1. PLATFORMA PROGRAM CONFERINTA A II A
 Asa cum am promis saptamana trecuta, cand am lansat Platforma
program pentru dezvoltarea Bucurestiului, vin din nou in fata
dumnavostra pentru a detalia cateva dintre programele
sectoriale pe care doresc sa le initiez in al doilea mandat.
 Vreau sa reamintesc ca toate aceste programe sunt integrate unei
viziuni strategice unitare vizand dezvoltarea pe termen scurt,
mediu si lung a Bucurestiului.
 Este pentru prima data in istoria post-revolutionara a
Bucurestiului cand un primar sau un candidat pentru aceasta
functie vine cu o astfel de strategie unitara, pe care isi
fundamenteaza deciziile si actiunile.
 Eu am lansat o Platforma program ce poate ghida dezvoltarea
Bucurestiului nu pentru un mandat, ci pentru cel putin doua
decenii.
 Cu totii stim ca Bucurestiul are o problema cu locurile de parcare.
Acest lucru creeaza disconfort atat pentru soferi, cat si pentru
pietoni. De aceea, am acordat o atentie deosebita acestui subiect.
 Am conceput primul sistem public de parcari moderne din
Capitala, am creat proiecte, am gasit si formula de finantare
(parteneriat public-privat) si ne-am apucam de treaba. Este
vorba despre STRATEGIA DE PARCARE, studiu realizat de experti
internationali.

2.  Am avansat enorm fața de acum patru ani, iar astazi avem in
diverse stadii de planificare și execuție mai multe parcaje, care, in
curand, vor impanzi orasul.
 Și o spun, fara falsa modestie ca, daca am ajuns aici, este pentru
ca m-am luptat cu incapațanare pentru ca aceste proiecte sa
devina realitate.
Exista mai multe tipuri de parcari:
- Pentru zona centrala, unde spatiul este limitat (e vorba de parcari
subterane, in special)
- Park&ride, care inseamna parcheaza si calatoreste si au drept
scop descurajarea traficului in centrul orasului.
- Parcarile rezidentiale, intre blocuri.
1. Parcaj subteran Piata Universitatii: 420 locuri (PPP), finalizare –
semestrul II 2012
2. Parcare supraterana in imediata vecinatate a Stadionului National:
1.300 locuri, finalizare – semestrul II 2012
3. Parcaj subteran Piata Walter Maracineanu: 242 locuri (PPP),
finalizare – semestrul I 2015
4. Parcaj subteran Piata Alba Iulia: 1.200 locuri (PPP), finalizare –
semestrul I 2015

3. 5. Parcaj subteran Piata Dorobanti: 254 locuri (PPP), finalizare –
semestrul I 2014
6. Parcaj subteran Piata Edgar Quinet: 380 locuri (PPP), finalizare –
semestrul II 2013
7. Parcaj subteran Gara de Nord: 1.487 locuri (PPP), finalizare –
semestrul I 2016
8. Parcaj subteran Piata Charles de Gaulle: 603 locuri (PPP),
finalizare – semestrul II 2014
9. Parcaj suprateran str. Pictor Nicolae Tonitza: 317 locuri, finalizare
– semestrul I 2015
10. Parcajul suprateran Coltea: 420 locuri (PPP), finalizare – semestrul
II 2015
11. Parcajul subteran din zona Bibliotecii Nationale – bd. Unirii
(cunoscuta ca zona Esplanada): cca. 3.000 locuri, finalizare –
semestrul I 2016
12.Parcaje sub/supraterane rezidentiale (BL/PPP)
o Perioade diferite, in functie de locatii si numarul lor, fiind
structurate pe trei tipuri: de 130 de locuri, 300 de locuri si
500 de locuri.
o Ne propunem minimum 20 de parcari pana in 2015
13. Parcaje subterane in galeriile metroului: cca. 550 locuri, finalizare
– semestrul I 2013
14. Parcari de tip park & ride. Primele locatii:

4. o zona Aerogarii: 200 locuri, finalizare – semestrul I 2013
o zona Iancului – Pantelimon: 250 locuri, finalizare –
semestrul I 2014
o zona Liviu Rebreanu: 220 locuri, finalizare – semestrul I
2014
o zona IMGB: 220-250 locuri, finalizare – semestrul II 2013
o zona Militari: 250 locuri, finalizare – semestrul I 2015
Realizarea acestor obiective va avea ca efect atat cresterea calitatii
vietii in Bucuresti, cat si sporirea atractivitatii pentru investitori si
turisti.
CENTRUL ORASULUI
 Centrul orasului este locul in care fiecare bucurestean trebuie sa
se simta bine, zona de care fiecare dintre noi sa fie mandru,
spatiul in care fiecare sa se simta cu adevarat european.
 Pentru aceasta, avem in vedere un amplu proces de reabilitare si
revitalizare a centrului orasului.
Am inceput cu Centrul istoric, un proiect blocat in incompetenta si
politicianism, pe care l-am finalizat.
o Acum, Centrul istoric este viu, atractiv, a devenit cu
adevarat inima orasului si incepe sa-si fructifice realul
potential economic, social, cultural si turistic.

5.  Vom continua insa cu proiecte si programe pentru aceasta zona si
arealul adiacent ei. Actiunile viitoare principale ale
Municipalitatii se vor indrepta spre:
I. Implementarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbana a centrului
Bucurestiului – subprogramul PIDU
 Este un ansamblu compus dintr-o multitudine de proiecte
coerente, care vizeaza dezvoltarea armonioasa si durabila a
acestei zone, in functie de nevoile si potentialul acesteia.
 Realizarea in practica a acestui amplu si complex set de proiecte
va schimba fundamental imaginea centrului orasului si consta in:
o Recuperarea si constituirea unei identitati urbane pentru
centrul Bucurestiului
o Regenerarea cartierelor traditionale degradate
o Recuperarea si refunctionalizarea fondului construit prin
reconversie
 Un numar de cladiri istorice vor fi reconditionate
pentru a deveni incubatoare de afaceri (platforme
business).
 Se vor sprijini atat industriile creative moderne, cat si
revitalizarea mestesugurilor si a comertului in stil
traditional, prin reconditionarea fizica a locurilor cu
traditie in domeniu, (Hala Matache, crearea unor noi

6. structuri, precum o Curte a Mestesugarilor, realizarea
de centre culturale – Hanul Gabroveni etc.).
o Recuperarea atractivitatii Dambovitei ca riu in centrul
Bucurestiului
 Se propune reconfigurarea Cheiului Dambovitei intre
Piata Unirii si Izvor prin conturarea unui spatiu de
promenada de-a lungul riului.
o Recuperarea zonei de la sud de Dambovita si reconectarea
acesteia la centrul Bucurestiului
 La sfarsitul perioadei socialiste au fost fragmentate
doua artere principale (Calea Rahovei si Strada Uranus)
si au fost distruse doua poduri care faceau legatura
acestora cu centrul de la nord de Dambovita. Se
propune reconectarea strazilor respective si
reconstructia celor doua poduri care sa devina prin
designul lor o atractie in sine.
 Traseele vor fi dedicate cu prioritate pentru pietoni si
biciclisti.
 Se recupereaza monumente istorice si obiective
turistice ascunse si greu accesibile in prezent
(Manastirea Antim, Palatul Bragadiru, Piata de Flori
George Cosbuc si Casa Poporului).
o Aplicarea unui set de masuri complexe pentru realizarea
unui sistem de circulatie eficient avand ca obiective:

7.  Eliminarea traficului de tranzit prin zona centrala prin
finalizarea inelelor si centurii, conform master planului
de transport al Bucurestiului
 O mai buna gestionare a traficului prin dezvoltarea
sistemului pentru managamentul traficului.
 Incurajarea modalitatilor de transport durabile in
principal prin:
• Crearea unei retele integrate de circulatie
pietonala si pentru biciclisti.
• Ameliorarea conexiunilor cu transportul in
comun, prin realizarea de poluri intermodale,
moderne, in special in zonele: Pta Romana, Pta
Rosetti, Pta Sf. Gheorghe, Pta Unirii.
 Incurajarea transportului in comun care trebuie
prioritizat, extins si optimizat.
o Realizarea unui sistem de parcari mici si medii
o Reabilitarea si valorificarea spatiilor publice
Avem in vedere realizarea de strazi si piete ca spatii publice prietenoase
si dinamice, destinate in special deplasarii pietonale, relaxarii,
socializarii si organizarii de evenimente cultural-educative.
Zona de interventie a acestui plan se intinde intre Pta Victoriei, Pta
Romana, Pta Universitatii, Pta Unirii, Pta Revolutiei, Pta Bibliotecii
Nationale - pana la Palatul Parlamentului si Pta de Flori George Cosbuc.

8. Realizarea si implementarea unui nou mod de abordare a dezvoltarii
turistice a zonei centrale a Bucurestiului, bazat pe conceptul de
„camere urbane”. Camera urbana inseamna spatiul public comunitar
cu activitati bine definite, integrat intr-un sistem la nivelul intregului
oras.
 Camera de cultura clasica este numele propus pentru
zona Piata Revolutiei – Sala Palatului. Cuprinde unele
dintre cele mai importante institutii culturale ale
orasului – Muzeul National de Arta al Romaniei,
Atheneul Roman si Sala Palatului.
 Camera academica este reprezentata de zona Pta
Universitatii care gazduieste institutii de educatie si
cultura prestigioase: Universitatea din Bucuresti,
Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu”
si Teatrul National „I.L.Caragiale”.
 Camera de ambianta, zona Gradina Icoanei – Piata
Romana)
 Camera de cultura alternativa (zona Uranus – Rahova)
 Camera de cultura contemporana (zona Palatul
Parlamentului – Muzeul National de Arta
Contemporana) se doreste a fi un spatiu dedicat
evenimentelor culturale orientate exclusiv catre arta
contemporana.
 Camera de entertainment (zona Piata Unirii) este o
adevarata scena a orasului.

9.  Camera istorica (zona Centrului istoric) corespunde
spatial cu nucleul traditional al Bucurestilor
 Camera piata turistica (zona Piata Amzei) este in mod
traditional un nod comercial important in centrul
Bucurestiului.
 Camera podului (zona Izvor) Se propune refacerea
legaturii firesti dintre zona Brezoianu si parcul Izvor,
unde a existat cartierul Mihai Voda, cartier de
negustori instariti.
II. Centrul istoric - simbol si inima a orasului
 Proiecte si programe viitoare, dedicate Centrului istoric
o Lucrari de reabilitare si refacere a intregii structuri stradale a
sistemului rutier vechi si a intregului sistem de infrastructura
tehnico-edilitara in zona B a Centrului Istoric (de la Biserica
Sfantul Gheorghe, Calea Mosilor, Hristo Botev) asemanator
celui realizat in zona A.
o Realizarea unui program complex de consolidare si
reabilitare a cladirilor existente, mai ales a fatadelor si
spatiilor comerciale situate in zona A.
o Restaurarea si punerea in valoare a planului voievodal
Curtea Veche si inceputul demersului de a fi inclus in
patrimoniul UNESCO.

10. o Finalizarea proiectului Hanul Gabroveni - cladire
monument istoric ce urmeaza a fi restaurata si remodelata
functional pentru realizarea Centrului Cultural European.
o Amenajarea unui scuar dotat cu o fantana arteziana ca loc
de atractie si revenire in zona intersectiei strazilor Franceza
si pictor Tonitza.
III. Subprogramul „Raul Dambovita”
 Este unul dintre cele mai complexe proiecte pe care dorim sa le
facem in perioada imediat urmatoare, avand dimensiuni multiple
cu caracter urbanistic, arhitectural, tehnico-edilitar si de protectie
a mediului.
 Obiectivele majore ale acestui proiect sunt:
o Reabilitarea si punerea in valoare a potentialului de
atractivitate a Dambovitei, ca rau al centrului Bucurestiului si
axa centrala a orasului.
o Reabilitarea parametrilor de mediu si a conditiilor sociale si
tehnico-economice a raului Dambovita si a casetei sale.
o Repararea, renovarea si reabilitarea colectorului principal
al orasului (caseta Dambovita).
CARTIERELE ORASULUI
 Abordarea strategica in ceea ce priveste dezvoltarea orasului nu
poate sa ignore o dimensiune identitara pe care locuitorii
Bucurestiului o au. Este vorba despre cartiere.

11.  Bucurestenii sunt interesati de situatia generala a orasului, sunt
preocupati de ceea ce se intampla in sectorul lor, dar inainte de
orice au nevoi, preocupari si probleme legate de cartierul in care
locuiesc.
 Din acest punct de vedere, dincolo de densitatea ridicata a
acestor zone identitare (peste 15.000 de locuitori/kmpatrat),
cartierele bucurestene se confrunta cu o serie de probleme a
caror rezolvare exceede efortul singular al primarilor de sector.
 Si in acest caz este nevoie de o viziune unitara si de actiuni
integrate unui plan de dezvoltare pe termen mediu si lung.
o Echiparea edilitara este dimensionata fiind realizata sa
raspunda nevoilor unei alte epoci; dotariile publice au fost
realizate cu intarziere sau nu s-au mai construit (in special
crese, scoli, gradinite, centre medicale si culturale, zone de
recreere si agreement etc.).
o Reteaua stradala in cartiere a fost conceputa astfel incat sa
asigure, in primul rand, deplasarea intre locuinta si locul de
munca – platforma industriala invecinata. Acest lucru nu mai
este valabil astazi.
 Principalele directii de actiune:
o Constituirea si dezvoltarea de Poli Urbani, cu scopul de a
creea locuri de munca si oportunitati pentru amplasarea
altor functiuni, in special servicii si spatii comerciale, in zone
cat mai apropiate de marile cartiere.

12. o Reabilitarea, extinderea si modernizarea dotarilor si
echiparilor cartierului. Pentru a realiza schimbarea in bine a
conditiei de locuire si a calitatii vietii in sectoare,
interventiile vor fi conujugate: Primaria generala, impreuna
cu primariile de sector si cu detinatorii de retele edilitare.
o Rezolvarea problemelor patrimoniale si edilitare. Primaria
va initaia, realiza si coordona actiunea de inventariere a
patrimoniului edilitar din oras in parteneriat cu statul roman
(prin institutii specializate) si privati care detin sau opereaza
retele edilitare publice.
 Programul va avea o durata de 5 ani si va fi finantat
de la bugetul local si din bugetele administratorilor si
detinatorilor de retele publice.
o Inventarierea si solutionarea problemelor juridice. Masurile
si actiunile care se vor intreprinde vizeaza:
 Inventariearea terenurilor din cartierele de blocuri si
inregistrarea lor in patrimoniul public municipal.
 Restrictionarea de noi constructii pe terenurile dintre
blocuri, limitata numai la dotari conexe locuintei
pentru cresterea calitatii vietii si conditiilor de locuire
in cartier ca: parcaje, gradinite, scoli, zone pentru
sport, agreement, spatii cultural, spatii verzi.
 Realizarea cadastrului edilitar in functie de detinatori
de retele si stabilirea conditiilor juridice si economice
de ocupare a terenului proprietate publica inclusiv cu
reevaluarea regimului fiscal (de taxe si impozite) care

13. sa creeze noi venituri pentru municipalitate, ce pot fi
redirectionate strict si cu dedicatie spre dezvoltarea
orasului.
o Imbunatatirea conditiilor tehnice a cladirilor. Este vorba
despre un complex de masuri si actiuni care vor fi
intreprinse in special impreuna cu autoritatile administrative
ale sectoarelor.
o Ameliorarea si cresterea nivelului calitatii locuirii in
cartiere. In acest sens, avem in vedere:
 Recastigarea identitatii locului prin lucrari de
amenajare a incintelor dintre blocuri.
 Cartierul poate fi personalizat prin amenajarea unor
spatii publice la nivel de zona/ cvartal de mica
anvergura
 In zonele vechilor complexe comerciale existente in
mai toate cartierele vor fi amenajate spatii publice de
tip piete publice pietonale
 Amenajari de parcuri si locuri de joaca pentru copii.
 Langa noile biserici din cartier, municipalitatea va
realiza spatii publice pietonale dotate cu mobilier
urban si amenajari de spatii verzi.
 Asigurarea curateniei si intetinerii amenajarii
peisajiste, ca activitate curenta realizata impreuna cu
primariile de sector.

14. POLITICI DE LOCUIRE
 Un oras modern si civilizat inseamna de fapt oameni care sa se
simta bine in orasul lor, care sa aiba conditii decente de viata,
oameni care nu doar sa locuiasca in oras, ci si sa traiasca aici.
Plan de masuri pentru imbunatatirea nivelului si gradului de locuire in
Bucuresti:
o Realizarea unui program concret de colaborare si
coordonare intre Primaria Generala și cele 6 sectoare, a
activitatilor privind construcția și gestiunea de locuințe cu
fonduri publice (din buget local sau/și din buget central).
o Efectuarea unui inventar cat mai precis al locuintelor aflate
in proprietatea sau gestiunea autoritatilor publice
bucurestene.
o Crearea unui sistem unitar, transparent si eficient de
administrare a locuintelor detinute de sectoare
(achizitionate, repartizate de PMB sau realizate prin ANL).
o Analizarea posibilitatii de infiintare a unei societati de
constructii și administrare de locuințe accesibile, sub
controlul si coordonarea Primariei Municipiului Bucuresti.
 In perioada interbelica a existat un model asemanator,
de societate a Municipalitatii cu rezultate foarte bune
(Societatea de Constructii Locuințe Ieftine Bucuresti).

15. o Implementarea de politici concrete si coerente de
dezvoltare imobiliara de catre PMB.
o Valorificarea potentialului de spatii locative aflat in cladiri
abandonate sau aflate in stadii avansate de degradare,
inclusiv a celor care sunt in pericol de prabusire sau cu un
grad mare de risc seismic.
o Stimularea programelor de investitii publice sau private, de
realizare a cladirilor de birouri, la preturi accesibile.
o Initierea de catre autoritatile locale si centrale a unor
parteneriate public-private, pentru construirea de locuinte
(in special sociale).
o Sustinerea proiectelor si programelor care vizeaza
reabilitarea termica a cladirilor si utilizare de energie
regenerabila.
o Conservarea si protejarea fondului locativ existent.
PATRIMONIU
 Patrimoniul este averea cea mai importanata a orasului, bogatia
cu care ne mandrim. Trebuie sa o pastram si sa o valorificam asa
cum se cuvine, datorita potentialului imens, cultural, istoric, dar
si economic.
 Bucurestiul nu poate face pasul decisiv spre marile capitale
europene daca nu isi respecta trecutul, daca nu isi protejeaza
patrimoniul cultural si arhitectural.

16.  Ceea ce incercam sa facem nu reprezinta doar gesturi reparatorii
fața de o Capitala urațita pe nedrept de ani de nepasare și
proasta administrare, ci și mijloace de a crește atractivitatea,
valoarea si conditiile de viata ale Bucurestiului.
 Orasul are mare nevoie de dezvoltare si de modernizare, dar in
acelasi timp are nevoie de redescoperirea identitatii.
Bucurestiul trebuie sa recapete stralucirea de alta data.
 Plan de masuri si actiuni viitoare in domeniului patrimoniului
imobiliar al bucurestiului:
o Definitivarea si completarea actiunilor de identificarea,
inventariere si intabulare a Patrimoniului Imobiliar al
Municipiului Bucuresti pentru reconstituirea lui integrala.
o Realizarea de reglementari si acte normative ale
Municipalitatii privitoare la raporturile dintre Primaria
Generala si sectoarele Bucurestiului, referitoare la
patrimoniul imobiliar.
 In conformitate cu legislatia in vigoare, sectoarele sunt
subunitati administrativ teritoriale fara patrimoniu. Ele
au doar dreptul doar de a administra domeniul public
si privat al municipiului, numai pe baza unei
imputerniciri exprese a Consiliului general sigurul in
masura sa dispuna de patrimoniului municipiului
(potrivit legii 215/2001).
 Contrar acestui fapt se inregistreaza numeroase
situatii in care administratiile sectoarelor iau decizii

17. anormale asupra patrimoniului orasului (fapt favorizat
si de neimplicarea adecvata a Institutiei Prefectului)
influentand in mod negativ dezvoltarea strategica si
coerenta si functionarea coordonata a serviciilor
publice.
Pentru a stopa jefuirea patrimoniului orasului, am inceput
demersurile pentru initierea unor acte normative si legislative
care sa reglementeze mai precis si sa usureze activitatiile din
domeniul patrimoniului imobiliar. Cateva exemple:
 Act normativ prin care sa se stabileasca un termen
limita de solutionare a notificarilor/ cererilor de
reconstituire a dreptului de proprietate in acelasi fel
cum a fost stabilit un termen limita de formulare al
acestora.
 Act normativ special pentru Municipiul Bucuresti prin
care sa se permita restituirea tuturor propietatilor
achizitionate/ primite cu titlul gratuit inainte si dupa
1945, evidentiate in diferite documente din arhiva
municipiului sau arhivele nationale.
 Act normativ pentru simplificarea procedurii de
expropriere (asemanator cu exproprierea pentru
drumuri, in sensul ca exproprierea sa nu stea in loc din
cauza lipsei acordului proprietarului sau a respingerii
ofertei de catre acesta).
 Act normativ de reglementare pentru exproprierea
pentru cauza de utilitate publica a monumentelor si

18. cladiriilor de mare valoare istorica si arhitecturala, in
scopul salvarii acestora de la degradare, distrugere si
integrarea in domeniul public al Muncicipiului.
o Realizarea de proiecte, lucrari si interventii de conservare,
reabilitare si consolidare asupra mai multor cladiri aflate in
patrimoniul municipalitatii si indeosebi asupra celor care au
valoare istorica si arhitectonica deosebita.
o Realizarea si finalizarea proiectelor si lucrarilor de executie
dedicate conservarii si reabilitarii cladirilor monument
istoric: muzeul Dr. Nicolae Minovici, Observatorul
Astronomic Vasile Urseanu, Casa Cesianu, Arcului de Triumf,
Hanul Gabroveni, sediului vechi al Primariei Capitalei,
Palatele Brancovenesti.
o Valorificarea patrimoniului de monumente ale orasului.
Asa cum precizam, prioritatea pentru mine este ca bucurestenii nu doar
sa locuiasca in Bucuresti, ci si sa simta ca traiesc aici. Viata la nivel
european pentru toti bucurestenii este tinta mea! Oras modern,
civilizat, cu un ambient placut, in care sa simti ca poti sa cresti, sa-ti
faci o cariera, o familie, sa-ti vezi viata pe termen lung.
Vreau ca bucurestenii sa fie mandri de orasul lor si sa le faca placere
sa traiasca in el.