Rolul sectorului asociativ şi cooperatist în agricultura/ spațiul rural european

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007- 2013 “ Investeşte în oameni!”

Rolul sectorului asociativ şi cooperatist în
agricultura/ spațiul rural european

www.ies.org.ro


1.2 Actori ai economiei sociale *

* Detalii privind economia socială – teorie, date generale, date statistice în România
găsiți în Atlasul Economiei Sociale 2012


2.1 Economia socială din România – dimensiune
Case de Ajutor Cooperative
70.000 de organizaţii Reciproc 7%
înregistrate și 25.744 active 3%

(INS,bilanţ depus) la sfârșitul
anului 2009.

* Sursa Atlasul
Economiei
Sociale, FDSC Asociatii si Fundatii
2011 90%

Cooperative Asociatii si Fundatii Case de Ajutor Reciproc


2.2 Economia socială din Romania – Importanța economică
La sfârșitul anului 2009, veniturile cumulate ale organizațiilor active de
economie socială atingeau valoarea de 6 miliarde lei, echivalentul a 1,5 miliarde
euro.
Distributia veniturilor totale pe tipuri de organizatii de economie sociala (2009, INS)

Cooperative
1,351,943,592;
23%
Asociatii si
Fundatii
Case de Ajutor 4,318,562,541;
Reciproc 73%
230,927,692; * Sursa Atlasul
Economiei
4% Sociale, FDSC
2011


2.3 Economia socială din România – Personal Salariat
Angajator a 3,3% din totalul forței de muncă salariate și aproximativ 4,6 % din
sectorul privat din România – peste 170.000 locuri de muncă la sfârsitul anului 2009

Distributia salariatilor pe tipuri de organizatii, 2009, INS
Cooperatia,
43,361, 21%

* Sursa
Atlasul
Economiei
Case de Ajutor Sociale, FDS
Reciproc, 18,9 C 2011
99, 12% Asociatii si
Fundatii Active
, 109,982, 67%


2.4 Economia socială din Romania – distribuție regională

Regiune Organizații de % din Total Asociații și CAR Cooperative
Economie Fundații (% din total) (% din total)
Socială (% din total)

Nord-Est 2996 11% 11% 14% 22%
Vest 2623 9% 10% 8% 10%
Sud-Est 2173 8% 8% 16% 14%
Centru 5044 18% 20% 11% 14%
Nord-Vest 4773 17% 19% 12% 16%
Sud-Vest 2041 7% 8% 12% 8%
Sud 2407 9% 9% 13% 11%
Bucureşti Ilfov 3687 13% 15% 14% 5%
Rural 4,891 19% 18% 7,4% 19,1%


2.5 Economia socială din Romania – domenii de activitate
Secțiuni CAEN Coduri CAEN Numar de % Tip predominat de
Organizații Organizație
A - Agricultură, silvicultură și pescuit 0111 - 0322 778 3.0% Asociații
B - Industria extractivă 0510 - 0990 18 0.1%
C - Industria prelucrătoare 1011 - 3320 506 2.0% Cooperative
F – Construcţii 4110 - 4399 60 0.2%
G – Comerţ … 4511 - 4799 1005 3.9% Cooperative
H - Transport și depozitare 4910 - 5320 15 0.1%
I - Hoteluri și restaurante 5510 - 5630 38 0.1%
J - Informatii și comunicatii 5811 - 6399 149 0.6% Asociatii
K - Intermedieri financiare și asigurări 6411 - 6630 1113 4.3% CAR și Cooperative
de Credit
L – Tranzacţii imobiliare 6810 - 6832 142 0.5%
M – Activităţi profesionale, știinţifice … 6910 - 7500 201 0.8%
N – Activităţi de servicii administrative … 7711 - 8299 140 0.5%
P – Învăţământ 8510 - 8560 1636 6.3% Asociaţii
Q - Sănătate … 8610 - 8899 2693 10.4% Asociaţii, CARP
R – Activităţi de spectacole, culturale și 9001 - 9329 5640 21.8% Asociaţii
recreative
S - Alte activităţi de servicii 9411 - 9609 4485 17.3% Asociaţii
Lipsă cod CAEN sau Alte Activităţi 0 / 9499 7174 27.7% Asociaţii
Asociative


2.6 Economia socială din România – pondere, venituri, personal
Domenii de activitate 2009 2009 2009 2009 2009 2009 2009 2009
(total (% din (Total venituri) (% din Total (Total venituri (% din Total (Total (% dinTotal
AF) total AF) venituri) economice) venituri Personal) Personal)
economice)
Sociale și Caritabil 5,522 23.9% 1,112,972,238 25.8% 124,801,211 16% 18,221 16.6%

Sport și activitati de hobby 4,103 17.8% 592,930,500 13.7% 115,691,611 15% 25,804 23.5%
Educatie, Cercetare și Formare 2,456 10.6% 508,887,395 11.8% 48,832,300 6% 25,537 23.2%
Profesională
Asociații Agricole/Obști 2,278 9.9% 581,088,727 13.5% (3) 241,101,088 30% (1) 8,155 7.4%
Cultură 2,133 9.2% 188,505,951 4.4% 25,364,218 3% 3,522 3.2%
Asociații religioase 1,852 8.0% 928,843,727 21.5% 183,781,589 23% 17,122 15.6%
Asociații profesionale și 1,760 7.6% 258,496,995 6.0% 39,109,443 5% 8,500 7.7%
sindicate
Sănătate, Medicină 1,344 5.8% 205,775,201 4.8% 43,949,172 6% 3,150 2.9%
Intermedieri Financiare 1,113 4.8% 230,927,692 5.3% 6,997,605 1% 18999 17,3%

Dezvoltare locala și 968 4.2% 211,406,932 4.9% 36,757,193 5% 1,894 1.7%
Comunitară
Asociații civice și politice 786 3.4% 125,707,649 2.9% 11,587,612 1% 2,655 2.4%
Asociații ecologiste și de 617 2.7% 113,918,037 2.6% 7,199,954 1% 1,924 1.7%
protecția animalelor


2.7 Economia socială din România – Concluzii

• 19% din totalul organizaţiilor de economie socială îşi desfăşoară
activitatea în mediul rural

• cele mai reprezentative organizaţii din mediul rural sunt obştile și
asociaţiile agricole din cadrul sectorului neguvernamental şi
cooperaţia de consum, cea din urmă constituind o realitate
organizațională preponderent rurală.

• Obştile și asociaţiile agricole generează mai bine de 30% din
totalul veniturilor economice ale Asociațiilor și Fundațiilor din
România, constituind prin urmare una dintre cele mai
reprezentative forme de economie socială din România.


3. Sectorul asociativ și cooperatist în spațiul rural european

În spațiul Uniunii Eurpene găsim o mare varietate de forme asociative
care sunt specifice sau contribuie la dezvoltarea comunităților rurale.

Dintre acestea putem enumera:
• Cooperative agricole
• Bunuri în proprietate comună (commons)
• Organizații ale proprietarilor de păduri
• Organizații pentru dezvoltare comunitară (Grupurile de Acțiune Locală)
• Alte forme de asociere:
• bănci cooperatiste
• asociații de sprijinire a agriculturii tărănești
• cooperative de consumatori


3.1 Cooperativele agricole : pondere*

numar fermieri fermieri membri in cel putin numar membri (‘ 00) (incluzand numar angajati platiti cifra de afaceri (
0 numar cooperative
(‘ 00)
0 numar cooperative (1) o cooperativa (%) membri in mai multe cooperative) (‘ 00)
0 mil. euro) prezente pe bursa
Cehia* 134.00 596.00 55.70 - - - -
Germania 349.00 2,994.00 1,807.00 101.50 44,5 -
Spania 1,160.30 3,989.00 - 9,723.80 941.56 18,889.00 -
Franta - 3.00 75.00 - - 80.00 -
Irlanda 128.80 150.00 - 181.00 36.50 12.58 3.00
Italia - 3.62 - 497,5 65,54 25.50
Letonia 8.40 107.00 - - 0,552 0.25 -
Lituania 201.00 8,739.00 1,245.00
Austria 187.00 1.05 405.93 24,13 3.00
Portugalia - 905.00 - 1,044.90 18.15 2.60 -
Finlanda 65.00 46.00 75.00 183.00 39.00 14.00 3.00
Suedia** 67.00 30.00 - 275.00 35.00 - 0.00

* Agricultural Cooperatives in Europe, European agri – cooperatives (COGECA), 2010


3.1 Cooperativele agricole: Cota de piață pe domenii
Domenii tara Germania Spania Franta Irlanda Letonia Austria Finlanda
General 54.00 42.00
Cereale 35.00 74.00 35.00 60.00
in & canepa
Zahar 62.00 100.00
Feedingstuff 70.00 60.00
Lapte si produse lactate 70.00 40.00 37.00 97.00 34.00 44.00 97.00
Carne de vita & 35.00 20.00
Carne de porc 28.00 25.00 83.00
Oua si pasari de curte 35.00 47.00
Inseminare 95.00 100.00
Ulei de masline 70.00
Vin 30.00 70.00 87.00
Tutun
Fructe si legume 50.00 15-45 35.00 40.00
Miere de albine 20.00
Silvicultura 70.00 23.00 37.00
Culturi industriale 35.00
En gros 70.00


3.2 Bunurile în proprietate comună – modele în statele membre EU

• Bunurile de proprietate comună sunt destul de frecvente în
multe țări şi, adesea, sunt caracteristice unor zone întinse din
teritoriile montane şi de înălțime.

• Formele colective de organizare şi management reprezintă o
oportunitate viabilă pentru a îmbunătăţi experiențele de
dezvoltare comunitară capabile să păstreze diversele active
(naturale, economice şi socială).


a. Italia
• Deținută în devălmașie de mici grupuri de familii de rezidenți
locali ai unor sate (‘usi civici’).
• Sunt asemănătoare formelor regăsite la obștile din România
• Sunt estimate a cuprinde 5% din suprafața țării
• Sunt considerate proprietate privată gestionată de o
comunitate de persoane în interesul tuturor.
• Termenul de Bunuri comune se poate referi și la
terenuri, clădiri, drepturi de pescuit, păduri etc.
• este o temă noua pentru Italia

• Ex. Communita delle Regole, Trento, Italia


b. Germania

• Dreptul de utilizare a unor bunuri publice de către organizatii
comunitare – co-management
• De ex. Cluburile sportive comunitare, atât de adulți cât și de tineri, au
drepturi asupra unor facilități sportive publice
• 91,000 de cluburi cu 24 mil. membrii in 2007
• 2/3 dintre cluburi utilizează clădiri municipale, cel mai frecvent școli
• 1/3 utilizeaza aceste facilități gratuit, restul fac unele contribuții
• In mod asemănător, agențiile de servicii sociale neguvernamentale
functionează în clădiri municipale


c. România

• Asociaţiile de proprietări de păduri se regăsesc sub diferite forme:
composesorat în Transilvania, asociația de pădurit şi pășunat, obștea
moșnenilor în Moldova, Muntenia şi Oltenia, asociația urbariala în
Banat, grupul asociativ de pădure.

• În total, la sfârșitul anului 2008, existau 906 astfel de organizații
(MADR)

• Acestea dețineau 14% din fondul forestier al României, o suprafață
aproape egală cu cea deținută de unitățile administrativ-teritoriale.


3.2 Exemplu Program de dezvoltare a formelor de bunuri în proprietate
comună
Programul Guvernului Scoțian pentru împuternicirea comunităților (The Scottish Government
/ COSLA Community Empowerment Action Plan) are in vedere urmatoarele modalități prin
care comunitățile, mai ales cele defavorizate, pot fi împuternicite.
Programul pornește de la recunoasterea faptului că deținerea în proprietate comună a unui
patrimoniu – teren sau imobil - poate avea un efect de împuternicire asupra comunitatii
respective.
Astfel, proprietatea obștească asupra bunurilor:
-Poate genera venituri sustenabile pentru organizatiile comunitare
-Contribuie la dezvoltarea spiritului civic
-Co-interesează populația locală și tinerii în dezvoltarea unui viitor pentru/în comunitatea în
care trăiesc și /sau lucrează
-Contribuie la utilizarea mai eficientă și mai intensivă a resurselor locale
-Poate fi utilizat pentru a atrage alte resurse în comunitate - co-finanțare
-Îmbunătățește calitatea relației dintre cetățean, administrația locală și comunitate
-Furnizează ocazii pentru învățarea – dezvoltarea capacităților în comunitățile locale


3.3 Păduri – proprietari și exploatatori de păduri în UE*

- O definiție completă a organizațiilor proprietarilor de păduri
are în vedere atât la dreptul de proprietate, cât și la dreptul de
exploatare a pădurii
- Forest producer organisation:
- o formă juridică care are ca scop principal satisfacerea
nevoilor membrilor și dezvoltarea economică
- Trebuie să își îndeplinească atât rolul de administrare și
îngrijire, cât și rolul de exploatare
- Cele mai întâlnite forme de asociere a proprietarilor de păduri
sunt cooperativele, dar sunt întâlnite și alte forme

* studiu Organizațiile de deținători de păduri, CEFP (Confederația Europeană a
Proprietarilor de Păduri), 2008


3.3 Păduri – deținători și exploatatori de păduri în UE*


INSTITUTUL DE ECONOMIE SOCIALĂ
Un centru de resurse
naţional pentru organizaţii
Politici neguvernamentale,
publice cooperative, instituţii
financiare cu caracter mutual
Consultanţă și de micro-creditare,
și formare asociaţii de producători
agricoli și proprietari de
Cercetare Promova re păduri din România și pentru
toţi actorii interesaţi de
domeniul economiei sociale.


INSTITUTUL DE ECONOMIE SOCIALĂ

VĂ MULȚUMIM!

CONTACT WWW.IES.ORG.RO
• Adrian Secal - Coordonator IES adrian.secal@fdsc.ro

Rolul sectorului asociativ şi cooperatist în agricultura/ spațiul rural european

Recomendados

Recomendados

Más contenido relacionado

Destacado

Destacado (16)

Rolul sectorului asociativ şi cooperatist în agricultura/ spațiul rural european