2. •
Cultura de castraveti
Cultura la castraveti
Castravetele este o planta legumicola care se pote cultiva
in camp, spatii protejate (sere si solaria) asigurand esalonarea consumului pe o perioada cat
mai indelungata.
Fructele se consuma la maturitatea tehnica, fiind mult apreciate in alimentatie pentru insusirile

3. si continutul diversificat in elemente nutritive.Se poate consuma atat proaspat cat si conservat.
Cultura castravetilor in spatii protejate (sere si solarii).
Acest sistem de cultura este foarte des utilizata datorita obtinerii de productii timpurii si
extratimpurii, de fructe semilungi si mici tip cornichon.
Pregatirea solului incepe din toamna, prin strangerea si scoaterea resturilor
vegetale ale culturii anterioare si fertilizarea de baza cu 60-80 t/ha gunoi de grajd
semidescompus, 50-60 kg s.a. /ha P2O5, 50-60 kg s.a. /ha K2O, ce se incorporeaza in sol
odata cu afanarea adanca. In primavera se completeaza fertilizarea cu 50-60 kg s.a. /ha azot.
Rasadurile se produc prin semanat direct in ghivece sau cuburi
nutritive cu latura sau diametrul de 7-8 cm, sau ghivece din turba (Jiffy-pots).Pentru 1 ha
cultura sunt necesare 0,7-0,8 kg seminte.
Epoca de semanat se stabileste in functie de data prevazuta pentru plantare, intre 10-20
februarie pentru culturile in solarii amenajate special si mai tarziu pentru culturile realizate in
succesiune dupa producerea rasadurilor.Plantarea se realizeaza in perioada de 5-15 aprilie.
Lucrarea se executa manual, in gropi deschise cu lingura de plantat sau cu sapa.
Lucrarile de intretinere se refera la completarea golurilor, prasile si udari.
Atentie deosebita trebuie acordata prevenirii si combaterii agentilor patogeni si a daunatorilor
la care plantele sunt mai expuse decat in camp datorita conditiilor specifica de cultura.
Amintim cateva boli si daunatori intalnite la cultura castravetilor. Aceste boli pot aparea atat
in spatii protejate cat si in camp liber.
Mozaicul castravetilor (Cucumber mosaic virus) .
Boala produce pagube mari, patogenul fiind foarte virulent si afectand, pe langa castraveti,
pepeni, tomate, dovleacul, ardeiul, spanacul etc afecteaza circa 700 de specii apartinatoare la
40 de familii botanice.
Simptomele primare sunt vizibile pe frunzele tinere, sub forma de mosaic internervurian difuz,
care poate evolua in ingalbenirea si uscarea frunzelor, sau chiar uscarea generala a
plantelor.Produce si marmorarea fructelor, uneori si deformarea acestora.
Sunt doua tipuri de virusi care produc mozaicarea castravetilor. Primul este virusul Marmor

4. cucumeris Holmes al doilea este Cucumis virus 1 Smith, Cucumber mosaic cucumovirus
(V.M.C. 1). Un alt virus care afecteaza castravetii este V.M.C.2 acesta produce deformarea
frunzelor si lastarilor,chircirea plantelor si se transmite si prin seminte.
Virul este raspandit de afide.Gravitatea si perioada de aparitie depinde de gradul de inmultire
a celor 60 de specii de afide vectoare ale virusului.
Prevenirea si combaterea mozaicului se realizeaza prin folosirea de seminte neinfectate,
izolarea culturilor de castraveti fata de alte plante-gazda, mentinerea culturii de castraveti
libera de afide si distrugerea buruienilor sunt masuri preventive recomandate.
Patarea unghiulara a frunzelor (Pseudomonas syringae pv. lachrymans.).
Produce pagube atat la castreaveti de sera cat si la castraveti de camp, simptomele fiind insa
mai vizibile la cele de sera.
Primele simptome apar insa pe frunzele cotiledonate, sub forma unor pete mici, cu aspect
uleios la inceput, apoi brune.Pe frunzele adevarate atacul este present sub forma de pete
delimitate de nervure,din care cauza apar colturoase.Petele sunt hidrozate cu exsudat pe vreme
umeda.Frunzele se necrozeaza apar perforate din cauza tesutului uscat al frunzei care se
rupe.Pe fructe petele sunt mici, hidrozate, usor denivelate.Bacteria se localizeaza in tegument
semintele fiind si ele infectate.
In sere poate sa apara si tipul de infectie sistemica, prin tulpina si petiol pana la fruct.Aceste
plante infectate sistemic, tesutul vascular este ingalbenit iar fructele se inmoaie si pot prezenta
exsudat bacterian pe suprafata.
Bacteria se transmite mai ales prin seminte infectate.Resturile vegetale nedescompuse prezinta
de asemenea o posibila sursa de infectie.Picaturile de apa ajuta la diseminarea bacteriei in
cultura.
Pagube importante pot aparea in culturile irigate si in conditii de precipitatii frecvente in
camp.Bacteria necesita temperature ridicate 25-28 grade Celsius, temperatura minima fiind in
jur de 0 grade, iar maxima de circa 35 grade Celsius.
Prevenirea si combaterea bacteriei se poate realize prin rotatia culturilor (cel putin un an) si
descompunerea cat mai buna a resturilor vegetale.
Combaterea chimica se realizeaza cu substante pe baza de cupru cum ar fi:Zeama Bordeleza in
concentratie de 0,75 % ( 50 g in 8 l apa), Champ 77 WG 30 g in 10 l apa,Manoxim C 50 PU in
concentratie de 0,4 % (4,0 kg/ha),Funguran OH 50 WP in concentratie de 0,4 % (4,0 kg/ha).
In sere se recomanda intreruperea udarii prin aspersiune a culturii.
Putrezirea semintelor si caderea plantutelor.
Acest fenomen apare la rasaduri si este frecvent si in semanaturile de camp.
Simptome.

5. Baza tulpinitei plantelor devine translucida, se subtiaza la nivelul solului si plantuta
cade.Boala este cauzata de un grup de ciuperci de sol din care unul mai important Pythium si
uneori mai apare si Rhizoctonia solani si alte grupe de ciuperci.Pentru a nu aparea aceste tipuri
de ciuperci conditiile de mediu din rasadnite si solaria este foarte importanta.
Factori care favorizeaza infectiile sunt: temperatura moderata, umiditatea aerului si a solului
peste normal, formarea condensului, aerisirea insuficienta.
Combaterea chimica se poate realize prin tratamente la sol si tratarea semintei.Tratamente la
sol se pot efectua prin stropirea stratului germinativ cu Previcur Energy in concentratie de 0,1
% (100 ml in 100 l apa pe 30 m2) rasadnita, si la transplantare in concentratie de 0,1 % (100
ml in 100 l apa pe 600 m2),se administreaza pe sol, la baza plantei circa 150 ml solutie pe
planta.
Descrierea si combaterea manei castravetilor (Pseudoperonospora cubensis).
Plantele sunt atacate in toate fazele de dezvoltare, boala manifestandu-se pe frunze prin
aparitia unui numar foarte mare de pete, cu diametrul de 2-24 mm, de regula colturoase, la
inceput de culoare verde-galbuie, apoi galbene ca lamaia, pentru ca dupa cateva zile sa devina
brune deschis. In dreptul petelor, pe fata interioara a frunzelor, se formeaza un puf cenusiu-
violaceu, alcatuit din organele de inmultire asexuata a ciuperci.
In conditiile favorabile dezvoltarii bolii sunt atacate aproape toate frunzele plantelor, incepand
cu cele bazale, pe fiecare frunza formandu-se peste 200 pete, care pot sa conflueze si sa
distruga astfel portiuni mari din limb.Frunzele puternice atacate se brunifica, se usuca, devin
sfaramicioase si cad.
Atacul se manifesta foarte rar pe fructe, acestea raman mici, nu mai ajung la maturitate
completa, fiind lipsite de aroma.Infectia apare in prezenta apei pe frunze, la temperature de
16-22 grade Celsius.
In combaterea manei la castraveti se pot utiliza fungicide sistemice cat si cele de contact.
Amintim cateva substante folosite in combaterea manei: Aliette 80 WG folosit in concentratie
de 0,2 % (20 g in 10 l apa), Bravo 500 SC in cantitate de 1,5-2,0 l/ha (20 ml in 10-13 l apa pe
100-130 mp), Folpan 80 WDG in concentratie de 0,15 % (1,5 kg/ha), Funguran OH 50 WP in
concentratie de 0,3 % (30 g in 10 l apa), Merpan 80 WDG in concentratie de 0,15 % (1,5
kg/ha) (15 g in 10 l apa), Ortiva 250 SC in concentratie de 0,075 % (0,75 l/ha) (7,5 ml in 8,0 l
apa), Polyram DF in concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa), Previcur Enegy in concentratie
de 0,25 % (2,5 l/ha) (15 ml in 6,0 l apa), Ridomil Gold MZ 68 WG in concentratie de 0,25 %
(2,5 kg/ha) (25 g in 8 l apa pe 100 mp), Shavit F 72 WP in concentratie de 0,2 % (2 kg/ha) (20
g in 10 l apa), Zetanil Blu in concentratie de 0,3 % (3,0 kg/ha) (30 g in 8 l apa), Zeama
Bordeleza 0,75 % (50 g in 8-10 l apa).
Descrierea si combaterea la fainarea la castraveti (Sphaerotheca fuliginea).
Atacul se manifesta numai pe frunze, pe ambele fete sub forma unor colonii albe,prafoase de
miceliu,care poate cuprinde tot limbul.Conidiile diseminate transmit infectia in cultura, iar
periteciile formate pe frunzele atacate (numai in camp) rezista peste iarna si asa infectia se

6. transmite de la un an la altul.
La umiditatea aerului de 70 % si temperatura de 26-28 grade Celsius conditiile sunt optime
pentru infectie.
Combaterea fainarii se realizeaza prin tratamente repetate cu fungicide cum ar fi: Tilt 250 EC
in concentratie de 0,015 % (4 ml in 26 l apa), Topas 100 EC in concentratie de 0,025 %,
Bravo 500 SC in cantitate de 1,5-2,0 l/ha (20 ml in 10-13 l apa), Kumulus DF in concentratie
de 0,4 % (30 g in 7,5 l apa), Shavit F 72 WP in concentratie de 0,2 % (2,0 kg/ha) (20 g in 10 l
apa), Thiovit Jet 80 WG in concentratie de 0,3-0,4 % (3,0-4,0 kg/ha), Manoxin M60 PU in
concentratie de 0,4 % (4,0 kg/ha).
Descrierea si combaterea antracnozei la castraveti (Colletotrichum
lagenarium).
Boala este provocata de ciuperca Colletotrichum lagenarium si ataca fructele, tulpina si
frunzele. Pe frunze apar pete cafenii care se maresc, se impreuneaza si frunza se sfisie. Pe fata
inferioara apare un mucegai rosiatic.
Fructele atacate prezinta aceleasi simptome. In aceste pete se localizeaza bacterii care
provoaca in final putrezirea fructelor. Transmiterea bolii se realizeaza prin samanta. Tratarea
semintelor este singurul mijloc de prevenire.Indepartartarea resturilor de plante si igiena
culturala contribuie de asemenea la prevenirea aparitiei ciuperci.
In combaterea chimica a antracnozei se pot utiliza urmatoarele substante: Dithane M-45 in
concentratie de 0,2 %, Dithane Neotec 75 WG in concentratie de 0,2 %,( 20 g in 10 l apa).
Descrierea si combaterea putregaiului cenusiu (Botrytis cinerea).
Putregaiul cenusiu apare sub forma unor pete umede de culoare verde cenusie,la suprafata
carora se dezvolta din abundenta fructificatiile ciupercii (conodiofori si conidiile).Petele se
extind, inconjoara tulpina si determina ofilirea plantelor deasupra zonei de atac.Atacul se
poate manifesta si pe fructele debilitate fiziologic si mai rar pe fructele normal dezvoltate.
Putregaiul cenusiu apare cel mai des la locul de prindere a florilor.Fructele atacate sunt
acoperite de fructificatiile ciuperci si putrezesc in intregime.
Combaterea putregaiului cenusiu se poate realiza cu fungicide cum ar fi: Rovral 500 SC in
concentratie de 1 l/ha (10 ml in 10 l apa pe 100 mp),Teldor 500 SC in concentratie de 0,08 %
(0,8 l/ha) (10 ml in 12,5 l apa).
Descierea si combaterea alternariozei la castraveti (Alternaria cucumerina).
Alternarioza ataca de obicei frunzele si tulpinile dar poate ataca si fructele.Pe frunze atacul
apare sub forma unor pete, la inceput mici, de culoare galbuie, care se extind concentric si
treptat se brunifica. Petele sunt precis delimitate, la atac puternic ocupand zone mari din
suprafata frunzelor, provocand uscarea acestora.Pe zonele atacate din limb se formeaza o pasla
fina, de culoare bruna, cu zonare caracteristica. Pe tulpini si lastari apar pete alungite, brune,
zonarea concentrica, fiind mai putin evidenta. Pe fructe atacul apare sub forma unor pete

7. circulare, care se adancesc in tesuturi.
Pentru combaterea aparitiei alternarozei se pot lua urmatoarele masuri agrotehnice: folosirea
araturii adanci pentru ingroparea resturilor vegetale, asolamentul 3-4 ani, folosirea de
ingrasaminte cu microelemente pe baza de zinc maresc rezistenta plantelor si tot odata asigura
sporuri mari de productie, cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti.
Combaterea chimica a alternariozei se poate realiza cu fungicide cum ar fi: Bravo 500 SC in
cantitate de 1,5-2,0 l/ha (20 ml in 10-13 l apa pe 100-130 mp), Dithane M-45 in concentratie
de 0,2 % (20 g in 10 l apa), Dithane Neotec 75 WG in concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa),
Shavit F 72 WP in concentratie de 0,2 % (2,0 kg/ha) (20 g in 10 l apa), Antracol 70 WP in
concentratie de 0,2% (2,0 kg/ha) (20 g in 10 l apa).
Cultura castravetilor in camp liber.
Se diferentiaza trei tipuri de culturi: timpurie, de
vara si de toamna.
Cultura timpurie.
Este practicata pe suprafete mai restranse, necesitand cheltueli in plus pentru producerea
rasadurilor, dar consumul de fructe este asigurata incepand cu mijlocul lunii iunie.
Terenurile trebuie sa fie bine nivelate, plane, permeabile cu expozitie sudica, cu o textura
usoara si un pH corespunzator.Cultura de castraveti nu poate sa revina pe aceeasi suprafata de
teren mai repede de trei ani.
Amintim cateva plante bune premergatoare pentru cultura de castraveti: fasole, cartofi, ardei,
tomate, lucerna, varza , usturoi.
Pregatirea terenului si a solului.
Lucrarile incep toamna prin nivelarea de intretinere, discuirea, fertilizarea de baza cu
ingrasamant organic 30-60 t/ha semidescompus,si ingrasaminte chimice 50 -70 kg s.a./ha
P2O5,70-90 kg s.a./ha K2O incorporandu-se in sol odata cu aratura adanca la 25-28 cm.
In primavara solul se mobilizeaza cu combinatorul la 7-8 cm adancime si se completeaza
fertilizarea cu 40-60 kg s.a. /ha N 30-80 kg s.a./ha P2O5 si 30-70 kg s.a./ha K2O.

8. Producerea rasadurilor se face in spatii protejate sau in
rasadnite,se seamana intre 15-20 martie cu o norma de seminte de 1,0-1,5 kg pentru un hectar
de cultura.Se seaman 2 seminte in cuburi nutritive cu latura de 7-8 cm. E bine sa se utilizeze
seminte tratate chimic pentru a preveni aparitia bolilor.La plantare rasadul trebuie sa aibe o
varsta de 40-45 zile si un numar de 4-5 frunze.
Plantarea rasadurilor se face manual la inceputul lunii mai dup ace pericolul brumelor tarzii a
trecut.Norma de plante pe hectar este de 33-34 mii.
Lucrarile de intretinere consta in plantarea rasadurilor in goluri, erbicidarea cu Fusilade Forte
150 EC in cantitate de 0,8 l/ha postemergent pentru buruieni monocotiledonate anuale,si in
cantitate de 1,0 l/ha postemergent pentru buruieni monocotiledonate perene.
Se efectueaza prasile superficial, manual si mecanic dar numai pana cand cresterile vegetative
permit, astefel incat sa nu fie deranjati vreji.La prasila a doua plantele se musuroiesc usor la
baza iar din loc in loc tulpinile se acopera cu pamant pentru a favoriza emiterea de radacini
adventive.
Combaterea bolilor se poate face prin masuri preventive si curative.
Bolile care pot sa apara sunt aceleasi ca si cele intalnite la cultura in spatii protejate.Amintim
cateva exemple de boli: mana, patarea unghiulara, alternarioza, antracnoza, putregaiul
cenusiu, fainarea descrise la cultura castravetilor in spatii protejate.
Substantele chimice utilizate sunt aceleasi ca si in combaterea bolilor in spatii protejate.
Cultura de vara.
Este cea mai raspandita forma de cultura, reprezinta 80 % din suprafata totala ocupata de
aceasta specie in ogor propriu.In functie de modul de dirijare a plantelor se practica cultura pe
sol si cultura pe spalier inalti.
Pregatirea terenului si plantele premergatoare sunt asemana toare culturii timpurii.
Cultura se realizeaza prin semanat direct, mai rar prin rasad.Semanatul are loc la sfarsitul lunii
aprilie si inceputul lunii mai, cand in sol la adancime de 8-10 cm se realizeaza o temperatura
de 10-12 grade Celsius.Se seamana mecanizat la o adancime de 3-4 cm folosindu-se 4-6 kg
samanta la hectar.
La cultura pe sol pentru soiurile tip cornison se asigura o

9. densitate de 133-148 mii plante/ha, iar la soiurile cu fructe mijlocii desimea plantelor este
asemanatoare culturii de castraveti timpurii (33-34 mii plante pe ha).
La culturile pe spalier densitatea de plante este de 71 mii plante/ha pe suprafete mari si de 38-
50 de mii plante/ha in sistem gospodaresc. Spalierii se instaleaza inaintea infiintarii culturii si
pot ramane permanent, efectuandu-se rotatii de culture cu fasole urcatoare sau tomate.
Lucrarile de intretinere consta in umplerea golurilor se face cu seminte umectate si preincoltite
sau cu rasad din cadrul aceluiasi cultivar. Daca este cazul rarirul se aplica la aparitia primei
frunze adevarate, prin ruperea tulpinii la nivelul hipocotilului si nu prin smulgere.
Dirijarea cresterii si fructificarii se realizeaza prin ciupiri repetate.La baza plantelor pe o
inaltime de 20-30 cm se indeparteaza toate formatiunile vegetative si de rod,iar in continuare
pana la 60-70 cm lastarii se ciupesc dupa 2-3 fructe,ca apoi sa nu se mai efectueza ciupiri.
Recoltarea la castraveti se face manual la maturitate tehnica si la interval de 2-4 zile
in functie de cultivar si scop.
Pentru consum in stare proaspata fructele se recolteaza la dimensiuni de 9-12 cm sau chiar 12-
15 cm lungime,pentru industrializare la 6-9 cm dar se mai intampla sa se recolteze la
dimensiunea de 3-6 cm.
Bolile care pot sa apara sunt aceleasi ca si cele intalnite la cultura in spatii protejate.Amintim
cateva exemple de boli: mana, patarea unghiulara, alternarioza, antracnoza, putregaiul
cenusiu, fainarea descrise la cultura castravetilor in spatii protejate.
Substantele chimice utilizate sunt aceleasi ca si in combaterea bolilor in spatii protejate.
Cultura de toamna.
Este practicata obtinerii de fructe cu destinatie conservarii, atat la nivel industrial cat si
gospodaresc.Este o cultura succesiva dupa specii care elibereaza terenul in luna iunie (mazare,
cartof timpuriu, gulioare, varza timpurie).
Pregatirea terenului incepe cu afanarea superficiala a solului printr-o aratura la
18-20 cm, sau discuire,cu care ocazie se incorporeaza si resturile vegetale ale culturii
anterioare,ingrasamintele chimice (30-50 kg s.a./ha N, 30-70 kg s.a./ha P2O5, 30-70 kg/ha s.a.
K2O dupa care se modeleaza in straturi inaltate, cu coronamentul de 104 cm.Cultura se
infiinteaza prin semanat direct, norma de samanta fiind de 5-7 kg/ha.Se seaman 2-3 randuri pe
strat,la o sistanta pe rand de 10-15 cm,obtinuta prin rarit.

10. Lucrarile de intretinere consta in ciupitul plantelor in cazul suprafetelor mici, udarea culturii
imediat dupa semanat pentru o rasarire si crestere uniforma a plantelor, in prima parte a
vegetatiei se uda mai des, iar in a doua parte mai rar, norma de udare fiind de 300-400 m3 apa
pe hectar.Udarile se efectueaza dimineata, seara sau noaptea pentru a evita fenomenul de soc
fiziologic.
Recoltarea incepe din prima decada a lunii septembrie si dureaza pana la scaderea accentuate a
temperaturii, la interval de 1-2 zile manual sau mecanizat cu combine speciale.
Categoriile se sortare si calibrare a fructelor sunt cuprinse intre: 3-6 cm, 6-9 cm, si 9-12 cm.
Descrierea si combaterea daunatorilor la cultura de
castraveti.
Descrierea si combaterea la musculita alba de sera (Trialeuroides
paporariorum).
Musculita alba este un vector important de transmitere pentru mai multe virusuri ale plantelor,
iar dejectiile ei, care contin multe glucide, favorizeaza aparitia unor ciuperci patogene precum
Alternaria sau Fusarium.
Musculita alba este o insecta mica, culoarea corpului este alb-galbuie si este acoperit cu o
secretie alba de consistenta ceroasa. Aripile sunt albe si cand sunt deschise au dimensiunea de
pana la 5 mm. Adultii au ochii de culoare neagra. Se inmulteste foarte rapid, are 3-4 generatii
pe an in aer liber, iar in sere pana la 12 generatii.Femele depun intre 100-500 oua, pe partea
inferioara a frunzelor, grupate inelar.Incubatia oualor dureaza intre 10-14 zile, la o
temperatura constanta de 20-23 grade Celsius.Larvele sunt de culoare galbui, ovale, cu ochii
rosii, care se transforma in pupariu, dupa 10 zile. In stadiul de pupariu insecta traieste 12 zile,
perioada dupa care apare musculita adulta, si ciclul se reia.
Combaterea musculitei albe de sera este destul de dificila.Se intampla ca generatiile se
suprapun si pe aceeasi planta pot exista oua, larve, pupe si adulti, eficienta insecticidelor
scade.
Combaterea chimica a musculitei albe de sera se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum
ar fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,025% (0,25 l/ha), Actara 25 WG in concentratie
de 0,02 % (0,2 kg/ha), Confidor Energy in concentratie de 0,13 % (1,3 l/ha), Mospilan 20 SG
in concentratie de 0,025 % (1,5 g in 6,0 l apa), Nuprid 200 SC in concentratie de 0,075 % (4
ml in 6 l apa).
Descrierea si combaterea la paianjenul rosu comun (acarian) (Tetranycus
urticae).
Masculul are culoare galbena verzui-deschis, iar in stadiul de adult are culoare bruna. Femela
este la inceput de culoare galbena roz si in final devine portocalie. Corpul are o forma
elipsoidala la femela si piriform la mascul. Are 5-6 generatii pe an.

11. Ouale depuse de femele sunt rotunde de culoare albicioasa sau galbuie si au un continut
aproape transparent. Odata ce embrionul incepe sa se dezvolte, continutul oului devine
tulbure, iar ouale se ingalbenesc.La o temperatura de 15 grade Celsius embrionulul se dezvolta
in decursul a 15 zile, iar la o temperatura de 30 grade Сelsius dezvoltarea embrionului se
relizeaza in doar in 2-3 zile.
Din ouale fecundate ies femele, din cele nefecundate masculi.Paiajenul rosu se hraneste cu
continutul celulelor plantei.
Prezenta paianjenului este semnalata de petele mici de culoare alba de pe frunze (mai ales cele
de pe partea inferioara a frunzei) si a unei panze de paianjen tesute in jurul plantei sau a
anumitor parti ale plantei.In cazul unei contaminari masive, frunzele se inalbesc din cauza
leziunilor multiple.Planta este in totalitate acoperita cu o panza de paianjen, iar pe
extremitatile frunzelor si a mugurilor de floare se acumuleaza o masa de trupuri miscatoare.
Acarianul rosu comun ierneaza in stadiu de adult sub resturile vegetale.Acarienii colonizeaza
partea inferioara a frunzelor, frunzele atacate se recunosc prin aparitia unor pete de culorare
galbui care corespund intepaturilor facute de paianjen.La un atac puternic frunzele atacate se
usuca si cad.
Combaterea chimica se realizeaza cu insecto-acaricide cum ar fi: Vertimec 1,8 % in
concentratie de 0,1 % (1,0 l/ha), Milbecnock EC in concentratie de 0,075 % (10 ml in 13
l/apa), Omite 570 EW in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l/apa),Nissorun 10 WP in
concentratie de 0,04 % (5 g in 12 l/apa).
Descrierea si combaterea la tripsului tutunului (Trips tabaci)
Tripsul este unul dintre cei mai raspanditi daunatori ai plantelor din agricultura. In conditii de
sera este imposibila distrugerea in totalitate a tripsilor.
Lungimea insectelor adulte este de 2-2,5 mm, iar grosimea corpului nu este mai mare decat 1
mm. Adulti sunt de culoare mai inchisa-neagra sau maro.aparitia lor se poate pune
calendaristic in lunile martie-aprilie.Larvele sunt de culoare galbena sau verzui, acest fapt le
permite sa fie cu greu distinse pe suprafata frunzei si a plantei.
Femela depune ouale in tesuturile frunzelor si a florilor. O femela poate sa depuna in jur de
100 de oua.Dupa 3-5 zile de dezvoltare embrionara apar larvele,care timp de 8-10 zile de viata
pe suprafata frunzei naparlesc de patru ori.Larvele patrund in sol la adancimea de 15 cm,unde
inca peste 4-5 zile se transforma in insect adulte aripate.Dezvoltarea unei generatii dureaza 15-
20 de zile.
Combaterea chimica a tripsului tutunului se se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum ar
fi: Mospilan 20 SG in concentratie de 0,04 % (4,0 kg/ha), Laser 240 SC in concentratie de
0,05 %, Confidor Energy in concentratie de 0,08 % (0,8 l/ha), Nuprid Al 200 SC in
concentratie de 0,075 % (0,75 l/ha), Actara 25 WG in concentratie de 0,02% (0,2 kg/ha).
Descrierea si combaterea la paduchele verde (Myzodes persicae).
Femelele depun ouale toamna, la baza mugurilor sau in crapaturile scoartei ramurilor speciilor

12. samburoase, dar si in gradinile de legume si in sere. Este o specie migratoare.
Paduchii formeaza colonii masive pe partea inferioara a frunzelor, se hranesc prin sugerea
sevei plantelor. Datorita acetui fapt frunzele se necrozeaza si se rasucesc, formand
pseudocecidii. Plantele atacate sufera si se debiliteaza, ducand la scaderea productiei.
Femelele au corpul globulos, oval, verde-deschis sau verde-inchis. Antenele sunt negre.
Picioarele sunt galben-deschis, mai scurte, aproximativ 1/3 din lungimea
corniculelor.Femelele aripate au capul si toracele negre, iar abdomenul verde galbui sau
roscat. Pe partea dorsala prezinta o pata mare de culoare neagra cu 1-2 dungi transversale si 4
pete laterale.Antenele sunt negre, picioarele sunt galben-deschis cu tarsele negre. Corniculele
sunt brune; coada este aproape 2/3 din lungimea cornicolelor.
Combaterea chimica la paduchele verde se realizeaza prin stropiri cu insecticide cum ar fi:
Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,02 % (0,2 l/ha), Faster 10 CE in concentratie de 0,03
% (2 ml in 6,6 l/apa), Confidor Energy in concentratie de 0,06% (0,6 l/ha), Mospilan 20 SG in
concentratie de 0,0125 % ( 1,5 g in 12 l/apa).
2012 Agro Pataki srl