansat în poziția deținută la
Măgurele și a început să coordoneze proiecte
de cercetare. Lipsa de tehnologie de calcul
în domeniu făcea ca în fiecare proiect să
se achiziționeze cel puțin un calculator sau
imprimantă, mai ales că produsele nu erau
vândute cu suport tehnic post-garanție.
Florin Scarlat a văzut o oportunitate de business
în această deficiență a pieței de atunci și, în
2002, a fondat Bit Solutions, cu misiunea de a
oferi în mod profesionist servicii IT companiilor.
În 2004 Bit Solutions a semnat primul contract
de servicii, iar începând cu anul 2006 firma a
început să se dezvolte.
Odată cu pierderea primului client, în 2007,
antreprenorul a realizat nevoia de a câștiga
mai multe cunoștințe de business, de aceea s-a
înscris la o serie de cursuri de management, iar
în anul 2010 la un curs de EMBA. Finalizat în
2012, acest program l-a ajutat să își formeze
propria viziune de business.

Neal Barber
Blue Projects, companie multidisciplinară de
<<project management>> și inginerie în construcții,
a luat ființă în anul 2007, crescând în fiecare an,
inclusiv în perioada recesiunii. Anul 2013 a fost cel
mai bun în scurta istorie a companiei, în termeni de
creștere a business-ului și extindere pe noi piețe, iar
în 2014 a înregistrat o cifră de afaceri de 4 milioane
EUR. Încurajat de potențialul pieței din această
regiune geografică și de expertiza și abilitățile tinerei
echipe, viziunea strategică a lui Neal Barber este
aceea de a construi o companie de nivel global, cu
sediul central în România.
Blue Projects
Un sud-african
coordonează mari
proiecte de construcții,
în România
“Misiunea noastră este aceea
de a livra clienților noștri cele
mai bune servicii, creând
astfel parteneriate solide și de
durată.”
Neal Barber
Managing Partner
Blue Projects

Neal Barber
Managing Partner
Numele companiei
Blue Projects
Fondată 2007
Industrie
Project management
și inginerie
în construcții
Pentru Neal este foarte important să îi ajute
pe cei mai puțini norocoși, fiind implicat în
susținerea pacienților bolnavi de cancer și a unor
spitale de copii, prin donații și angajarea propriei
echipe în ajutorarea celor aflați în suferință.
Una din misiunile asumate de Neal este creșterea
bazei Fundației Nelson Mandela, care susține
justiția socială și promovează pacea, drepturile
omului și democrația în această regiune și este,
de asemenea, președintele Romanian South
African Business Association (ROSABA),
ce facilitează proiectele de business
româno-sud-africane.
“Am reușit să coordonăm cu succes cel mai
mare proiect de investiții la nivel global, din
ultimii 15 ani, al firmei Kellogg's, cu o echipă
majoritar românească. Ne dorim să fim percepuți
în piață ca un <<one-stop shop>> de servicii de
management de proiect în construcții și ca o
firmă internațională care a pornit din România.
Îmi doresc de asemenea să văd cum oamenii
noștri cresc, fie în cadrul companiei, fie în afara
ei, și datorită oportunităților și experiențelor din
Blue Projects”, încheie Neal Barber.
Creată în 2007 de sud-africanul Neal Barber
împreună cu partenerul său Umut Demircan,
Blue Projects are in prezent două birouri în
România, la București și Cluj, și un număr
total de 65 de angajați, la o cifră de afaceri
de 4 milioane EUR în 2014. Totul a început
cu un proiect al companiei SabMiller în cadrul
căruia Neal a călătorit în România. Convins de
potențialul uman ieșit din comun al țării noastre,
ca și de oportunitățile pieței românești, care
puteau deveni o platformă excelentă pentru
dezvoltare și creștere, Neal Barber a început
împreună cu partenerul său drumul Blue Projects
în România, o companie multidisciplinară de
project management și inginerie în construcții.
Serviciile de bază ale firmei includ management
de proiect, management în construcții,
design și inginerie, management comercial și
managementul securității. Alegerea s-a dovedit
una nu doar curajoasă ci și câștigătoare pentru
antreprenor, proiectul derulat timp de doi ani,
între 2007-2009, extinzându-se cu mandate
pentru managementul altor proiecte în valoare
de sute de milioane EUR, dezvoltate pentru
clienți internaționali.
De la înființare, compania a crescut în fiecare an
și a reușit să păstreze această tendință inclusiv
în timpul recesiunii începute în 2008-2009.
Anul 2013 a fost cel mai bun din scurta istorie a
companiei, în termeni de creștere a business-ului
și extindere pe noi piețe. Veniturile au crescut în
2014 la 5,7 milioane EUR, dar parte din acestea
au fost transferate către entitatea din Polonia,
creată în anul 2013.
În urma succesului înregistrat în sectorul
industrial, unde a lucrat cu clienți mari precum
P&G și Kellogg’s, Blue Projects s-a extins acolo
unde clienții existenți, convinși de valoarea
adăugată a serviciilor livrate, au contractat
Blue Projects în dezvoltarea de noi facilități de
producție și nu numai. Astfel, în 2013 compania
a deschis un birou în Varșovia, urmate de birouri
în Marea Britanie și Rusia.
Inspirat de modele în antreprenoriat precum
Steve Jobs sau Elon Musk, Neal Barber își
propune să schimbe așteptările din industria
în care activează. “Suntem cei care schimbă
paradigme, care inovează în termeni de
procese și ne ghidăm după metoda lean project
management în abordarea proiectelor noastre.
Nu suntem niciodată mulțumiți de status quo și
ne provocăm să depășim propriile limite”, spune
Neal Barber.
Încurajați de potențialul pieței din această
regiune geografică și de expertiza și abilitățile
tinerei echipe, viziunea strategică pe termen
lung a lui Neal Barber este aceea de a deveni
o companie de nivel global, cu sediul central
în România. Elementul diferențiator care va
susține afacerea în atingerea acestui obiectiv
este echipa tânără, flexibilă, dinamică, agilă și
talentată, alcătuită în proporție covârșitoare
din români, și abordarea nouă asupra unui
domeniu care de multe ori este conservator, cel
al managementului de proiect în construcții.
“Planul nostru este să creștem echipa până la
100 de specialiști în următorul an și până la
300 în următorii trei ani, plecând de la baza de
talente oferită de universitățile românești. După
cum se știe, sistemul de învățământ românesc
creează seturi de abilități tehnice foarte solide și
mai puțin abilități de tip <<soft>>. Noi va trebui
să creăm un balans între cele două, cu ajutorul
programelor pe care le coordonăm în universități.
Ne dorim de asemenea ca managementul Blue
Projects să fie prezent în aceste instituții pentru
a vorbi studenților despre ce înseamnă <<project
management>> și pentru a oferi detalii practice
despre ce implică coordonarea și ducerea la bun
sfârșit a proiectelor mari de construcții. Ne dorim
de asemenea să definim programe noi, stagii de
practică pentru acești tineri, ca și burse pentru
cei care nu au posibilități materiale, dar vor să
învețe“, spune Neal Barber, Managing Partner,
Blue Projects.

Bookster este o bibliotecă publică modernă, care
selectează cele mai bune cărţi, articole, studii de
caz şi materiale video şi le livrează direct pe birou
angajaţilor din corporaţii. Compania a înregistrat în
2014 o cifră de afaceri de 220 mii EUR, față de puțin
peste 10 mii EUR în 2013.
Bookster
Bogdan Georgescu
Cum să crești în același
timp un business și o
comunitate de cititori
„Mizăm pe dublarea
numărului de abonați și
a cifrei de afaceri și în
următorul an.”
Bogdan Georgescu
Fondator și CEO
Bookster

“Polonia e o piață similară cu România. Cred că
o extindere regională ar putea fi realizată chiar
mai ușor decât lansarea în România. Softul
și operațiunile există, piața din Polonia e de
câteva ori mai mare decât cea din România, dar
companiile multinaționale sunt în mare aceleași.
Salariile sunt mai mari decât la noi, dar nu sunt
suficient de mari ca un astfel de serviciu să nu
fie atrăgător pentru angajați”, spune Bogdan
Georgescu.
Inovaţia este prezentă în toate elementele care
definesc Bookster, de la modelul de afacere,
total diferit în industria de carte şi până la
instrumentele de comunicare personalizată cu
abonaţii. Pentru a menţine o cultură bazată pe
inovaţie, strategia companiei pune accent pe
trei direcţii: recrutarea celor mai buni oameni,
experimentarea şi educarea continuă. Astfel,
angajații sunt încurajaţi să-şi testeze ideile,
iar rezultatele sunt peste aşteptări. Bogdan
Georgescu, CEO Bookster, concluzionează:
Bogdan Georgescu
Fondator și CEO
Numele companiei
Bookster
Fondată 2012
Industrie Servicii on-demand
„Avem chiar şi abonaţi care împrumută cărţi
pentru părinţii sau copiii lor, ceea ce ne arată
că impactul nostru merge mai departe în
comunitate. Din experienţa Bookster de până
acum, am învăţat că oamenii citesc mai mult
decât credem sau decât ne spun canalele
media, dacă au acces uşor la cărţi foarte bune
şi sunt încurajaţi. De aceea, am pus accent
pe comunicarea cu abonaţii şi pe sistemul de
recomandări. Reacţia lor a fost mult peste
aşteptările noastre. Am primit zeci de mesaje de
la <<bookster-i>> care ne mulţumesc pentru că
le-am redeschis apetitul pentru citit.”
Bogdan Georgescu este antreprenorul care a
adus inovația disruptivă în modelul tradițional
de operare al bibliotecilor și chiar al librăriilor.
Bogdan a gândit afacerea Bookster, încercând
să emuleze modelul Netflix și Spotify, care a
înlocuit pe piața americană cumpărarea efectivă
a filmului sau melodiei dorite cu un abonament
la un serviciu. Bookster aduce astfel cărțile
preferate direct la birou, în baza unui abonament
plătit de companie, oferit ca parte din programele
de pregătire și dezvoltare a angajaților.
Dacă anul trecut Bogdan Georgescu a concurat
la categoria Social Entrepreneur Of The Year,
în urma creșterii spectaculoase înregistrate în
2015, Bogdan s-a hotărât să intre în competiție
în acest an pentru titlul Emerging Entrepreneur
Of The Year.
„Ne gândeam că Bookster va fi un business
<<romantic>>, între prieteni, dar rata de creștere
este una impresionantă. Dacă anul trecut aveam
40-50 de companii mari în portofoliu, acum
avem 120, iar dacă în 2014 aveam 5.000 de
abonați, acum sunt 20.000. În acest ritm ne vom
dubla numărul de abonați și cifra de afaceri și în
următorul an. De asemenea, având în vedere că,
în ciuda ratei mari de creșteri, deținem doar 10%
din piață și suntem singuri, nu avem concurență,
există încă mult potențial de creștere”, spune
Bogdan Georgescu, CEO Bookster.
Bookster a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri
de 220 mii EUR, față de puțin peste 10 mii EUR
în 2013.
În 1999, Bogdan Georgescu a pus bazele biroului
Colliers din România, iar în cei 11 ani petrecuţi
aici, Colliers International a ajuns lider de piaţă
în ţară şi printre cele mai performante trei
operaţiuni din reţeaua globală de 200 de birouri.
În 2007, Bogdan a fondat lanţul de restaurante
fast-food La Zamfir, care a ajuns în trei ani la
opt unităţi şi a intrat în Top 10 operatori de
restaurante din România, după cifra de afaceri.
Iar, în 2011, a creat, împreună cu o echipă
de oameni tineri foarte talentaţi, majoritatea
olimpici la matematică, informatică, economie
şi alte discipline, incubatorul de afaceri Novel
Ventures.
Bookster, al doilea start-up al incubatorului,
lansat în 2013, este o bibliotecă publică
modernă, care selectează cele mai bune cărţi,
articole, studii de caz şi materiale video şi le
livrează direct pe birou angajaţilor din corporaţii.
Serviciul de recomandare şi livrare este disponibil
exclusiv companiilor. Pe baza unui abonament
la un preţ mic per abonat, acestea oferă echipei
acces nelimitat la cele mai bune cărţi din domenii
diverse, cu accent pe dezvoltarea personală şi
profesională.
Compania vizează pentru creștere, în continuare,
piaţa companiilor mari, cu peste 100 de angajaţi
din Bucureşti şi din ţară și livrează în acest
moment în peste 600 de locații din România.
Având în vedere atât rata de adopție rapidă
a multinaționalelor prezente pe piața internă
a serviciului Bookster, cât și faptul că oferta
companiei nu este un produs local, Bogdan
Georgescu se gândește la o extindere regională,
bazată pe recomandări din partea clienților din
România, filiale ale multinaționalelor prezente și
în celelalte țări din regiune:

Casa de Vinuri Cotnari abordează segmentele retail
și HORECA de pe piața internă a vinului, înregistrând
ocazional vânzări la export. Deși o prezență relativ
nouă pe piața de profil, Casa a înregistrat în anul
2014 vânzări de 3,4 milioane EUR, cu o rată de
profitabilitate de 34%, dublându-și cifra de afaceri în
fiecare an. Compania are acum acoperire națională
prin propria echipă de vânzări și rețeaua de
distribuitori.
De la avocat la
producător de vinuri
desăvârșite
Casa de Vinuri Cotnari
Victor Ioan Deleanu
„Întotdeauna încerc să tratez
diferit lucrurile și încurajez
gândirea inovativă la nivelul
echipei.”
Victor Ioan Deleanu
Director General

Viziunea antreprenorului mizează de asemenea,
pe lângă dezvoltarea sortimentelor de vinuri
liniștite, pe producția de spumante și băuturi
distilate. Pentru aceasta Victor Deleanu a luat
decizia construirii celei de a doua crame –
Casa de vinuri -, o cramă cu o capacitate de
6 milioane litri, costurile totale de dezvoltare
ridicându-se la peste 12 milioane EUR.
Inovația și noile abordări în business sunt
două elemente foarte importante în viziunea
antreprenorială a lui Victor Deleanu.
“Întotdeauna am încercat să tratez diferit
lucrurile, încurajând toată echipa să gândească și
să acționeze într-un mod unic, raportat la ceilalți
concurenți din piață. Sunt pro inovație, fapt
ce reiese atât din modul de promovare, modul
de abordare al evenimentelor, precum și din
investițiile în training-uri “think outside the box”
pentru membrii echipei. Au fost luni în care am
avut și 100 de evenimente de promovare, fiecare
cu minim 30-40 de participanți, evenimente
care ne-au ajutat foarte mult pe zona HORECA.
Prefer abordarea directă a clienților finali prin
evenimente și degustări și nu prin campanii
agresive de marketing”, mărturisește Victor.
Echipa este un element cheie în succesul
companiei, de aceea antreprenorul s-a implicat
direct în creșterea ei. “Am optat pentru angajați
cu mai puțină experiență în domeniu, în
defavoarea celor cu experiență vastă, pentru a-i
putea modela conform viziunii mele de business.
Am format aproape de la 0 echipa, iar acum un
an și ceva am schimbat întreg departamentul
de vânzări”, spune Victor Ion Deleanu. Fiind
o companie relativ nou înființată, Casa de
Vinuri Cotnari numără la momentul actual 20
de angajați. Principalul impact în comunitatea
cotnăreană este angajarea unora dintre locuitorii
zonei în activitatea desfășurată în vie. Firma
susține de asemenea promovarea monumentelor
din comuna Cotnari și echipa de fotbal locală.
Victor Ioan Deleanu
Director General
Numele companiei
Fondată 2011
Industrie Industria vinului
Fetească neagră, Fetească albă, Busuioacă,
Tămâioasă românească, Grasă de Cotnari –
sunt toate soiuri românești de vie care rodesc pe
350 de hectare la Cotnari. Casa de Vinuri Cotnari
își are rădăcinile în vechi timpuri românești, pe
când soiurile autohtone erau degustate de boieri
și domnitori, Casa de Vinuri vinificând struguri
provenind din podgoria cu același nume.
La distanță în timp de acele vremuri, România se
află astăzi la prima generație de proprietari de
cramă, având în vedere că privatizările fostelor
vii au început în 1991, iar cea mai veche cramă
privată datează din 1993. Ca paralelă, în Franța
sunt crame cu vechime de 1000 de ani. Dar
trecerea la a doua generație de specialiști în
vinuri românești a început.
Victor Ioan Deleanu s-a pregătit să devină
avocat. Însă, la 21 de ani a hotărât să schimbe
macazul. Victor, fiul lui Constantin Deleanu - cu
experiență de peste 20 de ani în vinurile de
Cotnari -, a preluat pasiunea de la tatăl său și,
la un an de la crearea Casei de Vinuri Cotnari,
în 2012, a început să se implice în afacere
propunându-și să înțeleagă întreg procesul, de
la creșterea strugurilor la vânzarea produsului
final. Cu implicare totală și seriozitate, Victor
a lucrat în primul an în vie, perioadă care s-a
dovedit foarte benefică, deoarece a putut trage
concluzii importante pentru regândirea muncii
depuse aici, creșterea productivității per angajat,
dar și a calității recoltării și remunerarea corectă
a echipei. În 2013, Victor a trecut la studierea
procesului de vinificație, terminând apoi cu
partea de vânzări și selectarea noii echipe
dedicate.
“Funcția de director general am dobândit-o după
o perioadă de 2 ani în care am fost angajat al
companiei. Această evoluție m-a ajutat să înțeleg
mai bine tot procesul, de la obținerea materiei
prime, până la produsul finit. Ulterior, am început
să fac vizite în piață pentru a înțelege cât mai
bine percepția consumatorilor asupra vinurilor
premium și modul în care trebuie abordate
vânzarea și promovarea. Deși nu a fost ușor, am
ales să învăț practic toate aceste aspecte”, spune
Victor Ioan Deleanu, Director General Casa de
Vinuri Cotnari.
Casa de Vinuri Cotnari abordează piața internă
a vinurilor, din segmentelel retail și HORECA,
cu vânzări ocazionale la export. Deși o prezență
relativ nouă pe piața de profil, Casa a înregistrat
în anul 2014 vânzări de 3,4 milioane EUR, cu o
rată de profitabilitate de 34%, dublându-și cifra
de afaceri în fiecare an: “provocarea anului 2016
va fi să păstrăm creșterea de 100%, având în
vedere nivelul atins în acest an”, spune Victor
Deleanu. Compania are acum acoperire națională
prin propria echipă de vânzări și rețeaua de
distribuitori. De asemenea, prin noua echipă de
vânzări aleasă de Victor Ion Deleanu s-a crescut
cu 500% prezența în locații HORECA.
Strategia de dezvoltare pe care se bazează
antreprenorul în continuare este creșterea
încrederii în calitatea brand-ului Cotnari,
impunerea brand-ului și pe segmentul de vinuri
seci și demiseci pe care nu este cunoscut și
extinderea în sectorul HORECA, vizând pe
această nișă situarea pe locul doi în 3-4 ani.
Aceste obiective vor fi atinse în primul rând
prin diversificarea portofoliului de produse.
Până la sfârșitul anului, Victor Deleanu are în
plan crearea a două noi game de vin pentru
segmentul de retail. „De la an la an încerc să
vin cu cel puțin un produs nou sau reinventat, în
funcție de cerințele pieței. Cele mai bune zile din
business sunt cele în care degust vinurile înainte
de îmbuteliere și văd cât sunt de bune. Asta mă
face fericit.”

Grupul Cerealcom este unul dintre cele mai de
succes afaceri românești din domeniul agriculturii,
atingând venituri de peste 145 milioane EUR și
1,9 milioane EUR profit în 2014. Familia Anghel
deține în proprietate și plantația viticolă Domeniul
Coroanei Segarcea, un domeniu istoric care s-a aflat
în folosința Casei Regale a României începând cu
anul 1884. În urma replantărilor și investiției într-
un sistem modern de vinificare, afacerea cu vin a
crescut la aproape 5 milioane EUR anual.
Antreprenorul
care a creat o punte
peste ani, reînnodând
tradiția Domeniului
Coroanei Segarcea
Mihai Anghel
Cerealcom Dolj și
Domeniul Coroanei Segarcea
„Dictonul nostru este
<<Nimic fără pasiune>>.
Am tradus această pasiune
în dragostea faţă de pământ
şi în grija faţă de oameni.”
Mihai Anghel
Administrator
Cerealcom Dolj și

Revenind la Domeniul Segarcea, business-ul
de vinificație al familiei Anghel, producția se
obține din strugurii recoltați de pe suprafața de
281 ha plantație vie. Întreaga suprafață este
concesionată de la Agenția Domeniile Statului
pe o perioada de 49 de ani, iar începând cu
anul 2002, suprafața a fost replantată integral
cu soiuri nobile de viță-de-vie. Crama a fost
modernizată și extinsă, păstrând elementele de
arhitectură ale cramei construite la începutul
secolului al XX-lea, astfel încât ,,crama veche”
reprezintă sub 9% din actuala construcție, una
dintre cele mai moderne din Europa.
Modernizarea și reconstrucția domeniul au fost
dublate de reabilitarea brandului „Domeniile
Coroanei”, care a reprezentat cândva un element
de referință în domeniul viticulturii. În urma
replantărilor și investiției într-un sistem modern
de vinificare, afacerea cu vin a crescut la aproape
5 milioane EUR anual.
Vinurile produse la Domeniul Coroanei Segarcea
se bucură de apreciere, obţinând cele mai
mari distincţii la concursurile internaţionale
din SUA, Franţa, China sau Japonia. Dincolo
de promovarea imaginii României pe pieţele
externe, Domeniul Coroanei a avut o contribuţie
semnificativă la crearea unei noi categorii de
consumatori pe piaţa internă, făcând parte din
primul val de producători de vin români orientaţi
către calitate.
Dacă limitele fizice ale podgoriei din Segarcea
au fost atinse, grupul Cerealcom şi-a propus să
îşi continue dezvoltarea, ţinta fiind o suprafaţă
exploatată de 30.000 de hectare, faţă de
25.000, în prezent.
“În istoria agriculturii româneşti, cele 12 domenii
administrate de familia regală a României au
fost primele centre de performanţă reale care,
prin fenomenul de învăţare prin învecinare, au
pus capăt unui Ev Mediu întârziat şi au provocat
intrarea în era industrială. Aceleaşi standarde
le aplicăm şi astăzi, iar grupul Cerealcom şi
Domeniul Coroanei Segarcea sunt cunoscute
pentru faptul că oferă unele dintre cele mai
atractive locuri de muncă din zonă, cu cele mai
moderne condiţii de lucru”, încheie Mihai Anghel.
În prezent, grupul asigură un loc de muncă
pentru 800 de angajați, susținând formarea
continuă a acestora, dar și dezvoltarea
comunității locale prin taxele și impozitele plătite
către stat.
Mihai Anghel
Administrator
Numele companiei
Cerealcom Dolj
Fondată 1997
Industrie Agricultură
Grupul Cerealcom este unul dintre cele mai
de succes afaceri românești din domeniul
agriculturii, atingând venituri de peste 145
milioane EUR și 1,9 milioane EUR profit în 2014,
din exploatarea a 25.000 ha, din care 8.000
în proprietatea grupului, și din comercializarea
cerealelor și a plantelor oleaginoase. Mihai
Anghel deține în proprietate 9 silozuri și
14 baze de recepție a cerealelor cu o capacitate
autorizată și licențiată de peste 400.000 tone,
situate în județul Dolj. Dintre acestea, 2 silozuri
sunt construite în porturile Calafat și Bechet,
cele două capacități facilitând transportul naval
al cerealelor către portul Constanța, în vederea
exportului cerealelor.
De acolo, grânele românești ajung în Grecia,
Italia, Germania, Cipru, Spania, Turcia, Egipt,
Libia. Familia Anghel deține în proprietate și
plantația viticolă Domeniul Coroanei Segarcea,
un domeniu istoric care s-a aflat în folosința Casei
Regale a României începând cu anul 1884.
Nimic nu anunța însă la începutul anilor ’90
dimensiunile business-ului actual. Mihai
Anghel a intrat în lumea afacerilor în urma
disponibilizărilor ce aveau loc în perioada de
tranziție la economia de piață. Companiile
de stat la care lucrase se închideau rând pe
rând sau își restrângeau activitatea (Dacia,
Oltcit, combinatul chimic din Dolj. În lipsa altor
oportunități de angajare, Mihai Anghel începe
în 1992 o afacere cu piese de schimb pentru
autoturisme, cu banii strânşi la nuntă.
Inginer mecanic ca formare, vinde piese de
schimb inclusiv pentru mașini agricole și ajunge
să cunoască lumea agriculturii românești din
acei ani. În vremurile volatile tipice perioadei,
Mihai Anghel e obligat să facă barter pe produse,
devenind astfel proprietarul a două tractoare
și trei combine, cu care își face debutul în
agricultură. Urmează în 1999 achiziționarea
Cerealcom Dolj, una dintre cele aproximativ 40
de unități de producție agricolă similare aflate în
proprietatea statului român înainte de Revoluție.
“Am dezvoltat şi continuăm să dezvoltăm
o afacere caracterizată prin integrare,
competitivitate, flexibilitate. Pentru a putea fi
competitiv în agricultura de astăzi, exploatarea
responsabilă a pământului nu mai este suficientă,
dacă nu este dublată de investiţii în capacităţile
necesare pentru depozitarea şi transportul
recoltelor”, spune Mihai Anghel, administrator
Cerealcom Dolj.
Grupul Cerealcom deţine în prezent cel mai
complet şi avansat parc de utilaje – combine,
semănători, tractoare, remorci, pluguri etc. –
din ţară. Începând cu anul 2011, Mihai Anghel
a investit 15 milioane EUR în utilaje agricole
de mare capacitate şi într-un sistem de înaltă
tehnologie cu ajutorul căruia monitorizează
productivitatea, dar şi consumul de motorină,
pesticide sau îngrăşăminte.
„Datorită investițiilor în tehnologie, ca și a
dimensiunii generoase a solelor, exploatarea
se face foarte eficient. Pentru a exemplifica, în
toamna anului 2012, cele 14.000 de hectare
cultivate cu grâu au fost semănate cu 4 semă-
nători în 14 zile, semănându-se 1.000 ha pe
zi, cu o normă de 250 ha pe semănătoare”,
precizează Mihai Anghel.
Dar tehnologia de ultimă generație fără pasiunea
celor care lucrează pământul și vând cerealele
și oleaginoasele nu ar fi făcut posibil succesul,
după cum spune Mihai Anghel: “Setul de valori pe
care Domeniul Coroanei Segarcea şi Cerealcom
şi l-au asumat îşi găseşte rădăcinile şi sursa de
inspiraţie în dictonul care a stat înscris încă din
vremea Regelui Carol I pe frontispiciul cramei
din Segarcea: Numquam sine studio – Nimic fără
pasiune. Am tradus această pasiune în dragostea
faţă de pământ şi în grija faţă de oameni.
În termeni moderni, vorbim astăzi despre
responsabilitate, sinergie, integrare, standarde
de calitate. În termenii locului, aceste cuvinte se
traduc în datoria agronomului sau a viticultorului
de a obţine cel mai bun fruct al pământului pe
care condiţiile din acel an o permit. Relaţia dintre
agricultor şi pământ este una intuitivă, de schimb
reciproc, de răsplată „pe măsură” a muncii. Avem
o politică de toleranţă zero în ceea ce priveşte
abaterile de la calitate, fapt ce ne-a adus, în timp,
un capital important de încredere din partea
consumatorilor şi a partenerilor”, adaugă Mihai
Anghel.

Chihlimbar este o afacere de familie cu o istorie
de 23 de ani în spate. Claudia Chirciu face acum
tranziția companiei de la stadiul de firmă de
dimensiuni medii la companie mare, având ca
scop final poziționarea Chihlimbar ca numărul 1 în
domeniul hârtiei și celulozei, și ca unul dintre
brand-urile de încredere de pe piața românească.
Cifra de afaceri a firmei a continuat anul trecut
tendința ascendentă din ultimii ani, ridicându-se la
finalul lui 2014 la 4 milioane EUR.
Când crești împreună
cu business-ul
părinților
Chihlimbar
Claudia Chirciu
“Visul meu este să continui
activitatea fabricii și vreau
ca și copiii mei să crească tot
aici.”
Claudia Chirciu
Director General
Chihlimbar

Cartea antreprenorilor 2015 final

Cartea antreprenorilor 2015 final

Recomendados

Recomendados

Más contenido relacionado

La actualidad más candente

La actualidad más candente (7)

Similar a Cartea antreprenorilor 2015 final

Similar a Cartea antreprenorilor 2015 final (20)

Cartea antreprenorilor 2015 final