2. Fenomenele electrice joacă un rol
important în multe din procesele
fiziologice care au loc în
organismele vii. În plus, pot
influen a în rău sau în bineț
func ionarea acestora.ț
In primul rand trebuie să
men ionăm propagarea impulsurilorț
nervoase. Fibra nervoasă are în
alcătuirea ei o membrană cilindrică
ce con ine în interior un fluidț
conductor (un electrolit), iar în
exterior este inconjurată tot de un
fluid conductor. Printr-un mecanism
similar celui care se manifestă în
pila voltaică, între cele două fluide
se men ine o diferen a de poten ialț ț ț
de aproximativ 0,1 V
3. -Şocurile electrice se produc prin acţiunea
curentului asupra sistemului nervos şi pot
avea diferite aspecte, în funcţie de factorii
amintiţi: zguduiri sau comoţii, pierderea
temporară a auzului şi vocii, paralizia
temporară a centrilor nervoşi respiratorii
(oprirea respiraţiei), paralizia temporară a
inimii şi fibrilaţia (ritm cardiac foarte rapid).
Un curent de ordinul a 10 mA poate
provoca contracții musculare puternice,
necontrolate, înso iț te de dureri intense. La
aproximativ 20 mA se manifestă dificultați
de respirație și persoana respectivă nu mai
poate da drumul conductorului care a
produs șocul electric.
-Prin acordarea unui ajutor adecvat
(respiraţia artificială sau masajul cardiac)
victima poate fi reanimată, adesea după un
timp îndelungat de la instalarea morţii
aparente.
4. -Un curent de 100 mA poate fi mortal deoarece afectează procesele nervoase
legate de func ionarea inimii: sunt produse contrac ii necoordonate i necontrolateț ț ș
ale mu chilor inimii, fenomen cunoscut sub denumirea deș fibrila ie a inimiiț .
Activitatea inimii de pompare a sangelui este complet dezorganizată i efectul poateș
fi mortal. Acest efect poate fi folosit i în mod benefic: în practica urgen elorș ț
medicale, ăn caz de stop cardiac. Se folosesc dispozitive pentru aplicarea unor
tensiuni mari (pe durate de timp foarte mici) vizand restaurarera mecanismului de
func ionare normală a inimii.ț
-Reprezentarea grafică a dependen ei de timp a tensiunii care apare între douăț
puncte de pe suprafa a corpului omenesc ca efect al activită ii inimii este cunoscutăț ț
sub numele de electrocardiograma (ECG), iar aparatul utilizat este numit
electrocardiograf.
5. Electrocutarea survine atunci când organismul este străbătut de un curent
electric. Dar pentru ca deplasarea continuă a electronilor prin corp să aibă loc,
este obligatoriu ca persoana să aibă contact atât cu sursa de curent, dar şi cu
un alt punct care să asigure închiderea circuitului electric.
În lipsa închiderii circuitului, atingerea unei surse de electricitate - firele unei
prize, de exemplu - nu va produce nicio vătămare. Dacă am fi suspendaţi în
aer - ţinuţi de un elicopter - şi am atinge o sursă de electricitate, pentru că nu
există un circuit complet - vezi imaginea de mai jos - nu ne vom electrocuta.
Acesta este motivul pentru care păsările pot sta pe liniile de înaltă tensiune
fără a risca şocul electric - faptul că ele nu ating şi pământul.
6. Sunt mai multe mijloace de protecţie împotriva electrocutării accidentale.
Prima măsură, desigur, dacă este posibil, este deconectarea de la reţeaua
electrică a elementului la care dorim să lucrăm. De asemenea, ne putem
proteja de electrocutare prin purtarea unui echipament adecvat: mănuşi de
protecţie ori/şi încălţăminte de protecţie.
Foarte important de reţinut este că acestea trebuie să fie uscate; altfel,
umiditatea va transforma mijloacele de protecţie în buni conducători de
electricitate. Un alt aspect important este acela al folosirii unor unelte bine
izolate (patent, şurubelniţă etc.).