1. nr. 12, ianuarie 2012
R E V I S T A
Brăila,
o reabilitare mult
aşteptată
Drumuri ca-n palmă
pentru turismul
gorjean
Sălajul şi Clujul,
asociate într-un proiect
Regio în valoare
de 85,6 milioane de lei
Polul de creştere Ploieşti beneficiază de investiţii Regio
de peste 90 milioane de euro
La Ineu s-a construit prima şosea
de centură cu fonduri RegioDrumul către Rarău-Pojorâta
(judeţul Suceava), reabilitat
cu fonduri Regio
Regio, instrument de dezvoltare a competitivităţii şi productivităţii

2. www.inforegio.rowww.inforegio.ro2
www.inforegio.ro
DRUMURI SPRE EUROPA
La cinci ani după aderarea la
UE, sunt încă multe domenii
care trebuie dezvoltate ca să
ajungem la un nivel comparabil
cu al celorlalte state membre.
Sănătatea, educaţia, serviciile,
industria, toate sunt repere
importante în eforturile de
modernizare. Câte dintre acestea
ar putea fi abordate european în
lipsa unei infrastructuri adecvate?
La intrarea în Uniunea Europeană,
infrastructura României era una
dintre cele mai mari provocări ale
ţării noastre.
Lipsa unei infrastructuri rutiere
adecvate şi a investiţiilor riscau să
afecteze din avântul economic şi
săafectezenudoartransporturile,
ci şi dezvoltarea afacerilor.
Modernizarea infrastructurii este
pentru România europeană
o prioritate pentru perioada
2007-2013, în condiţiile în care
finanţările alocate prin Fondul de
Coeziune de UE pot acoperi acest
decalaj de dezvoltare. În 2007,
din reţeaua de aproape 80.000
de kilometri de drumuri, doar
20% erau acoperite de drumuri
naţionale. Starea lor de uzură era,
însă, numai una dintre probleme,
în condiţiile în care România era
ţara cu cea mai mică densitate de
drumuri dintre cele 27 de state
membre, respectiv 33,5 km la 100
km2.
Stareaprecarăainfrastructuriiera
o problemă şi pentru dezvoltarea
turismului, potenţială sursă de
venituri, iar frumuseţile României
ar fi putut rămâne inaccesibile
pentru iubitorii naturii, în lipsa
unor drumuri adecvate.
Programul Operaţional Regional
a devenit, la patru ani de la
aderare, unul dintre cele mai de
succes motoare ale dezvoltării
regionale. Dintre domeniile pe
care le finanţează acest program,
3,3 miliarde de RON au fost
alocate Axei Prioritare 2, pentru
infrastructură rutieră. Solicitările
au fost, firesc, pe măsura nevoilor
existente. Până la sfârşitul anului
2011, au fost depuse peste 300
de proiecte, valoarea acestora
fiind de trei ori mai mare decât
fondurile disponibile. Cele 133 de
proiecte contractate, cu o valoare
totală de 5,8 miliarde de lei, au
depăşit deja nivelul alocărilor.
Primăriile şi consiliile judeţene
care au depus proiecte pentru a
accesa aceste fonduri au reuşit
să îmbunătăţească substanţial
starea infrastructurii, iar efectele
nu au întârziat să apară.
Problema infrastructurii este încă
de actualitate în România. Cum
baniidelabugetpentrudrumuriau
fost puţini, primăriile şi consiliile
judeţene care au înţeles mai
repede oportunitatea finanţărilor
au reuşit să rezolve astfel o parte
din problemele legate de starea
infrastructurii rutiere.
Această lecţie de succes, oferită
de interesul mare acordat pentru
obţinerea finanţării în vederea
reabilitării drumurilor, trebuie
să fie un model de urmat pentru
următoarele alocări bugetare.
Banii europeni pot ajuta România
să recupereze din decalajele de
dezvoltare, mai ales în domeniul
infrastructurii, iar bugetul UE
pentru perioada 2014-2020
va permite acest lucru prin
alocarea unor sume importante în
domeniu.
Editorial
REDACTOR-ªEF: Vlad Mircea PUFU
REDACTORI: Cãtãlina Mihaela JINGOIU (coordonator editorial); Dan CÃRBUNARU
REPORTERI: Monica Luminiþa DOGARU; Rodica GRINDEI; Cristina Daniela STERIAN; Elena OCEANU; Iulia PÎRVU
DIVERTISMENT: Mihaela RÎMNICEANU
EDITOR FOTO: Daniel PALADE
GRAFICÃ ªI DTP: Romicã NEAGU
REVISTA REGIO
www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09
ISSN 2069 – 8305
2069 – 8305
TIPÃRIT LA S.C. TIPOGRUPPRESS S.R.L
Buzãu Bd. Nicolae Bãlcescu nr. 48 Tel./Fax: 40 238 71.73.58
40 238 71.73.60 E-mail: office@tipogruppress.ro
COORDONATOR PROIECT AM POR: Andreea MIHÃLCIOU
Dan CĂRBUNARU

3. IANUARIEIANUARIE 20122012 3
Sumar
UNIUNEA EUROPEANĂ AZI
04 1.025 miliarde de euro pentru o Uniune
competitivă
REGIO ÎN ROMÂNIA
05 Regio, instrument de dezvoltare
a competitivităţii şi productivităţii
07 Polul de creştere Ploieşti beneficiază de
investiţii Regio de peste 90 milioane
de euro
9 Drumul către Rarău-Pojorâta (judeţul
Suceava), reabilitat cu fonduri Regio
11 Sălajul şi Clujul, asociate
într-un proiect Regio în valoare
de 85,6 milioane de lei
13 Brăila, o reabilitare mult aşteptată
15 La Ineu s-a construit prima şosea
de centură cu fonduri Regio
17 Drumuri ca-n palmă pentru
turismul gorjean
19 Un proiect pentru dezvoltarea
judeţului Giurgiu
BANI EUROPENI
ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
21 Rotterdam: reţeta succesului unei vechi artere comerciale,
rescrisă cu bani europeni
22 Proiecte de amploare pentru modernizarea infrastructurii
şi conservarea patrimoniului Varşoviei
25 AGENDĂ
26 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!

4. www.inforegio.rowww.inforegio.ro4
1.025 MILIARDE DE EURO
PENTRU O UNIUNE COMPETITIVĂ
PESTE 1.000 MILIARDE DE EURO
VOR STA LA BAZA BUGETULUI
MULTIANUAL AL UNIUNII EUROPENE,
PENTRU PERIOADA 2014-2020.
CONECTAT LA PRIORITĂŢILE STRATEGIEI
UE 2020, BUGETUL ÎŞI VA REGĂSI
PRIORITĂŢILE ÎN PLANURILE NAŢIONALE
ALE STATELOR MEMBRE, ÎN CONDIŢIILE
ÎN CARE BANII SE VOR ÎNTOARCE LA
ACESTEA APROAPE INTEGRAL - 95%.
Propunerea lansată de Comisia
Europeană vizează alocări substan-
ţiale în domenii precum Politica de
Coeziune – 33% din bugetul UE şi
Politica Agricolă Comună – 36%. În
acest context, România ar putea
beneficia de alocări semnificative.
Creşteri ale finanţărilor, faţă de pe-
rioada 2007-2013, se înregistrează
în domenii cheie precum cerce-
tarea şi inovarea +46%, educaţia
şi cultura +68% şi finanţarea in-
frastructurii +287%. În valoare
totală de 1.025 miliarde de euro,
bugetul, considerat a fi o propunere
ambiţioasă de către Nicolae Idu,
şeful Reprezentanţei Comisiei Euro-
pene în România, urmăreşte evita-
rea disipării resurselor şi stimularea
politicilor de responsabilizare faţă
de cheltuirea banilor europeni.
ROMÂNIA AR PUTEA SĂ
PRIMEASCĂ MAI MULŢI BANI
ÎN URMĂTOAREA PERIOADĂ
BUGETARĂ
Pentru România, este esenţial ca
sumele alocate să fie mai mari
decât cele acordate în perioada
anterioară. În domeniul Politicii
Agricole Comune, spre exemplu,
nivelul plăţilor directe către fermi-
erii români va atinge, la 1 ianuarie
2017, cota de 100%, ceea ce va în-
semna importante sume în plus.
O miză importantă va fi şi folo-
sirea optimă a alocărilor din cadrul
Politicii de Coeziune. Sumele to-
tale alocate coeziunii economice,
sociale şi teritoriale vor fi de 376
miliarde de euro pentru întreaga
perioadă 2014-2020. Se va intro-
duce o nouă categorie, cea a „re-
giunilor de tranziţie”. Noi dispoziţii
în ceea ce priveşte condiţiile im-
puse de Uniunea Europeană vor
garanta faptul că finanţarea se
concentrează asupra rezultatelor şi
stimulează puternic statele mem-
bre pentru a se asigura realizarea
efectivă a obiectivelor strategiei Eu-
ropa 2020. Se vor încheia contracte
de parteneriat cu fiecare stat mem-
bru, cu scopul de a garanta sprijini-
rea reciprocă a finanţării naţionale
şi a celei europene.
Atât pentru România, cât şi pen-
tru orice alt stat membru,
condiţionalităţile propuse de Comi-
sia Europeană, cele legate de atin-
gerea obiectivelor fixate de Strate-
gia UE 2020, precum şi cele privind
politicile macroeconomice sau în-
cadrarea în limitele deficitului
bugetar convenit, vor reprezenta
constrângeri suplimentare sau chiar
riscuri de suspendare sau tăiere de
fonduri europene.
40 MILIARDE DE EURO
PENTRU „CONECTAREA
EUROPEI”
Potrivit Comisiei Europene, un
nou fond - „Conectarea Europei”,
vizează stimularea valorii paneuro-
pene a proiectelor de infrastructură.
Având la dispoziţie 40 miliarde de
euro, la care se adaugă alte 10 mili-
arde din Fondul de Coeziune, acesta
include o listă preliminară de pro-
iecte din domeniul transporturilor,
energiei şi tehnologiei informaţiei şi
comunicaţiilor care sporesc interco-
nectivitatea în Europa. Aceste cone-
xiuni care consolidează creşterea
vor îmbunătăţi accesul la piaţa
internă şi vor pune capăt izolării
anumitor „insule” economice.
PROGRAMELE
DE EDUCAŢIE, FORMARE
ŞI TINERET, FINANŢATE
CU 15,2 MILIARDE
DE EURO
De asemenea, Comisia propune con-
solidarea programelor de educaţie şi
formare profesională, considerând
că a investi în tineri este unul dintre
cele mai bune planuri de afaceri.
Pentru a depăşi fragmentarea in-
strumentelor actuale, Comisia pro-
pune crearea unui program integrat
în valoare de 15,2 miliarde de euro
pentru educaţie, formare şi tineret,
orientat în mod clar către dezvol-
tarea competenţelor şi mobilitate.
Uniunea Europeană azi
Buget european
sursa:http://ec.europa.eu
Dan CÃRBUNARU

5. 80 MILIARDE DE EURO
PENTRU STIMULAREA
COMPETITIVITĂŢII
În următorii şapte ani, investiţiile
în cercetare şi inovare vor creşte
în mod semnificativ. O strategie
comună a UE, intitulată „Orizont
2020” şi care beneficiază de 80 mi-
liarde de euro, va stimula competi-
tivitatea Europei la nivel mondi-
al, va încuraja inovarea şi va con-
tribui la crearea de viitoare locuri
de muncă.
AGRICULTURA EUROPEANĂ,
FINANŢATĂ CU PESTE 370
MILIARDE DE EURO
Beneficiind de 371,72 miliarde de
euro, Politica Agricolă Comună
modernă îşi menţine importanţa
strategică pentru economia euro-
peană şi mediu, pentru producerea
de alimente sigure şi sănătoase şi
pentru dezvoltarea comunităţilor
rurale. În acest sens, 30% din spri-
jinul direct acordat agricultorilor
va fi condiţionat de ecologizarea
exploataţiilor lor.
Regio în România
Bună practică
IANUARIEIANUARIE 20122012 5
REGIO, UN INSTRUMENT DE
DEZVOLTARE A COMPETITIVITĂŢII
ŞI PRODUCTIVITĂŢII
PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIO-
NAL SUSŢINE DEZVOLTAREA MI-
CROÎNTREPRINDERILOR PRODUCTIVE
ŞI PRESTATOARE DE SERVICII, CARE
FOLOSESC POTENŢIALUL INTERN AL
REGIUNILOR.
Alocarea fondurilor, în cadrul Do-
meniului Major de Intervenţie 4.3
„Sprijinirea dezvoltării microîn-
treprinderilor”, încurajează utili-
zarea noilor tehnologii şi inovaţii,
echipamentelor IT şi serviciilor
care au impact la nivelul creşterii
competitivităţii, productivităţii
şi calităţii serviciilor. În articolul
următor vă prezentăm unul din-
tre proiectele finanţate în cadrul
DMI 4.3, a cărui implementare
reprezintă un exemplu de bună
practică pentru viitorii solicitanţi
de finanţare.
O OPORTUNITATE
VALORIFICATĂ
SC Diacet Co SRL. Bacău a acce-
sat o finanţare Regio pentru dota-
rea unei hale de producţie, toc-
mai finalizate, cu echipamente
şi utilaje specifice fabricării unor
componente şi echipamente des-
tinate transmisiilor de telefonie
mobilă şi telecomunicaţii. În tre-
cut, firma băcăuană realiza do-
ar asamblări, pentru că nu dis-
punea de utilaje proprii pentru
producţie. Faptul că aceasta rea-
liza subcomponente în colaborare
cu alţi furnizori, pe care doar
le asambla în spaţiile proprii, o
făcea vulnerabilă în relaţia cu
clienţii majori. Această situaţie
constituia o sursă permanentă
de tensiune şi incertitudine în
relaţia cu beneficiarii, din cauza
imposibilităţii de a controla cos-
turile cu care se realizau piesele,
reperele şi subansamblurile, dar
şi a întârzierilor în livrarea sau
executarea acestora.
Pentru pregătirea cererii de
finanţare SC Diacet Co SRL a
apelat la serviciile unei firme
de consultanţă. Pentru o bună
fundamentare a specificaţiilor
tehnice ale echipamentelor ce
făceau obiectul propunerii de
proiect, solicitantul finanţării a
studiat piaţa furnizorilor de echi-
pamente încă din faza redactării
cererii de finanţare. Obiectivul
propus, în cadrul proiectului, a
fost creşterea competitivităţii şi
Dr. Pompilia IDU | ºef birou Evaluare Program MDRT
PENTRU O EUROPĂ
MAI SIGURĂ
Construirea unei Europe mai
sigure înseamnă îmbună-
tăţirea mediului înconjurător
şi protejarea climei. Comisia
Europeană propune integrarea
acestor aspecte în toate domeni-
ile şi intenţionează să crească
cheltuielile legate de combate-
rea schimbărilor climatice la cel
puţin 20%. De asemenea, propune
să se investească 4,1 miliarde de
euro în securitatea europeană
pentru combaterea infracţiunilor
şi a terorismului, precum şi 3,4
miliarde de euro în politicile în
domeniul migraţiei şi azilului.

6. www.inforegio.rowww.inforegio.ro6
Regio în România
Factori de succes
modernizarea producţiei locale şi
regionale prin achiziţia unor echi-
pamente şi utilaje specializate.
DE LA INTENŢIE, LA FAPTE
Cererea de finanţare a firmei Diacet
Co SRL a fost depusă în cadrul sesi-
unii care avea ca termen limită da-
ta de 16 iunie 2008. Contractul de
finanţare a fost semnat în aprilie
2009, având o perioadă de imple-
mentare de şase luni. Cu o finanţare
FEDR în valoare de 361.371 de lei
(valoarea totală a proiectului fiind
de 926.596 de lei), beneficiarul a
achiziţionat echipamentele nece-
sare pentru realizarea unei linii de
fabricaţie a confecţiilor metalice
complet funcţională, respectiv o
presă hidraulică de îndoit tabla, o
foarfecă ghilotină pentru tablă, un
aparat de sudură şi un aparat de
tăiere cu gaz, un generator de aer
comprimat,unutilajmultifuncţional
pentru manipulare şi încărcare şi o
pompă hidraulică. Pentru a deservi
noua linie tehnologică, firma Diacet
Co SRL a angajat şapte persoane
(două femei şi cinci bărbaţi), care
au fost instruite pentru a dobândi
competenţe în domeniul confecţiilor
metalice, proiectul contribuind în
acest fel la crearea unor locuri de
muncă de calitate.
Implementarea proiectului nu a
fost lipsită de dificultăţi. Pen-
tru respectarea graficului de lu-
cru din contract a fost nevoie de
un efort suplimentar din partea ce-
lor implicaţi în derularea proiectu-
lui. Având în vedere că proiectul s-a
derulat într-o perioadă de instabili-
tate economică, în care moneda
naţională s-a depreciat în raport cu
euro cu aproape 17%, beneficiarul
a luat măsura de a impune condiţii
mai severe furnizorilor, respectiv
un preţ scăzut. Nu în ultimul rând,
beneficiarul s-a lovit de un deficit
de experienţă şi calificare pe piaţa
locală a muncii, dar şi de neseriozi-
tatea candidaţilor care s-au pre-
zentat la interviurile de angajare.
Pentru a compensa lipsa de califi-
care corespunzătoare cerinţelor de
lucru pe noile utilaje, beneficiarul
a optat pentru instruire la locul de
muncă, asigurată de furnizorii de
echipamente.
EVALUARE
DUPĂ UN AN
Evaluarea pe care beneficiarul şi-a
făcut-o la un an de la implementa-
rea proiectului a arătat o creştere
a cifrei de afaceri cu 19,2%. Im-
pactul proiectului a constat atât
în dezvoltarea societăţii, astfel
încât aceasta a trecut din catego-
ria microîntreprinderilor în catego-
ria întreprinderilor mici, cât şi în
creşterea flexibilităţii societăţii şi
a capacităţii acesteia de a furniza
pieţei interne şi externe produse
cu grad de complexitate ridicat şi
cu o valoare adăugată superioară.
Ca urmare a dotărilor realizate prin
proiect cu echipamente şi utilaje de
ultimă tehnologie, firma şi-a diver-
sificat gama de produse, incluzând
construcţiile metalice şi a părţile
componente ale acestora.fabricaţie a confecţiilor metalice
Proiectul nu
a dus la dislocarea
unor locuri de muncă
prin tehnologizare, ci,
dimpotrivă, a creat locuri
de muncă, ce presupun
calificări înalte,
au subliniat
directorul general ºi
administratorul
societãþii.
SURSA:SURSA: Informaþii extrase din studiul privind „Evaluarea implementãrii prioritãþilor ºi proiectelor POR 2007-2013, adresate mediului de afaceri”.Informaþii extrase din studiul privind „Evaluarea implementãrii prioritãþilor ºi proiectelor POR 2007-2013, adresate mediului de afaceri”.
La succesul proiectului derulat de SC
Diacet Co SRL Bacău au contribuit o
seriedefactori,fiecarecuimportanţa
sa şi cu un rol însemnat în obţinerea
rezultatelor propuse. Angajamentul
şi implicarea echipei de conducere
a firmei, dar şi experienţa în lucrul
pe bază de proiect şi în domeniul
de activitate specific, au asigurat
echilibru şi concordanţă între cele
două etape-proiectare şi implemen-
tare. Foarte importantă s-a dovedit
a fi şi experienţa beneficiarului de a
lucra pe centre de costuri şi profit,
ceea ce a facilitat o bună înţelegere
a cerinţelor impuse şi a parametrilor
de rezultat şi eficienţă urmăriţi prin
POR. Succesul proiectului este reflec-
tat şi de faptul că beneficiarul a asi-
gurat sursele de finanţare fără să fie
nevoit să apeleze la un credit bancar
care ar fi îngreunat implementarea
proiectului şi ar fi atras noi riscuri, în
condiţiile crizei economico-financia-
re care a caracterizat anul 2009. La
implementarea cu succes a proiectu-
lui a contribuit şi buna comunicare
cu Organismul Intermediar.
FACTORI CHEIE DE SUCCES

7. 7IANUARIEIANUARIE 20122012
POLUL DE CREŞTERE PLOIEŞTI
INCLUDE UN AREAL FORMAT DIN
MUNICIPIUL REŞEDINŢĂ DE JUDEŢ,
TREI ORAŞE, 10 COMUNE ŞI 58 DE
SATE, TOATE OCUPÂND O SUPRAFAŢĂ
DE 61.165 HECTARE. ZONA ARE
UN PROFIL DOMINANT INDUSTRIAL ŞI
CONCENTREAZĂ PRINCIPALELE CENTRE
INDUSTRIALE ŞI DE SERVICII FIIND
CARACTERIZATĂ PRIN DEZVOLTARE
URBANĂ ŞI PRINTR-UN GRAD CRESCUT
DE POPULARE.
Strategia care stă la baza Planului
Integrat de Dezvoltare (PID) pro-
pune acţiuni pe două direcţii ma-
jore de intervenţie - pe de o parte,
se pune accent pe redefinirea zo-
nei metropolitane Ploieşti, ca me-
diu concurenţial regional pentru
corporaţii, iar pe de altă parte, se
urmăreşte schimbarea percepţiei
asupra comunelor din această zonă
metropolitană, astfel încât aşezările
comunale să nu mai fie privite ca
localităţi satelit ale oraşului, ci
ca un teritoriu care poate oferi o
infrastructură urbană competitivă.
Pornind de la această viziune, PID
ţine cont de necesităţile de dezvol-
tare a arealului care formează polul
urban de creştere Ploieşti. Dacă o
primă direcţie este cea a creşterii
reputaţiei municipiului Ploieşti în
domeniul cercetării şi realizării de
tehnologii avansate şi nepoluante,
cea de-a doua direcţie urmăreşte
creşterea atractivităţii comunelor
limitrofe oraşului, ca destinaţii pen-
tru localizarea unor obiective eco-
nomice şi industriale. Cu o alocare
financiară orientativă de 97 mili-
oane de euro, polul de creştere
urmăreşte implementarea unor pro-
iecte multisectoriale, proiectate
pentru perioada 2009-2025. Lista
propunerilor finanţabile prin Pro-
gramul Operaţional Regional in-
clude un număr de 15 proiecte pri-
oritare şi alte şapte aflate în lista
de rezervă.
ŞOSEA DE CENTURĂ
ÎN NORDUL ORAŞULUI
Primul proiect demarat în polul
de creştere, prin Regio, în cadrul
Axei Prioritare 1, a fost cel care
urmăreşte realizarea unui drum
judeţean de centură în zona de
nord a municipiului, între comunele
Păuleşti şi Blejoi. Prin realizarea
acestei legături rutiere se va obţine
decongestionarea traficului în zona
de nord a oraşului Ploieşti, prin
separarea traficului de tranzit de
traficul către zona comercială şi de
producţie din nordul oraşului, pre-
cum şi de traficul din jurul oraşului.
Alte rezultate urmărite prin acest
proiect sunt creşterea mobilităţii în
reţeaua rutieră, reducerea riscului
de accidente, a timpului de depla-
sare şi a consumului de carburanţi.
Drumul judeţean de centură DJ 236
va ocoli centrele comerciale din
nordul oraşului Ploieşti, va continua
cu un pasaj suprateran peste DN1,
cu bretele de legătură, pentru a
conecta drumurile naţionale DN1 şi
DN1 B. Lucrările vizează construirea
unui drum principal cu o lungime de
2,16 kilometri, incluzând pasajul
suprateran, şi a unor bretele de ac-
ces cu o lungime totală de 1,44 kilo-
metri. Până la această dată, au fost
executate şi recepţionate lucrări
în procent de cca. 30% din totalul
dezvol-
ză polul
Dacă o
judeţean de centură în zona de
nord a municipiului, între comunele
Păuleşti şi Blejoi. Prin realizarea
POLUL DE CREŞTERE PLOIEŞTIPOLUL DE CREŞTERE PLOIEŞTI
BENEFICIAZĂ DE INVESTIŢII REGIOBENEFICIAZĂ DE INVESTIŢII REGIO
DE PESTE 90 MILIOANE DE EURODE PESTE 90 MILIOANE DE EURO
Cãtãlina JINGOIU

8. www.inforegio.rowww.inforegio.ro8
Regio în România
Modernizare urbană
investiţiei. Lucrările au constat în
mutări, protejări şi realizare reţele
şi conducte (telecomunicaţii, elec-
trice, produse petroliere, gaze
naturale), totodată finalizându-se şi
lucrările de terasamente la drum şi
lucrările de cofrare, armare şi beto-
nare la elemente ale pasajului.
Contractul de finanţare în valoare
de aproape 44 milioane lei a fost
semnat în noiembrie 2010, având
o perioadă de implementare de 31
de luni. Printre rezultatele proiec-
tului se mai urmăresc şi creşterea
mobilităţii în reţeaua rutieră, redu-
cerea riscului de accidente, a timpu-
lui de deplasare şi a consumului de
carburanţi.
INFRASTRUCTURA SOCIALĂ,
O PRIORITATE MAJORĂ
În iulie 2011, un al doilea proiect in-
clus în PID a luat startul. Este vor-
ba despre investiţia care îşi pro-
pune reabilitarea, modernizarea,
extinderea şi echiparea specifică
a Centrului de primire în regim de
urgenţă „Cireşarii”. Proiectul în va-
loare de 8,68 milioane de lei, aflat
deocamdată în etapa achiziţiilor
publice, îşi propune asigurarea
unui ambient cât mai apropiat ce-
lui familial, crearea unor condiţii
de igienă în această colectivitate
şi impunerea unor standarde ridi-
cate de calitate. Lucrările vor avea
ca rezultat extinderea spaţiilor
de cazare, de la 20 la 50 de lo-
curi, asigurând astfel o creştere a
capacităţii de primire a Centrului.
Aşezământul este destinat copiilor
cu vârste între 3 şi 18 ani abuzaţi,
neglijaţi sau exploataţi, şi copiilor
cu dizabilităţi.
UNUL DINTRE CELE
MAI MARI PARCURI DIN ŢARĂ
Cea mai mare alocare financiară,
în cadrul unui proiect aflat deja în
implementare, la Ploieşti, este cea
pentru realizarea Parcului munici-
pal Ploieşti Vest. Proiectul, sem-
nat în luna august 2011, dispune
de o finanţare de 93,6 milioane de
lei, din care peste 70 milioane de
lei reprezintă fonduri nerambursa-
bile. Prin acest proiect se va ame-
naja vis-a-vis de Gara de Vest, în
zona Centurii de Vest a oraşului
Ploieşti, un impresionant parc, cu o
suprafaţă de 541.643 metri pătraţi.
Noul parc va fi unul dintre cele mai
mari din ţară. Parcul va avea zone
de odihnă şi relaxare, trei spaţii
de joacă, fântâni arteziene, tere-
nuri sportive, o moară de apă şi un
lac artificial cu o suprafaţă de pes-
te un hectar. Pe lista oportunităţilor
pentru petrecerea timpului liber se
înscriu patinoarul care, pe timpul
verii, va fi transformat în pistă de
role, locurile amenajate pentru jo-
curi de şah şi table. De asemenea,
va exista un foişor destinat unei fan-
fare, dar şi un rond unde vor fi ofi-
ciate căsătorii în aer liber. Proiectul
de amenajare a Parcului Municipal
Vest Ploieşti are o perioadă de im-
plementare de 36 de luni.
De asemenea, polul de creştere
Ploieşti a mai depus încă şapte pro-
iecte ce se află în etapa de verifi-
care a conformităţii administra-
tive şi eligibilităţii sau de evaluare
tehnică şi financiară. Prin urmare,
valoarea finanţării nerambursa-
bile solicitată de polul de creştere
Ploieşti, prin cele 13 proiecte de-
puse până la sfârşitul anului 2011,
se ridică la o valoare de 82,3 mili-
oane de euro, ceea ce reprezintă
aproximativ 85% din alocarea totală
a polului de creştere.
PROIECTE
LA LINIA DE START
Următoarele contracte de finan-
ţare din PID, pe care polul de
creştere Ploieşti le va semna, îşi
propun continuarea investiţiilor în
domeniul infrastructurii sociale şi
infrastructurii de afaceri.
Astfel, două dintre proiectele
aflate în etapa precontractuală
vizează reabilitarea şi moderniza-
rea a două aşezăminte sociale.
Este vorba despre Centrul de recu-
perare şi reabilitare neuropsihică
pentru persoanele adulte cu han-
dicap, aflat în comuna Ariceştii
Rahtivani, şi despre Centrul de
îngrijire a persoanelor adulte cu
handicap, aflat în oraşul Băicoi.
Un alt treilea contract care
urmează să fie semnat este cel
pentru construirea unei structuri
de afaceri cu o suprafaţă totală
de circa 8.000 metri pătraţi, în
vecinătatea Parcului Industrial
Ploieşti.

9. IANUARIEIANUARIE 20122012 9
Regio în România
Căi de comunicaţie
Cristina STERIAN
SUCEAVA SE ÎNSCRIE ÎN CATEGORIA
JUDEŢELOR DIN ROMÂNIA CARE
DISPUN DE UN POTENŢIAL TURISTIC
CRESCUT, GENERAT DE VARIETATEA
DE OBIECTIVE PE CARE LE OFERĂ
VIZITATORILOR, DE LA MĂNĂSTIRI ŞI
BISERICI, LA OBIECTIVE DE PATRIMONIU
ŞI ZONE MONTANE PROTEJATE. DE
FAPT, EXCEPTÂND TURISMUL MARITIM,
ÎN JUDEŢUL SUCEAVA SE POT PRACTICA
TOATE TIPURILE DE TURISM: CULTURAL,
RELIGIOS,TURISMRURALŞIAGROTURISM,
TURISM BALNEAR, DE AFACERI, TURISM
MONTAN ŞI ECOTURISM.
PRIORITĂŢI PENTRU
DEZVOLTARE
Un sondaj realizat de Consiliul
Judeţean Suceava, în anul 2007, pe
un eşantion care a inclus autorităţi
locale, grupuri de acţiune locală,
organizaţii neguvernamentale şi
firme private din Suceava, a arătat
că priorităţile de dezvoltare a
acestui judeţ trebuie să ţină cont
de potenţialul turismului montan,
ecumenic, istoric şi cultural, în
strânsă legătură cu reabilitarea şi
dezvoltarea infrastructurii.
Una dintre problemele reclamate
era starea critică a drumurilor
judeţene şi comunale, gradul de
modernizare al acestora fiind de
numai 53%. Pornind de la această
realitate, în ierarhia priorităţilor la
nivel judeţean, starea infrastruc-
turii rutiere a devenit un obiectiv
de primă importanţă.
ACCENT PE FINANŢĂRI
EUROPENE
Într-o perioadă în care eforturile
pentru finanţarea unor proiecte
majore au întâmpinat obstacole
în ceea ce priveşte bugetul dis-
ponibil, strategia administraţiei
judeţene şi a administraţiilor lo-
cale din acest judeţ s-a axat pe ac-
cesarea finanţărilor europene. De
altfel, acest lucru este evidenţiat
şi de faptul că judeţul Suceava se
află printre primele din ţară, în
ceea ce priveşte numărul ridicat de
proiecte cu finanţare europeană şi
guvernamentală, promovate şi im-
plementate în ultimii ani. Un ast-
fel de proiect, care a ţinut cont de
necesităţile şi priorităţile judeţului,
dar a fost, totodată, orientat către
oportunităţi de finanţare imediate,
a fost „Modernizarea DJ 175 B, Km
0+000 - 15+800, Pojorâta-Rarău”.
ŞOSEA IMPORTANTĂ,
DAR IMPRACTICABILĂ
Această şosea, iniţial clasificată ca
drum comunal, avea un carosabil
degradat şi depăşit, din punct de ve-
dere tehnic. Asfaltarea acestui tron-
son se făcuse în anii 1965-1968, pen-
tru ca după aceea să se execute doar
reparaţii sumare, aşa că este expli-
cabil faptul că pe anumite tronsoane
stratul de asfalt nici nu mai exista.
Cele mai mari probleme erau pe
porţiunea de drum care străbătea
pădurea. Tronsonul respectiv deve-
nea aproape impracticabil în peri-
oade cu precipitaţii abundente şi în
sezonul rece, din cauza denivelărilor
la care contribuiau atât numeroa-
sele izvoare formate după ploi,
cât şi traficul greu, al utilajelor
de mare tonaj folosite în indus-
tria lemnului. În antiteză cu starea
DRUMUL CĂTRE RARĂU-POJORÂTA (JUDEŢUL SUCEAVA),
REABILITAT CU FONDURI REGIO

10. www.inforegio.rowww.inforegio.ro10
Regio în România
Impuls pentru turism
sa, drumul era unul de importanţă
deosebită pentru judeţul Suceava,
asigurând legătura către Rezervaţia
Pietrele Doamnei, codrii seculari
Giumalău-Valea Putnei şi Slătioara,
Schitul Rarău şi o serie de rezervaţii
naturale de interes turistic. În plus,
tot acest drum este calea de ac-
ces către zonele Rarău şi Giumalău,
consacrate drept destinaţii propice
practicării sporturilor de iarnă.
Proiectul de reabilitare a drumului
judeţean DJ 175 B a luat startul în
februarie 2009 când a fost semnat
contractul de finanţare prin Pro-
gramul Operaţional Regional, Axa
Prioritară 2, cu o valoare totală
de aproximativ 32 milioane de lei.
Lucrările începute în august 2009
au vizat modernizarea drumului cu
o lungime de 15,8 kilometri, reabili-
tarea a patru poduri, amenajarea şi
reabilitarea a 39 de podeţe, con-
struirea unor ziduri de sprijin şi a
unor apărări de maluri, precum şi
amenajarea a cinci torente de apă.
Aceste intervenţii ample s-au deru-
lat pe parcursul a doi ani, astfel că,
la finele lunii octombrie 2011, după
o prelungire de două luni impusă de
condiţiile concrete din teren, a avut
loc recepţia finală a lucrării.
O SINGURĂ ŞOSEA, MULTE
PROBLEME REZOLVATE
Noua şosea asigură conectarea zo-
nei turistice Rarău, prin interme-
diul drumului judeţean DJ 175 B,
la drumul naţional DN 17. Efecte-
le investiţiei au fost imediate.
Şoseaua care înainte era parcursă în
două ore şi jumătate, poate fi acum
tranzitată în 20 de minute. După re-
abilitare, valorile de
trafic au crescut, lu-
cru preconizat, de
altfel, de beneficia-
rul proiectului care
a estimat că, până
în 2015, traficul de
marfă şi pasageri se
va dubla. Reabilita-
rea acestui drum nu este importantă
doar pentru turismul judeţului
Suceava, ci şi pentru dezvoltarea
localităţilor aflate de-a lungul şo-
selei şi eliminarea disparităţilor de
dezvoltare existente. Noua şosea
facilitează desfăşurarea activită-
ţilor economice de transport, apro-
vizionare şi distribuţie şi contribuie
la creşterea gradului de ocupare
a forţei de muncă prin dezvolta-
rea de noi sectoare
de activitate. În
plus, favorizează
creşterea vitezei de
intervenţie în ca-
zul unor urgenţe,
se reduce gradul de
uzură al mijloacelor
de transport care traversează dru-
mul şi scad costurile de întreţinere
a drumului şi costurile presupuse de
reparaţii periodice.
OBIECTIVE TURISTICE
LA CARE SE POATE
AJUNGE PE DJ 175 B
Rezervaţia Pietrele Doamnei.
Din punct de vedere peisagistic,
această rezervaţie se prezintă ca
un loc unic în Carpaţi. Întreaga
zonă este alcătuită din calcare cu
încrustaţii de corali, amoniţi, al-
ge marine, elemente care formau
mari recife, acum 140 milioane de
ani, în perioada cretacică, când
acest teritoriu a fost acoperit de
mările calde ale oceanului. În pe-
rimetrul rezervaţiei, pe povârnişul
sudic, se află Peştera Liliecilor;
„Stratele de Pojorîta”- rezer-
vaţie geologică care păstrează
vechi sedimente ce pot fi văzute
în peretele stâncos al Dealului
Măgura;
Codrul Secular Giumalău - Valea
Putnei;
Codrul Secular Slătioara;
Rezervaţia botanică Todirescu;
Rezervaţia Piatra Buhei;
Biserica Sf. Nicolaie (unică în
Europa pentru cele şapte turnuri);
Schitul Rarău, care se află la
altitudinea de 1.300 m în Masivul
Rarău, pe drumul de acces către
Pietrele Doamnei-Rarău;
Crucea de pe Masivul Giumalău.
„Rarãul are toate ºansele„Rarãul are toate ºansele
sã devinã Poiana Bucovinei”,sã devinã Poiana Bucovinei”,
a declarat Gheorghe Flutur,a declarat Gheorghe Flutur,
preºedintele Consiliului Judeþeanpreºedintele Consiliului Judeþean
Suceava la inaugurareaSuceava la inaugurarea
DJ 175 B.DJ 175 B.

11. IANUARIEIANUARIE 20122012 11
Regio în România
Parteneriat public
Cãtãlina JINGOIU
ÎN DECEMBRIE 2011, AUTORITĂŢILE
DIN JUDEŢELE SĂLAJ ŞI CLUJ AU
INAUGURAT CEA MAI IMPORTANTĂ
INVESTIŢIE DERULATĂ ÎN ULTIMII ANI
ÎN INFRASTRUCTURA RUTIERĂ A CELOR
DOUĂ JUDEŢE. ESTE VORBA DESPRE
ŞOSEAUA CIUCEA – CRASNA – VÂRŞOLŢ,
CARE FACE LEGĂTURA ÎNTRE CELE DOUĂ
JUDEŢE ŞI CARE A FOST REABILITATĂ PE
O LUNGIME TOTALĂ DE 37,6 KILOMETRI
(30 DE KILOMETRI ÎN JUDEŢUL SĂLAJ
ŞI 7,6 KILOMETRI ÎN JUDEŢUL CLUJ).
PROIECTUL ÎN VALOARE DE 85,6
MILIOANE LEI A FOST FINANŢAT PRIN
PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL,
AXA PRIORITARĂ 2, BENEFICIAR FIIND
PARTENERIATUL DINTRE CONSILIILE
JUDEŢENE SĂLAJ ŞI CLUJ.
UN DRUM
GREU DE PARCURS
Drumul Judeţean Ciucea - Crasna
- Vârşolţ este artera care asigură
legătura dintre judeţele Sălaj şi
Cluj. Înainte de derularea proiectu-
lui Regio de reabilitare, şoseaua
nu mai fusese supusă nici unei
intervenţii timp de circa patru de-
cenii, în condiţiile în care durata de
exploatare normală este de 15 ani.
Din cauza denivelărilor şi gropilor
din carosabil, distanţa de 37 de ki-
lometri, cât măsoară artera rutieră,
era parcursă de şoferi în aproxima-
tiv două ore, chiar dacă distanţa
poate fi străbătută, în condiţii nor-
male de trafic, în mai puţin de 50
de minute. Anumite sectoare de
drum erau afectate de alunecări de
teren şi tasări determinate de insta-
bilitatea reliefului colinar din zonă.
Şoseaua era degradată şi din cauza
faptului că fusese proiectată la o ca-
pacitate portantă mai mică, în timp
ce valorile de trafic din ultimele
două decenii au crescut simţitor.
Acest lucru a generat deteriorarea
şoselei la nivelul structurii sale, iar
remedierea nu a fost posibilă prin
lucrări de întreţinere curentă sau
periodică. Nu în ultimul rând, lipsa
şanţurilor de scurgere a apei pluvi-
ale sau colmatarea celor existente
conduceau frecvent la acoperirea
şoselei cu noroi adus de precipitaţii
de pe coline.
O SOLUŢIE ÎN PARTENERIAT
Iniţiativa de a propune reabilitarea
acestui drum, în cadrul unui proiect
Regio, în parteneriat, a aparţinut
Consiliului Judeţean Sălaj, pentru
că şoseaua străbate şi judeţul Cluj,
pe o porţiune de 7,6 kilometri. Con-
siliul Judeţean Cluj a devenit, ast-
fel, partener în proiect, contribuind
la cofinanţarea lucrărilor. Contrac-
tul, a cărui valoare totală a fost de
85,6 milioane de lei, a fost semnat
în august 2008, având o durată de
implementare de 48 de luni. Cele
două unităţi administrativ-terito-
riale au beneficiat de o finanţare
nerambursabilă de 71,7 milioane de
lei, fonduri europene şi de la bugetul
de stat. Proiectul a vizat refacerea
totală a drumului, până la nivelul
structurii de rezistenţă, construirea
a opt poduri noi şi reabilitarea al-
tor trei deja existente, realizarea
sau reabilitarea unui număr total de
peste o mie de podeţe tubulare.
DIFICULTĂŢI ÎN
DERULAREA PROIECTULUI
Implementarea proiectului Regio
nu a fost lipsită de dificultăţi. Una
dintre probleme au constituit-o
numeroasele contestaţii apărute
în cadrul procedurilor de achiziţie
publică, unele soluţionate de Con-
siliul Naţional de Soluţionare a
Contestaţiilor, altele de instanţe.
SĂLAJUL ŞI CLUJUL, ASOCIATE ÎNTR-UN PROIECT REGIO
ÎN VALOARE DE 85,6 MILIOANE DE LEI

12. www.inforegio.rowww.inforegio.ro12
Regio în România
Condiţii pentru progres
Întârzierile generate de aceste
contestaţii au fost recuperate prin
reducerea perioadei de execuţie
a lucrărilor, astfel că nu a fost
necesară prelungirea perioadei de
implementare. O altă problemă
a fost faptul că, în toamna anului
2010, judeţele Cluj şi Sălaj s-au con-
fruntat cu cele mai grave inundaţii
din ultimul secol, care a provocat,
ulterior, alunecări de teren, cu im-
pact asupra nivelului de degradare a
şoselei. Din acelaşi motiv au apărut
eroziuni în zona podurilor, fiind
necesare măsuri suplimentare de
corecţie a albiei apelor curgătoare,
pentru a nu periclita siguranţa
exploatării acestora. Cea mai
gravă problemă apărută în timpul
execuţiei lucrărilor a fost semnalată
la podul din vecinătatea lacului de
acumulare de la Vârşolţ. O serie de
lucrări hidrotehnice desfăşurate la
acest lac de acumulare au condus la
creşterea nivelului apei. Pentru că
podul se află exact la coada lacului,
deversarea apelor a condus la inun-
darea zonei, ceea ce a impus lucrări
de supraînălţare a acestui obiectiv
cu 1,2 metri.
Reabilitarea şoselei care leagă
localităţile Ciucea, Crasna şi Vârşolţ
a dus la creşterea traficului pe acest
tronson. O mare parte din traficul
care, până acum, s-a desfăşurat
pe reţeaua de drumuri naţionale
din regiune, este acum preluat de
şoseaua reabilitată. Prin investiţia
derulată, autorităţile din judeţele
Sălaj şi Cluj şi-au propus să con-
tribuie la dezvoltarea microregiunii
Ţara Silvaniei - Zona Meseş, unul
dintre cele mai pitoreşti ţinuturi din
Munţii Apuseni. În pofida resurselor
naturale de care dispune, starea
precară a infrastructurii rutiere a
contribuit la stagnarea economică
a acestei microregiuni. La dezvol-
tarea economică este de aşteptat
să contribuie şi turismul local
care beneficiază din plin de rezul-
tatele proiectului Regio. Potenţialul
turistic generos din zona riverană
drumului va putea fi mai bine valo-
rificat, odată cu finalizarea acestei
investiţii. În zonă există pârtia de
la Vânători, dar şi o serie de alte
pârtii de schi neamenajate în Munţii
Plopişului, de interes pentru turiştii
în căutare de locuri mai puţin
aglomerate şi peisaje excepţionale.
Reabilitarea şoselei creează condiţii
pentru dezvoltarea unor noi unităţi
turistice şi de agroturism în zona
turistică Ciucea - Vânători şi în îm-
prejurimi.
TABLOU SINTETIC AL REZULTATELOR PROIECTULUI REGIO
37,62 km de drum reabilitat şi modernizat;
8 poduri nou construite;
3 poduri reabilitate şi consolidate;
peste 1.000 podeţe tubulare noi şi reabilitate.

13. IANUARIEIANUARIE 20122012 13
Investiţii urbane
Regio în România
Cãtãlina JINGOIU
ÎNCEPUTUL ANULUI 2012 MAR-
CHEAZĂ PENTRU ADMINISTRAŢIA
ŞI LOCUITORII ORAŞULUI BRĂILA O
REALIZARE LA CAPITOLUL INVESTIŢII ÎN
INFRASTRUCTURA RUTIERĂ URBANĂ.
DUPĂ O PERIOADĂ DE 33 DE LUNI
DE IMPLEMENTARE, PROIECTUL DE
REABILITARE A UNEIA DINTRE CELE
MAI IMPORTANTE ARTERE A ORAŞULUI
- STRADA GRIVIŢA - A AJUNS LA
FINAL. LUCRĂRILE AMPLE REALIZATE
LA ACEST OBIECTIV AU FOST FINANŢATE
PRINTR-UN PROIECT REGIO ÎN VALOARE
TOTALĂ DE 25,7 MILIOANE DE LEI.
TRAFIC INTENS,
PROBLEME MARI
Strada Griviţa este una dintre ar-
terele principale ale municipiului
Brăila, care traversează oraşul de
la sud la nord, fiind considerată o
centură de comunicaţie rutieră.
Cu o lungime totală de 3,25 kilo-
metri, aceasta asigură legătura în-
tre cartiere dens populate şi ac-
cesul la o serie de centre comer-
ciale, sociale şi culturale. De-a lun-
gul timpului, traficul greu şi foarte
greu şi condiţiile climatice au con-
tribuit la degradarea căii de rulare
auto. Creşterea traficului, în spe-
cial a traficului greu, de tranzit, pe
o stradă cu un carosabil degradat
şi cu un sistem rutier depăşit din
punct de vedere tehnic, crea riscuri
de degradare pentru construcţii,
monumente istorice şi de artă, din
cauza vibraţiilor puternice. Înainte
de implementarea proiectului Re-
gio, strada Griviţa era clasificată cu
indicele de degradare „foarte rău”,
având un permanent risc de pro-
ducere a unor accidente rutiere.
Carosabilul suferise o degradare
continuă, în ciuda lucrărilor perio-
dice de plombare, stratul de asfalt
prezentând fisuri şi crăpături multi-
ple, ceea ce făcea absolut necesară
o amplă lucrare de reabilitare a
acestei artere. În plus, în zonele
traversate de această stradă erau
necesare şi lucrări de refacere şi
redimensionare a canalizării pluvi-
ale. Dezvoltarea oraşului impunea,
de asemenea, o nouă sistematizare
şi organizare a trotuarelor, spaţiilor
verzi şi parcărilor, în concordanţă
cu normele tehnice actuale.
LUCRĂRI AMPLE
PENTRU CONDIŢII MAI
BUNE DE TRAFIC
Oportunitatea unor astfel de lucrări
a apărut prin accesarea fondurilor
nerambursabile disponibile prin
Programul Operaţional Regional
2007-2013. Proiectul municipalităţii
brăilene a primit aprobarea în
aprilie 2009, iar în primăvara anului
BRĂILA, O REABILITARE MULT AŞTEPTATĂ
25,7milioane de lei,
valoarea totalã a
proiectului

14. www.inforegio.rowww.inforegio.ro14
Regio în România
Siguranţă şi confort
următor au fost demarate lucrările
de execuţie. Investiţia a fost
abordată pe tronsoane, pentru a
nu crea dificultăţi majore în trafic.
Chiar şi aşa, derularea lucrărilor a
impus devierea circulaţiei, inclu-
siv modificarea traseelor mijloace-
lor de transport în comun. Investiţia
a inclus şi lucrări la infrastructu-
ra de utilităţi. Înainte de aborda-
rea lucrărilor la partea carosabilă,
au avut loc intervenţii pentru
refacerea sistemului de canaliza-
re pluvială şi a reţelei de alimen-
tare cu apă pe cele două părţi ale
străzii. Conductele au fost înlocuite
cu unele noi, care au o durabilitate
de peste 25 de ani. De asemenea,
s-au făcut lucrări pentru protejarea
reţelelor de gaze, de termoficare şi
de telecomunicaţii. În plus, stâlpii
de iluminat stradal au fost înlocuiţi.
Toate aceste lucrări au fost conveni-
te, printr-un calendar, cu furnizorii
de utilităţi, în aşa fel încât, după
reabilitare, să nu mai aibă loc alte
intervenţii care să deterioreze sta-
rea carosabilului.
Proiectul Regio derulat la Brăila a
urmărit lărgirea străzii la trei sau
patru benzi, modernizarea trotu-
arelor şi crearea unor spaţii verzi
la marginea lor, precum şi asigura-
rea accesului riveranilor la partea
carosabilă. Fundaţia străzii a fost
consolidată, iar asfaltarea s-a făcut
după o tehnologie care asigură
rezistenţa la zece tone pe osie şi
la o intensitate medie a traficu-
lui de zece mii de vehicule pe an.
Infrastructura nou creată a fost
proiectată să reziste cel puţin 20
de ani. În acest timp vor fi nece-
sare doar lucrări de întreţinere şi,
o dată la şapte ani, reparaţii mai
complexe.
REZULTATE DEJA
PALPABILE
Refacerea acestei artere are
deja rezultate care pot fi
cuantificate pe teren. În primul
rând, traficul auto şi pieto-
nal a fost fluidizat şi se poate
desfăşura în condiţii de siguranţă
şi confort. Pentru traficul auto
greu, principalul beneficiu
este mobilitatea crescută. De
partea cealaltă, a autorităţilor,
investiţia degrevează bugetul lo-
cal de o serie de cheltuieli de
reparaţii şi întreţinere, care ar fi
trebuit să fie realizate în timp,
dacă artera respectivă nu ar fi
fost modernizată. Pe termen
lung, se preconizează o creştere
a valorii de piaţă a imobilelor din
zonă şi un interes în creştere al
agenţilor economici pentru a-şi
desfăşura activitatea de-a lungul
acestei străzi.

15. IANUARIEIANUARIE 20122012 15
Soluţii pentru trafic
Regio în România
Cristina STERIAN
PRIMUL PROIECT DE INFRASTRUCTURĂ
DE TRANSPORT ÎNCHEIAT ÎN CADRUL
PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL
2007-2013 A FOST CENTURA SUD
INEU, O INVESTIŢIE CU UN BUGET DE
CIRCA 14 MILIOANE DE LEI, DIN CARE
VALOAREA NERAMBURSABILĂ A FOST DE
13,7 MILIOANE DE LEI. AUTORITĂŢILE
ORAŞULUI INEU AU SEMNAT ÎN OCTOM-
BRIE 2008 CONTRACTUL DE FINAN-
ŢARE PENTRU CONSTRUIREA ACESTUI
TRONSON. DUPĂ APROAPE UN AN, ÎN
AUGUST 2009, AU FOST DEMARATE
LUCRĂRILE DE EXECUŢIE.
4 KILOMETRI DE ŞOSEA,
NENUMĂRATE BENEFICII
Prin proiect a fost prevăzută con-
struirea unei şosele de centură cu o
lungime totală de 4,1 kilometri care
să asigure legătura rutieră între
drumul judeţean DJ 792 Arad-Ineu
şi drumul Naţional DN 79A. Şoseaua
de Centură Sud începe din DN 79A,
înainte de oraşul Ineu, unde a fost
amenajată o intersecţie în formă
de T, cu prioritate pe direcţia ac-
tualului drum naţional. Racordarea
la drumul judeţean DJ792 s-a făcut
tot printr-o intersecţie în formă de
T cu fluenţă pe direcţia actualului
drum judeţean. Construirea unei
şosele de centură a oraşului Ineu a
urmărit fluidizarea traficului urban,
reducerea timpului de transport şi
traversarea localităţii în condiţii de
siguranţă. Odată realizată această
şosea, traficul greu care se realiza
înainte prin oraş, a fost direcţionat
în afara zonei urbane ceea ce a
eliminat blocajele rutiere, a redus
timpul de transport şi a contribuit
la reducerea poluării oraşului şi la
creşterea nivelului de sănătate a lo-
cuitorilor din Ineu. Devierea traficu-
lui greu dinspre oraş către şoseaua
de centură reprezintă un pas impor-
tant în vederea conservării obiec-
tivelor de patrimoniu şi a celorlalte
clădiri din oraşul Ineu, prin elimin-
area vibraţiilor generate de trafiul
greu. Odată cu utilizarea noului tra-
seu, s-a scos o parte din traficul de
marfă şi tranzit din oraş şi s-a asigu-
rat o circulaţie modernă, proiectată
corespunzător unui trafic greu pen-
tru o periodă de cel puţin 20 ani.
Noua şosea a facilitat şi accesul
lucrătorilor angajaţi la obiectivele
aflate în zona industrială a oraşului
LA INEU S-A CONSTRUIT PRIMA ŞOSEA DE CENTURĂ
CU FONDURI REGIO
Oraş mic, ambiţii mari
INVESTIŢIA A FOST FINALIZATĂ ÎN PRIMĂVARA ANULUI 2010
5.000
de navetiºti
folosesc, zilnic,
ºoseaua
de centurã din
Ineu

16. www.inforegio.rowww.inforegio.ro16
Regio în România
Acces facil
Ineu. Prin fluidizarea traficului, Cen-
tura Sud Ineu facilitează accesul în
zona industrială unde, în prezent,
sunt angajate 6.000 de persoane
(aproximativ 5.000 de navetişti, de
pe o rază de 50 de kilometri). De
altfel, toate aceste beneficii aduse
oraşului, prin construirea şoselei de
centură, sunt evidenţiate de indica-
tori prevăzuţi în proiect.Autorităţile
au preconizat, încă de la început, că
traficul prin oraş se va reduce prin
devierea unui număr de circa 2700
de autovehicule care înainte tran-
zitau oraşul. Poluarea fonică se re-
duce, de asemenea considerabil, de
la un nivel de până la 72,7 decibeli,
înainte, la 47 decibeli, în prezent.
De asemenea, iniţiatorii proiectului
au preconizat o creştere a volumu-
lui de mărfuri transportate pe noua
şosea.
PERSPECTIVE
DE DEZVOLTARE
Şoseaua Centura Sud Ineu a fost
inaugurată în aprilie 2010, la doi
ani de la semnarea contractului de
finanţare. A fost, de altfel, primul
obiectiv finalizat în cadrul Progra-
mului Operaţional Regional 2007-
2013, Axa Prioritară 2. Pentru eco-
nomia oraşului Ineu, realizarea
acestei investiţii a constituit un
prim pas către un amplu proces
de dezvoltare. În primul rând, re-
alizarea căii de acces a constitu-
it un imbold pentru posibilii inves-
titori care au acum infrastructura
rutieră necesară desfăşurării aface-
rilor. Având în vedere că şoseaua de
centură asigură accesul către zona
industrială a oraşului s-au creat,
odată cu finalizarea lucrărilor,
premisele dezvoltării acestei zone.
„Este un proiect extrem de
important, este primul drum
realizat din bani europeni,
care, în mod cert, va ajuta la
dezvoltarea economică a acestei
zone. Proiectul răspunde nevoii
pe care o avem de a investi
în reabilitarea şi construirea
de drumuri în România.
Faptul că am reuşit să realizăm
centura de sud din Ineu cu bani
europeni este de bun augur.
Investiţia de la Ineu este un
proiect model, ne bucurăm că a
fost finalizat repede şi că poate
fi un exemplu pentru cei care
sunt beneficiari de astfel de
fonduri”, a declarat, la inaugurarea ºoselei,a declarat, la inaugurarea ºoselei,
ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului,ministrul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului,
Elena Udrea.Elena Udrea.
l i i t i l i d
Valoarea
investiþiei:
14milioane de
lei
Situat la 57 de kilometri deSituat la 57 de kilometri de
municipiul Arad, oraºul Ineu semunicipiul Arad, oraºul Ineu se
înscrie în categoria aºezãrilor urbaneînscrie în categoria aºezãrilor urbane
de mici dimensiuni, cu o suprafaþãde mici dimensiuni, cu o suprafaþã
de 116,6 kilometri ºi o populaþie dede 116,6 kilometri ºi o populaþie de
circa 10.000 de locuitori.circa 10.000 de locuitori.

17. IANUARIEIANUARIE 20122012 17
Regio în România
Şosele modernizate
17poduri au fost
modernizate
PRIMUL CONTRACT SEMNAT ÎN CA-
DRUL REGIO ŞI UNA DINTRE CELE
MAI IMPORTANTE INVESTIŢII DERULATE
ÎN INFRASTRUCTURA RUTIERĂ DE
INTERES JUDEŢEAN DIN GORJ A FOST,
REABILITAREA DRUMULUI JUDEŢEAN
DJ 665 ŞI A DRUMULUI JUDEŢEAN
DJ 675 C. DERULATĂ ÎN PERIOADA
APRILIE 2088 - IUNIE 2011, IN-
VESTIŢIA DE STRICTĂ NECESITATE, A
CONTRIBUIT CONSIDERABIL LA DEZ-
VOLTAREA SOCIO-ECONOMICĂ A LOCA-
LITĂŢILOR AFLATE DE-A LUNGUL CELOR
DOUĂ TRONSOANE REABILITATE.
DJ 665, cunoscut şi sub denumirea
de „Oltenia de sub munte”, face
legătura între localităţile Curţişoara
- Muşeteşti - Crasna - Novaci -
Polovragi. DJ 675 C leagă Târgu-
Cărbuneşti de Ţicleni şi Peştera -
Jianu. Împreună, cele două artere
traversează, pe tronsoanele reabili-
tate, 20 de localităţi gorjene, aflate
în zona submontană. Prin proiectul
Regio, aceste localităţi, care reu-
nesc aproape 32.000 de locuitori,
au fost conectate la reţeaua de
drumuri naţionale (DN 67, DN 67
C şi DN 66) şi la drumul european
E79-DN 66. Studiul de fezabilitate
al proiectului a arătat că cele două
şosele erau tranzitate, înainte de
modernizare, de peste 1.600 de au-
tovehicule, zilnic. Starea celor două
artere rutiere făcea ca circulaţia
să se desfăşoare anevoios, ceea ce
constituia un impediment şi pentru
cei peste 400 de agenţi economici
care îşi desfăşoară activitatea pe
teritoriul localităţilor traversate de
DJ 665 şi DJ 675 C.
STARTUL A FOST DAT ÎN
PRIMĂVARA ANULUI 2008
Contractul pentru finanţarea
lucrărilor de reabilitare a fost sem-
nat în 22 aprilie 2008, iar valoarea
sa totală a fost de 92,3 milioane de
lei. La începutul anului 2009, Con-
siliul Judeţean Gorj, în calitate de
beneficiar al investiţiei, a semnat
contractul de execuţie a lucrărilor
cu o companie italiană. Contractul
prevedea lucrări de modernizare,
de siguranţă a traficului rutier şi de
reabilitare a două poduri cu lungime
mai mare de cinci metri. De aseme-
nea, pe întregul traseu urmau să fie
reparate şi celelalte 17 poduri, să
fie modernizate 79 de podeţe şi să
fie construit unul nou.
PROIECTE SUPRAPUSE
Imediat după ce constructorul a de-
marat lucrările, Consiliul Judeţean
Gorj a primit, printr-un alt pro-
gram, o finanţare nerambursabilă
importantă pentru reabilitarea şi
extinderea sistemului de alimenta-
re cu apă şi apă uzată, inclusiv în
localităţile traversate de cele două
drumuri aflate în reabilitare. Ast-
fel, pe tronsonul de drum judeţean
DJ 665 s-au efectuat lucrări de in-
troducere a reţelelor de canali-
zare, pe o lungime de 7 kilometri.
Aceste investiţii s-au derulat în pe-
rioada aprilie - august 2010, ceea
ce a determinat prelungirea duratei
de execuţie a contractului pen-
tru lucrările la această şosea. În-
tre timp, însă, constructorul a lu-
crat la cealaltă şosea, DJ 675 C,
finalizată la sfârşitul lunii august
DRUMURI CA-N PALMĂ PENTRU TURISMUL GORJEAN
Cristina STERIAN

18. www.inforegio.rowww.inforegio.ro18
Beneficii regionale
2009. Drumul judeţean DJ 665 a fost
finalizat în mai 2011, iar recepţia
finală a lucrărilor, la ambele tron-
soane, a avut loc în iunie 2011.
BENEFICIILE
PROIECTULUI REGIO
Realizarea proiectului Reabilitar-
ea drumurilor judeţene DJ 665 Km
0+000 - 54+500 şi DJ 675 C Km 0+000
- 4+300 asigură la această dată o
infrastructură de transport extinsă,
modernă şi durabilă, precum şi
condiţii favorabile pentru dezvol-
tarea sustenabilă a economiei şi
îmbunătăţirea calităţii vieţii în zo-
na de nord–est a judeţului Gorj. Prin
modernizarea şi reabilitarea aces-
tor drumuri judeţene, accesul către
zonele cu potenţial turistic a devenit
mult mai facil. Turiştii pot ajunge
mult mai uşor în zona staţiunii Rân-
ca – Novaci, la Baia de Fier, Polovragi
sau Crasna. De asemenea, şoseaua
modernizată asigură accesul facil
la staţiunea balneară Săcelu. In-
direct, reabilitarea infrastructurii
rutiere a contribuit şi la creşterea
activităţilor de turism în zonă şi la
crearea de noi afaceri. Investiţia
a fost importantă, pentru mediul
economic, şi din altă perspectivă:
şoseaua reabilitată facilitează ac-
cesul la zone industriale precum
Parcul Industrial Bumbeşti Jiu.
Regio în România
ALTE BENEFICII
ALE PROIECTULUI
Proiectul Regio de reabilitare
a celor două drumuri judeţene
din Gorj a creat şi oportunităţi
de angajare pentru forţa de
muncă din zonă. Astfel, pe dura-
ta implementării proiectului au
fost create 150 de locuri noi de
muncă, ocupate, în general, de
personal calificat şi necalificat
din localităţile traversate de tron-
soanele modernizate.
Reabilitarea şi modernizarea
celor două drumuri judeţene
a dus la creşterea vitezei şi a
siguranţei traficului, în paralel
cu îmbunătăţirea condiţiilor de
mediu.
Impactul economic pozitiv s-a
concretizat în reducerea timpu-
lui de parcurs şi a consumului de
carburanţi, reducerea costurilor
de operare a vehiculelor şi re-
ducerea costurilor de operare şi
întreţinere a infrastructurii.
57,7km de ºosea
reabilitatã

19. IANUARIEIANUARIE 20122012 19
Regio în România
Investiţie oportună
Elena OCEANU
CONSILIUL JUDEŢEAN GIURGIU
ESTE BENEFICIARUL UNEIA
DINTRE CELE MAI MARI INVESTIŢII ÎN
INFRASTRUCTURA RUTIERĂ. PRIN
PROGRAMUL OPRAŢIONAL REGIONAL,
ADMINISTRAŢIA JUDEŢEANĂ A
PRIMIT O FINANŢARE DE PESTE 86
MILIOANE DE LEI, FONDURI EUROPENE
NERAMBURSABILE ŞI DE LA BUGETUL
DE STAT, REPREZENTÂND 98% DIN
VALOAREA TOTALĂ A PROIECTULUI CARE
PREVEDE REABILITAREA UNUI DRUM
JUDEŢEAN DE MAXIMĂ IMPORTANŢĂ.
ESTE VORBA DESPRE DJ 411 CARE
VA FI REABILITAT PE O LUNGIME DE
46,2 KILOMETRI, PRINTR-O INVESTIŢIE
A CĂREI VALOARE TOTALĂ ESTE DE
109,2 MILIOANE DE LEI.
Drumul Judeţean 411 este una din-
tre cele mai importante artere din
judeţul Giurgiu. Şoseaua străbate
judeţul de la est la vest, pe o lun-
gime de circa 55 de kilometri, şi
se intersectează cu trei drumuri
naţionale (DN5A, DN 5 Bucureşti -
Giurgiu şi DN5B Giurgiu - Găeşti).
Înaintea demarării proiectului de
reabilitare, starea acestui drum
era precară. Şoseaua nu mai tre-
cuse prin reparaţii capitale de pes-
te trei decenii. Cele mai tranzi-
tate tronsoane erau pline de gropi
şi rămăseseră accesibile doar pen-
tru căruţe şi tractoare, în timp ce
anumite porţiuni rămăseseră, aşa
cum au fost proiectate iniţial, ca
drumuri neasfaltate, acoperite doar
cu pietriş, sau drumuri de pământ.
O INVESTIŢIE CARE ADUCE
DEZVOLTARE ECONOMICĂ
ReabilitareaDJ 411afostconsiderată
de autorităţile administraţiei publi-
ce judeţene ca o oportunitate de
dezvoltare economică a celor şapte
comune aflate de-a lungul şoselei.
Localităţile aflate pe traseul aces-
tui drum numără peste 27.000 locu-
itori, cărora le va fi facilitat accesul
către diferite zone. În plus, şoseaua
este de mare importanţă şi pentru
agenţii economici din zonă, pentru
transportatori şi turişti. Tronsonul
propus spre reabilitare măsoară
46,2 kilometri, include trei poduri,
peste râurile Neajlov şi Bălăria,
şi, pentru abordarea lucrărilor de
modernizare, a fost împărţit în pa-
tru sectoare distincte.
UNDĂ VERDE
PENTRU LUCRĂRI
Contractul de finanţare a proiectu-
lui Reabilitarea şi modernizarea DJ
411: Limită judeţ Călăraşi - Hota-
rele - Isvoarele - Teiuşu - Mironeşti
- Comana - Budeni - Brăniştari -
Călugăreni - Crânguri - Singureni -
Iepureşti - Bulbucata - Podu Doam-
nei - Clejani (DN 61) a fost semnat
UN PROIECT PENTRU DEZVOLTAREA
JUDEŢULUI GIURGIU
Locuitorii a
7comune sunt
beneficiari direcþi
ai investiþiei

20. www.inforegio.rowww.inforegio.ro20
Dezvoltare accelerată
Regio în România
în data de 4 martie 2011 de Consi-
liul Judeţean Giurgiu şi Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Turismului.
A fost deschisă, astfel, o finanţare
cu o valoare totală de 109,2 mili-
oane de lei. Lansarea oficială a pro-
iectului a avut loc în aprilie 2011,
iar în luna august a aceluiaşi an a
fost semnat contractul de execuţie
a lucrărilor cu un consorţiu format
din două firme cu portofoliu con-
siderabil de lucrări în domeniu. Cei
doi executanţi au la dispoziţie doi
ani pentru a reabilita şoseaua pe
lungimea de 46,2 kilometri, în timp
ce durata de implementare a pro-
iectului, asumată prin contract,
este de 32 de luni.
STADIUL EXECUŢIEI: 20%
Imediat după semnarea contractului
de execuţie, constructorii au trecut
la organizarea de şantier şi au de-
marat lucrările pregătitoare - tăiere
de arbuşti şi curăţarea terenului –
pentru ca la începutul toamnei să
fie aduse utilajele pentru demara-
rea lucrărilor. În acest scop, şoseaua
a fost împărţită în patru tronsoane
distincte. Până la venirea frigului,
constructorii au reuşit să realizeze
20% din volumul total de lucrări, ur-
mând să reia execuţia în primăvară.
Chiar dacă există un termen de
doi ani pentru execuţia efectivă în
teren, lucrările înregistrează deja
un avans şi ar putea fi încheiate mai
devreme. Prognozele beneficiaru-
lui arată că, dacă ritmul de lucru va
rămâne constant, şoseaua ar putea
fi complet reabilitată la finele anu-
lui 2012. Tot pe parcursul anului
2012 se vor desfăşura şi investiţiile
la cele trei poduri aflate de-a lun-
gul DJ 411, lucrări cu o complexi-
tate crescută.
24de luni va
dura execuþia
lucrãrilor
REZULTATELE PRECONIZATE ALE PROIECTULUI
Iniţiatorii proiectului au avut în vedere beneficiile pe care le va aduce
reabilitarea acestui tronson de drum judeţean. În primul rând, proiectul
contribuie la accelerarea dezvoltării economice a localităţilor aflate pe
traseul drumului judeţean prin:
sporirea accesibilităţii şi a mobilităţii forţei de muncă spre zonele
cu deficit, în vederea echilibrării cererii şi ofertei de pe piaţa
de muncă regională;
facilitarea accesului agenţilor economici la centrele
comerciale urbane şi la nodurile generatoare de trafic;
valorificarea potenţialului turistic, prin facilitarea
accesului la obiectivele turistice şi culturale
aflate pe traseul DJ 411;
facilitarea accesului investitorilor privaţi la
potenţiale pieţe noi, în regiune;
asigurarea unei infrastructuri de transport
extinse, moderne şi durabile, în vederea
dezvoltării durabile a economiei şi a
îmbunătăţirii calităţii vieţii.

21. IANUARIEIANUARIE 20122012 21
Vechi şi nou
Bani europeni în Uniunea Europeană
CONSIDERAT A FI UNUL DINTRE
ORAŞELE CELE MAI ECLECTICE DIN
EUROPA, ROTTERDAM NU SE ÎNSCRIE
ÎN TIPOLOGIA ORAŞELOR OLANDEZE,
CU CANALE, PASAJE PIETRUITE ŞI CASE
DIN SECOLUL AL XVII-LEA, CI SE
REMARCĂ PRIN MODERNISM ŞI INOVARE.
DISTRUS DE BOMBARDAMENTELE
AVIAŢIE GERMANE – LUFTWAFFE, ÎN
PRIMĂVARA ANULUI 1940, ORAŞUL S-A
REINVENTAT, PRACTIC, DEVENIND UN
REPER DE BUN GUST ÎN ARHITECTURĂ
ŞI DESIGN.
NIEUEW BINNENWEG,
ISTORIA UNEI VII ARTERE
COMERCIALE
Construită între 1880 şi 1910, stra-
da Nieuwe Binnenweg a fost cândva
o arteră preferată de comercianţi
şi o atracţie pentru cumpărători
şi turişti. După ce, în timpul celui
de-al Doilea Război Mondial, centrul
oraşului Rotterdam a fost distrus de
bombardamente, Nieuwe Binnen-
weg a fost refăcută şi a devenit una
dintre cele mai importante străzi
ale oraşului pentru cumpărături şi
petrecerea timpului liber.
Cu toate acestea, începând cu anii
’60, strada şi cartierele încon-
jurătoare s-au degradat, iar starea
acestora s-a deteriorat substanţial.
Unele zone ale străzii Binnenweg au
ajuns să semene cu adevărate ruine:
o parte din clădiri erau dărăpănate,
din ce în ce mai multe magazine se
închideau, proprietarii se simţeau
în nesiguranţă, iar spaţiul public a
devenit învechit şi depăşit.
În ultimii 25 de ani, municipali-
tatea din Rotterdam s-a străduit din
răsputeri să convingă firmele care
oferă locuinţe spre închiriere să
îmbunătăţească zonele rezidenţiale
înconjurătoare. Deşi autorităţile
s-au aşteptat ca proprietarii maga-
zinelor, dar şi locuitorii din zonă
să se implice în refacerea zonei,
iniţiativele particulare, în această
direcţie, nu au apărut.
INVESTIŢII DE PESTE
17 MILIOANE DE EURO
Soluţia pentru care au optat
autorităţile a fost utilizarea fon-
durilor europene. Astfel, proiec-
tul de refacere a străzii Nieuwe
Binnenweg a fost inclus în Programul
„Oportunităţi pentru Vest” (Kansen
voor West), care este finanţat din
Fondul European pentru Dezvoltare
Regională, destinat dezvoltării regi-
unii olandeze Randstad. Proiectul, al
cărui beneficiar este Agenţia pentru
dezvoltare urbană Rotterdam, este
realizat în cooperare cu Develop-
ment Company Rotterdam, Consiliul
Districtului Delfshaven, Consiliul
oraşului Rotterdam şi Colegiul Albe-
da. Proiectul include reabilitarea
a 6.000 m2
de spaţii comerciale şi
faţade ale clădirilor. Compania Rot-
terdam Development joacă un rol
foarte important în îmbunătăţirea şi
renovarea spaţiilor destinate maga-
zinelor şi a zonei înconjurătoare.
Lucrările sunt încă în derulare, peri-
oada de desfăşurare a acestora fiind
între 1 ianuarie 2008 şi 31 decem-
brie 2012. Investiţiile beneficiază
de o finanţare europeană în valoare
de 6,9 milioane de euro, la care se
ROTTERDAM: REŢETA SUCCESULUI UNEI VECHI ARTERE
COMERCIALE, RESCRISĂ CU BANI EUROPENI
Dan CÃRBUNARU

22. www.inforegio.ro22
Infrastructură dezvoltată
Bani europeni în Uniunea Europeană
adaugă o cofinanţare din bugetul
public, în valoare de circa 10,7 mili-
oane de euro.
ZECI DE NOI
LOCURI DE MUNCĂ
Este de aşteptat ca până la sfârşitul
acestui an, noi antreprenori să
îşi deschidă magazine în zonă. În
cadrul proiectului, peste 1 Km de
stradă va fi îmbunătăţit, vor fi mai
puţine spaţii comerciale neutili-
zate şi vor fi mai multe locuri de
muncă. Iniţiatorii acestui proiect
speră ca revitalizarea zonei să
readucă la viaţă străzile până de
curând pustii, dar cu potenţial, din
vestul Rotterdamului şi să le facă
din nou atractive. Re-proiectarea
celor peste 1.100 metri de stradă
va crea o arteră comercială de in-
teres, iar acest lucru va avea, la
rândul său, o influenţă pozitivă
asupra cartierelor învecinate. Mai
multe persoane cu venituri medii şi
mijlocii sunt aşteptate să se mute
în zonă, îmbunătăţind rata de ocu-
pare a locuinţelor şi contribuind la
întreţinerea celor peste 80 de spaţii
deja existente.
Pe de altă parte, o atenţie supli-
mentară este acordată siguranţei şi
securităţii. Profitând de îmbunătă-
ţirea oportunităţilor profesionale,
20 de noi antreprenori şi-au deschis
mici afaceri pe artera comercială, în
timp ce rămân tot mai puţine spaţii
goale destinate comercianţilor.
Zeci de noi locuri de muncă, ast-
fel create, reprezintă, la rândul lor,
stimulente folosite pentru a atrage
alţi antreprenori.
www.kansenvoorwest.nl
Surse:
www.rotterdam.nl
RECUNOSCUŢI PENTRU PERFORMAN-
ŢELE ÎNREGISTRATE ÎN ULTIMII ANI
ÎN ABSORBŢIA FONDURILOR EUROPENE,
POLONEZII AU REUŞIT SĂ CHELTUIASCĂ,
ANUL TRECUT, 10 MILIARDE DE EURO
DIN FONDURI EUROPENE.
Sistemul de finanţare polonez se
bazează pe cinci programe opera-
ţionale naţionale gestionate la nivel
central şi 16 programe operaţionale
regionale planificate şi gestionate de
către fiecare regiune în parte.
O serie de obiective atinse prin Pro-
gramul Operaţional Regional din Re-
giunea Mazowieckie, din care face
parte şi Varşovia, reprezintă un ex-
emplu elocvent. Regiunea Mazo-
wieckie este cea mai mare dintre
regiunile administrative ale Polo-
niei, în ceea ce priveşte întinderea
teritorială şi populaţia. Varşovia a
PROIECTE DE AMPLOARE
PENTRU MODERNIZAREA
INFRASTRUCTURII ŞI CONSERVAREA
PATRIMONIULUI VARŞOVIEI
Dan CÃRBUNARU

23. 23
Sprijin european
Bani europeni în Uniunea Europeană
IANUARIEIANUARIE 20122012
beneficiat din plin de pe urma pro-
iectelor implementate în această
regiune. Mărturie în acest sens sunt
iniţiative precum: „Construirea DN
2 şi a intersecţiilor cu ruta Siekier-
kowska”, „Reconstrucţia şi moder-
nizarea Teatrului Powszechny numit
după Zygmunt Hubner” şi „Renova-
rea Bisericii Sfânta Cruce alături
de clădirea Sfintei Mânăstiri din
Varşovia, ca obiective importante
ale patrimoniului cultural”.
41 MILIOANE DE EURO
PENTRU INFRASTRUCTURA
RUTIERĂ A VARŞOVIEI
Construcţia DN 2 şi a intersecţiilor
cu ruta Siekierkowska au fost posi-
bile ca urmare a utilizării unei fi-
nanţări de peste 41 milioane de eu-
ro, din care cofinanţarea europeană
a reprezentat aproape 30 milioa-
ne de euro. Începute la data de
1 ianuarie 2007, lucrările au avut ca
termen de realizare 31 decembrie
2011. Proiectul s-a înscris într-o
etapă complementară celor deja
finalizate, parte a rutei Siekierkow-
ska, unul dintre cele mai importante
noduri de comunicaţii din Varşovia.
Aceasta uneşte două districte din
partea de sud şi facilitează comuni-
carea cu regiuni din estul Poloniei.
Lucrările au constat în construirea
unei intersecţii unde se întâlneau
două ieşiri aglomerate care legau
Varşovia de regiunile din est. Pro-
iectul a contribuit la îmbunătăţirea
traficului, ceea ce a dus la scăderea
dificultăţilor în trafic şi a îmbunătăţit
comunicarea cu regiunile din estul
Poloniei.
Practic, lucrările au avut în vedere
construcţia unei părţi a intersecţiei
„Mars”, situate în estul oraşului,
împreună cu: reconstrucţia unei
secţiuni din strada „Marsa”; recon-
strucţia unei mici porţiuni din stra-
da Ploweicka, contrucţia trotua-
rului şi a rutelor pentru biciclete;
contrucţia unui sistem de colecta-
re a apei pluviale, a unui sistem
energetic şi a unuia de alimentare
cu apă. În cadrul proiectului au fost
amenajate spaţii verzi şi au fost
create sisteme de reducere a zgo-
motului, au fost amplasate sisteme
de monitorizare a traficului şi sema-
forizare nouă.
TEATRUL POWSZECHNY,
O NOUĂ ÎNFĂŢIŞARE
Varşovia a beneficiat de fonduri
europene considerabile şi pen-
tru reconstrucţia şi modernizarea
Teatrului Powszechny. Instituţia
culturală poartă numele lui Zygmunt
Hubner (1930-1989), regizor remar-
cabil, actor şi pedagog, director
de teatre şi publicist. După 35 de
ani, Teatrul Powszechny a căpătat o
nouă înfăţişare, în urma investiţiilor
de peste 6,5 milioane de euro,
din care cofinanţarea europeană
nerambursabilă a fost de aproxima-
tiv 1,2 milioane de euro.
Întreaga clădire a fost extinsă şi
modernizată. Lucrările efectuate nu
au avut în vedere numai exteriorul.
contrucţia unui sistem de colecta
Polonia
a atras cele mai
mari sume din
bugetul UE

24. www.inforegio.rowww.inforegio.ro24
Patrimoniu restaurat
Bani europeni în Uniunea Europeană
Interiorul teatrului a suferit, de
asemenea, numeroase modificări,
de la cele de bază, menite să îl
aducă la standarde moderne, la
schimbări majore ale sălilor, ce vor
fi, cu siguranţă, observate şi apre-
ciate de spectatori. Procesul de
modernizare a inclus cumpărarea
şi instalarea de lifturi pentru per-
soanele cu dizabilităţi, montarea
unor sisteme moderne de iluminat,
sunet, ventilaţie şi aer condiţionat.
Scenele au fost mărite, ceea ce a
dus şi la creşterea numărului de
scaune (în tot teatrul acesta a cres-
cut de la 470 la 600). De aici şi nu-
mele celor trei scene: 100, 200 şi
300. Scena 200, numită cândva
„Scena mică”, a fost reconstruită în
totalitate.
BISERICA SFÂNTA CRUCE –
CINCI SECOLE DE ISTORIE
Parohia Sfânta Cruce din Varşovia
a beneficiat de fonduri de pes-
te 4,8 milioane de euro, din care
4,09 milioane de euro cofinanţare
europeană, pentru renovarea une-
ia dintre cele mai vechi şi încărcate
de istorie biserici din Polonia. Fon-
durile au fost destinate lucrărilor
desfăşurate la Biserica Sfânta Cruce
şi la clădirea Sfintei Mânăstiri din
Varşovia, ambele fiind considerate
obiecte de patrimoniu cultural.
Biserica Sfânta Cruce este o
clădire construită în sec. al XVI-
lea, în stil baroc, unul dintre cele
mai cunoscute şi importante edi-
ficii din Varşovia şi din istoria Polo-
niei, locul de rugăciune a numeroşi
regi, cardinali şi episcopi. Istoria
clădirii se împleteşte deopotrivă
atât cu evenimente tragice, cât
şi cu evenimente fericite din isto-
ria ţării. Lăcaşul de cult reprezintă
un adevărat bastion al catolicismu-
lui polonez. Distrusă în timpul celei
de-a doua conflagraţii mondiale,
biserica a fost reconstruită după
război, şi a continuat să fie un sim-
bol al Varşoviei şi al statorniciei
credinţei poporului polonez.
După reconstrucţia dintre anii
1945-1953, până în prezent, nicio
renovare completă sau lucrări de
conservare nu au fost efectuate.
Astfel, finanţarea UE a permis bise-
ricii să-şi recapete splendoarea.
În cadrul proiectului, printre altele,
a fost curăţată vechea vopsea şi a
fost aplicată una nouă, s-au realizat
lucrări de izolare (atât la interior,
cât şi la exterior) şi de dezumidifi-
care şi a fost înlocuită tâmplăria. Or-
gile, locurile de confesiune, balus-
tradele, stranele şi platformele au
fost supuse lucrărilor de conserva-
re. Sistemul electric a fost înlocuit
şi a fost instalat un sistem pentru
stingerea incendiilor. În cadrul pro-
iectului a fost restaurată şi partea
inferioară a bisericii - a fost instalat
un lift şi construit un grup sanitar
pentru persoanele cu dizabilităţi.
mele celor trei scene: 100 200 şi
600de locuri are
Teatrul
Powszechny,
dupã
reabilitare

25. IANUARIEIANUARIE 20122012 25
Agendă
AUTORITATEA DE MANAGEMENT
PENTRU POR (AM POR)
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE
ŞI TURISMULUI
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Tel:(+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrt.ro
Website: www.mdrt.ro
COMITETUL DE MONITORIZARE
PENTRU POR (CM POR)
Secretariatul CM POR
Tel: 0372 11 1413; 0372 11 1659
Fax: 0372 11 1636
Email: secretariatcmpor@mdrt.ro
ORGANISME INTERMEDIARE POR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Est (ADR Nord-Est)
Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071
Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Est (ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr.24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018
Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud
Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769
Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240
Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Vest (ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Telefon : 0256 491923,
Fax : 0256 491981
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Str. Sextil Puşcariu nr. 2, Cluj-Napoca,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550
Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Centru (ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba,
cod poştal 510093
Telefon: 0258 818616/int. 110
Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,
Sector 2,
cod poştal 020555, Bucureşti
Telefon: 021 313 80 99
Fax: 021 315 96 65
E-mail: contact@adrbi.ro
Website:
www.adrbi.ro
www.regioadrbi.ro
Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului
DIRECŢIA GESTIONARE FONDURI
COMUNITARE PENTRU TURISM -
organismul intermediar
pentru turism
Blvd. Dinicu Golescu 38,
sector 1, Bucureşti
Tel: 0372 144 018
Fax: 0372 144 001
Website: www.mdrt.ro
ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE
A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL
BUCUREŞTI, ROMÂNIA, PAVILIONUL ROMEXPO, 16-17 FEBRUARIE 2012
Târg pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii
Evenimentul se va desfăşura sub forma unui forum în cadrul căruia reprezentanţii IMM-urilor vor avea oportunităţi de
întălnire cu autorităţi şi firme care oferă servicii pentru IMM-uri. În cadrul formului vor avea loc conferinţe, seminarii,
ateliere de lucru. IMM-urile vor avea posibilitatea de a-şi prezenta activitatea în cadrul unor standuri de expunere.
Evenimentul este organizat de Romexpo.
BUCUREŞTI, ROMÂNIA, ATHENEE PALACE HILTON, 25-26 FEBRUARIE
Târgul Educaţiei Europene
Elevii,studenţiişipărinţiiinteresaţideoportunităţiledestudiuînspaţiuleuropeanpotconsultaoferteleunorprestigioase
instituţii de învăţământ care participă la târg. Vor participa universităţi şi licee prestigioase din Marea Britanie, Olanda,
Danemarca, Finlanda, Elveţia şi Germania, care îşi vor prezenta ofertele de studiu potenţialilor aplicanţi. Organizatorul
evenimentului este EDvisory Education, o reţea internaţională de organizaţii neguvernamentale şi companii active
în domeniul educaţional. Principalul co-organizator din România este International Education Center, o organizaţie
neguvernamentală care oferă asistenţă tinerilor români în efortul lor de a accesa sistemul global de educaţie.
BRUXELLES, BELGIA, 7-8 FEBRUARIE 2011
Conferinţa societăţii civile europene în perspectiva reuniunii Rio +20
Organizaţia Naţiunilor Unite va convoca, în vara anului 2012, Summitul de la Rio (Rio +20) privind dezvoltarea
durabilă la nivel mondial. Comitetul Economic şi Social European consideră că Rio +20 ar trebui să transmită un
semnal clar pentru comunitatea mondială pentru schimbări care să conducă la o dezvoltare durabilă a lumii,
la eliminarea sărăciei şi inechităţilor sociale şi la conservarea resurselor naturale pentru generaţiile viitoare.
Conferinţa „Acţionează durabil, fii responsabil! Societatea civilă pe drumul către Rio +20” este un preambul
al evenimentului din vară, un prilej ca vocile din zona societăţii civile să îşi facă auzite opiniile în legătură cu
temele summit-ului Rio +20. Conferinţa este organizată de Comitetul Economic şi Social European şi se adresează
organizaţiilor neguvernamentale, factorilor de decizie din statele membre, oficialilor europeni şi funcţionarilor
publici. Prima dezbatere generală a conferinţei va aborda contribuţia europeană la dezvoltarea durabilă, iar
a doua dezbatere generală va aborda dezvoltarea durabilă în ţările din afara Uniunii Europene. Ulterior, patru
ateliere de lucru vor da posibilitatea de a aprofunda discuţiile şi de a concluziona asupra subiectelor abordate în
cadrul conferinţei.

26. www.inforegio.rowww.inforegio.ro26
Să mai şi zâmbim!
Ai trecut prin România şi ai
văzut un proiect Regio
în desfăşurare? Trimite-ne o
fotografie pe adresa
revistaregio@tipogruppress.ro,
noi o publicăm şi
cele mai reuşite vor fi
premiate!
ZOOM REGIO
Sursa: http://www.openeurope.org.uk
C cu finanţare europeană
12 MILIOANE DE EURO
PENTRU A CULTIVA
„TĂRÂMUL MORŢILOR”
Douăsprezece persoane,
posesorii a trei ferme diferite
în Sicilia, pentru care au
primit 12 milioane de euro
de la Fondul European de
Garantare pentru Agricultură
pentru cultivarea de portocali
şi lămâi. Garda financiară
italiană şi organele de poliţie
de frontieră au descoperit că
terenurile pe care urmau să
se cultive portocalii şi lămâii,
fie aparţineau unor persoane
decedate, fie aveau şcoli şi căi
ferate pe ele.
2,4 MILIOANE DE EURO
PENTRU CONSTRUIREA UNUI
PLANETARIUM PENTRU COPII,
VÂNDUT CU 150.000 DE
EURO
Un planetarium construit
într-un parc tematic pentru
copii din Nordul Suediei,
a costat contribuabilii 25
milioane de coroane suedeze
(2,4 milioane de euro), când a
fost deschis în 2000, 850.000
euro provenind din fonduri
europene. Cinci ani mai târziu
proiectul s-a demonstrat a fi
un fiasco total şi a fost vândut
unor cumpărători privaţi
pentru suma de 150.000 de
euro.
725.000 DE EURO PENTRU
„SCANERE CORPORALE”
LĂSATE SĂ RUGINEASCĂ
ÎNTR-UN SUBSOL
În urma atacurilor teroriste
din New York din septembrie
2001, Comisia Europeană a
cheltuit 725.000 de euro pe
şase „scanere corporale”
acestea urmând a fi instalate
în aeroporturile din Europa.
În octombrie 2008,
Parlamentul European a votat
împotriva utilizării acestor
tipuri de scanere, lăsându-le
neutilizate.
30 MILIOANE DE EURO
INVESTIŢI ÎN HOTELURI
ILEGALE ÎN LANZAROTE
(INSULELE CANARE)
Între anii 1994 şi 2006, au
fost investiţi 30 milioane de
euro din fonduri europene
pentru dezvoltarea unor
hoteluri considerate,
ulterior, ilegale pe insula
Lanzarote. Înalta Curte
de Justiţie din Canare a
declarat hotelurile ilegale
după ce s-a dovedit că
municipalităţile încălcaseră
limita care stabilea numărul
maxim de hoteluri pe insulă.
Hoteluri precum The
Timanfaya Palace, The
Princesa Yaiza, Nature
Palace şi The Rubicón
Palace au primit între 1 şi
7 milioane de euro, dar au
fost declarate ilegale în
2007. Hotelul Playa, deţinut
de José María Rosell, soţul
senatoarei María del Mar
Agüero, nu a fost niciodată
terminat, deşi primise 1,6
milioane de euro în anul
2000.
â
O
e aveau şcoli şi căi
e.
neutilizate.

27. „SUPEREROII”
ANTI-FUMAT: 72 MILIOANE
DE EURO LUPTA
ÎMPOTRIVA FUMATULUI,
293 MILIOANE DE EURO
PENTRU A-L PROMOVA
Comisia Europeană este
iniţiatorul unei serii web
animate care conţine
12 videoclipuri, numite
„Helpisodes”, cu personaje
pline de culoare, descrise ca
„Helpers” (ajutoare) al căror
scop este acela de a sprijini
oamenii să se lase de fumat.
Episodul pilot introduce
personajele principale şi
explică modul în care acestea
au ajuns să colaboreze şi
au devenit „super eroi anti-
fumat”. Această campanie
în valoare de 72 milioane de
euro - „AJUTOR – Pentru o
viaţă fără tutun” a inclus „o
structură gigant gonflabilă
ce zbura deasupra celor
25 de capitale ale statelor
membre UE” şi campania TV
- „AJUTOR publicitate la TV
şi la cinema”.
Între timp, Uniunea
Europeană a continuat să
subvenţioneze cultivatorii
de tutun din Europa, cu un
buget de 293 milioane de
euro anual, lucru pentru a
cărui continuare membrii
Parlamentului European au
votat în mai 2008.
IANUARIE 2012IANUARIE 2012 27
Sămaişizâmbim!
Iarba verdeIarba verde
de acasã!de acasã!

28. Autoritatea de Management POR (AM POR)
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Website: www.mdrt.ro
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrt.ro
0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?
Numele proiectului: „Sprijinirea activităţilor de informare şi publicitate pentru implementarea POR 2007-2013” pentru perioada 2009-2011
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Data publicării: ianuarie 2012