1. Calinul
Calinul (Viburnum opulus) este un arbust inalt pana la 5m, stufos, cu tulpina ramificata. Creste
spontan pe lângă ape, terenuri inundabile si paduri mai umede. Calinul are frunzele
oval-alungite, trilobate, cu lobii ascutiti si marginile dintate. Florile au culoare verde deschis,
alba sau roz pal si sunt dispuse in inflorescente terminale sub froma de umbrela,
cu diametrul de 5-7 cm. Infloreste in lunile mai – iunie. Fructele sunt grupate in forma de
ciorchine si au culoare rosie. Cand apar fructele, frunzele isi schimba culoarea, din verde in
rosu.
Parti utilizate
De la Calin, in scop fitoterapeutic se utilizeaza scoarta, care se recolteaza prin jupuire in
fasii. Aceasta se recolteaza de pe ramurile si tulpinile tinere, in perioada aprilie-mai. Este
important sa nu curatati ramurile de prea multa scoarta, altfel copacul poate muri. Coaja de
calin se usuca in straturi subtiri, in aer liber sau in spatii bine aerisite.
Fructele de Calin, nu trebuie mancate, deoarece sunt otravitoare.
Compozitia chimica
Printre compusii activi ai calinului se afla tanini, flavonoide, pectine, si cumarine.
Recomadari medicinale
1/3

2. Calinul
Calinul are actiune astringenta, hipotensiva, sedativa, cardiotonica si laxativa. Planta poate fi
administrata pentru calmarea tensiunii musculare, combaterea stresului precum si tratarea
afectiunior spastice ale tractului gastrointestinal.
Administrare
Pentru uz intern, decoct din 2 linguriţe de scoarta la o cană cu apă. Se beau maxim 2 căni pe zi,
în mai multe reprize.
2/3

3. Calinul
Contraindicatii
Nu se consuma fructele care sunt otravitoare.
Nu se administreaza femeilor insarcinate si celor care alapteaza.
Se recomanda ca durata curelor sa nu depaseasca 7 zile, intr-o luna.
3/3