SlideShare una empresa de Scribd logo

Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare, performanta energetica

•
•
Programul Operational Regional
Programul Operational Regional

centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare, performanta energetica

Economía y finanzas
1 de 32
Descargar para leer sin conexión
Nr. 27, Aprilie 2014 REGIO SUSŢINE DEZVOLTAREA AFACERILOR Interviu cu Dragoş Anastasiu, proprietarul Grupului Eurolines: „Sunt decis să accesez fonduri europene“ Documentul consultativ POR 2014-2020, în dezbatere publică! Proiectul prin care au fost restaurate, cu fonduri Regio, frescele Bisericii „Pogorârea Sfântului Duh“ din Mănăstirea Dragomirna, judeţul Suceava, a câştigat Premiul Uniunii Europene pentru conservarea patrimoniului cultural — Europa Nostra 2014. Votaţi până pe 22 aprilie 2014 pe site-ul Europa Nostra, http://vote.europanostra.org/, pentru ca proiectul să primească şi Premiul Publicului 2014!
www.inforegio.ro2 e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOI REDACTORI: Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCU CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU Editorial Ovidiu NAHOI www.inforegio.ro N u se poate imagina o viaţă mai bună, în oricare dintre regiunile Uniunii Europene, fără stimularea mediului de afaceri. Fie că este vorba de sprijinirea afacerilor aflate la început, fie de fi- nanţarea unor afaceri în desfăşurare, fondurile Regio constituie un sprijin important. Un mediu de afaceri robust contribuie la dezvoltarea regiunilor rămase în urmă, oferind oportunităţi de angajare, şi la creşterea competitivităţii regiunilor care deja au atins un anumit grad de dezvoltare. Iar un mediu de afaceri sănătos contribuie la creşterea coeziunii europene. De altfel, noua politică de coeziune a Uniunii Europene pune accentul, pentru următorii şapte ani, tocmai pe sprijinirea afacerilor. Politica de coeziune devine, astfel, o adevărată politică de investiţii în crearea de lo- curi de muncă, îndeosebi prin intermediul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM). De aici şi o schimbare fundamentală a filosofiei cheltuirii banilor europeni: accentul se mută pe eficienţa investiţiilor, pe contribuţia lor la crearea de locuri de muncă, la creşterea competitivităţii. Alocarea fondurilor va urmări, de aici înainte, atingerea unor rezultate concrete, măsurabile. Aşa cum spunea, nu demult, comisarul pentru politică regională, Johannes Hahn, într-o întâlnire cu reprezentanţi ai presei din România, Uniunea Europeană va continua să investească în proiecte de infra- structură, mai ales în statele şi regiunile mai sărace. Însă aceste proiecte nu se vor realiza de dragul infrastructurii, ci pentru a contribui la dezvoltarea afacerilor şi la creşterea competitivităţii în regiunile respective. Cum răspunde România acestor noi cerinţe europene? Veţi găsi în pa- ginile revistei noastre exemple de bune practici din diferite regiuni. Sunt proiecte deja realizate, pentru sprijinirea mediului de afaceri şi mai ales a sectorului IMM. Le veţi putea compara cu exemple din alte state membre. Şi, pentru că suntem la începutul unei noi perioade de finanţare, vă propunem o privire de ansamblu asupra documentului consultativ al Pro- gramului Operaţional Regional 2014-2020. Nu înainte de a vă lansa, şi pe această cale, invitaţia de a vă implica în dezbaterea acestui important proiect. AFACERI ŞI COEZIUNE EUROPEANĂ SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORII Doriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de par- teneriat local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tradiţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anu- mitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană? Suntem deschişi tuturor semnalelor dum­neavoastră şi orice contribuţie va fi uti- lă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre. Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum­nea­voastră pe adresa: regio@mdrap.ro. Contribuţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări. FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ UNIUNEA EUROPEANĂ Instrumente Structurale 2007-2013
APRILIE 2014 3 D upă ce au primit premiul Uniunii Euro- pene pentru conservarea patrimoniu- lui cultural — „Europa Nostra 2014“, frescele bisericii „Pogorârea Sfântului Duh“ din cadrul complexului Mânăstirea Dra- gomirna, judeţul Suceava, concurează acum pentru a obţine şi Premiul Publicului 2014. În perioada 2009-2012, frescele Bisericii „Pogorârea Sfântului Duh“ au fost restaura- te în cadrul proiectului Regio „Restaurarea şi conservarea patrimoniului cultural şi moderni- zarea infrastructurii conexe la Mănăstirea Dra- gomirna“. Valoarea totală a proiectului a fost de 25,7 milioane de lei, din care contribuţia nerambursabilă a UE a totalizat 17,8 milioane de lei. Astfel, au fost redate patrimoniului naţio- nal şi mondial o serie de picturi murale de o frumuseţe şi valoare inestimabile, realizate la începutul secolului al XVIII-lea, de către zugra- vii popa Crăciun Mătieş, popa Ignat şi Gligorie, formaţi în şcoala de pictură moldovenească tradiţională. Frescele au fost restaurate de o echipă de 50 de specialişti şi studenţi din mai multe ţări, sub conducerea conf. univ.dr. Car- men Cecilia Solomonea de la Universitatea de Arte „G.Enescu“ din Iaşi. Puteţi vota frescele bisericii Mânăstirii Dra- gomirna pe site-ul vote.europanostra.org, până pe 22 aprilie şi astfel veţi ajuta Drago- mirna să primească Premiul Publicului. Câşti- gătorul va fi anunţat pe 5 mai 2014, în cursul ceremoniei de acordare a Premiilor UE pentru patrimoniu cultural, organizate la Burgtheater din Viena, sub patronajul preşedintelui Austri- ei, Heinz Fischer. (Alice Gherman) VOTAŢI PENTRU FRESCELE BISERICII DRAGOMIRNA! 04 FOCUS Programele UE pentru dezvoltarea mediului de afaceri 06 FONDURI EUROPENE Documentul consultativ POR 2014-2020, gata pentru dezbaterea publică! 08 INTERVIU Dragoş Anastasiu, proprietarul Grupului Eurolines: „Sunt decis să accesez fonduri europene, pentru că noi chiar avem resurse şi merită să le accesăm“ 10 ŞTIRI REGIONALE 12 SEMNAL EUROPEAN Comisia Europeană cere statelor UE să-şi protejeze muncitorii casnici 13 DOSAR Proiecte Regio pentru dezvoltarea afacerilor şi crearea locurilor de muncă 26 REGIUNI EUROPENE Spiritul antreprenorial, încurajat la Universitatea daneză din Århus Letonia culege roadele tehnologiei moderne în procesarea şi stocarea fructelor 30 INFORMAŢII UTILE 31 ALT FEL DE ŞTIRI Obiceiuri inedite de Paşte în Europa SUMAR
www.inforegio.ro4 Focus VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro E xecutivul european şi-a fixat două direcţii principale prin care să protejeze şi să încu- rajeze dezvoltarea mediului de afaceri din statele membre ale Uniunii Europene. Prima direcţie se referă la stimularea antreprenoria- tului şi a iniţiativei în business, iar a doua, la susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) deja în func- ţiune. De asemenea, Comisia este preocupată în mod special de an- treprenoriatul feminin, dezvoltarea meşteşugurilor şi întreprinderilor economico-sociale. SMALL BUSINESS ACT: POLITICI PENTRU BAZA ECONOMIEI EUROPENE Adoptat în iunie 2008, în debutul crizei economice, Small Business Act (strategia europeană pentru sectorul IMM-SBA) reflectă voinţa politică a Executivului de la Bruxelles de a re- cunoaşte rolul central al IMM-urilor în economia UE. Pentru prima dată, un document oficial stipulează concret un cadru comprehensiv de politici ce vizează aceste firme, pentru UE şi pentru statele sale membre. Sco- pul său este îmbunătăţirea abordă- rii generale faţă de antreprenoriat, ancorarea definitivă a principiului „gândeşte la nivel micro, mai întâi“ în formularea de politici — de la re- glementare până la serviciile publice PROGRAMELE UE PENTRU DEZVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI Există 20 de milioane de IMM-uri în UE, reprezentând 99% din numărul total al firmelor din blocul comunitar, iar criza a îngreunat mult accesul acestora la finanţare. Plecând de la aceste realităţi, Comisia Europeană (CE) emite permanent strategii şi politici pentru ca statele membre să protejeze principala lor sursă de dezvoltare: firmele private. O direcţie de acţiune colaterală a CE este îmbunătăţirea mediului de afaceri, unde uşurarea procedurilor de a demara o afacere de la zero, aşa-numitul start-up, joacă un rol central. Pentru a ilustra în mod con- cret efectele măsurilor gândite de UE şi aplicate de statele membre, e ne- voie, din nou, de un recurs la statis- tică. În 2007, durata şi costul mediu pentru a înfiinţa un SRL era de 12 zile şi de 485 de euro. În 2012, acestea au scăzut la aproximativ 5 zile şi la 372 de euro. Din 2011, s-a stabilit o nouă ţintă pentru toate statele membre, respectiv scăderea duratei de înfiin- ţare a unui IMM la 3 zile şi la un cost de 100 de euro până în 2012. Potrivit CE, doar trei state îndeplinesc aces- te obiective: România, Danemarca şi Slovenia. Comisia este preocupată inclusiv de transferul afacerilor, în condiţiile în care aproximativ 450.000 de fir- me, care aduc 2 milioane de locuri de muncă, sunt transferate anual în — şi promovarea IMM-urilor prin re- zolvarea problemelor care le frânea- ză dezvoltarea. SBA se aplică tuturor firmelor independente care au mai puţin de 250 de angajaţi. Sintetic, acest do- cument este un set de 10 principii care ar trebui să călăuzească atât crearea, cât şi implementarea de politici la nivel naţional şi în UE. SBA este şi un pachet ambiţios de măsuri noi, concrete şi vizionare, conţinând inclusiv patru propuneri legislative care transpun aceste mă- suri în practică. PROPUNERILE LEGISLATIVE ALE SBA • Un nou Regulament General de Exceptare pe Categorii de Ajutoare. Acesta reduce demersurile administra- tive pe care le implică acordarea de ajutoare de stat, prin creşterea la 26 a numărului de categorii de ajutoare de stat a căror notificare către Comisie nu este obligatorie, precum şi prin consolidarea sub forma unui text unic şi armoni- zarea normelor prevăzute anterior de cinci regula- mente diferite. • O reglementare ce conferă un Statut de Companie Privată Europeană care facilitează stabilirea şi desfăşurarea de mici afaceri în interiorul UE. • O directivă asupra redu- cerii cotei de TVA pentru servicii furnizate la nivel local şi cele intensive (este vorba despre serviciile care folosesc intensiv forţa de muncă, stabilite prin Directiva 18/2006, precum serviciile de mici reparaţii sau cele de îngrijire la do- miciliu), care sunt asigurate de IMM-uri. • Un amendament la Directiva Plăţilor Întârziate pentru a se asigura că IMM-urile sunt plătite la timp pentru toate tranzacţiile comerciale. Documentul a fost sprijinit politic de Consiliul de Miniştri al UE în decembrie 2008, pentru a asigura angajamentul total al Comisiei şi al statelor membre, dar şi pentru a asigura monitori- zarea periodică şi implementarea sa.
APRILIE 2014 5 Focus UE. Executivul european identifică în acest moment bariere, mai ales de ordin birocratic, în transferul mai facil al afacerilor în fiecare stat membru. S-au creat grupuri de ex- perţi la nivelul fiecărei ţări, pentru a identifica aceste piedici, urmând ca soluţiile să fie propuse ulterior. EDUCAŢIE ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA MEDIULUI DE AFACERI Un alt document esenţial de poli- tici UE este Planul de Acţiune Antre- prenorială 2020 (Entrepreneurship 2020 Action Plan), menit să stimule- ze potenţialul antreprenorial. Planul se bazează pe trei piloni: educaţie şi instruire antreprenorială, crearea unui mediu unde antreprenorii se pot dezvolta şi crearea unor modele de urmat. Planul de acţiune şi măsurile- cheie ale acestuia vor fi monitorizate de Comisie prin politica sa de com- petitivitate şi de politici industriale şi prin mecanismele de guvernanţă ale Small Business Act. În privinţa promovării antrepre- noriatului, programul Erasmus pen- tru tinerii întreprinzători este deja un program-emblemă. Acesta este, de fapt, un program de schimb care le dă şansa tinerilor doritori să în- ceapă o afacere, sau celor care deja au demarat una, să înveţe de la pro- prietari experimentaţi care deţin mici afaceri, localizaţi în alte state UE. Schimbul de experienţă are loc în timpul unei şederi la antrepreno- rul-gazdă, care-l ajută pe proaspă- tul patron să deprindă competenţele necesare pentru a conduce un busi- ness. Gazda beneficiază, la rându-i, de o perspectivă proaspătă asupra propriei afaceri, apoi are oportu- nitatea de a colabora cu parteneri străini şi, prin urmare, de a învăţa despre noi pieţe. Şederea tânărului antreprenor este parţial finanţată de Uniunea Europeană, aceasta susţi- nând o parte din costurile de trans- port, dar şi cele de trai din timpul vi- zitei. Sprijinul financiar este calculat lunar şi reflectă cheltuielile generale de trai pentru ţara de şedere, fiind detaliat pe http://goo.gl/jy6Gki. REŢELE EUROPENE PENTRU ANTREPRENORI Complementar cu Erasmus, Co- misia a lansat programe şi pentru femeile antreprenor, pentru minori- tăţi, pentru meşteşugari şi microîn- treprinderi sau pentru afacerile de familie. De pildă, în 15 noiembrie 2011, sub preşedinţia poloneză a UE, a fost inaugurată, la Varşovia, Re- ţeaua Europeană a Mentorilor pen- tru Femeile Antreprenor. România este unul dintre cele 17 state care au intrat în reţeaua ce oferă consul- tanţă şi sprijin femeilor care doresc să înfiinţeze o firmă, să-şi dezvolte şi să-şi administreze eficient afacerea în primii patru ani de funcţionare. Nu în ultimul rând, UE ajută fir- mele să-şi dezvolte şi să-şi promo- veze activităţile internaţionale şi le facilitează accesul la pieţele globale. Antreprenorii care au nevoie de infor- maţii privind pieţele de desfacere şi cadrul legal, inclusiv de parteneriat tehnologic, au acces la Reţeaua Eu- ropeană a Antreprenorilor (Enterprise Europe Network), formată din 600 de parteneri din peste 40 de ţări printre care se numără şi România, prin par- ticiparea ADR Nord-Vest, ADR Centru şi ADR Bucureşti-Ilfov. Internaţiona- lizarea înseamnă, de asemenea, cu- noaşterea standardelor şi respectarea procedurilor de atestare. CE oferă, în acest moment, toate ghidurile prac- tice şi legislative pentru a accesa cât mai multe pieţe. Măsurile şi politicile gândite de UE pentru mediul de busi- ness sunt greu de epuizat, mai ales că acestea se îmbunătăţesc permanent. De pildă, una dintre preocupările re- cente ale CE este uşurarea accesului IMM-urilor la finanţare, în contextul crizei globale. Unul dintre responsa- bilii cu aceste politici este comisarul pentru Industrie şi Antreprenoriat, vicepreşedintele CE, Antonio Tajani. Obiectivul Directoratului General al lui Tajani este acela de a se asigura că politicile UE contribuie la compe- titivitatea întreprinderilor din toate statele membre. „ATENŢIA NOASTRĂ - ŞI UNA DINTRE PRIORITĂŢILE MELE – SE ÎNDREAPTĂ SPRE SPRIJINIREA IMM-URILOR ÎN A-ŞI GĂSI FINANŢAREA DE CARE AU NEVOIE“ – ANTONIO TAJANI, VICEPREŞEDINTELE CE ŞI COMISAR PENTRU MEDIUL DE AFACERI ŞI INDUSTRIE — Antonio Tajani Vicepreşedinte al Comisiei Europene
www.inforegio.ro6 Fonduri europene DOCUMENTUL CONSULTATIV POR 2014-2020, GATA PENTRU DEZBATEREA PUBLICĂ! OVIDIU NAHOI regio@mdrap.ro P roiectul Programului Opera­ ţional Regional 2014-2020 pre­vede 11 Axe prioritare şi răspunde unui număr de opt Obiective Tematice. Fondurile prevă- zute pentru POR 2014-2020 depăşesc 6,4 miliarde de euro. Potrivit documentului, POR 2014 – 2020 îşi propune ca obiectiv general creşterea competitivităţii economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru comunităţile locale şi regio- nale. Intenţiile vizate de autorităţile române se corelează cu obiectivul european privind creşterea compe- titivităţii regiunilor şi promovarea echităţii sociale. Principalele mij- loace pentru atingerea obiectivului general sunt sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, îmbunătăţirea infrastructurii şi a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, valorificarea eficientă a resurselor fiecărei regiuni, valorifica- rea potenţialului lor de inovare şi de asimilare a progresului tehnologic. În urma analizelor efectuate pri­ vind implementarea POR 2007-2013, cunoscut şi ca programul Regio, auto- rii documentului au ajuns la conclu- zia că trebuie menţinute o serie de priorităţi din vechiul program, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii de transport, educaţionale sau de sănă- tate.Acestea sunt însă completate cu priorităţi noi, impuse de necesitatea modernizării economiei româneşti, dar şi în concordanţă cu noua politi- că de coeziune a UE şi cu obiectivele Strategiei UE 2020. În acelaşi timp, sunt prevăzute in- vestiţii diferenţiate în funcţie de spe- cificul regiunilor şi de gradul lor de dezvoltare. POR 2014 – 2020 vizează atât regiunile cele mai sărace, în sco- pul reducerii decalajelor de dezvol- tare, cât şi regiunile mai dezvoltate, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional (AM POR) a publicat prima versiune de lucru a documentului consultativ al Programului Operaţional Regional 2014-2020. Documentul este accesibil pe site-ul www.inforegio.ro. pentru a contribui la creşterea com- petitivităţii acestora. În formularea obiectivelor pro- gramului s-a ţinut cont de evoluţiile sociale şi economice din România ul- timilor ani: contextul crizei globale; adâncirea disparităţilor urban-rural şi dintre regiuni şi judeţe; ritmurile mici de creştere economică din ulti- mii ani, care nu susţin apropierea ni- velului de trai de media europeană; nivelul redus al salarizării celei mai mari părţi a populaţiei şi gradul scă- zut de ocupare a forţei de muncă; nivelul scăzut de educaţie terţiară a populaţiei, în comparaţie cu media europeană; nivelul mare al abando- nului şcolar timpuriu; gradul ridicat de ocupare în agricultură; accesi- bilitatea scăzută a unor regiuni, cu efecte negative asupra dezvoltării acestora; scăderea investiţiilor stră- ine directe şi concentrarea acestora, îndeosebi în regiunea Bucureşti-Il- fov; infrastructura de afaceri distri- buită inegal pe teritoriul ţării; gradul mic de atractivitate pentru investiţii în mediul rural şi în oraşele mici; transferul tehnologic scăzut dintre mediul academic şi cel de afaceri; potenţialul turistic nevalorificat al multor regiuni şi localităţi. Programul propune abordări di- ferenţiate ale problemelor specifice fiecărei regiuni, urmând ca procesul de luare a deciziilor la nivel naţional să reflecte acest lucru. Comentariile partenerilor de dia- log pot fi trimise la adresa de email programareregionala@mdrap.ro DACIAN CIOLOŞ: „ROMÂNIA A PROGRESAT FOARTE MULT ÎN DIALOGUL CU COMISIA EUROPEANĂ“ • Comisia Europeană insistă în mod deosebit asupra calităţii documentelor de programare pentru perioa- da 2014-2020. În dialogul cu cetăţenii, desfăşurat la Bucureşti în 17 martie, comisarul pentru Agricul- tură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, a remarcat progresele înregistrate de România în elaborarea documentelor transmise Comisiei. • „În ceea ce priveşte Acordul de Parteneriat 2014-2020, au avut loc deja mai multe discuţii informale pe texte, între Comisia Europeană şi România. Comisia Euro- peană a insistat tot timpul pe calitatea procesului de elaborare a strategiei care va fi negociată în Acordul de Parteneriat, mai degrabă decât pe calendar. Sigur că, la un moment dat, şi calen- darul este important şi nu trebuie să existe întârzieri mari. Dar pentru Comisia Europeană, importantă este calitatea, conţinutul strategiilor. Există încă anu- mite strategii sectoriale, pe transporturi, pe competiti- vitate, unde Comisia Euro- peană a sugerat să se mai lucreze, pentru mai multă consistenţă. Însă, faţă de formulările precedente, care au fost consultate tot informal de către Comisia Europeană, s-a progresat foarte mult“, a afirmat comisarul Cioloş.
APRILIE 2014 7 Fonduri europene Îmbunătăţirea activităţilor de transfer tehnologic FEDR 100 OT 1 — consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării Promovarea investiţiior de afaceri în inovare şi cercetare, dezvoltarea legăturilor şi a sinergiilor între întreprinderi, centre de cercetare- dezvoltare şi de educaţie, în special dezvoltarea produselor şi serviciilor, transfer tehnologic, inovare socială, networking, clustere Crearea şi dezvoltarea entităţilor de inovare şi transfer tehnologic în vederea creşterii capacităţii acestora de a realiza servicii tehnologice specifice pentru a stimula iniţiativele inovative, susţinerea şi dezvoltarea întreprinderilor inovative Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii FEDR 200 OT 3 — îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi şi prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri Sprijinirea dezvoltării IMM-urilor în vederea creşterii competitivităţii economiilor regionale şi crearea de noi locuri de muncă FEDR 500 Sprijinirea creării şi extinderea capacităţilor avansate de producţie şi dezvoltarea serviciilor Îmbunătăţirea capacităţilor avansate de dezvoltare a produselor şi a serviciilor IMM- urilor, în vederea creşterii competitivităţii economiilor regionale şi creării locurilor de muncă Eficienţa energetică în clădiri publice FEDR 300 OT 4 — sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele Sprjinirea eficienţei energetice şi utilizarea energiei regenerabile în infrastructura publică, inclusiv clădiri publice şi în sectorul locuinţelor Îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădirile publice Sprijinirea dezvoltării urbane FEDR 852,63 OT 4 — sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele Sprijinirea eficienţei energetice şi utilizarea energiei regenerabile în infrastructura publică, inclusiv clădiri publice, şi în sectorul locuinţelor Îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale şi sistemele de iluminat public FEDR 1.658,60 Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană şi a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor climatice Dezvoltarea unui transport public urban ecologic, în special electric, şi stimularea deplasărilor nemotorizate în oraşe. FEDR 170,39 OT 6 — protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor Acţiuni pentru îmbunătăţirea mediului urban, revitalizarea oraşelor, regenerarea şi decontaminarea siturilor poluate şi promovarea măsurilor pentru reducerea zgomotului Promovarea regenerării şi revitalizării zonelor urbane în scopul creşterii atractivităţii mediului urban Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului FEDR 316,43 OT 6 — protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor Conservarea, protecţia, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural Valorificarea economică durabilă a potenţialului turistic cultural şi natural al regiunilor Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională şi locală FEDR 1.113 OT 7 — promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea infrastructurilor rutiere regionale la infrastructura TEN-T Creşterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale şi urbane situate în proximitatea reţelei TEN-T Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale FEDR 400 OT 9 — promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei Investiţiile în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate, precum şi trecerea de la serviciile instituţionale la serviciile prestate de colectivităţile locale Dezvoltarea accesibilităţii şi calităţii serviciilor sociale şi medicale acordate şi stimularea trecerii de la serviciile instituţionalizate la serviciile acordate în cadrul comunităţii Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul urban FEDR 100 OT 9 — promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul urban şi rural Reducerea concentrării spaţiale a sărăciei, prin asigurarea unor condiţii proprii de locuit pentru comunităţile defavorizate, precum şi prin asigurarea acestora cu servicii de bază — medicale, educaţionale, sociale în vederea creşterii gradului de ocupare şi incluziune socială a acestora Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale FEDR 350 OT 10 — investiţiile în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii Investiţiile în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi formare Îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurii educaţionale pentru asigurarea premiselor materiale necesare unui proces educaţional la nivel european şi creşterea participării populaţiei şcolare şi a adulţilor la procesul educaţional Îmbunătăţirea activităţii cadastrale FEDR 300 OT 11 — Capacitate administrativă Dezvoltarea gradului de acoperire geografică şi incluziune a înregistrării proprietăţilor în Sistemul Integrat de Cadastru şi Carte Funciară Asistenţă tehnică FEDR 110 - N/A - - N/A - FEDR 6.471 Axa prioritară Fondul din care se finanţează Sprijinul din partea Uniunii (mil EUR) Obiectiv tematic Priorităţi de investiţii Obiective specifice corespunzătoare priorităţii de investiţii PREZENTARE GENERALĂ A STRATEGIEI DE INVESTIŢII A PROGRAMULUI
www.inforegio.ro8 Interviu „SUNT DECIS SĂ ACCESEZ FONDURI EUROPENE, PENTRU CĂ NOI CHIAR AVEM RESURSE ŞI MERITĂ SĂ LE ACCESĂM“ BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro REGIO: Cei mai mulţi dintre anii de când România este stat mem- bru UE au fost de criză economică. Cât de dură a fost lecţia pentru mediul de afaceri de la noi? Dragoş Anastasiu: Teoria mea este că am avut o criză scurtă şi anume în perioada 2008, spre final, Cu 20 de firme în România, Germania şi Republica Moldova, Grupul Eurolines a avut o cifră de afaceri de 75 milioane de euro în 2013, în creştere cu 30% faţă de 2012. O creştere a cifrei de afaceri de cel puţin 20% este aşteptată pentru anul în curs. Acţionar principal şi preşedinte al grupului, Dragoş Anastasiu ne-a împărtăşit perspectiva sa despre oportunităţile actuale ale economiei româneşti şi despre dorinţa sa de a se implica în atragerea de fonduri europene. şi în 2009. În rest, nu este vorba despre criză, asta a fost şi este nor- malitatea. Şocul a fost însă impresi- onant şi a adus o schimbare radicală în modul în care se face business. Oamenii au învăţat cum este să faci DRAGOŞ ANASTASIU, PROPRIETARUL GRUPULUI EUROLINES: FOTO:www.travellermagazin.ro
APRILIE 2014 9 Interviu business împotriva valului. Valorile încep să se aşeze, rezistă şi se dez- voltă cei care înţeleg realităţile. Mulţi au învăţat, dar şi mai mulţi nu au învăţat nici până astăzi şi trag consecinţele: stagnare sau scăderi. REGIO: De ce vorbim de fondu- rile europene ca despre o opor- tunitate teoretică, dar încă prea puţin valorificată? Dragoş Anastasiu: Pentru că nici autorităţile şi nici antreprenorii din România nu au înţeles exact care este oportunitatea şi ce trebuie să facă pentru a o valorifica. Autorită- ţile au complicat şi mai mult o biro- craţie deja existentă şi au îngreunat formele de accesare, iar antrepre- norii au făcut mai multe greşeli. Unii au crezut că apare o vacă de muls şi au făcut proiecte nerealiste. Alţii nu au fost informaţi şi au făcut proiecte greşite. Au mai fost şi unii care nu au ştiut despre oportunităţi sau au ştiut, dar nu au dorit să se implice în zona respectivă. Până la urmă, este vorba despre lipsă de profesionalism pe ambele planuri — public şi privat. Şi, dacă pe ici pe colo mai apare şi reaua credinţă sau lipsa de trans- parenţă, iată imaginea de ansamblu în urma căreia suferim cu toţii. REGIO: Aţi accesat sau doriţi să accesaţi fonduri europene prin firmele pe care le conduceţi? Dragoş Anastasiu: Nu am acce- sat tocmai pentru că mi s-a părut complicat şi nu am vrut să intru în competiţie cu tot felul de proiecte făcute pe cu totul alte criterii decât profesioniste şi unde probabil nu aş fi avut şanse. Dar în perioada 2014- 2020 sunt decis să accesez fonduri europene, pentru că lucrurile s-au mai aşezat şi noi chiar avem resurse şi merită să le accesăm. REGIO: Ce ramuri economice sau ce strategii pot scoate Europa din criza prelungită? Dragoş Anastasiu: Mi-e greu să mă refer la întreaga Europă, pen- tru că nu cred că am imaginea de ansamblu şi cred că Europa este atât de mare, încât nu putem ge- neraliza. Dar mă pot referi în speci- al la turism, care atât în România, cât şi în Europa se poate dezvolta imens. China a devenit, în 2013, ţara principală emiţătoare de tu- rişti. A depăşit Germania. Apoi exis- tă India sau Brazilia… De peste tot putem atrage turişti şi exporta, ast- fel, natura. REGIO: Cum poate deveni Ro- mânia mai atractivă pentru in- vestitorii şi turiştii europeni? Dragoş Anastasiu: Pentru in- vestitori: imagine mai bună, care începe cu modul în care vorbesc politicienii la televizor, apoi predic- tibilitate şi simplificare birocratică. Cât despre fiscalitate, sigur că se poate îmbunătăţi, dar nu stăm chiar aşa de rău. Problema este la taxa- rea muncii, care trebuie să scadă. Pentru turişti: tot o imagine mai bună a României, cum am spus an- terior, dar şi o mişcare mai dinami- că a mediului privat care să depis- teze oportunităţile, să se focuseze şi să-şi profesionalizeze modalităţi- le private de promovare: calitatea serviciilor, calitatea materialelor de promovare, a filmelor etc. REGIO: Aveţi câteva lecţii-che- ie de business pe care le-aţi putea împărtăşi celor care cutează să se îndrepte spre acest domeniu? Dragoş Anastasiu: Nu cred că putem vorbi despre calităţi anume pentru un domeniu sau altul. Ideea de bază este că antreprenoriatul nu este despre şmecherie şi nici despre „merge şi aşa“, ci despre muncă, implicare, perseverenţă, onestitate, nume şi renume şi alte valori simila- re. Cadrul pe care ni-l oferă statul român este mult sub ideal, iar noi suntem încă mult sub cadrul oferit. Trebuie să încetăm să ne lamentăm şi să tot cerem de la stat. Trebuie să îmbunătăţim propria activitate, propria atitudine şi mentalitate. La nivel de companii, trebuie să implementăm o nouă cultură orga- nizaţională, bazată pe servicii de calitate superioară. Trebuie să vi- zăm excelenţa şi să ne înconjurăm de oameni care gândesc la fel. Tre- buie să creăm best practices (bune practici, n.r.) autohtone şi modele pe care ceilalţi să le urmeze. Sunt convins că aşa vom avea succes! Trebuie să încetăm să ne lamentăm şi să tot cerem de la stat. Trebuie să îmbunătăţim propria activitate, propria atitudine şi mentalitate.
www.inforegio.ro10 Ştiri regionale NORD-VEST NORD-EST VEST CENTRU UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, ÎN TOPUL CE Recunoaştere europeană importantă pentru o instituţie de învăţământ de top din România! Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca va intra în topul 500 al universităţilor ce va fi lansat în luna aprilie 2014 de către Comisia Europeană (CE). Topul realizat de CE are la bază criterii ca reputaţia pentru cercetare, calitatea predării şi învăţării, orientarea internaţională, succesul transferului de cunoştinţe şi contribuţia la dezvoltarea regională. În total, 11 universităţi din România s-au înscris în competiţia pentru acest top, dar numai Babeş-Bolyai şi Universitatea Bucureşti au reuşit să îndeplinească criteriile specialiştilor pentru Top 500. SESIZĂRI ON-LINE LA BOTOŞANI Problemele locuitorilor din Botoşani vor ajunge mai ra- pid şi mai uşor la cunoştinţa edililor. Primăria va im- plementa un program special prin care botoşănenii îşi vor putea face cunoscute doleanţele şi nemulţumirile. Ideea softului pentru sugestii şi reclamaţii a venit ca urmare a numărului mare de persoane înscrise pe lis- tele de audienţe. Prin transmiterea sesizărilor on-line, timpul de rezolvare se va scurta considerabil, iar edilii vor şti exact ce probleme sunt în municipiu. În plus, re- prezentanţii primăriei îi vor premia pe cei care prezintă pe soft-ul respectiv cele mai multe probleme de ordin administrativ sau edilitar. CASTELUL CORVINILOR DEVINE MUZEU „VIU“ Unul dintre principalele puncte de atracţie turistică din judeţul Hunedoara îşi aşteaptă vizitatorii cu multe no- utăţi. La Castelul Corvinilor, turiştii se vor putea „echi- pa“ cu armurile şi piesele vestimentare expuse, se vor putea fotografia alături de personaje din secolele tre- cute sau vor avea posibilitatea de a testa meserii vechi. Angajaţii muzeului şi voluntarii au amenajat şi o fieră- rie medievală în aripa administrativă a monumentului istoric. Exponatele provin din donaţiile localnicilor din satele din împrejurimile Hunedoarei. Castelul Corvinilor devine astfel un muzeu „viu“, care aşteaptă din ce în ce mai mulţi turişti. Anul trecut, obiectivul turistic a atras peste 300.000 de vizitatori. SISTEME DE SUPRAVEGHERE ÎN ŞCOLILE ŞI CREŞELE DIN BRAŞOV Primăria din Braşov are grijă de siguranţa copiilor în- scrişi în sistemul de învăţământ. Din luna aprilie, în mai multe şcoli generale din oraş vor funcţiona camere de supraveghere. Investiţia, care se ridică la circa 2 milioane de lei, este foarte importantă pentru siguran- ţa copiilor. Proiectul, testat deocamdată în 9 şcoli ge- nerale, a inclus şi sistemul de detectare a incendiilor şi cel antiefracţie, care va fi conectat la dispeceratul Poliţiei Locale. În viitor, sistemul va fi extins la toate unităţile de învăţământ. În plus, edilii au decis instala- rea de camere de supraveghere şi în creşele din oraş, pentru prevenirea abuzurilor şi pentru ca părinţii să stea mai liniştiţi la serviciu. FOTO:informatorulmoldovei.ro
APRILIE 2014 11 Ştiri regionale SUD-VEST OLTENIA SUD-EST SUD MUNTENIA BUCUREŞTI -ILFOV PODUL CALAFAT-VIDIN NE-A CRESCUT EXPORTURILE Schimburile comerciale dintre România şi Bulgaria au crescut substanţial datorită podului Calafat-Vidin. Ţara noastră a devenit al treilea partener comercial al vecinilor de la sud, conform agenţiei de presă No- vinite. Exporturile româneşti în Bulgaria au crescut cu 9,5%, iar cele din Bulgaria spre România cu 6,1%. Săp- tămânal, podul Calafat - Vidin este traversat de peste 9.000 de autoturisme, autobuze şi camioane, iar de la deschiderea sa în 14 iunie 2013, acesta a fost tra- versat de peste 300.000 de vehicule. Podul inaugurat anul trecut a costat aproximativ 300 milioane de euro, dintre care 106 milioane au fost fonduri europene. INTERNET GRATIS ÎN TOATE AUTOBUZELE DIN CONSTANŢA Locuitorii din Constanţa, dar şi turiştii care vor vizita oraşul, vor avea parte de o surpriză plăcută. În toate autobuzele din oraş, dar şi în cele supraetajate care circulă în sezonul estival, internetul va fi disponibil gratuit. Ideea a aparţinut conducerii Regiei de Transport Constanţa (RATC). În prezent, aproape 90 din cele 130 de autobuze sunt deja echipate cu un router wireless 3G. Biletele de autobuz nu se vor scumpi, deoarece investiţia a fost minimă: providerul de internet a venit cu echipamentele, iar RATC plăteşte 400 euro pe lună pentru tot parcul auto. Conexiunea permite folosirea internetului de câteva zeci de utilizatori simultan. GIURGIU, „PORT VERDE“ CU 15 MILIOANE DE EURO Giurgiu se va transforma într-un „port verde“, ecologic şi modern. Primăria municipiului, împreună cu parte- neri din Germania şi Austria, a lansat recent un proiect cu finanţare europeană de 15 milioane de euro, din fondurile disponibile prin Strategia Dunării. Proiectul vizează lărgirea şi adâncirea bazinului Dunării, reabi- litarea infrastructurii feroviare şi rutiere de acces în port. Noile componente, ecologice şi moderne, vor permite dezvoltarea legăturilor fluviale, dar şi o des- chidere către Bulgaria şi Turcia. Reprezentanţii par- tenerilor germani şi austrieci au declarat că proiectul este deja cunoscut la Bruxelles. VOLUNTARI IMPLICAŢI ÎN SALVAREA DE VIEŢI Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, împreună cu So- cietatea de Salvare Bucureşti, a pus la punct un pro- iect prin care voluntarii sunt implicaţi în salvarea de vieţi. Proiectul Există un erou în fiecare dintre voi are ca principal scop reducerea timpului de a ajunge la ur- genţele majore din locurile publice în mai puţin de 6 minute. În acest moment, 1.500 de voluntari, care au făcut cursuri specializate de suport vital, sunt implicaţi în proiect. Ei primesc pe telefonul mobil un mesaj de alertă, cu locul unde se află victima. Dacă sunt în apro- piere, acordă primul ajutor până la sosirea unui echipaj medical specializat. Se estimează că, până la sfârşitul anului 2014, vor fi circa 10.000 de voluntari în proiect. FOTO:ro.wikipedia.org FOTO:www.hotnews.roFOTO:www.primariagiurgiu.ro FOTO:www.bucurestiul.net
www.inforegio.ro12 Semnal european COMISIA EUROPEANĂ CERE STATELOR UE SĂ-ŞI PROTEJEZE MUNCITORII CASNICI O Convenţie a Organizaţiei Mondiale a Muncii (OMM), care va fi ratificată şi de România, ar pu- tea schimba radical şi în bine modul în care este reglementată munca la domiciliu. Condiţia este ca statele membre să adopte cât mai fidel, în legislaţia internă, recomandările din document. VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro S tatele membre UE ar trebui să înceapă implementarea Con- venţiei OMM privind muncitorii casnici, transmite Directoratul General pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune a Comisiei Europene. Consiliul de Miniştri al UE a adoptat, la sfârşitul lunii ianuarie 2014, o decizie prin care autorizează ţările din blocul co- munitar să ratifice această conven- ţie (nr. 189). Decizia a fost propusă de Comisie încă din martie 2013 şi susţinută de Parlamentul European. Convenţia în sine a fost elaborată în 2011 şi, potrivit documentului, statele ratificatoare trebuie să se asigure că, în ceea ce-i priveşte pe muncitorii casnici, se respectă câte- va reguli de bază: primesc tratament egal cu alţi muncitori în ceea ce pri- veşte compensaţiile şi beneficiile (de pildă, în situaţia concediului de ma- ternitate), sunt informaţi cu privire la termenii şi detaliile contractului de muncă, sunt protejaţi împotri- va discriminării, li se oferă condiţii decente de trai şi au acces facil la mecanisme de contestare a condi- ţiilor de muncă. În final, Convenţia stabileşte regulile privind recrutarea externă. „Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în serviciile personale este un obiectiv important al Comisiei. Îndemn statele membre să ratifice această Convenţie cât mai rapid cu putinţă, deoarece contribui inclusiv la implementarea strategiei UE de luptă împotriva traficului de fiinţe umane“, a declarat László Andor, comisar european pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune. Unul dintre principiile care stau la baza Convenţiei este recunoaş- terea contribuţiei semnificative a muncitorilor casnici la economia mondială, inclusiv prin creşterea posibilităţilor de muncă remunerată pentru lucrătorii cu responsabilităţi familiale, dezvoltarea serviciilor de ajutor şi asistenţă personală pen- tru populaţia îmbătrânită, copii sau persoanele cu handicap. De ase- menea, Convenţia a fost adoptată „considerând că munca la domiciliu este, în continuare, subevaluată şi invizibilă, că este prestată prepon- derent de către femei, în special femei tinere, dintre care multe sunt emigrante sau fac parte din comu- nităţile defavorizate şi sunt expuse, în principal, discriminării în ceea ce priveşte condiţiile de angajare şi de muncă şi altor încălcări ale dreptu- rilor omului“. Convenţia are 27 de articole care acoperă de la definiţia mun- cii şi a muncitorului casnic până la metodele de aplicare, vârsta celor vizaţi şi măsurile de protecţie pe care trebuie să le ia statul membru. Potrivit Articolului 10 din Conven- ţie, orice stat membru trebuie să ia măsuri pentru a garanta egalitatea de tratament între muncitorii cas- nici şi restul muncitorilor în ceea ce priveşte durata normală a muncii, compensarea orelor suplimenta- re, perioadele de odihnă zilnică şi săptămânală şi concediile anuale plătite, potrivit legislaţiei naţio- nale sau convenţiilor colective. De asemenea, timpul de odihnă săptă- mânală trebuie să fie de cel puţin 24 de ore consecutive. Articolul 11 prevede că orice stat membru tre- buie să ia măsuri pentru a garanta că muncitorii casnici vor beneficia de regimul salariului minim, acolo unde există un asemenea regim, şi că salariul trebuie stabilit fără ni- ciun fel de discriminare fundamen- tată pe criterii de sex. „ÎNDEMN STATELE MEMBRE SĂ RATIFICE ACEASTĂ CONVENŢIE CÂT MAI RAPID CU PUTINŢĂ, CEEA CE VA CONTRIBUI INCLUSIV LA IMPLEMENTAREA STRATEGIEI UE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE.“ László Andor FOTO:www.flickr.com
APRILIE 2014 13 FONDURILE REGIO DISCIPLINEAZĂ FIRMELE ÎN CHELTUIREA BANILOR ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro P ovestea proiectului „Centrul de dezvoltare a serviciilor în afaceri Nord Oltenia“ a înce- put în 2008. Ideea realizării centrului a pornit de la nevoia unei structuri de sprijinire a afacerilor, care să ofere servicii specifice – spa- ţii adecvate şi accesul la un pachet complet de utilităţi. Locul unde ur­ ma să fie amplasat complexul făcea parte dintr-o zonă urbană în plină dezvoltare a municipiului, în ex- pansiune investiţională, având ca ax central bulevard Dem Rădulescu, reabilitat tot din fonduri Regio, care face legătura între cartierul Ostro- veni şi zona comercială din sudul municipiului. Având în vedere că firmele lo- cale, în special IMM–urile şi micro­ întreprinderile resimţeau lipsa unor spaţii adecvate şi echipate cores- Un modern centru de afaceri, cu spaţii de birouri moderne şi săli de conferinţă dotate cu aparatură multimedia performantă a fost deschis la Râmnicu Vâlcea. Materializarea proiectului a fost posibilă datorită fondurilor Regio. Investiţia este extrem de importantă în contextul economic dificil din zonă. punzător pentru dezvoltarea de ser- vicii, iniţiativa celor de la SC NIVA SRL a reprezentat răspunsul la ne- cesităţile şi problemele domeniului Dosar DOSARProiecte Regio pentru dezvoltarea afacerilor şi crearea locurilor de muncă
www.inforegio.ro14 Dosar • Titlul proiectului: Centrul de dezvoltare a serviciilor în afaceri Nord Oltenia • Beneficiar: SC Niva SRL. • Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 4.1 — „Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijin a afacerilor de importanţă regională şi locală“. • Bugetul total al proiectului: 7,58 milioane de lei din care: - FEDR: 3,55 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 544.522 de lei - Contribuţia beneficiarului: 1,76 milioane de lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI antreprenorial din judeţul Vâlcea şi municipiul Râmnicu Vâlcea. „Proiectul de construire a Cen- trului de dezvoltare a serviciilor în afaceri a fost demarat în septembrie 2010 şi finalizat doi ani mai târziu. Clădirea a fost construită pe trei ni- veluri şi are o suprafaţă construită la sol de 650 mp. Spaţiul general de la parter este folosit pentru or- ganizarea de expoziţii permanente, amplasare de birouri, spaţii pentru logistică, lobby pentru clienţi, pre- cum şi un hol de acces cu recepţie pentru toate firmele rezidente ale centrului de afaceri. Primul etaj găzduieşte două săli de conferinţe modulare, cu o capa- citate de 60-250 de persoane, com- plet utilate şi dotate cu aparatură multimedia, sistem de climatizare şi ventilare. Ultimele două etaje sunt destinate exclusiv birourilor, cu suprafeţe cuprinse între 27 şi 37 mp şi spaţii potrivite pentru 3-15 persoane. Firmele rezidente bene- ficiază de acces gratuit în sălile de conferinţe, parcare, conexiune la serviciile de internet şi telefonie, recepţie, curăţenie şi securitate. Şi, pentru că munca de birou este o activitate sedentară, centrul de afaceri pune la dispoziţia chiriaşi- lor săi un teren de tenis şi unul de mini-fotbal cu gazon artificial, te- renuri ce pot fi închiriate şi unde se organizează diverse competiţii sportive“, a precizat pentru revis- ta Regio, Carmen Tenea, secretar în cadrul proiectului. În acest moment, în cadrul Cen- trului de dezvoltare a serviciilor în afaceri sunt găzduite 14 firme, be- neficiari direcţi ai proiectului. În cadrul firmelor găzduite în struc- tura de sprijinire a afacerilor, de la deschidere până în prezent, s-a cre- at un număr de 30 locuri de muncă permanente, iar rata de ocupare a business center-ului este de 93%. „Centrul de dezvoltare a servici- ilor în afaceri Nord Oltenia“ adu- ce o serie întreagă de beneficii mediului de afaceri antreprenorial din această zonă a ţării. Proiectul reuşeşte să atingă obiectivul strate- gic al programului Regio, respectiv sprijinirea unei dezvoltări econo- mico-sociale durabile şi echilibrate teritorial, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de creştere, îmbunătăţirea mediu- lui de afaceri şi a infrastructurii de bază. „Cu siguranţă, în viitor, am dori să mai accesăm fonduri Regio da- torită avantajelor oferite. Mă re- fer aici la obţinerea de fonduri ne- rambursabile pentru dezvoltarea şi modernizarea afacerii, micşorarea timpului de aşteptare pentru rea- lizarea unor investiţii majore, un avantaj net în faţa concurenţei da- torită investiţiilor în tehnologie de ultimă generaţie şi impunerea unei discipline pentru cheltuirea banilor, fapt care conduce la eficientizarea cheltuielilor“, a concluzionat Car- men Tenea.
APRILIE 2014 15 Dosar „ALDMAGIC FILM“ — DRUMUL CĂTRE PERFORMANŢĂ TRECE PRIN REGIO Achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi poate părea un obiectiv extrem de costisitor pentru un IMM. Cu ajutorul unui studiu de piaţă, al unui proiect corect întocmit, dar mai ales accesând fonduri Regio, obiectivul devine pe deplin realizabil, aşa cum a dovedit SC Aldmagic Film SRL din Baia Mare. ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro P roducător de filme artistice, de animaţie sau documenta- re, dezvoltator de aplicaţii multimedia, dar şi de jocuri pe calculator, firma SC Aldmagic Film SRL din Baia Mare se înscrie în galeria firmelor mici, dar cu poten- ţial mare de dezvoltare a afacerii. Firesc, obiectivul companiei a fost creşterea competitivităţii şi a per- formanţelor economice, inclusiv prin achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi. Un obiectiv ambi- ţios şi pentru atingerea căruia au fost urmaţi mai mulţi paşi. Laura Tamás, cofondatorul şi directorul artistic de la SC Aldmagic Film SRL, ne-a dezvăluit câte ceva din poves- tea de succes a întâlnirii mediului de afaceri privat cu fondurile Regio. „Întâi am studiat piaţa şi posibi- lităţile de marketing pentru promo- varea proiectelor noastre de filme de animaţie. Aceasta a fost reali- zată prin participarea la conferinţe internaţionale, unde au fost pre- zentate proiecte cinematografice şi seriale TV, modalităţile de manage- ment şi de marketing ale acestora. Acolo am luat contact cu mai mulţi producători din industria filmului de animaţie din Europa, Asia şi SUA. De asemenea, am făcut un studiu apro- fundat privind standardele tehnice cerute de producţiile CGI — Com- puter Generated Imagery/Imagini generate de computer. ­Ne-am in- format despre noile tendinţe în industria IT, specializată în grafica de film. Apoi, am depus cererea de finanţare pentru dotarea studioului cu echipamente specifice produc- ţiei de filme de animaţie 3D. Am aşteptat doi ani pentru aprobarea proiectului şi semnarea contractului cu Ministerul Dezvoltării Regionale. Pentru demararea implementării am depus o cerere de pre-finanţa- re care ni s-a aprobat şi, apoi, am accesat un credit pentru IMM-uri“, povesteşte Laura Tamás. Cu toate că firma Aldmagic Film nu se poate plânge că a întâmpinat mari dificultăţi în transpunerea în realitate a proiectului său de dotare tehnică, au existat totuşi unele în- târzieri. „Când vorbim de întârzieri, mă refer la contractare — au fost ne- cesare 24 de luni de aşteptare, dar şi la rambursări — care au avut loc la 60 de zile, în loc de 30 de zile, cum au fost prevăzute în contract. Nu au existat alte soluţii decât aşteptarea şi răbdarea“, susţine Laura Tamás. Răbdarea conducerii Aldmagic Film avea să fie răsplătită tocmai prin implementarea proiectului şi achiziţionarea echipamentelor vitale pentru companie. Benefici­ ile aduse de proiectul „Creşterea competitivităţii şi a performanţelor economice a SC Aldmagic Film SRL“ sunt astăzi numeroase. Printre ele se numără posibilitatea firmei de a
www.inforegio.ro16 Dosar produce film de animaţie 3D la un nivel calitativ impus de standardele de piaţă, capacitatea de a realiza coproducţii internaţionale şi şansa dezvoltării unor proiecte de film deja existente, pe termen lung, mi- nimum zece ani. „În prezent, avem în producţie filmul de animaţie «Linxy», câştigător al concursului naţional de proiecte cinematografi- ce, la categoria animaţie, organizat de Consiliul Naţional al Cinemato- grafiei — CNC“, povesteşte, cu mân- drie, directorul artistic al Aldmagic Film. Desigur, ambiţiile companiei din Baia Mare sunt mult mai mari şi La- ura Tamás spune că în planurile de viitor ale Aldmagic Film intră un nou studio — clădire proprie — realizat la standardele de calitate impuse de industria actuală a filmului de animaţie 3D. „Pentru realizarea acestui obiectiv am apela din nou la fonduri Regio, dacă s-ar accele- ra implementarea proiectului, mai exact: termenul limită de rambur- sare a sumei contractate să nu de- păşească 30 de zile“, precizează Laura Tamás. • Titlul proiectului: Creşterea competitivităţii şi a performanţelor e- conomice a SC Aldmagic Film SRL prin achiziţionarea de echipamen- te performante şi tehnologii noi, în oraşul Baia Mare, judeţul Mara- mureş, regiunea Nord-Vest, România • Beneficiar: SC Aldmagic Film SRL • Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 4.3 — „Sprijinirea şi dezvoltarea microîntreprin- derilor“ • Bugetul total: 365.183 lei din care: - FEDR: 270.036 de lei - Contribuţia beneficiarului (cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA): 95.147 lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
APRILIE 2014 17 Dosar CUM SĂ TE DEZVOLŢI ÎN VREME DE CRIZĂ, CU FONDURI REGIO Compania ilfoveană Vitra Instruments SRL este un exemplu de succes în accesarea de fonduri Regio. Firma a primit finanţare pentru proiectul „Retehnologizarea procesului de producţie de mase plastice“. A fost mărită capacitatea de producţie şi a crescut numărul de angajaţi. ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro Î n hala din Otopeni a SC Vitra Instruments SRL, o maşină uri- aşă de injectat mase plastice lucrează la foc continuu pen- tru a onora comanda unui client extrem de important pentru mica întreprindere, înfiinţată de Dumi- tru Tighel. „Am avut 19 zile în care maşina-robot pe care o vedeţi aici a lucrat non-stop. Ne-a ajutat enorm în pro­ducţie şi cumpărarea ei a însemnat pentru noi salvarea afacerii. Acest lucru a fost po- sibil prin accesarea de fonduri europene, prin programul Re- gio“, ne explică Dumitru Tighel. Cu toate dificultăţi- le apărute pe parcurs, povestea cumpărării maşinii ultraper- formante pentru in­jecţia de mase plastice a fost, până la urmă, una de succes. Un rol important l-au avut deopotrivă în- tocmirea unui proiect bun, cu aju- torul firmei de consultanţă pentru fonduri structurale Urban Connect, cât şi hotărârea cu care inginerul Dumitru Tighel a lucrat pentru dez- voltarea afacerii sale, începute ini- ţial ­într-un bloc, prin 1994. Atunci când unul dintre clienţii Vitra Instruments a dorit să lucreze la Vitra un ornament pentru auto- mobile, proprietarul companiei şi-a dat seama că are nevoie de o maşină mult mai performantă, cu o capa- citate mărită de producţie. Dar nu avea cum să o achiziţioneze altfel decât apelând la fonduri europene. Aşa a apărut proiectul „Retehnolo- gizarea procesului de producţie de mase plastice“. Se întâmpla în 2010. De la conceperea proiectului şi până la finalizarea implementării lui au trecut doi ani şi jumătate. „Cel mai greu ne-a fost până am primit apro- barea pentru proiect. A durat un an şi jumătate, plus încă un an pentru implementarea proiectului, după aprobarea lui. Marea problemă a fost atunci că tocmai clientul nostru principal, DOURDIN, furnizor de re- pere pentru industria auto, cel care ne-a determinat să ne retehnologi- zăm, a renunţat să mai facă lucrarea la noi. Pur şi simplu, dura mult prea mult până am fi putut cumpăra maşi- na cea nouă, iar clientul avea nevoie „AM AVUT 19 ZILE ÎN CARE MAŞINA-ROBOT PE CARE O VEDEŢI AICI A LUCRAT NON-STOP. CUMPĂRAREA EI A ÎNSEMNAT PENTRU NOI SALVAREA AFACERII. ACEST LUCRU A FOST POSIBIL PRIN ACCESAREA DE FONDURI EUROPENE, PRIN PROGRAMUL REGIO.“ Dumitru Tighel
www.inforegio.ro18 Dosar de reperele din plastic în timp util“, povesteşte Dumitru Tighel. Dar tot răul spre bine! În aceeaşi perioadă, DOURDIN şi-a transferat producţia altor repere din mase plastice din Italia, în România. Ast- fel, pentru Dumitru Tighel şi Vitra Instruments a apărut oportunitatea producerii unui reper din plastic, nou pentru DOURDIN, de astă dată chiar cu ajutorul noii maşini achizi- ţionate prin fonduri Regio. „Dacă, iniţial, noua maşină adusă în firmă lucra la 9-10% din capacitate, odată cu noul reper din plastic cerut de cei de la DOURDIN, capacitatea de lucru a maşinii a ajuns la 100%. Mai mult, în cei doi ani în care au tre- cut de la această achiziţie am ajuns la concluzia că ne trebuie o nouă maşină, similară ca performanţă cu cea cumpărată prin fonduri structu- rale. Am şi contactat producătorul german Krauss Maffei pentru o nouă maşină, care să îmi asigure posibi- litatea de a avea un stoc de produ- se, dar şi siguranţa, ca, dacă apare vreo problemă cu maşina pe care o folosim acum, să putem transfera imediat producţia pe cealaltă. Mai mult, putem avea clienţi noi datori- tă măririi capacităţii de producţie“, explică Dumitru Tighel. Aşadar, finanţarea primită prin fondurile Regio a deschis noi opor- tunităţi de afaceri celor de la Vitra Instruments. Odată cu implemen- tarea proiectului, la Vitra au fost angajate încă două persoane, din oraşul Otopeni, localitatea unde îşi are sediul firma. Capacitatea de producţie a fost crescută încă de la început cu 25%, reuşindu-se totodată păstrarea unuia dintre cli- enţii cei mai importanţi pentru Vi- tra, compania DOURDIN. Şi aceasta, chiar dacă, iniţial, părea că tocmai durata lungă a derulării proiectului constituie un impediment în conti- nuarea colaborării cu acest client. „De la an la an, capacitatea noas­­ tră de producţie, după finalizarea implementării proiectului, a cres- cut, ajungând acum la 70% faţă de momentul achiziţiei. Ajutorul Regio a fost de nepreţuit, fiindcă mi-a sal­vat afacerea într-o perioadă de criză. Nu am fost nevoit să mai dau oameni afară, ci, dimpotrivă, am an- gajat personal şi mi s-a deschis calea unor noi ocazii de business. Odată aprobat proiectul, implementarea a decurs impecabil, nu am de ce să mă plâng“, spune Dumitru Tighel, pro- prietarul SC Vitra Instruments SRL, care priveşte acum cu încredere spre viitorul companiei. • Titlul proiectului: Retehnologizarea procesului de producţie de mase plastice • Beneficiar: S.C. Vitra Instruments S.R.L. • Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 4.3 — „Sprijinirea şi dezvoltarea microîntre- prinderilor“. • Bugetul total al proiectului: 885.408 lei din care: - FEDR: 720.084 lei - Contribuţia beneficiarului: 165.324 lei. FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
APRILIE 2014 19 Dosar VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro C hiar dacă economia nu s-a dezmorţit de tot, mediul de afaceri trebuie să meargă mai departe. Iar într-o aler- gare continuă după bani, clienţi, cotă de piaţă şi profit, sediul firmei poate face de multe ori diferenţa în- tre un business ratat şi unul reuşit. Business Center Piteşti este o clădire cu un aer proaspăt, dinamic, priete- nos. O clădire tânără. Exact ca ma- nagerul de proiect, Bogdan Despa. Ne-am întâlnit cu managerul în­ tr-o sală de şedinţe. O încăpere lu- minoasă, spaţioasă, cu vedere spre centrul pietonal al oraşului. O încă- pere cu miros „de nou“, proaspăt, fără insinuări şi nuanţe. „Ideea a venit conjunctural, că nu îndrăz- neam eu să visez la aşa ceva. Am avut o întâlnire cu un consultant care se ocupă cu scrierea de proiec- te finanţate din fonduri europene. Împreună am identificat necesita- tea pentru această investiţie în Pi- teşti. Clădirea este, ca şi concept, unică în oraş“, povesteşte Bogdan Despa despre momentul de început al proiectului. Business Center Piteşti (BCP) a fost creat pentru a reprezenta unul dintre cele mai puternic dezvolta- te oraşe ale României, din punct de vedere industrial. De la început a vrut să găzduiască afaceri care vor să se extindă, afaceri solide şi cu perspectivă. Interioarele au fost ­gândite să atragă cât mai multă BUSINESS CENTER, INIMA AFACERILOR DIN PITEŞTI Cea mai nouă şi mai modernă clădire de birouri din Piteşti este un proiect realizat cu 70% bani europeni, prin Regio. Cam tot 70% este şi gradul de ocupare al acesteia, la numai cinci luni de la inaugurare. Ceea ce, pentru beneficiar, este semn că planurile iniţiale au fost bine gândite, iar proiectul este un succes.
www.inforegio.ro20 Dosar ­lumină naturală, să fie spaţioase, aerisite şi cu cea mai bună infra- structură de telecomunicaţii. Clădirea are opt niveluri a câte 300 de metri pătraţi fiecare, tota- lizând aproximativ 2.400 de metri pătraţi de suprafaţă utilă. „Sălile de conferinţă au acces full multi-media. Evident, toată clădirea e cablată cu fibră optică. În mod sigur, nu găseau aşa ceva acum doi ani în Piteşti“, punctează managerul de proiect. BCP a fost construit plecând de la principiul eficienţei energetice, folosind standarde ridicate de con- strucţie, cu o arhitectură modernă şi elegantă. Clădirea are un rating de eficienţă energetică de clasa B, clasa A fiind rezervată clădirilor pasive sau celor care îşi produc sin- gure energia. Centrul dispune de un generator propriu, care asigură funcţionarea echipamentelor im- portante şi în cazul unor pene gene- rale de curent electric. Au fost amenajate două săli de conferinţă dotate cu echipamente de ultimă generaţie — videopro- iectoare HD, table interactive şi copiatoare, care pot fi închiriate in- clusiv de firme din afara centrului. Bogdan Despa a gândit o strategie prin care să folosească aceste săli şi când nu sunt ocupate de chiriaşi. Astfel, proiectul se susţine din chi- rii şi din serviciile de abonament la sălile de conferinţă. În acest sens, managerul colaborează cu Asociaţia Oamenilor de Afaceri, abonată deja la serviciile BCP. Bogdan Despa vorbeşte cu sigu- ranţa omului care ştie ce înseamnă o afacere, cât de greu se constru- ieşte de la zero. Şi mai ştie un lucru pe care nu-l ştiu toţi antreprenorii, mai ales cei tineri: dimensiunea co- rectă a business-ului propriu. „Ini- ţial, eu am lucrat cu calculatoare. Într-adevăr, am avut şi o afacere în imobiliare, extinsă cumva din pri- mul business de calculatoare. Am avut un fel de parc industrial, dar e mult spus, la marginea Piteştiului“, ne informează Bogdan. Experienţa în imobiliare l-a aju- tat cu siguranţă în obţinerea unei rate de ocupare de 70%, în luna martie a acestui an, deşi proiectul a fost inaugurat în octombrie 2013. Însă nu a fost de ajuns pentru a con- vinge băncile să-i acorde încredere şi bani. Nimic nou pentru antre- prenorii din România! „Principala piedică în demararea proiectului a fost reticenţa sistemului bancar de a acorda un împrumut pentru cofi- nanţare şi cheltuielile neeligibile. În final, prin garanţii imobiliare, am reuşit să convingem o bancă“, se destăinuie tânărul antreprenor. Totuşi piedicile nu l-au descu- rajat. În 2010 a demarat proiectul, în 2011 a început construcţia, iar în octombrie 2013 a deschis uşile cen- trului de business. Întârzierile ca- uzate de negocierile cu băncile au fost compensate de profesionalis- mul firmei de construcţii, astfel că proiectul a fost inaugurat la timp. „Oricum, în privinţa obiectivului ge- neral, din ce simt eu, din ce feed- back am, e că în curs de două-trei luni vom avea un grad de ocupare de 100%“, este convins Bogdan Despa. Gradul de predictibilitate al afa- cerii este ridicat, având în vedere că firmele închiriază spaţiul pe o durată cuprinsă între 3 şi 5 ani. Este vorba mai ales despre IMM-uri şi microîntreprinderi, cu activităţi de logistică, servicii de consultanţă şi contabilitate, expertiză tehnică sau expertiză în construcţii. Însă există şi chiriaşi mai mari, care se ocupă cu producţia de software. Proiectul a creat 10 locuri de muncă directe, fără a mai pune la socoteală dez- voltarea firmelor găzduite şi este o platformă indispensabilă pentru dezvoltarea mediului de afaceri din Piteşti şi din regiune. • Titlul proiectului: „Business center“ • Beneficiar: Imobiliar Development Trading SRL • Axa şi domeniul de finanţare: Axa Prioritară 4, Domeniul de intervenţie 4.1. • Bugetul total al proiectului: 12,8 milioane de lei, din care: - FEDR: 6,13 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 3,03 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul naţional: 938.826 lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
APRILIE 2014 21 Dosar O „CLĂDIRE VERDE“ - GAZDA UNUI CENTRU DE AFACERI ÎN TÂRGU MUREŞ Multinvest Business Center este una dintre cele mai moderne clădiri de birouri din România, cu performanţă energetică de clasa A, care valorifică energia solară şi apa pluvială, are un consum redus de energie şi colectează selectiv deşeurile. Totul, prin intermediul fondurilor Regio. BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro A proape peste tot în lume, construirea unei clădiri de birouri în centrul vechi al unui oraş aduce un „con- flict“ între moştenirea arhitectoni- că şi tehnologiile de ultimă genera- ţie. Dar clădirea Multinvest Business Center din Târgu Mureş (str. Aurel Filimon nr. 19A) constituie o fericită excepţie. Construit printr-o contri- buţie Regio de peste 12,8 milioane de lei, Centrul de afaceri este o „clădire verde“ care se integrează în peisajul urban şi foloseşte tehno- logii inovatoare pentru a conserva energia şi a reduce impactul asupra mediului. Înfiinţată în 2002, firma SC Mult­ invest SRL se ocupă cu proiecta- rea, dezvoltarea, consultanţa şi managementul de proiect pentru construcţii civile, industriale şi de infrastructură şi deţine un portofo- liu de peste 500 de proiecte reali- zate. În 2007, compania şi-a propus construirea unei clădiri de birouri sustenabile, proiect pentru care a
www.inforegio.ro22 Dosar • Titlul proiectului: „Construire clădire de birouri pentru sprijinirea afacerilor în municipiul Târgu Mureş“ • Beneficiar: SC Multinvest SRL • Axa şi domeniul de finanţare: Axa prioritară 4, Domeniul Major de Intervenţie 4.1 – „Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală“ • Buget total: 29,18 milioane de lei, din care: - FEDR: 12,83 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 14,39 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 1,96 milioane de lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI obţinut fonduri europene în 2010. Între 2011 şi 2013 s-au desfăşurat lucrările de construcţie, iar în iunie 2013 a fost inaugurat Multinvest Bu- siness Center. Edificiul, format din subsol, par­ter şi şase etaje, are un sistem de încălzire şi răcire prin pompe de căldură — instalaţii care, con- sumând lucru mecanic, transferă căldură de la un mediu de tempe- ratură mai joasă la unul de tempe- ratură mai înaltă. În acest scop au fost instalate 24 de sonde la 180 m adâncime sub clădire. Pe acoperiş sunt amplasate pa- nouri solare care produc apa caldă menajeră. Apa pluvială (din preci- pitaţii) este colectată şi utilizată la rezervoarele toaletelor şi pentru a iriga terasele verzi. Sistemul de ventilaţie cu recuperare de căldură asigură, simultan, atât nevoile de aerisire, cât şi de încălzire a spaţi- ilor. Încălzirea centrului de afaceri nu degajă noxe, emisii de dioxid de carbon sau praf. Agenţii de refrige- rare din sistemul de climatizare sunt nepoluanţi. Sistemul integrat de manage- ment al clădirii permite controlul automat al temperaturii interioare şi al nivelului iluminării artificiale (în funcţie de cantitatea de lumină naturală), controlul iluminatului şi al climatizării în funcţie de prezen- ţa oamenilor în spaţii şi prevenirea pierderilor la climatizare (controlul ferestrelor şi uşilor). Acelaşi sistem monitorizează consumul energetic şi cel de apă — spre exemplu, la- voarele sunt dotate cu limitatoare de consum. Titulatura de „clădire verde“ este meritată şi din alte puncte de vedere. În primul rând, centrul de afaceri este construit din materiale ecologice iar tehnologia folosită la anvelopare asigură o înaltă eficien- ţă energetică. Betonul a fost adus de la staţii cu certificare de mediu. Pentru a evita poluarea fonică, in- stalaţiile termice şi de tratare a aerului ventilat au fost amplasate la subsol. În timpul nopţii, lumini- le exterioare se ajustează automat, pentru a nu deranja vecinătatea. UN COMPORTAMENT RESPONSABIL FAŢĂ DE MEDIU Prin regulile de folosire, stipu­ late într-un „Manual al chiriaşului“, Multinvest Business Center le im- pune locatarilor un comportament responsabil faţă de mediu. Aceştia trebuie să colecteze selectiv deşeu- rile şi să le depună într-un spaţiu în- chis special amenajat, pentru a opri degajarea mirosurilor, a nu permite prezenţa rozătoarelor şi chiar pentru a nu polua vizual, prin tomberoane aflate la vedere. Angajaţii firmelor care închiriază birouri în clădire au acces uşor la re- ţeaua de transport în comun a oraşu- lui, iar bicicliştii au propria parcare şi alte facilităţi: vestiare cu duşuri şi uscătoare pentru haine. Parcarea auto are un loc special rezervat maşinilor electrice, care se pot alimenta de la prize conectate la panouri fotovoltaice. În rândul po- sesorilor de autovehicule obişnuite, Multinvest promovează un sistem de asociere pentru folosirea în comun a maşinilor particulare. Astfel, cu un singur automobil, pot veni la servi- ciu 2-5 oameni, în loc de unul singur, ceea ce contribuie la un oraş mai pu- ţin aglomerat şi mai puţin poluat.
APRILIE 2014 23 Dosar BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro L a km 7 al şoselei Buzău-Brăila, pe unde începe Câmpia Bără- ganului, ochii trecătorului nu pot face abstracţie de o ma- şinărie albastră care străluceşte în soare. Este utilajul cel mai perfor- mant al societăţii Aquaprod SRL — un „ciur vibrator“ (echipament care permite selectarea materialelor în funcţie de mărime), achiziţionat printr-un proiect Regio de creştere a competitivităţii firmei. Mormanele de aluviuni care tre- buie procesate, de pe care vântul ridică din când în când nori de praf, contrastează cu verdele câmpiei. La prima vedere, locul nu este prea atrăgător, dar aici, pe teritoriul zo- nei Verguleasa, se află punctul de lucru al firmei buzoiene a cărei ac- tivitate s-a extins după accesarea fondurilor europene. Înfiinţată în 2008, compania a început construcţia unei amenajări piscicole. Amenajarea nu a fost încă finalizată, dar din lucrările efectuate deja au rezultat cantităţi importan- te de balast. Acest lucru a necesitat înfiinţarea unei staţii de sortare, în 2009. La momentul respectiv, firma deţinea un ciur vibrator cu o supra- faţă mică de sortare care producea doar trei sorturi (tipuri) de materia- le agregate. Utilajele necesare ex- cavaţiei erau închiriate. Pentru eficientizarea activităţii, conducerea societăţii a conceput proiectul „Aquaprod SRL – Servicii competitive“, pentru obţinerea de fonduri Regio. Potrivit managerului de proiect, Romeo Petre, obiectivul principal al proiectului a constat în modernizarea echipamentelor de producţie. Noul ciur vibrator are o suprafaţă de sortare dublă (12 mp) faţă de a celui folosit anterior, are o productivitate maximă de 60 mc pe oră şi poate produce toate cele patru sorturi standardizate de agre- gate. Firma a mai cumpărat un în- cărcător frontal necesar alimentării staţiei de sortare şi încărcării agre- gatelor în camioane, precum şi un cântar auto cu o lungime de 16 me- tri şi o capacitate de cântărire de până la 60 de tone. Al doilea obiectiv al proiectului a fost asigurarea unor bune condi- ţii de lucru. Astfel, pentru operarea noilor utilaje şi administrarea punc- tului de lucru au fost create şase noi locuri de muncă, pentru cinci ECHIPAMENTELE CUMPĂRATE PRIN REGIO ADUC LOCURI DE MUNCĂ O microîntreprindere din Buzău a reuşit, cu ajutorul fondurilor Regio, să achiziţioneze utilaje performante necesare exploatării balastului pentru a creşte productivitatea şi a creat şase locuri de muncă permanente. „După mai mult de un an de activitate în cadrul firmei, pot să spun că logistica de care dispune Aquaprod SRL mi-a oferit opor- tunitatea de a lucra într-un mediu stimulativ, cu posibilităţi de perfecţionare şi dezvoltare“ Mirela Şerban, angajată în cadrul SC Aquaprod SRL
www.inforegio.ro24 Dosar bărbaţi şi o femeie. Deşi, privit din afară, locul de muncă aduce a pei- saj deşertic, presărat cu pietricele gri-albăstrui, condiţiile din birouri nu diferă de cele oferite într-o clă- dire modernă dintr-un oraş. Astfel, au fost achiziţionate un container-birou şi un container do- tat cu grup sanitar, precum şi ele- mentele de mobilier (birou, dula- puri, vestiare) necesare. Investiţii s-au făcut şi în echipamente infor- matice: unitate PC şi monitor, licen- ţă software Windows şi sistem de monitorizare video. În vreme ce colegii erau plecaţi — căci acum SC Aquaprod SRL pre- stează servicii către alte firme, deşi la începutul activităţii era nevoită să ia utilajele, cu chirie, într-unul dintre birouri am găsit-o pe Mirela Şerban. Pentru ea, contabil în ca- drul societăţii, proiectul finanţat din fonduri Regio „a însemnat şansa găsirii unui loc de muncă într-o me- serie în care oferta de joburi este mult mai mică decât numărul per- soanelor calificate în domeniu“. „După mai mult de un an de ac- tivitate în cadrul firmei, pot să spun că logistica de care dispune Aqua- prod SRL mi-a oferit oportunitatea de a lucra într-un mediu stimulativ, cu posibilităţi de perfecţionare şi dezvoltare“, ne-a precizat doamna Şerban, angajată în a şaptea lună de implementare a proiectului (no- iembrie 2012). PREMISE BUNE PENTRU DEZVOLTAREA AFACERII Pentru dezvoltarea ulterioară a activităţii, firma a demarat proce- durile pentru a obţine un nou permis de exploatare a balastului, care va constitui atât sursa de materie pri- mă pentru staţia de sortare, cât şi o sursă importantă de venituri prin vânzarea balastului neprelucrat. „Prin creşterea numărului de angajaţi şi dotarea cu echipamente, a crescut numărul clienţilor“, ne-a declarat Romeo Petre, managerul proiectului. • Titlul proiectului: „Aquaprod SRL – Servicii competitive“ • Beneficiar: SC Aquaprod SRL, Buzău • Axa şi domeniul de finanţare: Axa prioritară 4, Domeniul Ma- jor de Intervenţie 4.3 — „Spri- jinirea dezvoltării microîntre- prinderilor“ • Bugetul total al proiectului: 1,30 milioane de lei, din care: - FEDR: 738.582 de lei - Contribuţia beneficiarului: 473.344 de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 87.203 de lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
APRILIE 2014 25 Dosar VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro F irma Bittronic din Hunedoa- ra a demarat, în 2012, un proiect prin care să se alini- eze tendinţei deja existente pe pieţele externe, respectiv ace- ea de externalizare a unor servicii. ­Outsourcing-ul este o activitate răs- pândită în statele UE fiindcă duce la scăderea costurilor de administra- re a soluţiei IT proprii şi, implicit, la creşterea profiturilor. „Piaţa de outsourcing IT va avea o creştere explozivă în următorii ani, iar astfel de servicii vor fi din ce în ce mai ce- rute“, crede Bianca Şuta, manage- rul de proiect. Plecând de la aceste premise, firma hunedoreană a intuit nevoia IMM-urilor din zonă pentru servicii profesionale de IT, limitările de ordin financiar, dar şi de resurse umane necesare pentru a-şi crea un departament propriu. „Serviciile oferite se adresează, pentru înce- put, firmelor din Regiunea Vest, dar ne propunem ca în timp să extindem serviciile noastre şi în alte zone geo- grafice“, mai spune Bianca Şuta. Concret, centrul oferă servicii de închiriere de infrastructură in- formatică, de mentenanţă, dar şi de programare. O firmă poate închiria servere virtuale, spaţiu de stoca- re a datelor sau poate plăti servicii de recuperare în caz de dezastru. ­Bittronic oferă şi servicii de instalare sau actualizare de software, dar şi împachetare de aplicaţii informatice (packaging). Toate acestea, cu şapte angajaţi, persoane cu studii medii şi superioare, având cunoştinţe temei- nice în domeniu. „Aceste locuri de muncă au fost create în domeniul IT, un domeniu inovativ, cu valoare adă- ugată mare, într-un oraş cu tradiţie în siderurgie, dar care are acum o facultate cu secţii de profil informa- tic şi ai căror absolvenţi şi-au găsit şi îşi vor găsi, în continuare, locuri de muncă în domeniu“, arată manage- rul de proiect. Începutul proiectului nu a fost simplu, mai ales din cauza piedicilor financiare. Managerul de proiect ne-a spus că nu a reuşit obţinerea unui in- strument de garantare de la bancă sau de la societăţi de asigurări pen- tru pre-finanţare. Astfel, a fost nece- sară contrac­tarea unui credit bancar pentru implementarea proiectului. Chiar şi aşa, proiectul s-a finalizat la timp, astfel că centrul are deja aproape cinci luni de funcţionare. „Prin activitatea sa, centrul pentru servicii informatice poate atrage noi oportunităţi de dezvoltare în munici- piul Hunedoara, care vor contribui la o creştere economică durabilă a ora- şului“, consideră doamna Şuta. SERVICII EXTERNE DE IT PENTRU FIRMELE DIN HUNEDOARA IMM-urile din Hunedoara au, începând din octombrie 2013, un centru prin care îşi pot externaliza serviciile IT, aşa cum fac firmele din alte state UE. Proiectul a fost inaugurat conform planului şi, într-un oraş mono-industrial, este un impuls pentru antreprenorii care îşi doresc afaceri inovatoare. • Titlul proiectului: Centru pentru servicii informatice • Beneficiar: SC Bittronic SRL Hunedoara • Axa şi domeniul de finanţare: Regio, Axa prioritară 4, Domeniul de intervenţie 4.3. — „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor“. • Bugetul total: 987.567 de lei din care: - FEDR: 776.956 de lei - Contribuţia beneficiarului: 210.611 lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
www.inforegio.ro26 Regiuni europene Sute de studenţi — cei mai mulţi din Danemarca, dar şi din alte state UE — au şansa să înveţe cum să îşi înfiinţeze o companie, într-un incubator de afaceri unde exersează situaţii cu care se vor întâlni în lumea business-ului. BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro U niunea Europeană se con- fruntă cu numeroase provo- cări care trebuie depăşite pentru a atinge obiectivele Strategiei UE 2020 — o economie bazată pe cunoaştere, sustenabilă şi incluzivă. Printre provocări se regăsesc îmbătrânirea populaţiei, lipsa unor calificări în rândul forţei de muncă, nevoia de inovaţie, sur- se de energie sustenabilă, precum şi discrepanţa dintre creşterea eco- nomică şi riscurile pe care aceasta le aduce în conservarea mediului. Cu toate aceste probleme se confruntă deja, la nivel teoretic, studenţii înscrişi în incubatorul de afaceri al Universităţii din Århus, Danemarca. Realizat cu ajutorul Fondului European pentru Dezvolta- re Regională (FEDR) şi denumit „Take Off“ (Decolare), proiectul are în ve- dere încurajarea tinerilor să opteze pentru activitatea ­antreprenorială SPIRITUL ANTREPRENORIAL, ÎNCURAJAT LA UNIVERSITATEA DANEZĂ DIN ÅRHUS
APRILIE 2014 27 Regiuni europene în alegerea unei cariere şi le oferă o pregătire variată pentru a-şi putea deschide o afacere. Cei care iau parte la acest pro- gram special de instruire benefici- ază de cunoştinţe, îndrumare, in- strumente de lucru şi de experienţe ale unor oameni de afaceri, cel mai adesea tot persoane tinere, care • Titlul proiectului: Incubatorul de afaceri „Take Off“ • Beneficiar: Universitatea din Århus, Danemarca • Buget total: 871.800 euro din care: - FEDR: 435.900 euro • Adresă web: http://studentervaeksthus.au.dk/ FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI au un proiect în domenii de inte- res pentru noile generaţii. Scopul incubatorului este acela de a aju- ta tinerii să-şi concretizeze ideile, sub forma unor companii novatoare, care să contribuie la creşterea eco- nomică a Danemarcei şi a UE. Participanţii la „Take Off“ sunt studenţi care urmează facultăţi di- ferite, dar care învaţă să lucreze împreună cu specialişti din alte do- menii. Viitorii întreprinzători sunt încurajaţi să realizeze concepte de afaceri inovatoare, pe care să le pună în practică în firme deja existente sau înfiinţând unele noi. Antreprenorii în devenire au la dis- poziţie spaţii pentru birouri şi con- sultanţă permanentă în afaceri. În primii doi ani de desfăşurare a proiectului (2011-2013), numărul studenţilor participanţi (152) a fost de trei ori mai mare decât cel anti- cipat, iar iniţiativele lor s-au con- cretizat în 95 de proiecte de afaceri puse în aplicare. Dacă „Take Off“ reprezintă o cla- să de „avansaţi“, care trec direct la valorificarea ideilor într-o afacere, interesul pentru acest proiect a fost atât de mare, încât s-a inaugurat şi o clasă de „începători“. Aceştia iau parte la proiectul „Sand Box“ (Lada cu nisip — aluzie la locurile de joa- că pentru copii, din parcuri), unde primesc noţiuni de bază despre an- treprenoriat. Prin sfaturi de la oameni de afa- ceri, ateliere de lucru şi jocuri de rol, aceşti „începători“ fac planuri de afaceri ipotetice şi exersează lansarea unei afaceri. Totul se face în joacă, pentru ca fiecare să îşi descopere propriile aptitudini şi in- terese. Cine doreşte mai mult decât un joc, poate să se alăture incuba- torului propriu-zis, „Take Off“.
www.inforegio.ro28 Regiuni europene BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro I ndustria alimentară este cea mai extinsă industrie procesatoare din Letonia, care generează 20% din valoarea adăugată a produc- ţiei industriale din această ţară, iar culegerea, procesarea şi ambalarea fructelor de cultură (ale pomilor fructiferi) şi a fructelor de pădure au o mare pondere din această ac- tivitate. Produsele alimentare leto- ne se exportă cu precădere către statele UE (circa 25%), în fostele republici sovietice (circa 25%) şi că- tre statele baltice vecine, Estonia şi Lituania (aproape 20% fiecare). experimental de procesare a fruc- telor şi a capacităţilor de stocare“ cu finanţare europeană, din Fondul European pentru Dezvoltare Regio- nală (FEDR). Iniţiativa institutului leton a por- nit de la premisa că operaţiunile de prelucrare şi conservare a fructelor vor deveni mai competitive econo- mic dacă vor beneficia de imple- mentarea unei tehnologii de stocare denumite „ultra low oxygen“ (ULO — care presupune utilizarea de oxi- gen în cantităţi foarte mici). Tehno- logia ULO permite păstrarea pe pe- rioade mai îndelungate a fructelor, dar necesită adaptarea spaţiilor de stocare, pentru a permite controlul LETONIA CULEGE ROADELE TEHNOLOGIEI MODERNE ÎN PROCESAREA ŞI STOCAREA FRUCTELOR La mijlocul deceniului trecut, doar 10% dintre fructele vândute în Letonia erau din producţia internă, dar un proiect de modernizare a industriei horticole, cu finanţare europeană, a urmărit creşterea competitivităţii pe piaţa internă a producătorilor locali. În ciuda succesului la export, cultivatorii de fructe letoni se con- fruntau cu o situaţie paradoxală în momentul aderării la Uniunea Eu- ropeană (mai 2004) — piaţa internă era invadată de produse de import. Doar o zecime din fructele vândute în Letonia erau de producţie inter- nă, potrivit unei evaluări a Institu- tului Leton de Stat pentru Cultiva- rea Fructelor (LVA — Latvijas Valsts Augļkopības institūts). Pentru a remedia această situ- aţie şi a stimula consumatorii din Letonia să cumpere fructe de la producători locali, LVA a desfăşu- rat, între 2004 şi 2005, proiectul intitulat „Modernizarea centrului
APRILIE 2014 29 Regiuni europene ­riguros al cantităţii de oxigen, dio- xid de carbon şi alte gaze. În plus, fiecare varietate de fruc- te îşi menţine calităţile nutritive şi aspectul în funcţie de combinaţii di- ferite de gaze, care sunt eliberate treptat în încăperile de depozitare. Pentru a stabili această cantitate adaptată fiecărui soi, cercetătorii de la LVA au proiectat un centru ex- perimental de stocare a fructelor la sediul institutului de lângă oraşul Dobele, regiunea Zemgale (sudul Letoniei). Dotarea centrului avea să fie făcută cu ajutorul unei contribu- ţii FEDR în valoare de 97.000 euro. Implementarea proiectului s-a făcut în patru etape — prima a în- semnat organizarea unor licitaţii pentru alegerea furnizorilor noilor echipamente de cercetare. În a doua etapă, au fost reparate şi re- novate încăperile unde s-a înfiinţat noul centru experimental. Acesta include un laborator biochimic în care se verifică permanent dacă fructele îndeplinesc normele euro- pene de siguranţă alimentară. A treia etapă a fost reprezen- tată de achiziţia şi instalarea echi- pamentelor ştiinţifice de ultimă generaţie, iar a patra etapă a fost dedicată instruirii personalului. Ca urmare a modernizării bazei de cer- cetare a institutului, cercetătorii pot experimenta păstrarea fructelor în camere unde poate fi ajustat regi- mul de temperatură, în încăperi cu atmosferă controlată (unde se tes- tează tehnologia ULO) şi în frigidere cu temperatura medie de -18º C. Rezultatele cercetărilor sunt fă- cute publice de cercetătorii de la LVA prin lucrări de specialitate şi conferinţe, dar şi prin instruirea pro- ducătorilor locali cu privire la noile tehnologii. Graţie investiţiilor rea- lizate prin proiectul derulat în pe- rioada 2004-2005, institutul leton a fost în măsură să implementeze alt proiect cu finanţare europeană, în perioada 2007-2008. Iniţiativa a avut drept obiectiv instruirea unor şomeri din regiunea Zemgale în cultivarea, culegerea, procesarea, stocarea şi comercializarea fructelor. • Titlul proiectului: „Moderni- zarea centrului experimental de procesare a fructelor şi a capacităţilor de stocare“ • Beneficiar: Institutul Leton de Stat pentru Cultivarea Fructelor, regiunea Zemgale, Letonia • Programul din care este finanţat: Latvia Objective 1 Programme, 2004-2006 • Buget total: 130.000 euro, din care 97.000 euro din FEDR FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
www.inforegio.ro30 Informaţii utile ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrap.ro, Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organism Intermediar pentru Turism (Autoritatea Naţională pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HELP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00 E-mail: contact@fonduri-ue.ro Atena, Grecia, 23 aprilie 2014 SPRIJIN ŞTIINŢIFIC PENTRU AGRICULTURĂ: COMPETITIVITATE, CALITATE ŞI SUSTENABILITATE Preşedinţia greacă a UE organizează acest eveniment în colaborare cu Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (Joint Research Centre — JRC), având în prim-plan politicile pentru o agricultură competitivă şi sustenabilă. Specialişti din cadrul JRC vor prezenta reprezentanţilor preşedinţiei elene, decidenţilor din sectorul agricol european şi reprezentanţilor producătorilor soluţii pentru creşterea producţiei agricole, în scopul de a asigura securitatea alimentară pentru o populaţie cu venituri în creştere şi cu pretenţii sporite, în contextul noilor provocări ale schimbărilor climatice. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesaţi http://goo.gl/HCes7O Viena, Austria, 23-25 aprilie 2014 ENERGY TRADING WEEK CENTRAL EASTERN EUROPE SUMMIT 2014 Summitul anual al traderilor de energie din Europa Centrală şi de Est, ajuns la a şasea ediţie, aduce împreună cei mai importanţi jucători de pe piaţa regională de energie. Vor participa directori ai companiilor de trading, reprezentanţi ai autorităţilor de reglementare şi analişti. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesaţi http://www.etwcee.com/ Bucureşti, 28 aprilie 2014 FOCUS ON EMPLOYMENT HR 2014 Conferinţa organizată de publicaţia Business Review se axează pe piaţa muncii şi pe politicile de resurse umane de pe piaţa din România. Temele de discuţie se vor concentra pe modificările legislative din acest domeniu, pe noul context generat de creşterea salariului minim şi pe influenţa fluxurilor migratoare asupra pieţei muncii. Printre invitaţi, Rovana Plumb — ministrul Muncii, Bogdan Stanoevici — ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni şi lideri ai companiilor de consultanţă în resurse umane. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesaţi http://goo.gl/lNUDbG AGENDA
APRILIE 2014 31 OBICEIURI INEDITE DE PAŞTE ÎN EUROPA FRANŢA. O tradiţie importantă este cea a „Clopotelor zburătoa- re“. Ca­tolicii francezi cred că în Vine- rea Mare toate clopotele zboară la Va- tican şi se întorc cu ouă de ciocolată. Astfel, clopotele nu mai bat din Vine- rea Mare până în prima zi de Paşte. Unul dintre cele mai ciudate obi- ceiuri de Paşte are loc în REPU- BLICA CEHĂ, UNGARIA ŞI SLOVACIA, unde tradiţia cere ca femeile să fie plesnite cu palmele sau biciuite în Lu- nea Mare. Bărbaţii aruncă cu apă peste femei şi le plesnesc cu biciuri confec- ţionate din ramuri de salcie, decorate cu panglici la unul din capete. SPANIA. În Joia Mare, în oraşul Verges se organizează un „dans al morţii“. Toţi participanţii poartă costume speciale, iar procesiunea se încheie cu defilarea unor personaje costumate în schelete care poartă cutii pline cu cenuşă. În SCOŢIA există obiceiul ca ouăle pictate să fie rostogolite de pe un deal, simbolizând rostogoli- rea pietrei de pe mormântul lui Iisus. Copiii de toate vârstele adoră să le decoreze ei înşişi cu flori şi verdeaţă. Prilej de relaxare şi de petrecere a timpului cu familia, sărbătorile pascale aduc şi multe tradiţii. Există şi ritualuri specifice fiecărui popor. Iată câteva dintre tradiţiile din Europa. Alt fel de ştiri ANGLIA. Familiile tradiţionale gătesc pentru Sărbătoarea de Paşte o prăjitură cu fructe, care are în mijloc un strat de marţipan, iar deasupra aşază 11 bile de marţipan, simbolizând cei 11 apostoli (cu ex- cepţia lui Iuda). ITALIA. Italienii au o prăjitu- ră tradiţională pentru Paşte, „colomba“, un desert în formă de porumbel, presărat cu migdale şi zahăr. Ei obişnuiesc să-şi dăruiască unii altora ouă de ciocolată, cu o surpriză în interior. GERMANIA. O tradiţie tipic germană este pomul de Paşte, în care copiii agaţă ouă frumos colorate şi decorate. De asemenea, există şi obiceiul ca micuţii să caute prin grădină ouă bine ascunse şi să le culeagă într-un coşuleţ. AUSTRIA. În dimineaţa de Paş- te, familia se adună la masă iar tradiţia spune că se organizează o competiţie de ciocnit ouă. Câştigă- tor este desemnat cel care a reuşit să rămână cu oul întreg după ce a ciocnit cu toată lumea. În POLONIA, în ziua de Paşte, nu se face fum, aşa că oamenii nu pot aprinde focul pentru a-şi încălzi mâncarea. De aceea, toate speciali- tăţile, de la ouă şi cârnaţi, la turte cu drojdie de bere şi prăjituri cu se- minţe de mac, sunt servite reci. Regio îl ajută pe iepuraş să împacheteze cadouri!
Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro Investim în viitorul tău! Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Data publicării: aprilie 2014 www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro )0372 11 14 09 Doriţi mai multe informaţii?

Recomendados

Revista Regio nr.33
Revista Regio nr.33Revista Regio nr.33
Revista Regio nr.33Programul Operational Regional
 
Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală
Revista Regio nr.32 - Regio merge la școalăRevista Regio nr.32 - Regio merge la școală
Revista Regio nr.32 - Regio merge la școalăProgramul Operational Regional
 
Revista Regio nr. 15
Revista Regio nr. 15Revista Regio nr. 15
Revista Regio nr. 15Programul Operational Regional
 
Relațiile Republicii Moldova cu vecinii – România și Ucraina. Sinteze și Dezb...
Relațiile Republicii Moldova cu vecinii – România și Ucraina. Sinteze și Dezb...Relațiile Republicii Moldova cu vecinii – România și Ucraina. Sinteze și Dezb...
Relațiile Republicii Moldova cu vecinii – România și Ucraina. Sinteze și Dezb...Lina Grau
 
Revista Regio nr.16
Revista Regio nr.16Revista Regio nr.16
Revista Regio nr.16Programul Operational Regional
 
Newsletter Ministerul Fondurilor Europene - Decembrie 2013
Newsletter Ministerul Fondurilor Europene - Decembrie 2013Newsletter Ministerul Fondurilor Europene - Decembrie 2013
Newsletter Ministerul Fondurilor Europene - Decembrie 2013MinisterulFondurilorEuropene
 
Jurnal CDIMM nr.4/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr.4/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr.4/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr.4/2017_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal feb 2020 ed maramures
Jurnal feb 2020 ed maramuresJurnal feb 2020 ed maramures
Jurnal feb 2020 ed maramuresRadu Big
 

Recomendados

Revista Regio nr.33
Revista Regio nr.33Revista Regio nr.33
Revista Regio nr.33Programul Operational Regional
 
Revista Regio nr.32 - Regio merge la școală
Revista Regio nr.32 - Regio merge la școalăRevista Regio nr.32 - Regio merge la școală
Revista Regio nr.32 - Regio merge la școalăProgramul Operational Regional
 
Revista Regio nr. 15
Revista Regio nr. 15Revista Regio nr. 15
Revista Regio nr. 15Programul Operational Regional
 
Relațiile Republicii Moldova cu vecinii – România și Ucraina. Sinteze și Dezb...
Relațiile Republicii Moldova cu vecinii – România și Ucraina. Sinteze și Dezb...Relațiile Republicii Moldova cu vecinii – România și Ucraina. Sinteze și Dezb...
Relațiile Republicii Moldova cu vecinii – România și Ucraina. Sinteze și Dezb...Lina Grau
 
Revista Regio nr.16
Revista Regio nr.16Revista Regio nr.16
Revista Regio nr.16Programul Operational Regional
 
Newsletter Ministerul Fondurilor Europene - Decembrie 2013
Newsletter Ministerul Fondurilor Europene - Decembrie 2013Newsletter Ministerul Fondurilor Europene - Decembrie 2013
Newsletter Ministerul Fondurilor Europene - Decembrie 2013MinisterulFondurilorEuropene
 
Jurnal CDIMM nr.4/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr.4/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr.4/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr.4/2017_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal feb 2020 ed maramures
Jurnal feb 2020 ed maramuresJurnal feb 2020 ed maramures
Jurnal feb 2020 ed maramuresRadu Big
 
Jurnal CDIMM nr. 6/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 6/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 6/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 6/2017_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal sept 2014 _Europe Direct Maramures
Jurnal sept 2014 _Europe Direct MaramuresJurnal sept 2014 _Europe Direct Maramures
Jurnal sept 2014 _Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter ed maramures-oct 2013
Newsletter ed maramures-oct 2013Newsletter ed maramures-oct 2013
Newsletter ed maramures-oct 2013Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 7/ 2015_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 7/ 2015_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 7/ 2015_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 7/ 2015_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Revista Regio nr. 5
Revista Regio nr. 5Revista Regio nr. 5
Revista Regio nr. 5Programul Operational Regional
 
Jurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal iul 2020 ed maramures
Jurnal iul 2020 ed maramuresJurnal iul 2020 ed maramures
Jurnal iul 2020 ed maramuresRadu Big
 
Jurnal apr 2014_Europe Direct Maramures
Jurnal apr 2014_Europe Direct MaramuresJurnal apr 2014_Europe Direct Maramures
Jurnal apr 2014_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM august 2014_ Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM august 2014_ Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM august 2014_ Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM august 2014_ Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter nr 10_octombrie_2014_layout 1
Newsletter nr 10_octombrie_2014_layout 1Newsletter nr 10_octombrie_2014_layout 1
Newsletter nr 10_octombrie_2014_layout 1Vochescu Alexandru
 
Oferta2013
Oferta2013Oferta2013
Oferta2013biancapaulaenea
 
Newsletter nr 1_februarie_2016
Newsletter nr 1_februarie_2016Newsletter nr 1_februarie_2016
Newsletter nr 1_februarie_2016andrei679
 
Jurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter ed maramures decembrie 2012
Newsletter ed maramures decembrie 2012Newsletter ed maramures decembrie 2012
Newsletter ed maramures decembrie 2012Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 6/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 6/2016_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 6/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 6/2016_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter ed maramures ianuarie 2013
Newsletter ed maramures ianuarie 2013Newsletter ed maramures ianuarie 2013
Newsletter ed maramures ianuarie 2013Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM7/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM7/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM7/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM7/2018_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 9/ 2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 9/ 2016_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 9/ 2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 9/ 2016_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Revista Regio nr. 20
Revista Regio nr. 20Revista Regio nr. 20
Revista Regio nr. 20Programul Operational Regional
 
Jurnal CDIMM_oct 2015_Europe Direct_Maramures
Jurnal CDIMM_oct 2015_Europe Direct_MaramuresJurnal CDIMM_oct 2015_Europe Direct_Maramures
Jurnal CDIMM_oct 2015_Europe Direct_MaramuresMargareta Capilnean
 
Medio maratón Torre Pacheco - www.CantabrU.com
Medio maratón Torre Pacheco - www.CantabrU.comMedio maratón Torre Pacheco - www.CantabrU.com
Medio maratón Torre Pacheco - www.CantabrU.comcantabrucom
 
Jobmensa Idealab
Jobmensa IdealabJobmensa Idealab
Jobmensa IdealabBenjamin Florian Roos
 

Más contenido relacionado

La actualidad más candente

Jurnal CDIMM nr. 6/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 6/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 6/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 6/2017_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal sept 2014 _Europe Direct Maramures
Jurnal sept 2014 _Europe Direct MaramuresJurnal sept 2014 _Europe Direct Maramures
Jurnal sept 2014 _Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter ed maramures-oct 2013
Newsletter ed maramures-oct 2013Newsletter ed maramures-oct 2013
Newsletter ed maramures-oct 2013Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 7/ 2015_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 7/ 2015_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 7/ 2015_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 7/ 2015_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal iul 2020 ed maramures
Jurnal iul 2020 ed maramuresJurnal iul 2020 ed maramures
Jurnal iul 2020 ed maramuresRadu Big
 
Jurnal apr 2014_Europe Direct Maramures
Jurnal apr 2014_Europe Direct MaramuresJurnal apr 2014_Europe Direct Maramures
Jurnal apr 2014_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM august 2014_ Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM august 2014_ Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM august 2014_ Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM august 2014_ Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter nr 10_octombrie_2014_layout 1
Newsletter nr 10_octombrie_2014_layout 1Newsletter nr 10_octombrie_2014_layout 1
Newsletter nr 10_octombrie_2014_layout 1Vochescu Alexandru
 
Newsletter nr 1_februarie_2016
Newsletter nr 1_februarie_2016Newsletter nr 1_februarie_2016
Newsletter nr 1_februarie_2016andrei679
 
Jurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter ed maramures decembrie 2012
Newsletter ed maramures decembrie 2012Newsletter ed maramures decembrie 2012
Newsletter ed maramures decembrie 2012Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 6/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 6/2016_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 6/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 6/2016_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Newsletter ed maramures ianuarie 2013
Newsletter ed maramures ianuarie 2013Newsletter ed maramures ianuarie 2013
Newsletter ed maramures ianuarie 2013Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM7/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM7/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM7/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM7/2018_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 9/ 2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 9/ 2016_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 9/ 2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 9/ 2016_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM_oct 2015_Europe Direct_Maramures
Jurnal CDIMM_oct 2015_Europe Direct_MaramuresJurnal CDIMM_oct 2015_Europe Direct_Maramures
Jurnal CDIMM_oct 2015_Europe Direct_MaramuresMargareta Capilnean
 

La actualidad más candente (20)

Jurnal CDIMM nr. 6/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 6/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 6/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 6/2017_Europe Direct Maramures
 
Jurnal sept 2014 _Europe Direct Maramures
Jurnal sept 2014 _Europe Direct MaramuresJurnal sept 2014 _Europe Direct Maramures
Jurnal sept 2014 _Europe Direct Maramures
 
Newsletter ed maramures-oct 2013
Newsletter ed maramures-oct 2013Newsletter ed maramures-oct 2013
Newsletter ed maramures-oct 2013
 
Jurnal CDIMM nr. 7/ 2015_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 7/ 2015_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 7/ 2015_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 7/ 2015_Europe Direct Maramures
 
Revista Regio nr. 5
Revista Regio nr. 5Revista Regio nr. 5
Revista Regio nr. 5
 
Jurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 5/2017_Europe Direct Maramures
 
Jurnal iul 2020 ed maramures
Jurnal iul 2020 ed maramuresJurnal iul 2020 ed maramures
Jurnal iul 2020 ed maramures
 
Jurnal apr 2014_Europe Direct Maramures
Jurnal apr 2014_Europe Direct MaramuresJurnal apr 2014_Europe Direct Maramures
Jurnal apr 2014_Europe Direct Maramures
 
Jurnal CDIMM august 2014_ Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM august 2014_ Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM august 2014_ Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM august 2014_ Europe Direct Maramures
 
Newsletter nr 10_octombrie_2014_layout 1
Newsletter nr 10_octombrie_2014_layout 1Newsletter nr 10_octombrie_2014_layout 1
Newsletter nr 10_octombrie_2014_layout 1
 
Oferta2013
Oferta2013Oferta2013
Oferta2013
 
Newsletter nr 1_februarie_2016
Newsletter nr 1_februarie_2016Newsletter nr 1_februarie_2016
Newsletter nr 1_februarie_2016
 
Jurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 1/2018_Europe Direct Maramures
 
Newsletter ed maramures decembrie 2012
Newsletter ed maramures decembrie 2012Newsletter ed maramures decembrie 2012
Newsletter ed maramures decembrie 2012
 
Jurnal CDIMM nr. 6/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 6/2016_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 6/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 6/2016_Europe Direct Maramures
 
Newsletter ed maramures ianuarie 2013
Newsletter ed maramures ianuarie 2013Newsletter ed maramures ianuarie 2013
Newsletter ed maramures ianuarie 2013
 
Jurnal CDIMM7/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM7/2018_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM7/2018_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM7/2018_Europe Direct Maramures
 
Jurnal CDIMM nr. 9/ 2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 9/ 2016_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 9/ 2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 9/ 2016_Europe Direct Maramures
 
Revista Regio nr. 20
Revista Regio nr. 20Revista Regio nr. 20
Revista Regio nr. 20
 
Jurnal CDIMM_oct 2015_Europe Direct_Maramures
Jurnal CDIMM_oct 2015_Europe Direct_MaramuresJurnal CDIMM_oct 2015_Europe Direct_Maramures
Jurnal CDIMM_oct 2015_Europe Direct_Maramures
 

Destacado

Medio maratón Torre Pacheco - www.CantabrU.com
Medio maratón Torre Pacheco - www.CantabrU.comMedio maratón Torre Pacheco - www.CantabrU.com
Medio maratón Torre Pacheco - www.CantabrU.comcantabrucom
 
The finishing touch in orthodontics / orthodontics courses in india
The finishing touch in orthodontics / orthodontics courses in indiaThe finishing touch in orthodontics / orthodontics courses in india
The finishing touch in orthodontics / orthodontics courses in indiaIndian dental academy
 
Guia basica para promocionar una app
Guia basica para promocionar una appGuia basica para promocionar una app
Guia basica para promocionar una appServilia
 
Ruimte voor het publieke domein
Ruimte voor het publieke domeinRuimte voor het publieke domein
Ruimte voor het publieke domeinPaul de Bruijn
 
Mi Mo Sa Pu Di Ca Miguel Gra.
Mi Mo Sa Pu Di Ca Miguel Gra.Mi Mo Sa Pu Di Ca Miguel Gra.
Mi Mo Sa Pu Di Ca Miguel Gra.racalviz
 
e4e Corporate Overview
e4e Corporate Overviewe4e Corporate Overview
e4e Corporate OverviewGanesh Pandi
 
Plataforma de recreación costera y eventos efímeros
Plataforma de recreación costera y eventos efímerosPlataforma de recreación costera y eventos efímeros
Plataforma de recreación costera y eventos efímerosArquitectura Caliente
 
RedAlkemi - Corporate Presentation
RedAlkemi - Corporate PresentationRedAlkemi - Corporate Presentation
RedAlkemi - Corporate PresentationRedAlkemi
 
Poesía para paula en la voz l.p.autora
Poesía para paula en la voz l.p.autoraPoesía para paula en la voz l.p.autora
Poesía para paula en la voz l.p.autoraLidiaPradoRuiz
 
Servicios de Aula Base Telemática (SABT) Noviembre 2011
Servicios de Aula Base Telemática (SABT) Noviembre 2011Servicios de Aula Base Telemática (SABT) Noviembre 2011
Servicios de Aula Base Telemática (SABT) Noviembre 2011Maritza Pérez Hernández
 
Il ruolo dell’avvocato negoziatore e le opportunità che esso offre
Il ruolo dell’avvocato negoziatore e le opportunità che esso offreIl ruolo dell’avvocato negoziatore e le opportunità che esso offre
Il ruolo dell’avvocato negoziatore e le opportunità che esso offreIacopo Savi
 
Discapacidades en la_infancia
Discapacidades en la_infanciaDiscapacidades en la_infancia
Discapacidades en la_infancianathali morales
 
Social Media Automation: Here's the Bad
Social Media Automation: Here's the BadSocial Media Automation: Here's the Bad
Social Media Automation: Here's the BadAmy Vernon
 

Destacado (20)

Medio maratón Torre Pacheco - www.CantabrU.com
Medio maratón Torre Pacheco - www.CantabrU.comMedio maratón Torre Pacheco - www.CantabrU.com
Medio maratón Torre Pacheco - www.CantabrU.com
 
Jobmensa Idealab
Jobmensa IdealabJobmensa Idealab
Jobmensa Idealab
 
The finishing touch in orthodontics / orthodontics courses in india
The finishing touch in orthodontics / orthodontics courses in indiaThe finishing touch in orthodontics / orthodontics courses in india
The finishing touch in orthodontics / orthodontics courses in india
 
Guia basica para promocionar una app
Guia basica para promocionar una appGuia basica para promocionar una app
Guia basica para promocionar una app
 
Reparacion de audifonos
Reparacion de audifonosReparacion de audifonos
Reparacion de audifonos
 
Ruimte voor het publieke domein
Ruimte voor het publieke domeinRuimte voor het publieke domein
Ruimte voor het publieke domein
 
Mi Mo Sa Pu Di Ca Miguel Gra.
Mi Mo Sa Pu Di Ca Miguel Gra.Mi Mo Sa Pu Di Ca Miguel Gra.
Mi Mo Sa Pu Di Ca Miguel Gra.
 
e4e Corporate Overview
e4e Corporate Overviewe4e Corporate Overview
e4e Corporate Overview
 
Creación e impulso de una BioRegión: el ejemplo de BIOCAT. Montserrat Vendrell.
Creación e impulso de una BioRegión: el ejemplo de BIOCAT. Montserrat Vendrell.Creación e impulso de una BioRegión: el ejemplo de BIOCAT. Montserrat Vendrell.
Creación e impulso de una BioRegión: el ejemplo de BIOCAT. Montserrat Vendrell.
 
Plataforma de recreación costera y eventos efímeros
Plataforma de recreación costera y eventos efímerosPlataforma de recreación costera y eventos efímeros
Plataforma de recreación costera y eventos efímeros
 
1 aragonito fibroso 1 b maria lopez artacho
1 aragonito fibroso 1 b maria lopez artacho1 aragonito fibroso 1 b maria lopez artacho
1 aragonito fibroso 1 b maria lopez artacho
 
RedAlkemi - Corporate Presentation
RedAlkemi - Corporate PresentationRedAlkemi - Corporate Presentation
RedAlkemi - Corporate Presentation
 
Poesía para paula en la voz l.p.autora
Poesía para paula en la voz l.p.autoraPoesía para paula en la voz l.p.autora
Poesía para paula en la voz l.p.autora
 
Alvaro nunez rojo 1
Alvaro nunez rojo 1Alvaro nunez rojo 1
Alvaro nunez rojo 1
 
Servicios de Aula Base Telemática (SABT) Noviembre 2011
Servicios de Aula Base Telemática (SABT) Noviembre 2011Servicios de Aula Base Telemática (SABT) Noviembre 2011
Servicios de Aula Base Telemática (SABT) Noviembre 2011
 
Jeevavachanam
JeevavachanamJeevavachanam
Jeevavachanam
 
Il ruolo dell’avvocato negoziatore e le opportunità che esso offre
Il ruolo dell’avvocato negoziatore e le opportunità che esso offreIl ruolo dell’avvocato negoziatore e le opportunità che esso offre
Il ruolo dell’avvocato negoziatore e le opportunità che esso offre
 
Paper airplanes
Paper airplanesPaper airplanes
Paper airplanes
 
Discapacidades en la_infancia
Discapacidades en la_infanciaDiscapacidades en la_infancia
Discapacidades en la_infancia
 
Social Media Automation: Here's the Bad
Social Media Automation: Here's the BadSocial Media Automation: Here's the Bad
Social Media Automation: Here's the Bad
 

Similar a Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare, performanta energetica

Jurnal CDIMM nov 2014_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nov 2014_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nov 2014_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nov 2014_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Jurnal aug 2019 ed maramures
Jurnal aug 2019 ed maramuresJurnal aug 2019 ed maramures
Jurnal aug 2019 ed maramuresRadu Big
 
Jurnal cdimm nr. 8 2013 ed maramures-august 2013
Jurnal cdimm nr. 8 2013 ed maramures-august 2013Jurnal cdimm nr. 8 2013 ed maramures-august 2013
Jurnal cdimm nr. 8 2013 ed maramures-august 2013Margareta Capilnean
 
Jurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 
Probleme Solutii Finantatori
Probleme Solutii FinantatoriProbleme Solutii Finantatori
Probleme Solutii Finantatoriadrcentru
 
Newsletter 17 imi-pq-net 2012-12
Newsletter 17 imi-pq-net 2012-12Newsletter 17 imi-pq-net 2012-12
Newsletter 17 imi-pq-net 2012-12IMI PQ NET Romania
 
Newsletter nr 2_martie_2016
Newsletter nr 2_martie_2016Newsletter nr 2_martie_2016
Newsletter nr 2_martie_2016andrei679
 
Newsletter ed maramures-nov_dec 2019
Newsletter ed maramures-nov_dec 2019Newsletter ed maramures-nov_dec 2019
Newsletter ed maramures-nov_dec 2019Radu Big
 
Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi Programul pentru Cooperare Transnaţio...
Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi Programul pentru Cooperare Transnaţio...Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi Programul pentru Cooperare Transnaţio...
Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi Programul pentru Cooperare Transnaţio...ADR Nord
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 2/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 2/2017Newsletter Europe Direct Maramures nr. 2/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 2/2017Margareta Capilnean
 
Newsletter 16 imi-pq-net 2012-11
Newsletter 16 imi-pq-net 2012-11Newsletter 16 imi-pq-net 2012-11
Newsletter 16 imi-pq-net 2012-11IMI PQ NET Romania
 
Surse alternative de finantare dn ro
Surse alternative de finantare dn roSurse alternative de finantare dn ro
Surse alternative de finantare dn roValerian Mitioglo
 
Jurnal CDIMM nr. 12/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 12/2016_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 12/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 12/2016_Europe Direct MaramuresMargareta Capilnean
 

Similar a Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare, performanta energetica (20)

Jurnal CDIMM nov 2014_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nov 2014_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nov 2014_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nov 2014_Europe Direct Maramures
 
PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26
PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26 PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26
PROIECTE SOCIALE PRIN REGIO- Revista nr. 26
 
Revista Regio nr. 13
Revista Regio nr. 13Revista Regio nr. 13
Revista Regio nr. 13
 
Revista Regio nr. 8
Revista Regio nr. 8Revista Regio nr. 8
Revista Regio nr. 8
 
Jurnal aug 2019 ed maramures
Jurnal aug 2019 ed maramuresJurnal aug 2019 ed maramures
Jurnal aug 2019 ed maramures
 
Revista Regio nr. 2
Revista Regio nr. 2Revista Regio nr. 2
Revista Regio nr. 2
 
Cum scriem o cerere de finanțare
Cum scriem o cerere de finanțareCum scriem o cerere de finanțare
Cum scriem o cerere de finanțare
 
Jurnal cdimm nr. 8 2013 ed maramures-august 2013
Jurnal cdimm nr. 8 2013 ed maramures-august 2013Jurnal cdimm nr. 8 2013 ed maramures-august 2013
Jurnal cdimm nr. 8 2013 ed maramures-august 2013
 
Jurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 12/2017_Europe Direct Maramures
 
STRATEGIA UNIUNII EUROPENE PENTRU REGIUNEA DUNĂRII, Aria Prioritară 10 – "Cap...
STRATEGIA UNIUNII EUROPENE PENTRU REGIUNEA DUNĂRII, Aria Prioritară 10 – "Cap...STRATEGIA UNIUNII EUROPENE PENTRU REGIUNEA DUNĂRII, Aria Prioritară 10 – "Cap...
STRATEGIA UNIUNII EUROPENE PENTRU REGIUNEA DUNĂRII, Aria Prioritară 10 – "Cap...
 
Revista Regio nr. 12
Revista Regio nr. 12Revista Regio nr. 12
Revista Regio nr. 12
 
Probleme Solutii Finantatori
Probleme Solutii FinantatoriProbleme Solutii Finantatori
Probleme Solutii Finantatori
 
Newsletter 17 imi-pq-net 2012-12
Newsletter 17 imi-pq-net 2012-12Newsletter 17 imi-pq-net 2012-12
Newsletter 17 imi-pq-net 2012-12
 
Newsletter nr 2_martie_2016
Newsletter nr 2_martie_2016Newsletter nr 2_martie_2016
Newsletter nr 2_martie_2016
 
Newsletter ed maramures-nov_dec 2019
Newsletter ed maramures-nov_dec 2019Newsletter ed maramures-nov_dec 2019
Newsletter ed maramures-nov_dec 2019
 
Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi Programul pentru Cooperare Transnaţio...
Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi Programul pentru Cooperare Transnaţio...Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi Programul pentru Cooperare Transnaţio...
Strategia UE pentru Regiunea Dunării şi Programul pentru Cooperare Transnaţio...
 
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 2/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 2/2017Newsletter Europe Direct Maramures nr. 2/2017
Newsletter Europe Direct Maramures nr. 2/2017
 
Newsletter 16 imi-pq-net 2012-11
Newsletter 16 imi-pq-net 2012-11Newsletter 16 imi-pq-net 2012-11
Newsletter 16 imi-pq-net 2012-11
 
Surse alternative de finantare dn ro
Surse alternative de finantare dn roSurse alternative de finantare dn ro
Surse alternative de finantare dn ro
 
Jurnal CDIMM nr. 12/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 12/2016_Europe Direct MaramuresJurnal CDIMM nr. 12/2016_Europe Direct Maramures
Jurnal CDIMM nr. 12/2016_Europe Direct Maramures
 

Más de Programul Operational Regional

Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...Programul Operational Regional
 
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene Programul Operational Regional
 

Más de Programul Operational Regional (20)

Revista Regio nr.31
Revista Regio nr.31Revista Regio nr.31
Revista Regio nr.31
 
Prezentare proiecte Regio regiunea Vest
Prezentare proiecte Regio regiunea VestPrezentare proiecte Regio regiunea Vest
Prezentare proiecte Regio regiunea Vest
 
Proiecte Regio în judetul Brăila
Proiecte Regio în judetul BrăilaProiecte Regio în judetul Brăila
Proiecte Regio în judetul Brăila
 
Evaluarea activităţilor Regio
Evaluarea activităţilor RegioEvaluarea activităţilor Regio
Evaluarea activităţilor Regio
 
Proiecte in regiunea SUD-VEST OLTENIA
Proiecte in regiunea SUD-VEST OLTENIA Proiecte in regiunea SUD-VEST OLTENIA
Proiecte in regiunea SUD-VEST OLTENIA
 
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier Muzeul Regiunii Porţilor de Fier
Muzeul Regiunii Porţilor de Fier
 
Proiectele Regio din regiunea București Ilfov
Proiectele Regio din regiunea București IlfovProiectele Regio din regiunea București Ilfov
Proiectele Regio din regiunea București Ilfov
 
Revista Regio nr.30 iulie 2014
Revista Regio nr.30 iulie 2014Revista Regio nr.30 iulie 2014
Revista Regio nr.30 iulie 2014
 
Revista Regio nr.29
Revista Regio nr.29 Revista Regio nr.29
Revista Regio nr.29
 
Revista Regio nr.25
Revista Regio nr.25Revista Regio nr.25
Revista Regio nr.25
 
Stadiul implementării Regio - Noiembrie 2013
Stadiul implementării Regio - Noiembrie 2013Stadiul implementării Regio - Noiembrie 2013
Stadiul implementării Regio - Noiembrie 2013
 
Peştera Ialomicioarei din Buşteni
Peştera Ialomicioarei din BuşteniPeştera Ialomicioarei din Buşteni
Peştera Ialomicioarei din Buşteni
 
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
Informare privind activitățile desfășurate în grupurile de lucru subsecvente ...
 
Proiecte Regio în judeţul Ilfov
Proiecte Regio în judeţul IlfovProiecte Regio în judeţul Ilfov
Proiecte Regio în judeţul Ilfov
 
Promovarea Regio în regiunea Bucuresti-Ilfov
Promovarea Regio în regiunea Bucuresti-IlfovPromovarea Regio în regiunea Bucuresti-Ilfov
Promovarea Regio în regiunea Bucuresti-Ilfov
 
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene
Strategia de comunicare a Reprezentanţei Comisiei Europene
 
Promovarea Regio în Municipiul Toplița
Promovarea Regio în Municipiul ToplițaPromovarea Regio în Municipiul Toplița
Promovarea Regio în Municipiul Toplița
 
Proiecte Regio în judeţul Brăila
Proiecte Regio în judeţul BrăilaProiecte Regio în judeţul Brăila
Proiecte Regio în judeţul Brăila
 
Acţiuni de comunicare Regio în judeţul Prahova
Acţiuni de comunicare Regio în judeţul PrahovaAcţiuni de comunicare Regio în judeţul Prahova
Acţiuni de comunicare Regio în judeţul Prahova
 
Proiecte Regio-Strategia şi planul de comunicare
Proiecte Regio-Strategia şi planul de comunicare Proiecte Regio-Strategia şi planul de comunicare
Proiecte Regio-Strategia şi planul de comunicare
 

Revista Regio nr.27 - centre de afaceri, microintreprinderi, retehnologizare, performanta energetica

  • 1. Nr. 27, Aprilie 2014 REGIO SUSŢINE DEZVOLTAREA AFACERILOR Interviu cu Dragoş Anastasiu, proprietarul Grupului Eurolines: „Sunt decis să accesez fonduri europene“ Documentul consultativ POR 2014-2020, în dezbatere publică! Proiectul prin care au fost restaurate, cu fonduri Regio, frescele Bisericii „Pogorârea Sfântului Duh“ din Mănăstirea Dragomirna, judeţul Suceava, a câştigat Premiul Uniunii Europene pentru conservarea patrimoniului cultural — Europa Nostra 2014. Votaţi până pe 22 aprilie 2014 pe site-ul Europa Nostra, http://vote.europanostra.org/, pentru ca proiectul să primească şi Premiul Publicului 2014!
  • 2. www.inforegio.ro2 e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro Tel.: 0372 11 14 09 REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOI REDACTORI: Bogdan MUNTEANU Vlad BÂRLEANU Alice-Claudia GHERMAN Elena ALEXA SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCU CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU Coordonator proiect AM POR: Andreea MIHĂLCIOIU Editorial Ovidiu NAHOI www.inforegio.ro N u se poate imagina o viaţă mai bună, în oricare dintre regiunile Uniunii Europene, fără stimularea mediului de afaceri. Fie că este vorba de sprijinirea afacerilor aflate la început, fie de fi- nanţarea unor afaceri în desfăşurare, fondurile Regio constituie un sprijin important. Un mediu de afaceri robust contribuie la dezvoltarea regiunilor rămase în urmă, oferind oportunităţi de angajare, şi la creşterea competitivităţii regiunilor care deja au atins un anumit grad de dezvoltare. Iar un mediu de afaceri sănătos contribuie la creşterea coeziunii europene. De altfel, noua politică de coeziune a Uniunii Europene pune accentul, pentru următorii şapte ani, tocmai pe sprijinirea afacerilor. Politica de coeziune devine, astfel, o adevărată politică de investiţii în crearea de lo- curi de muncă, îndeosebi prin intermediul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM). De aici şi o schimbare fundamentală a filosofiei cheltuirii banilor europeni: accentul se mută pe eficienţa investiţiilor, pe contribuţia lor la crearea de locuri de muncă, la creşterea competitivităţii. Alocarea fondurilor va urmări, de aici înainte, atingerea unor rezultate concrete, măsurabile. Aşa cum spunea, nu demult, comisarul pentru politică regională, Johannes Hahn, într-o întâlnire cu reprezentanţi ai presei din România, Uniunea Europeană va continua să investească în proiecte de infra- structură, mai ales în statele şi regiunile mai sărace. Însă aceste proiecte nu se vor realiza de dragul infrastructurii, ci pentru a contribui la dezvoltarea afacerilor şi la creşterea competitivităţii în regiunile respective. Cum răspunde România acestor noi cerinţe europene? Veţi găsi în pa- ginile revistei noastre exemple de bune practici din diferite regiuni. Sunt proiecte deja realizate, pentru sprijinirea mediului de afaceri şi mai ales a sectorului IMM. Le veţi putea compara cu exemple din alte state membre. Şi, pentru că suntem la începutul unei noi perioade de finanţare, vă propunem o privire de ansamblu asupra documentului consultativ al Pro- gramului Operaţional Regional 2014-2020. Nu înainte de a vă lansa, şi pe această cale, invitaţia de a vă implica în dezbaterea acestui important proiect. AFACERI ŞI COEZIUNE EUROPEANĂ SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORII Doriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de par- teneriat local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi investiţional sau prin tradiţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european? Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anu- mitor instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea Europeană? Suntem deschişi tuturor semnalelor dum­neavoastră şi orice contribuţie va fi uti- lă pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre. Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum­nea­voastră pe adresa: regio@mdrap.ro. Contribuţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot acolo veţi primi din partea redactorilor noştri răspunsuri la eventualele întrebări. FONDUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ UNIUNEA EUROPEANĂ Instrumente Structurale 2007-2013
  • 3. APRILIE 2014 3 D upă ce au primit premiul Uniunii Euro- pene pentru conservarea patrimoniu- lui cultural — „Europa Nostra 2014“, frescele bisericii „Pogorârea Sfântului Duh“ din cadrul complexului Mânăstirea Dra- gomirna, judeţul Suceava, concurează acum pentru a obţine şi Premiul Publicului 2014. În perioada 2009-2012, frescele Bisericii „Pogorârea Sfântului Duh“ au fost restaura- te în cadrul proiectului Regio „Restaurarea şi conservarea patrimoniului cultural şi moderni- zarea infrastructurii conexe la Mănăstirea Dra- gomirna“. Valoarea totală a proiectului a fost de 25,7 milioane de lei, din care contribuţia nerambursabilă a UE a totalizat 17,8 milioane de lei. Astfel, au fost redate patrimoniului naţio- nal şi mondial o serie de picturi murale de o frumuseţe şi valoare inestimabile, realizate la începutul secolului al XVIII-lea, de către zugra- vii popa Crăciun Mătieş, popa Ignat şi Gligorie, formaţi în şcoala de pictură moldovenească tradiţională. Frescele au fost restaurate de o echipă de 50 de specialişti şi studenţi din mai multe ţări, sub conducerea conf. univ.dr. Car- men Cecilia Solomonea de la Universitatea de Arte „G.Enescu“ din Iaşi. Puteţi vota frescele bisericii Mânăstirii Dra- gomirna pe site-ul vote.europanostra.org, până pe 22 aprilie şi astfel veţi ajuta Drago- mirna să primească Premiul Publicului. Câşti- gătorul va fi anunţat pe 5 mai 2014, în cursul ceremoniei de acordare a Premiilor UE pentru patrimoniu cultural, organizate la Burgtheater din Viena, sub patronajul preşedintelui Austri- ei, Heinz Fischer. (Alice Gherman) VOTAŢI PENTRU FRESCELE BISERICII DRAGOMIRNA! 04 FOCUS Programele UE pentru dezvoltarea mediului de afaceri 06 FONDURI EUROPENE Documentul consultativ POR 2014-2020, gata pentru dezbaterea publică! 08 INTERVIU Dragoş Anastasiu, proprietarul Grupului Eurolines: „Sunt decis să accesez fonduri europene, pentru că noi chiar avem resurse şi merită să le accesăm“ 10 ŞTIRI REGIONALE 12 SEMNAL EUROPEAN Comisia Europeană cere statelor UE să-şi protejeze muncitorii casnici 13 DOSAR Proiecte Regio pentru dezvoltarea afacerilor şi crearea locurilor de muncă 26 REGIUNI EUROPENE Spiritul antreprenorial, încurajat la Universitatea daneză din Århus Letonia culege roadele tehnologiei moderne în procesarea şi stocarea fructelor 30 INFORMAŢII UTILE 31 ALT FEL DE ŞTIRI Obiceiuri inedite de Paşte în Europa SUMAR
  • 4. www.inforegio.ro4 Focus VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro E xecutivul european şi-a fixat două direcţii principale prin care să protejeze şi să încu- rajeze dezvoltarea mediului de afaceri din statele membre ale Uniunii Europene. Prima direcţie se referă la stimularea antreprenoria- tului şi a iniţiativei în business, iar a doua, la susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) deja în func- ţiune. De asemenea, Comisia este preocupată în mod special de an- treprenoriatul feminin, dezvoltarea meşteşugurilor şi întreprinderilor economico-sociale. SMALL BUSINESS ACT: POLITICI PENTRU BAZA ECONOMIEI EUROPENE Adoptat în iunie 2008, în debutul crizei economice, Small Business Act (strategia europeană pentru sectorul IMM-SBA) reflectă voinţa politică a Executivului de la Bruxelles de a re- cunoaşte rolul central al IMM-urilor în economia UE. Pentru prima dată, un document oficial stipulează concret un cadru comprehensiv de politici ce vizează aceste firme, pentru UE şi pentru statele sale membre. Sco- pul său este îmbunătăţirea abordă- rii generale faţă de antreprenoriat, ancorarea definitivă a principiului „gândeşte la nivel micro, mai întâi“ în formularea de politici — de la re- glementare până la serviciile publice PROGRAMELE UE PENTRU DEZVOLTAREA MEDIULUI DE AFACERI Există 20 de milioane de IMM-uri în UE, reprezentând 99% din numărul total al firmelor din blocul comunitar, iar criza a îngreunat mult accesul acestora la finanţare. Plecând de la aceste realităţi, Comisia Europeană (CE) emite permanent strategii şi politici pentru ca statele membre să protejeze principala lor sursă de dezvoltare: firmele private. O direcţie de acţiune colaterală a CE este îmbunătăţirea mediului de afaceri, unde uşurarea procedurilor de a demara o afacere de la zero, aşa-numitul start-up, joacă un rol central. Pentru a ilustra în mod con- cret efectele măsurilor gândite de UE şi aplicate de statele membre, e ne- voie, din nou, de un recurs la statis- tică. În 2007, durata şi costul mediu pentru a înfiinţa un SRL era de 12 zile şi de 485 de euro. În 2012, acestea au scăzut la aproximativ 5 zile şi la 372 de euro. Din 2011, s-a stabilit o nouă ţintă pentru toate statele membre, respectiv scăderea duratei de înfiin- ţare a unui IMM la 3 zile şi la un cost de 100 de euro până în 2012. Potrivit CE, doar trei state îndeplinesc aces- te obiective: România, Danemarca şi Slovenia. Comisia este preocupată inclusiv de transferul afacerilor, în condiţiile în care aproximativ 450.000 de fir- me, care aduc 2 milioane de locuri de muncă, sunt transferate anual în — şi promovarea IMM-urilor prin re- zolvarea problemelor care le frânea- ză dezvoltarea. SBA se aplică tuturor firmelor independente care au mai puţin de 250 de angajaţi. Sintetic, acest do- cument este un set de 10 principii care ar trebui să călăuzească atât crearea, cât şi implementarea de politici la nivel naţional şi în UE. SBA este şi un pachet ambiţios de măsuri noi, concrete şi vizionare, conţinând inclusiv patru propuneri legislative care transpun aceste mă- suri în practică. PROPUNERILE LEGISLATIVE ALE SBA • Un nou Regulament General de Exceptare pe Categorii de Ajutoare. Acesta reduce demersurile administra- tive pe care le implică acordarea de ajutoare de stat, prin creşterea la 26 a numărului de categorii de ajutoare de stat a căror notificare către Comisie nu este obligatorie, precum şi prin consolidarea sub forma unui text unic şi armoni- zarea normelor prevăzute anterior de cinci regula- mente diferite. • O reglementare ce conferă un Statut de Companie Privată Europeană care facilitează stabilirea şi desfăşurarea de mici afaceri în interiorul UE. • O directivă asupra redu- cerii cotei de TVA pentru servicii furnizate la nivel local şi cele intensive (este vorba despre serviciile care folosesc intensiv forţa de muncă, stabilite prin Directiva 18/2006, precum serviciile de mici reparaţii sau cele de îngrijire la do- miciliu), care sunt asigurate de IMM-uri. • Un amendament la Directiva Plăţilor Întârziate pentru a se asigura că IMM-urile sunt plătite la timp pentru toate tranzacţiile comerciale. Documentul a fost sprijinit politic de Consiliul de Miniştri al UE în decembrie 2008, pentru a asigura angajamentul total al Comisiei şi al statelor membre, dar şi pentru a asigura monitori- zarea periodică şi implementarea sa.
  • 5. APRILIE 2014 5 Focus UE. Executivul european identifică în acest moment bariere, mai ales de ordin birocratic, în transferul mai facil al afacerilor în fiecare stat membru. S-au creat grupuri de ex- perţi la nivelul fiecărei ţări, pentru a identifica aceste piedici, urmând ca soluţiile să fie propuse ulterior. EDUCAŢIE ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA MEDIULUI DE AFACERI Un alt document esenţial de poli- tici UE este Planul de Acţiune Antre- prenorială 2020 (Entrepreneurship 2020 Action Plan), menit să stimule- ze potenţialul antreprenorial. Planul se bazează pe trei piloni: educaţie şi instruire antreprenorială, crearea unui mediu unde antreprenorii se pot dezvolta şi crearea unor modele de urmat. Planul de acţiune şi măsurile- cheie ale acestuia vor fi monitorizate de Comisie prin politica sa de com- petitivitate şi de politici industriale şi prin mecanismele de guvernanţă ale Small Business Act. În privinţa promovării antrepre- noriatului, programul Erasmus pen- tru tinerii întreprinzători este deja un program-emblemă. Acesta este, de fapt, un program de schimb care le dă şansa tinerilor doritori să în- ceapă o afacere, sau celor care deja au demarat una, să înveţe de la pro- prietari experimentaţi care deţin mici afaceri, localizaţi în alte state UE. Schimbul de experienţă are loc în timpul unei şederi la antrepreno- rul-gazdă, care-l ajută pe proaspă- tul patron să deprindă competenţele necesare pentru a conduce un busi- ness. Gazda beneficiază, la rându-i, de o perspectivă proaspătă asupra propriei afaceri, apoi are oportu- nitatea de a colabora cu parteneri străini şi, prin urmare, de a învăţa despre noi pieţe. Şederea tânărului antreprenor este parţial finanţată de Uniunea Europeană, aceasta susţi- nând o parte din costurile de trans- port, dar şi cele de trai din timpul vi- zitei. Sprijinul financiar este calculat lunar şi reflectă cheltuielile generale de trai pentru ţara de şedere, fiind detaliat pe http://goo.gl/jy6Gki. REŢELE EUROPENE PENTRU ANTREPRENORI Complementar cu Erasmus, Co- misia a lansat programe şi pentru femeile antreprenor, pentru minori- tăţi, pentru meşteşugari şi microîn- treprinderi sau pentru afacerile de familie. De pildă, în 15 noiembrie 2011, sub preşedinţia poloneză a UE, a fost inaugurată, la Varşovia, Re- ţeaua Europeană a Mentorilor pen- tru Femeile Antreprenor. România este unul dintre cele 17 state care au intrat în reţeaua ce oferă consul- tanţă şi sprijin femeilor care doresc să înfiinţeze o firmă, să-şi dezvolte şi să-şi administreze eficient afacerea în primii patru ani de funcţionare. Nu în ultimul rând, UE ajută fir- mele să-şi dezvolte şi să-şi promo- veze activităţile internaţionale şi le facilitează accesul la pieţele globale. Antreprenorii care au nevoie de infor- maţii privind pieţele de desfacere şi cadrul legal, inclusiv de parteneriat tehnologic, au acces la Reţeaua Eu- ropeană a Antreprenorilor (Enterprise Europe Network), formată din 600 de parteneri din peste 40 de ţări printre care se numără şi România, prin par- ticiparea ADR Nord-Vest, ADR Centru şi ADR Bucureşti-Ilfov. Internaţiona- lizarea înseamnă, de asemenea, cu- noaşterea standardelor şi respectarea procedurilor de atestare. CE oferă, în acest moment, toate ghidurile prac- tice şi legislative pentru a accesa cât mai multe pieţe. Măsurile şi politicile gândite de UE pentru mediul de busi- ness sunt greu de epuizat, mai ales că acestea se îmbunătăţesc permanent. De pildă, una dintre preocupările re- cente ale CE este uşurarea accesului IMM-urilor la finanţare, în contextul crizei globale. Unul dintre responsa- bilii cu aceste politici este comisarul pentru Industrie şi Antreprenoriat, vicepreşedintele CE, Antonio Tajani. Obiectivul Directoratului General al lui Tajani este acela de a se asigura că politicile UE contribuie la compe- titivitatea întreprinderilor din toate statele membre. „ATENŢIA NOASTRĂ - ŞI UNA DINTRE PRIORITĂŢILE MELE – SE ÎNDREAPTĂ SPRE SPRIJINIREA IMM-URILOR ÎN A-ŞI GĂSI FINANŢAREA DE CARE AU NEVOIE“ – ANTONIO TAJANI, VICEPREŞEDINTELE CE ŞI COMISAR PENTRU MEDIUL DE AFACERI ŞI INDUSTRIE — Antonio Tajani Vicepreşedinte al Comisiei Europene
  • 6. www.inforegio.ro6 Fonduri europene DOCUMENTUL CONSULTATIV POR 2014-2020, GATA PENTRU DEZBATEREA PUBLICĂ! OVIDIU NAHOI regio@mdrap.ro P roiectul Programului Opera­ ţional Regional 2014-2020 pre­vede 11 Axe prioritare şi răspunde unui număr de opt Obiective Tematice. Fondurile prevă- zute pentru POR 2014-2020 depăşesc 6,4 miliarde de euro. Potrivit documentului, POR 2014 – 2020 îşi propune ca obiectiv general creşterea competitivităţii economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru comunităţile locale şi regio- nale. Intenţiile vizate de autorităţile române se corelează cu obiectivul european privind creşterea compe- titivităţii regiunilor şi promovarea echităţii sociale. Principalele mij- loace pentru atingerea obiectivului general sunt sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, îmbunătăţirea infrastructurii şi a serviciilor, care să asigure o dezvoltare sustenabilă a regiunilor, valorificarea eficientă a resurselor fiecărei regiuni, valorifica- rea potenţialului lor de inovare şi de asimilare a progresului tehnologic. În urma analizelor efectuate pri­ vind implementarea POR 2007-2013, cunoscut şi ca programul Regio, auto- rii documentului au ajuns la conclu- zia că trebuie menţinute o serie de priorităţi din vechiul program, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii de transport, educaţionale sau de sănă- tate.Acestea sunt însă completate cu priorităţi noi, impuse de necesitatea modernizării economiei româneşti, dar şi în concordanţă cu noua politi- că de coeziune a UE şi cu obiectivele Strategiei UE 2020. În acelaşi timp, sunt prevăzute in- vestiţii diferenţiate în funcţie de spe- cificul regiunilor şi de gradul lor de dezvoltare. POR 2014 – 2020 vizează atât regiunile cele mai sărace, în sco- pul reducerii decalajelor de dezvol- tare, cât şi regiunile mai dezvoltate, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional (AM POR) a publicat prima versiune de lucru a documentului consultativ al Programului Operaţional Regional 2014-2020. Documentul este accesibil pe site-ul www.inforegio.ro. pentru a contribui la creşterea com- petitivităţii acestora. În formularea obiectivelor pro- gramului s-a ţinut cont de evoluţiile sociale şi economice din România ul- timilor ani: contextul crizei globale; adâncirea disparităţilor urban-rural şi dintre regiuni şi judeţe; ritmurile mici de creştere economică din ulti- mii ani, care nu susţin apropierea ni- velului de trai de media europeană; nivelul redus al salarizării celei mai mari părţi a populaţiei şi gradul scă- zut de ocupare a forţei de muncă; nivelul scăzut de educaţie terţiară a populaţiei, în comparaţie cu media europeană; nivelul mare al abando- nului şcolar timpuriu; gradul ridicat de ocupare în agricultură; accesi- bilitatea scăzută a unor regiuni, cu efecte negative asupra dezvoltării acestora; scăderea investiţiilor stră- ine directe şi concentrarea acestora, îndeosebi în regiunea Bucureşti-Il- fov; infrastructura de afaceri distri- buită inegal pe teritoriul ţării; gradul mic de atractivitate pentru investiţii în mediul rural şi în oraşele mici; transferul tehnologic scăzut dintre mediul academic şi cel de afaceri; potenţialul turistic nevalorificat al multor regiuni şi localităţi. Programul propune abordări di- ferenţiate ale problemelor specifice fiecărei regiuni, urmând ca procesul de luare a deciziilor la nivel naţional să reflecte acest lucru. Comentariile partenerilor de dia- log pot fi trimise la adresa de email programareregionala@mdrap.ro DACIAN CIOLOŞ: „ROMÂNIA A PROGRESAT FOARTE MULT ÎN DIALOGUL CU COMISIA EUROPEANĂ“ • Comisia Europeană insistă în mod deosebit asupra calităţii documentelor de programare pentru perioa- da 2014-2020. În dialogul cu cetăţenii, desfăşurat la Bucureşti în 17 martie, comisarul pentru Agricul- tură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, a remarcat progresele înregistrate de România în elaborarea documentelor transmise Comisiei. • „În ceea ce priveşte Acordul de Parteneriat 2014-2020, au avut loc deja mai multe discuţii informale pe texte, între Comisia Europeană şi România. Comisia Euro- peană a insistat tot timpul pe calitatea procesului de elaborare a strategiei care va fi negociată în Acordul de Parteneriat, mai degrabă decât pe calendar. Sigur că, la un moment dat, şi calen- darul este important şi nu trebuie să existe întârzieri mari. Dar pentru Comisia Europeană, importantă este calitatea, conţinutul strategiilor. Există încă anu- mite strategii sectoriale, pe transporturi, pe competiti- vitate, unde Comisia Euro- peană a sugerat să se mai lucreze, pentru mai multă consistenţă. Însă, faţă de formulările precedente, care au fost consultate tot informal de către Comisia Europeană, s-a progresat foarte mult“, a afirmat comisarul Cioloş.
  • 7. APRILIE 2014 7 Fonduri europene Îmbunătăţirea activităţilor de transfer tehnologic FEDR 100 OT 1 — consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi a inovării Promovarea investiţiior de afaceri în inovare şi cercetare, dezvoltarea legăturilor şi a sinergiilor între întreprinderi, centre de cercetare- dezvoltare şi de educaţie, în special dezvoltarea produselor şi serviciilor, transfer tehnologic, inovare socială, networking, clustere Crearea şi dezvoltarea entităţilor de inovare şi transfer tehnologic în vederea creşterii capacităţii acestora de a realiza servicii tehnologice specifice pentru a stimula iniţiativele inovative, susţinerea şi dezvoltarea întreprinderilor inovative Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii FEDR 200 OT 3 — îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii Promovarea spiritului antreprenorial, în special prin facilitarea exploatării economice a ideilor noi şi prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoare de afaceri Sprijinirea dezvoltării IMM-urilor în vederea creşterii competitivităţii economiilor regionale şi crearea de noi locuri de muncă FEDR 500 Sprijinirea creării şi extinderea capacităţilor avansate de producţie şi dezvoltarea serviciilor Îmbunătăţirea capacităţilor avansate de dezvoltare a produselor şi a serviciilor IMM- urilor, în vederea creşterii competitivităţii economiilor regionale şi creării locurilor de muncă Eficienţa energetică în clădiri publice FEDR 300 OT 4 — sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele Sprjinirea eficienţei energetice şi utilizarea energiei regenerabile în infrastructura publică, inclusiv clădiri publice şi în sectorul locuinţelor Îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădirile publice Sprijinirea dezvoltării urbane FEDR 852,63 OT 4 — sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon în toate sectoarele Sprijinirea eficienţei energetice şi utilizarea energiei regenerabile în infrastructura publică, inclusiv clădiri publice, şi în sectorul locuinţelor Îmbunătăţirea eficienţei energetice în clădirile rezidenţiale şi sistemele de iluminat public FEDR 1.658,60 Promovarea strategiilor de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru toate tipurile de teritoriu, în particular zone urbane, inclusiv promovarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană şi a unor măsuri relevante pentru atenuarea adaptărilor climatice Dezvoltarea unui transport public urban ecologic, în special electric, şi stimularea deplasărilor nemotorizate în oraşe. FEDR 170,39 OT 6 — protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor Acţiuni pentru îmbunătăţirea mediului urban, revitalizarea oraşelor, regenerarea şi decontaminarea siturilor poluate şi promovarea măsurilor pentru reducerea zgomotului Promovarea regenerării şi revitalizării zonelor urbane în scopul creşterii atractivităţii mediului urban Diversificarea economiilor locale prin dezvoltarea durabilă a turismului FEDR 316,43 OT 6 — protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor Conservarea, protecţia, promovarea şi dezvoltarea patrimoniului natural şi cultural Valorificarea economică durabilă a potenţialului turistic cultural şi natural al regiunilor Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere de importanţă regională şi locală FEDR 1.113 OT 7 — promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore Stimularea mobilităţii regionale prin conectarea infrastructurilor rutiere regionale la infrastructura TEN-T Creşterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale şi urbane situate în proximitatea reţelei TEN-T Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale FEDR 400 OT 9 — promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei Investiţiile în infrastructurile sanitare şi sociale care contribuie la dezvoltarea la nivel naţional, regional şi local, reducând inegalităţile în ceea ce priveşte starea de sănătate, precum şi trecerea de la serviciile instituţionale la serviciile prestate de colectivităţile locale Dezvoltarea accesibilităţii şi calităţii serviciilor sociale şi medicale acordate şi stimularea trecerii de la serviciile instituţionalizate la serviciile acordate în cadrul comunităţii Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul urban FEDR 100 OT 9 — promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei Sprijinirea regenerării economice şi sociale a comunităţilor defavorizate din mediul urban şi rural Reducerea concentrării spaţiale a sărăciei, prin asigurarea unor condiţii proprii de locuit pentru comunităţile defavorizate, precum şi prin asigurarea acestora cu servicii de bază — medicale, educaţionale, sociale în vederea creşterii gradului de ocupare şi incluziune socială a acestora Îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale FEDR 350 OT 10 — investiţiile în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii Investiţiile în educaţie, competenţe şi învăţare pe tot parcursul vieţii prin dezvoltarea infrastructurilor de educaţie şi formare Îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurii educaţionale pentru asigurarea premiselor materiale necesare unui proces educaţional la nivel european şi creşterea participării populaţiei şcolare şi a adulţilor la procesul educaţional Îmbunătăţirea activităţii cadastrale FEDR 300 OT 11 — Capacitate administrativă Dezvoltarea gradului de acoperire geografică şi incluziune a înregistrării proprietăţilor în Sistemul Integrat de Cadastru şi Carte Funciară Asistenţă tehnică FEDR 110 - N/A - - N/A - FEDR 6.471 Axa prioritară Fondul din care se finanţează Sprijinul din partea Uniunii (mil EUR) Obiectiv tematic Priorităţi de investiţii Obiective specifice corespunzătoare priorităţii de investiţii PREZENTARE GENERALĂ A STRATEGIEI DE INVESTIŢII A PROGRAMULUI
  • 8. www.inforegio.ro8 Interviu „SUNT DECIS SĂ ACCESEZ FONDURI EUROPENE, PENTRU CĂ NOI CHIAR AVEM RESURSE ŞI MERITĂ SĂ LE ACCESĂM“ BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro REGIO: Cei mai mulţi dintre anii de când România este stat mem- bru UE au fost de criză economică. Cât de dură a fost lecţia pentru mediul de afaceri de la noi? Dragoş Anastasiu: Teoria mea este că am avut o criză scurtă şi anume în perioada 2008, spre final, Cu 20 de firme în România, Germania şi Republica Moldova, Grupul Eurolines a avut o cifră de afaceri de 75 milioane de euro în 2013, în creştere cu 30% faţă de 2012. O creştere a cifrei de afaceri de cel puţin 20% este aşteptată pentru anul în curs. Acţionar principal şi preşedinte al grupului, Dragoş Anastasiu ne-a împărtăşit perspectiva sa despre oportunităţile actuale ale economiei româneşti şi despre dorinţa sa de a se implica în atragerea de fonduri europene. şi în 2009. În rest, nu este vorba despre criză, asta a fost şi este nor- malitatea. Şocul a fost însă impresi- onant şi a adus o schimbare radicală în modul în care se face business. Oamenii au învăţat cum este să faci DRAGOŞ ANASTASIU, PROPRIETARUL GRUPULUI EUROLINES: FOTO:www.travellermagazin.ro
  • 9. APRILIE 2014 9 Interviu business împotriva valului. Valorile încep să se aşeze, rezistă şi se dez- voltă cei care înţeleg realităţile. Mulţi au învăţat, dar şi mai mulţi nu au învăţat nici până astăzi şi trag consecinţele: stagnare sau scăderi. REGIO: De ce vorbim de fondu- rile europene ca despre o opor- tunitate teoretică, dar încă prea puţin valorificată? Dragoş Anastasiu: Pentru că nici autorităţile şi nici antreprenorii din România nu au înţeles exact care este oportunitatea şi ce trebuie să facă pentru a o valorifica. Autorită- ţile au complicat şi mai mult o biro- craţie deja existentă şi au îngreunat formele de accesare, iar antrepre- norii au făcut mai multe greşeli. Unii au crezut că apare o vacă de muls şi au făcut proiecte nerealiste. Alţii nu au fost informaţi şi au făcut proiecte greşite. Au mai fost şi unii care nu au ştiut despre oportunităţi sau au ştiut, dar nu au dorit să se implice în zona respectivă. Până la urmă, este vorba despre lipsă de profesionalism pe ambele planuri — public şi privat. Şi, dacă pe ici pe colo mai apare şi reaua credinţă sau lipsa de trans- parenţă, iată imaginea de ansamblu în urma căreia suferim cu toţii. REGIO: Aţi accesat sau doriţi să accesaţi fonduri europene prin firmele pe care le conduceţi? Dragoş Anastasiu: Nu am acce- sat tocmai pentru că mi s-a părut complicat şi nu am vrut să intru în competiţie cu tot felul de proiecte făcute pe cu totul alte criterii decât profesioniste şi unde probabil nu aş fi avut şanse. Dar în perioada 2014- 2020 sunt decis să accesez fonduri europene, pentru că lucrurile s-au mai aşezat şi noi chiar avem resurse şi merită să le accesăm. REGIO: Ce ramuri economice sau ce strategii pot scoate Europa din criza prelungită? Dragoş Anastasiu: Mi-e greu să mă refer la întreaga Europă, pen- tru că nu cred că am imaginea de ansamblu şi cred că Europa este atât de mare, încât nu putem ge- neraliza. Dar mă pot referi în speci- al la turism, care atât în România, cât şi în Europa se poate dezvolta imens. China a devenit, în 2013, ţara principală emiţătoare de tu- rişti. A depăşit Germania. Apoi exis- tă India sau Brazilia… De peste tot putem atrage turişti şi exporta, ast- fel, natura. REGIO: Cum poate deveni Ro- mânia mai atractivă pentru in- vestitorii şi turiştii europeni? Dragoş Anastasiu: Pentru in- vestitori: imagine mai bună, care începe cu modul în care vorbesc politicienii la televizor, apoi predic- tibilitate şi simplificare birocratică. Cât despre fiscalitate, sigur că se poate îmbunătăţi, dar nu stăm chiar aşa de rău. Problema este la taxa- rea muncii, care trebuie să scadă. Pentru turişti: tot o imagine mai bună a României, cum am spus an- terior, dar şi o mişcare mai dinami- că a mediului privat care să depis- teze oportunităţile, să se focuseze şi să-şi profesionalizeze modalităţi- le private de promovare: calitatea serviciilor, calitatea materialelor de promovare, a filmelor etc. REGIO: Aveţi câteva lecţii-che- ie de business pe care le-aţi putea împărtăşi celor care cutează să se îndrepte spre acest domeniu? Dragoş Anastasiu: Nu cred că putem vorbi despre calităţi anume pentru un domeniu sau altul. Ideea de bază este că antreprenoriatul nu este despre şmecherie şi nici despre „merge şi aşa“, ci despre muncă, implicare, perseverenţă, onestitate, nume şi renume şi alte valori simila- re. Cadrul pe care ni-l oferă statul român este mult sub ideal, iar noi suntem încă mult sub cadrul oferit. Trebuie să încetăm să ne lamentăm şi să tot cerem de la stat. Trebuie să îmbunătăţim propria activitate, propria atitudine şi mentalitate. La nivel de companii, trebuie să implementăm o nouă cultură orga- nizaţională, bazată pe servicii de calitate superioară. Trebuie să vi- zăm excelenţa şi să ne înconjurăm de oameni care gândesc la fel. Tre- buie să creăm best practices (bune practici, n.r.) autohtone şi modele pe care ceilalţi să le urmeze. Sunt convins că aşa vom avea succes! Trebuie să încetăm să ne lamentăm şi să tot cerem de la stat. Trebuie să îmbunătăţim propria activitate, propria atitudine şi mentalitate.
  • 10. www.inforegio.ro10 Ştiri regionale NORD-VEST NORD-EST VEST CENTRU UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, ÎN TOPUL CE Recunoaştere europeană importantă pentru o instituţie de învăţământ de top din România! Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca va intra în topul 500 al universităţilor ce va fi lansat în luna aprilie 2014 de către Comisia Europeană (CE). Topul realizat de CE are la bază criterii ca reputaţia pentru cercetare, calitatea predării şi învăţării, orientarea internaţională, succesul transferului de cunoştinţe şi contribuţia la dezvoltarea regională. În total, 11 universităţi din România s-au înscris în competiţia pentru acest top, dar numai Babeş-Bolyai şi Universitatea Bucureşti au reuşit să îndeplinească criteriile specialiştilor pentru Top 500. SESIZĂRI ON-LINE LA BOTOŞANI Problemele locuitorilor din Botoşani vor ajunge mai ra- pid şi mai uşor la cunoştinţa edililor. Primăria va im- plementa un program special prin care botoşănenii îşi vor putea face cunoscute doleanţele şi nemulţumirile. Ideea softului pentru sugestii şi reclamaţii a venit ca urmare a numărului mare de persoane înscrise pe lis- tele de audienţe. Prin transmiterea sesizărilor on-line, timpul de rezolvare se va scurta considerabil, iar edilii vor şti exact ce probleme sunt în municipiu. În plus, re- prezentanţii primăriei îi vor premia pe cei care prezintă pe soft-ul respectiv cele mai multe probleme de ordin administrativ sau edilitar. CASTELUL CORVINILOR DEVINE MUZEU „VIU“ Unul dintre principalele puncte de atracţie turistică din judeţul Hunedoara îşi aşteaptă vizitatorii cu multe no- utăţi. La Castelul Corvinilor, turiştii se vor putea „echi- pa“ cu armurile şi piesele vestimentare expuse, se vor putea fotografia alături de personaje din secolele tre- cute sau vor avea posibilitatea de a testa meserii vechi. Angajaţii muzeului şi voluntarii au amenajat şi o fieră- rie medievală în aripa administrativă a monumentului istoric. Exponatele provin din donaţiile localnicilor din satele din împrejurimile Hunedoarei. Castelul Corvinilor devine astfel un muzeu „viu“, care aşteaptă din ce în ce mai mulţi turişti. Anul trecut, obiectivul turistic a atras peste 300.000 de vizitatori. SISTEME DE SUPRAVEGHERE ÎN ŞCOLILE ŞI CREŞELE DIN BRAŞOV Primăria din Braşov are grijă de siguranţa copiilor în- scrişi în sistemul de învăţământ. Din luna aprilie, în mai multe şcoli generale din oraş vor funcţiona camere de supraveghere. Investiţia, care se ridică la circa 2 milioane de lei, este foarte importantă pentru siguran- ţa copiilor. Proiectul, testat deocamdată în 9 şcoli ge- nerale, a inclus şi sistemul de detectare a incendiilor şi cel antiefracţie, care va fi conectat la dispeceratul Poliţiei Locale. În viitor, sistemul va fi extins la toate unităţile de învăţământ. În plus, edilii au decis instala- rea de camere de supraveghere şi în creşele din oraş, pentru prevenirea abuzurilor şi pentru ca părinţii să stea mai liniştiţi la serviciu. FOTO:informatorulmoldovei.ro
  • 11. APRILIE 2014 11 Ştiri regionale SUD-VEST OLTENIA SUD-EST SUD MUNTENIA BUCUREŞTI -ILFOV PODUL CALAFAT-VIDIN NE-A CRESCUT EXPORTURILE Schimburile comerciale dintre România şi Bulgaria au crescut substanţial datorită podului Calafat-Vidin. Ţara noastră a devenit al treilea partener comercial al vecinilor de la sud, conform agenţiei de presă No- vinite. Exporturile româneşti în Bulgaria au crescut cu 9,5%, iar cele din Bulgaria spre România cu 6,1%. Săp- tămânal, podul Calafat - Vidin este traversat de peste 9.000 de autoturisme, autobuze şi camioane, iar de la deschiderea sa în 14 iunie 2013, acesta a fost tra- versat de peste 300.000 de vehicule. Podul inaugurat anul trecut a costat aproximativ 300 milioane de euro, dintre care 106 milioane au fost fonduri europene. INTERNET GRATIS ÎN TOATE AUTOBUZELE DIN CONSTANŢA Locuitorii din Constanţa, dar şi turiştii care vor vizita oraşul, vor avea parte de o surpriză plăcută. În toate autobuzele din oraş, dar şi în cele supraetajate care circulă în sezonul estival, internetul va fi disponibil gratuit. Ideea a aparţinut conducerii Regiei de Transport Constanţa (RATC). În prezent, aproape 90 din cele 130 de autobuze sunt deja echipate cu un router wireless 3G. Biletele de autobuz nu se vor scumpi, deoarece investiţia a fost minimă: providerul de internet a venit cu echipamentele, iar RATC plăteşte 400 euro pe lună pentru tot parcul auto. Conexiunea permite folosirea internetului de câteva zeci de utilizatori simultan. GIURGIU, „PORT VERDE“ CU 15 MILIOANE DE EURO Giurgiu se va transforma într-un „port verde“, ecologic şi modern. Primăria municipiului, împreună cu parte- neri din Germania şi Austria, a lansat recent un proiect cu finanţare europeană de 15 milioane de euro, din fondurile disponibile prin Strategia Dunării. Proiectul vizează lărgirea şi adâncirea bazinului Dunării, reabi- litarea infrastructurii feroviare şi rutiere de acces în port. Noile componente, ecologice şi moderne, vor permite dezvoltarea legăturilor fluviale, dar şi o des- chidere către Bulgaria şi Turcia. Reprezentanţii par- tenerilor germani şi austrieci au declarat că proiectul este deja cunoscut la Bruxelles. VOLUNTARI IMPLICAŢI ÎN SALVAREA DE VIEŢI Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, împreună cu So- cietatea de Salvare Bucureşti, a pus la punct un pro- iect prin care voluntarii sunt implicaţi în salvarea de vieţi. Proiectul Există un erou în fiecare dintre voi are ca principal scop reducerea timpului de a ajunge la ur- genţele majore din locurile publice în mai puţin de 6 minute. În acest moment, 1.500 de voluntari, care au făcut cursuri specializate de suport vital, sunt implicaţi în proiect. Ei primesc pe telefonul mobil un mesaj de alertă, cu locul unde se află victima. Dacă sunt în apro- piere, acordă primul ajutor până la sosirea unui echipaj medical specializat. Se estimează că, până la sfârşitul anului 2014, vor fi circa 10.000 de voluntari în proiect. FOTO:ro.wikipedia.org FOTO:www.hotnews.roFOTO:www.primariagiurgiu.ro FOTO:www.bucurestiul.net
  • 12. www.inforegio.ro12 Semnal european COMISIA EUROPEANĂ CERE STATELOR UE SĂ-ŞI PROTEJEZE MUNCITORII CASNICI O Convenţie a Organizaţiei Mondiale a Muncii (OMM), care va fi ratificată şi de România, ar pu- tea schimba radical şi în bine modul în care este reglementată munca la domiciliu. Condiţia este ca statele membre să adopte cât mai fidel, în legislaţia internă, recomandările din document. VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro S tatele membre UE ar trebui să înceapă implementarea Con- venţiei OMM privind muncitorii casnici, transmite Directoratul General pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune a Comisiei Europene. Consiliul de Miniştri al UE a adoptat, la sfârşitul lunii ianuarie 2014, o decizie prin care autorizează ţările din blocul co- munitar să ratifice această conven- ţie (nr. 189). Decizia a fost propusă de Comisie încă din martie 2013 şi susţinută de Parlamentul European. Convenţia în sine a fost elaborată în 2011 şi, potrivit documentului, statele ratificatoare trebuie să se asigure că, în ceea ce-i priveşte pe muncitorii casnici, se respectă câte- va reguli de bază: primesc tratament egal cu alţi muncitori în ceea ce pri- veşte compensaţiile şi beneficiile (de pildă, în situaţia concediului de ma- ternitate), sunt informaţi cu privire la termenii şi detaliile contractului de muncă, sunt protejaţi împotri- va discriminării, li se oferă condiţii decente de trai şi au acces facil la mecanisme de contestare a condi- ţiilor de muncă. În final, Convenţia stabileşte regulile privind recrutarea externă. „Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în serviciile personale este un obiectiv important al Comisiei. Îndemn statele membre să ratifice această Convenţie cât mai rapid cu putinţă, deoarece contribui inclusiv la implementarea strategiei UE de luptă împotriva traficului de fiinţe umane“, a declarat László Andor, comisar european pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune. Unul dintre principiile care stau la baza Convenţiei este recunoaş- terea contribuţiei semnificative a muncitorilor casnici la economia mondială, inclusiv prin creşterea posibilităţilor de muncă remunerată pentru lucrătorii cu responsabilităţi familiale, dezvoltarea serviciilor de ajutor şi asistenţă personală pen- tru populaţia îmbătrânită, copii sau persoanele cu handicap. De ase- menea, Convenţia a fost adoptată „considerând că munca la domiciliu este, în continuare, subevaluată şi invizibilă, că este prestată prepon- derent de către femei, în special femei tinere, dintre care multe sunt emigrante sau fac parte din comu- nităţile defavorizate şi sunt expuse, în principal, discriminării în ceea ce priveşte condiţiile de angajare şi de muncă şi altor încălcări ale dreptu- rilor omului“. Convenţia are 27 de articole care acoperă de la definiţia mun- cii şi a muncitorului casnic până la metodele de aplicare, vârsta celor vizaţi şi măsurile de protecţie pe care trebuie să le ia statul membru. Potrivit Articolului 10 din Conven- ţie, orice stat membru trebuie să ia măsuri pentru a garanta egalitatea de tratament între muncitorii cas- nici şi restul muncitorilor în ceea ce priveşte durata normală a muncii, compensarea orelor suplimenta- re, perioadele de odihnă zilnică şi săptămânală şi concediile anuale plătite, potrivit legislaţiei naţio- nale sau convenţiilor colective. De asemenea, timpul de odihnă săptă- mânală trebuie să fie de cel puţin 24 de ore consecutive. Articolul 11 prevede că orice stat membru tre- buie să ia măsuri pentru a garanta că muncitorii casnici vor beneficia de regimul salariului minim, acolo unde există un asemenea regim, şi că salariul trebuie stabilit fără ni- ciun fel de discriminare fundamen- tată pe criterii de sex. „ÎNDEMN STATELE MEMBRE SĂ RATIFICE ACEASTĂ CONVENŢIE CÂT MAI RAPID CU PUTINŢĂ, CEEA CE VA CONTRIBUI INCLUSIV LA IMPLEMENTAREA STRATEGIEI UE DE LUPTĂ ÎMPOTRIVA TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE.“ László Andor FOTO:www.flickr.com
  • 13. APRILIE 2014 13 FONDURILE REGIO DISCIPLINEAZĂ FIRMELE ÎN CHELTUIREA BANILOR ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro P ovestea proiectului „Centrul de dezvoltare a serviciilor în afaceri Nord Oltenia“ a înce- put în 2008. Ideea realizării centrului a pornit de la nevoia unei structuri de sprijinire a afacerilor, care să ofere servicii specifice – spa- ţii adecvate şi accesul la un pachet complet de utilităţi. Locul unde ur­ ma să fie amplasat complexul făcea parte dintr-o zonă urbană în plină dezvoltare a municipiului, în ex- pansiune investiţională, având ca ax central bulevard Dem Rădulescu, reabilitat tot din fonduri Regio, care face legătura între cartierul Ostro- veni şi zona comercială din sudul municipiului. Având în vedere că firmele lo- cale, în special IMM–urile şi micro­ întreprinderile resimţeau lipsa unor spaţii adecvate şi echipate cores- Un modern centru de afaceri, cu spaţii de birouri moderne şi săli de conferinţă dotate cu aparatură multimedia performantă a fost deschis la Râmnicu Vâlcea. Materializarea proiectului a fost posibilă datorită fondurilor Regio. Investiţia este extrem de importantă în contextul economic dificil din zonă. punzător pentru dezvoltarea de ser- vicii, iniţiativa celor de la SC NIVA SRL a reprezentat răspunsul la ne- cesităţile şi problemele domeniului Dosar DOSARProiecte Regio pentru dezvoltarea afacerilor şi crearea locurilor de muncă
  • 14. www.inforegio.ro14 Dosar • Titlul proiectului: Centrul de dezvoltare a serviciilor în afaceri Nord Oltenia • Beneficiar: SC Niva SRL. • Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 4.1 — „Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijin a afacerilor de importanţă regională şi locală“. • Bugetul total al proiectului: 7,58 milioane de lei din care: - FEDR: 3,55 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 544.522 de lei - Contribuţia beneficiarului: 1,76 milioane de lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI antreprenorial din judeţul Vâlcea şi municipiul Râmnicu Vâlcea. „Proiectul de construire a Cen- trului de dezvoltare a serviciilor în afaceri a fost demarat în septembrie 2010 şi finalizat doi ani mai târziu. Clădirea a fost construită pe trei ni- veluri şi are o suprafaţă construită la sol de 650 mp. Spaţiul general de la parter este folosit pentru or- ganizarea de expoziţii permanente, amplasare de birouri, spaţii pentru logistică, lobby pentru clienţi, pre- cum şi un hol de acces cu recepţie pentru toate firmele rezidente ale centrului de afaceri. Primul etaj găzduieşte două săli de conferinţe modulare, cu o capa- citate de 60-250 de persoane, com- plet utilate şi dotate cu aparatură multimedia, sistem de climatizare şi ventilare. Ultimele două etaje sunt destinate exclusiv birourilor, cu suprafeţe cuprinse între 27 şi 37 mp şi spaţii potrivite pentru 3-15 persoane. Firmele rezidente bene- ficiază de acces gratuit în sălile de conferinţe, parcare, conexiune la serviciile de internet şi telefonie, recepţie, curăţenie şi securitate. Şi, pentru că munca de birou este o activitate sedentară, centrul de afaceri pune la dispoziţia chiriaşi- lor săi un teren de tenis şi unul de mini-fotbal cu gazon artificial, te- renuri ce pot fi închiriate şi unde se organizează diverse competiţii sportive“, a precizat pentru revis- ta Regio, Carmen Tenea, secretar în cadrul proiectului. În acest moment, în cadrul Cen- trului de dezvoltare a serviciilor în afaceri sunt găzduite 14 firme, be- neficiari direcţi ai proiectului. În cadrul firmelor găzduite în struc- tura de sprijinire a afacerilor, de la deschidere până în prezent, s-a cre- at un număr de 30 locuri de muncă permanente, iar rata de ocupare a business center-ului este de 93%. „Centrul de dezvoltare a servici- ilor în afaceri Nord Oltenia“ adu- ce o serie întreagă de beneficii mediului de afaceri antreprenorial din această zonă a ţării. Proiectul reuşeşte să atingă obiectivul strate- gic al programului Regio, respectiv sprijinirea unei dezvoltări econo- mico-sociale durabile şi echilibrate teritorial, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de creştere, îmbunătăţirea mediu- lui de afaceri şi a infrastructurii de bază. „Cu siguranţă, în viitor, am dori să mai accesăm fonduri Regio da- torită avantajelor oferite. Mă re- fer aici la obţinerea de fonduri ne- rambursabile pentru dezvoltarea şi modernizarea afacerii, micşorarea timpului de aşteptare pentru rea- lizarea unor investiţii majore, un avantaj net în faţa concurenţei da- torită investiţiilor în tehnologie de ultimă generaţie şi impunerea unei discipline pentru cheltuirea banilor, fapt care conduce la eficientizarea cheltuielilor“, a concluzionat Car- men Tenea.
  • 15. APRILIE 2014 15 Dosar „ALDMAGIC FILM“ — DRUMUL CĂTRE PERFORMANŢĂ TRECE PRIN REGIO Achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi poate părea un obiectiv extrem de costisitor pentru un IMM. Cu ajutorul unui studiu de piaţă, al unui proiect corect întocmit, dar mai ales accesând fonduri Regio, obiectivul devine pe deplin realizabil, aşa cum a dovedit SC Aldmagic Film SRL din Baia Mare. ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro P roducător de filme artistice, de animaţie sau documenta- re, dezvoltator de aplicaţii multimedia, dar şi de jocuri pe calculator, firma SC Aldmagic Film SRL din Baia Mare se înscrie în galeria firmelor mici, dar cu poten- ţial mare de dezvoltare a afacerii. Firesc, obiectivul companiei a fost creşterea competitivităţii şi a per- formanţelor economice, inclusiv prin achiziţionarea de echipamente şi tehnologii noi. Un obiectiv ambi- ţios şi pentru atingerea căruia au fost urmaţi mai mulţi paşi. Laura Tamás, cofondatorul şi directorul artistic de la SC Aldmagic Film SRL, ne-a dezvăluit câte ceva din poves- tea de succes a întâlnirii mediului de afaceri privat cu fondurile Regio. „Întâi am studiat piaţa şi posibi- lităţile de marketing pentru promo- varea proiectelor noastre de filme de animaţie. Aceasta a fost reali- zată prin participarea la conferinţe internaţionale, unde au fost pre- zentate proiecte cinematografice şi seriale TV, modalităţile de manage- ment şi de marketing ale acestora. Acolo am luat contact cu mai mulţi producători din industria filmului de animaţie din Europa, Asia şi SUA. De asemenea, am făcut un studiu apro- fundat privind standardele tehnice cerute de producţiile CGI — Com- puter Generated Imagery/Imagini generate de computer. ­Ne-am in- format despre noile tendinţe în industria IT, specializată în grafica de film. Apoi, am depus cererea de finanţare pentru dotarea studioului cu echipamente specifice produc- ţiei de filme de animaţie 3D. Am aşteptat doi ani pentru aprobarea proiectului şi semnarea contractului cu Ministerul Dezvoltării Regionale. Pentru demararea implementării am depus o cerere de pre-finanţa- re care ni s-a aprobat şi, apoi, am accesat un credit pentru IMM-uri“, povesteşte Laura Tamás. Cu toate că firma Aldmagic Film nu se poate plânge că a întâmpinat mari dificultăţi în transpunerea în realitate a proiectului său de dotare tehnică, au existat totuşi unele în- târzieri. „Când vorbim de întârzieri, mă refer la contractare — au fost ne- cesare 24 de luni de aşteptare, dar şi la rambursări — care au avut loc la 60 de zile, în loc de 30 de zile, cum au fost prevăzute în contract. Nu au existat alte soluţii decât aşteptarea şi răbdarea“, susţine Laura Tamás. Răbdarea conducerii Aldmagic Film avea să fie răsplătită tocmai prin implementarea proiectului şi achiziţionarea echipamentelor vitale pentru companie. Benefici­ ile aduse de proiectul „Creşterea competitivităţii şi a performanţelor economice a SC Aldmagic Film SRL“ sunt astăzi numeroase. Printre ele se numără posibilitatea firmei de a
  • 16. www.inforegio.ro16 Dosar produce film de animaţie 3D la un nivel calitativ impus de standardele de piaţă, capacitatea de a realiza coproducţii internaţionale şi şansa dezvoltării unor proiecte de film deja existente, pe termen lung, mi- nimum zece ani. „În prezent, avem în producţie filmul de animaţie «Linxy», câştigător al concursului naţional de proiecte cinematografi- ce, la categoria animaţie, organizat de Consiliul Naţional al Cinemato- grafiei — CNC“, povesteşte, cu mân- drie, directorul artistic al Aldmagic Film. Desigur, ambiţiile companiei din Baia Mare sunt mult mai mari şi La- ura Tamás spune că în planurile de viitor ale Aldmagic Film intră un nou studio — clădire proprie — realizat la standardele de calitate impuse de industria actuală a filmului de animaţie 3D. „Pentru realizarea acestui obiectiv am apela din nou la fonduri Regio, dacă s-ar accele- ra implementarea proiectului, mai exact: termenul limită de rambur- sare a sumei contractate să nu de- păşească 30 de zile“, precizează Laura Tamás. • Titlul proiectului: Creşterea competitivităţii şi a performanţelor e- conomice a SC Aldmagic Film SRL prin achiziţionarea de echipamen- te performante şi tehnologii noi, în oraşul Baia Mare, judeţul Mara- mureş, regiunea Nord-Vest, România • Beneficiar: SC Aldmagic Film SRL • Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 4.3 — „Sprijinirea şi dezvoltarea microîntreprin- derilor“ • Bugetul total: 365.183 lei din care: - FEDR: 270.036 de lei - Contribuţia beneficiarului (cheltuieli neeligibile, inclusiv TVA): 95.147 lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
  • 17. APRILIE 2014 17 Dosar CUM SĂ TE DEZVOLŢI ÎN VREME DE CRIZĂ, CU FONDURI REGIO Compania ilfoveană Vitra Instruments SRL este un exemplu de succes în accesarea de fonduri Regio. Firma a primit finanţare pentru proiectul „Retehnologizarea procesului de producţie de mase plastice“. A fost mărită capacitatea de producţie şi a crescut numărul de angajaţi. ALICE-CLAUDIA GHERMAN regio@mdrap.ro Î n hala din Otopeni a SC Vitra Instruments SRL, o maşină uri- aşă de injectat mase plastice lucrează la foc continuu pen- tru a onora comanda unui client extrem de important pentru mica întreprindere, înfiinţată de Dumi- tru Tighel. „Am avut 19 zile în care maşina-robot pe care o vedeţi aici a lucrat non-stop. Ne-a ajutat enorm în pro­ducţie şi cumpărarea ei a însemnat pentru noi salvarea afacerii. Acest lucru a fost po- sibil prin accesarea de fonduri europene, prin programul Re- gio“, ne explică Dumitru Tighel. Cu toate dificultăţi- le apărute pe parcurs, povestea cumpărării maşinii ultraper- formante pentru in­jecţia de mase plastice a fost, până la urmă, una de succes. Un rol important l-au avut deopotrivă în- tocmirea unui proiect bun, cu aju- torul firmei de consultanţă pentru fonduri structurale Urban Connect, cât şi hotărârea cu care inginerul Dumitru Tighel a lucrat pentru dez- voltarea afacerii sale, începute ini- ţial ­într-un bloc, prin 1994. Atunci când unul dintre clienţii Vitra Instruments a dorit să lucreze la Vitra un ornament pentru auto- mobile, proprietarul companiei şi-a dat seama că are nevoie de o maşină mult mai performantă, cu o capa- citate mărită de producţie. Dar nu avea cum să o achiziţioneze altfel decât apelând la fonduri europene. Aşa a apărut proiectul „Retehnolo- gizarea procesului de producţie de mase plastice“. Se întâmpla în 2010. De la conceperea proiectului şi până la finalizarea implementării lui au trecut doi ani şi jumătate. „Cel mai greu ne-a fost până am primit apro- barea pentru proiect. A durat un an şi jumătate, plus încă un an pentru implementarea proiectului, după aprobarea lui. Marea problemă a fost atunci că tocmai clientul nostru principal, DOURDIN, furnizor de re- pere pentru industria auto, cel care ne-a determinat să ne retehnologi- zăm, a renunţat să mai facă lucrarea la noi. Pur şi simplu, dura mult prea mult până am fi putut cumpăra maşi- na cea nouă, iar clientul avea nevoie „AM AVUT 19 ZILE ÎN CARE MAŞINA-ROBOT PE CARE O VEDEŢI AICI A LUCRAT NON-STOP. CUMPĂRAREA EI A ÎNSEMNAT PENTRU NOI SALVAREA AFACERII. ACEST LUCRU A FOST POSIBIL PRIN ACCESAREA DE FONDURI EUROPENE, PRIN PROGRAMUL REGIO.“ Dumitru Tighel
  • 18. www.inforegio.ro18 Dosar de reperele din plastic în timp util“, povesteşte Dumitru Tighel. Dar tot răul spre bine! În aceeaşi perioadă, DOURDIN şi-a transferat producţia altor repere din mase plastice din Italia, în România. Ast- fel, pentru Dumitru Tighel şi Vitra Instruments a apărut oportunitatea producerii unui reper din plastic, nou pentru DOURDIN, de astă dată chiar cu ajutorul noii maşini achizi- ţionate prin fonduri Regio. „Dacă, iniţial, noua maşină adusă în firmă lucra la 9-10% din capacitate, odată cu noul reper din plastic cerut de cei de la DOURDIN, capacitatea de lucru a maşinii a ajuns la 100%. Mai mult, în cei doi ani în care au tre- cut de la această achiziţie am ajuns la concluzia că ne trebuie o nouă maşină, similară ca performanţă cu cea cumpărată prin fonduri structu- rale. Am şi contactat producătorul german Krauss Maffei pentru o nouă maşină, care să îmi asigure posibi- litatea de a avea un stoc de produ- se, dar şi siguranţa, ca, dacă apare vreo problemă cu maşina pe care o folosim acum, să putem transfera imediat producţia pe cealaltă. Mai mult, putem avea clienţi noi datori- tă măririi capacităţii de producţie“, explică Dumitru Tighel. Aşadar, finanţarea primită prin fondurile Regio a deschis noi opor- tunităţi de afaceri celor de la Vitra Instruments. Odată cu implemen- tarea proiectului, la Vitra au fost angajate încă două persoane, din oraşul Otopeni, localitatea unde îşi are sediul firma. Capacitatea de producţie a fost crescută încă de la început cu 25%, reuşindu-se totodată păstrarea unuia dintre cli- enţii cei mai importanţi pentru Vi- tra, compania DOURDIN. Şi aceasta, chiar dacă, iniţial, părea că tocmai durata lungă a derulării proiectului constituie un impediment în conti- nuarea colaborării cu acest client. „De la an la an, capacitatea noas­­ tră de producţie, după finalizarea implementării proiectului, a cres- cut, ajungând acum la 70% faţă de momentul achiziţiei. Ajutorul Regio a fost de nepreţuit, fiindcă mi-a sal­vat afacerea într-o perioadă de criză. Nu am fost nevoit să mai dau oameni afară, ci, dimpotrivă, am an- gajat personal şi mi s-a deschis calea unor noi ocazii de business. Odată aprobat proiectul, implementarea a decurs impecabil, nu am de ce să mă plâng“, spune Dumitru Tighel, pro- prietarul SC Vitra Instruments SRL, care priveşte acum cu încredere spre viitorul companiei. • Titlul proiectului: Retehnologizarea procesului de producţie de mase plastice • Beneficiar: S.C. Vitra Instruments S.R.L. • Axa şi domeniul din care este finanţat: Axa prioritară 4, domeniul major de intervenţie 4.3 — „Sprijinirea şi dezvoltarea microîntre- prinderilor“. • Bugetul total al proiectului: 885.408 lei din care: - FEDR: 720.084 lei - Contribuţia beneficiarului: 165.324 lei. FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
  • 19. APRILIE 2014 19 Dosar VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro C hiar dacă economia nu s-a dezmorţit de tot, mediul de afaceri trebuie să meargă mai departe. Iar într-o aler- gare continuă după bani, clienţi, cotă de piaţă şi profit, sediul firmei poate face de multe ori diferenţa în- tre un business ratat şi unul reuşit. Business Center Piteşti este o clădire cu un aer proaspăt, dinamic, priete- nos. O clădire tânără. Exact ca ma- nagerul de proiect, Bogdan Despa. Ne-am întâlnit cu managerul în­ tr-o sală de şedinţe. O încăpere lu- minoasă, spaţioasă, cu vedere spre centrul pietonal al oraşului. O încă- pere cu miros „de nou“, proaspăt, fără insinuări şi nuanţe. „Ideea a venit conjunctural, că nu îndrăz- neam eu să visez la aşa ceva. Am avut o întâlnire cu un consultant care se ocupă cu scrierea de proiec- te finanţate din fonduri europene. Împreună am identificat necesita- tea pentru această investiţie în Pi- teşti. Clădirea este, ca şi concept, unică în oraş“, povesteşte Bogdan Despa despre momentul de început al proiectului. Business Center Piteşti (BCP) a fost creat pentru a reprezenta unul dintre cele mai puternic dezvolta- te oraşe ale României, din punct de vedere industrial. De la început a vrut să găzduiască afaceri care vor să se extindă, afaceri solide şi cu perspectivă. Interioarele au fost ­gândite să atragă cât mai multă BUSINESS CENTER, INIMA AFACERILOR DIN PITEŞTI Cea mai nouă şi mai modernă clădire de birouri din Piteşti este un proiect realizat cu 70% bani europeni, prin Regio. Cam tot 70% este şi gradul de ocupare al acesteia, la numai cinci luni de la inaugurare. Ceea ce, pentru beneficiar, este semn că planurile iniţiale au fost bine gândite, iar proiectul este un succes.
  • 20. www.inforegio.ro20 Dosar ­lumină naturală, să fie spaţioase, aerisite şi cu cea mai bună infra- structură de telecomunicaţii. Clădirea are opt niveluri a câte 300 de metri pătraţi fiecare, tota- lizând aproximativ 2.400 de metri pătraţi de suprafaţă utilă. „Sălile de conferinţă au acces full multi-media. Evident, toată clădirea e cablată cu fibră optică. În mod sigur, nu găseau aşa ceva acum doi ani în Piteşti“, punctează managerul de proiect. BCP a fost construit plecând de la principiul eficienţei energetice, folosind standarde ridicate de con- strucţie, cu o arhitectură modernă şi elegantă. Clădirea are un rating de eficienţă energetică de clasa B, clasa A fiind rezervată clădirilor pasive sau celor care îşi produc sin- gure energia. Centrul dispune de un generator propriu, care asigură funcţionarea echipamentelor im- portante şi în cazul unor pene gene- rale de curent electric. Au fost amenajate două săli de conferinţă dotate cu echipamente de ultimă generaţie — videopro- iectoare HD, table interactive şi copiatoare, care pot fi închiriate in- clusiv de firme din afara centrului. Bogdan Despa a gândit o strategie prin care să folosească aceste săli şi când nu sunt ocupate de chiriaşi. Astfel, proiectul se susţine din chi- rii şi din serviciile de abonament la sălile de conferinţă. În acest sens, managerul colaborează cu Asociaţia Oamenilor de Afaceri, abonată deja la serviciile BCP. Bogdan Despa vorbeşte cu sigu- ranţa omului care ştie ce înseamnă o afacere, cât de greu se constru- ieşte de la zero. Şi mai ştie un lucru pe care nu-l ştiu toţi antreprenorii, mai ales cei tineri: dimensiunea co- rectă a business-ului propriu. „Ini- ţial, eu am lucrat cu calculatoare. Într-adevăr, am avut şi o afacere în imobiliare, extinsă cumva din pri- mul business de calculatoare. Am avut un fel de parc industrial, dar e mult spus, la marginea Piteştiului“, ne informează Bogdan. Experienţa în imobiliare l-a aju- tat cu siguranţă în obţinerea unei rate de ocupare de 70%, în luna martie a acestui an, deşi proiectul a fost inaugurat în octombrie 2013. Însă nu a fost de ajuns pentru a con- vinge băncile să-i acorde încredere şi bani. Nimic nou pentru antre- prenorii din România! „Principala piedică în demararea proiectului a fost reticenţa sistemului bancar de a acorda un împrumut pentru cofi- nanţare şi cheltuielile neeligibile. În final, prin garanţii imobiliare, am reuşit să convingem o bancă“, se destăinuie tânărul antreprenor. Totuşi piedicile nu l-au descu- rajat. În 2010 a demarat proiectul, în 2011 a început construcţia, iar în octombrie 2013 a deschis uşile cen- trului de business. Întârzierile ca- uzate de negocierile cu băncile au fost compensate de profesionalis- mul firmei de construcţii, astfel că proiectul a fost inaugurat la timp. „Oricum, în privinţa obiectivului ge- neral, din ce simt eu, din ce feed- back am, e că în curs de două-trei luni vom avea un grad de ocupare de 100%“, este convins Bogdan Despa. Gradul de predictibilitate al afa- cerii este ridicat, având în vedere că firmele închiriază spaţiul pe o durată cuprinsă între 3 şi 5 ani. Este vorba mai ales despre IMM-uri şi microîntreprinderi, cu activităţi de logistică, servicii de consultanţă şi contabilitate, expertiză tehnică sau expertiză în construcţii. Însă există şi chiriaşi mai mari, care se ocupă cu producţia de software. Proiectul a creat 10 locuri de muncă directe, fără a mai pune la socoteală dez- voltarea firmelor găzduite şi este o platformă indispensabilă pentru dezvoltarea mediului de afaceri din Piteşti şi din regiune. • Titlul proiectului: „Business center“ • Beneficiar: Imobiliar Development Trading SRL • Axa şi domeniul de finanţare: Axa Prioritară 4, Domeniul de intervenţie 4.1. • Bugetul total al proiectului: 12,8 milioane de lei, din care: - FEDR: 6,13 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 3,03 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul naţional: 938.826 lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
  • 21. APRILIE 2014 21 Dosar O „CLĂDIRE VERDE“ - GAZDA UNUI CENTRU DE AFACERI ÎN TÂRGU MUREŞ Multinvest Business Center este una dintre cele mai moderne clădiri de birouri din România, cu performanţă energetică de clasa A, care valorifică energia solară şi apa pluvială, are un consum redus de energie şi colectează selectiv deşeurile. Totul, prin intermediul fondurilor Regio. BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro A proape peste tot în lume, construirea unei clădiri de birouri în centrul vechi al unui oraş aduce un „con- flict“ între moştenirea arhitectoni- că şi tehnologiile de ultimă genera- ţie. Dar clădirea Multinvest Business Center din Târgu Mureş (str. Aurel Filimon nr. 19A) constituie o fericită excepţie. Construit printr-o contri- buţie Regio de peste 12,8 milioane de lei, Centrul de afaceri este o „clădire verde“ care se integrează în peisajul urban şi foloseşte tehno- logii inovatoare pentru a conserva energia şi a reduce impactul asupra mediului. Înfiinţată în 2002, firma SC Mult­ invest SRL se ocupă cu proiecta- rea, dezvoltarea, consultanţa şi managementul de proiect pentru construcţii civile, industriale şi de infrastructură şi deţine un portofo- liu de peste 500 de proiecte reali- zate. În 2007, compania şi-a propus construirea unei clădiri de birouri sustenabile, proiect pentru care a
  • 22. www.inforegio.ro22 Dosar • Titlul proiectului: „Construire clădire de birouri pentru sprijinirea afacerilor în municipiul Târgu Mureş“ • Beneficiar: SC Multinvest SRL • Axa şi domeniul de finanţare: Axa prioritară 4, Domeniul Major de Intervenţie 4.1 – „Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală“ • Buget total: 29,18 milioane de lei, din care: - FEDR: 12,83 milioane de lei - Contribuţia beneficiarului: 14,39 milioane de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 1,96 milioane de lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI obţinut fonduri europene în 2010. Între 2011 şi 2013 s-au desfăşurat lucrările de construcţie, iar în iunie 2013 a fost inaugurat Multinvest Bu- siness Center. Edificiul, format din subsol, par­ter şi şase etaje, are un sistem de încălzire şi răcire prin pompe de căldură — instalaţii care, con- sumând lucru mecanic, transferă căldură de la un mediu de tempe- ratură mai joasă la unul de tempe- ratură mai înaltă. În acest scop au fost instalate 24 de sonde la 180 m adâncime sub clădire. Pe acoperiş sunt amplasate pa- nouri solare care produc apa caldă menajeră. Apa pluvială (din preci- pitaţii) este colectată şi utilizată la rezervoarele toaletelor şi pentru a iriga terasele verzi. Sistemul de ventilaţie cu recuperare de căldură asigură, simultan, atât nevoile de aerisire, cât şi de încălzire a spaţi- ilor. Încălzirea centrului de afaceri nu degajă noxe, emisii de dioxid de carbon sau praf. Agenţii de refrige- rare din sistemul de climatizare sunt nepoluanţi. Sistemul integrat de manage- ment al clădirii permite controlul automat al temperaturii interioare şi al nivelului iluminării artificiale (în funcţie de cantitatea de lumină naturală), controlul iluminatului şi al climatizării în funcţie de prezen- ţa oamenilor în spaţii şi prevenirea pierderilor la climatizare (controlul ferestrelor şi uşilor). Acelaşi sistem monitorizează consumul energetic şi cel de apă — spre exemplu, la- voarele sunt dotate cu limitatoare de consum. Titulatura de „clădire verde“ este meritată şi din alte puncte de vedere. În primul rând, centrul de afaceri este construit din materiale ecologice iar tehnologia folosită la anvelopare asigură o înaltă eficien- ţă energetică. Betonul a fost adus de la staţii cu certificare de mediu. Pentru a evita poluarea fonică, in- stalaţiile termice şi de tratare a aerului ventilat au fost amplasate la subsol. În timpul nopţii, lumini- le exterioare se ajustează automat, pentru a nu deranja vecinătatea. UN COMPORTAMENT RESPONSABIL FAŢĂ DE MEDIU Prin regulile de folosire, stipu­ late într-un „Manual al chiriaşului“, Multinvest Business Center le im- pune locatarilor un comportament responsabil faţă de mediu. Aceştia trebuie să colecteze selectiv deşeu- rile şi să le depună într-un spaţiu în- chis special amenajat, pentru a opri degajarea mirosurilor, a nu permite prezenţa rozătoarelor şi chiar pentru a nu polua vizual, prin tomberoane aflate la vedere. Angajaţii firmelor care închiriază birouri în clădire au acces uşor la re- ţeaua de transport în comun a oraşu- lui, iar bicicliştii au propria parcare şi alte facilităţi: vestiare cu duşuri şi uscătoare pentru haine. Parcarea auto are un loc special rezervat maşinilor electrice, care se pot alimenta de la prize conectate la panouri fotovoltaice. În rândul po- sesorilor de autovehicule obişnuite, Multinvest promovează un sistem de asociere pentru folosirea în comun a maşinilor particulare. Astfel, cu un singur automobil, pot veni la servi- ciu 2-5 oameni, în loc de unul singur, ceea ce contribuie la un oraş mai pu- ţin aglomerat şi mai puţin poluat.
  • 23. APRILIE 2014 23 Dosar BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro L a km 7 al şoselei Buzău-Brăila, pe unde începe Câmpia Bără- ganului, ochii trecătorului nu pot face abstracţie de o ma- şinărie albastră care străluceşte în soare. Este utilajul cel mai perfor- mant al societăţii Aquaprod SRL — un „ciur vibrator“ (echipament care permite selectarea materialelor în funcţie de mărime), achiziţionat printr-un proiect Regio de creştere a competitivităţii firmei. Mormanele de aluviuni care tre- buie procesate, de pe care vântul ridică din când în când nori de praf, contrastează cu verdele câmpiei. La prima vedere, locul nu este prea atrăgător, dar aici, pe teritoriul zo- nei Verguleasa, se află punctul de lucru al firmei buzoiene a cărei ac- tivitate s-a extins după accesarea fondurilor europene. Înfiinţată în 2008, compania a început construcţia unei amenajări piscicole. Amenajarea nu a fost încă finalizată, dar din lucrările efectuate deja au rezultat cantităţi importan- te de balast. Acest lucru a necesitat înfiinţarea unei staţii de sortare, în 2009. La momentul respectiv, firma deţinea un ciur vibrator cu o supra- faţă mică de sortare care producea doar trei sorturi (tipuri) de materia- le agregate. Utilajele necesare ex- cavaţiei erau închiriate. Pentru eficientizarea activităţii, conducerea societăţii a conceput proiectul „Aquaprod SRL – Servicii competitive“, pentru obţinerea de fonduri Regio. Potrivit managerului de proiect, Romeo Petre, obiectivul principal al proiectului a constat în modernizarea echipamentelor de producţie. Noul ciur vibrator are o suprafaţă de sortare dublă (12 mp) faţă de a celui folosit anterior, are o productivitate maximă de 60 mc pe oră şi poate produce toate cele patru sorturi standardizate de agre- gate. Firma a mai cumpărat un în- cărcător frontal necesar alimentării staţiei de sortare şi încărcării agre- gatelor în camioane, precum şi un cântar auto cu o lungime de 16 me- tri şi o capacitate de cântărire de până la 60 de tone. Al doilea obiectiv al proiectului a fost asigurarea unor bune condi- ţii de lucru. Astfel, pentru operarea noilor utilaje şi administrarea punc- tului de lucru au fost create şase noi locuri de muncă, pentru cinci ECHIPAMENTELE CUMPĂRATE PRIN REGIO ADUC LOCURI DE MUNCĂ O microîntreprindere din Buzău a reuşit, cu ajutorul fondurilor Regio, să achiziţioneze utilaje performante necesare exploatării balastului pentru a creşte productivitatea şi a creat şase locuri de muncă permanente. „După mai mult de un an de activitate în cadrul firmei, pot să spun că logistica de care dispune Aquaprod SRL mi-a oferit opor- tunitatea de a lucra într-un mediu stimulativ, cu posibilităţi de perfecţionare şi dezvoltare“ Mirela Şerban, angajată în cadrul SC Aquaprod SRL
  • 24. www.inforegio.ro24 Dosar bărbaţi şi o femeie. Deşi, privit din afară, locul de muncă aduce a pei- saj deşertic, presărat cu pietricele gri-albăstrui, condiţiile din birouri nu diferă de cele oferite într-o clă- dire modernă dintr-un oraş. Astfel, au fost achiziţionate un container-birou şi un container do- tat cu grup sanitar, precum şi ele- mentele de mobilier (birou, dula- puri, vestiare) necesare. Investiţii s-au făcut şi în echipamente infor- matice: unitate PC şi monitor, licen- ţă software Windows şi sistem de monitorizare video. În vreme ce colegii erau plecaţi — căci acum SC Aquaprod SRL pre- stează servicii către alte firme, deşi la începutul activităţii era nevoită să ia utilajele, cu chirie, într-unul dintre birouri am găsit-o pe Mirela Şerban. Pentru ea, contabil în ca- drul societăţii, proiectul finanţat din fonduri Regio „a însemnat şansa găsirii unui loc de muncă într-o me- serie în care oferta de joburi este mult mai mică decât numărul per- soanelor calificate în domeniu“. „După mai mult de un an de ac- tivitate în cadrul firmei, pot să spun că logistica de care dispune Aqua- prod SRL mi-a oferit oportunitatea de a lucra într-un mediu stimulativ, cu posibilităţi de perfecţionare şi dezvoltare“, ne-a precizat doamna Şerban, angajată în a şaptea lună de implementare a proiectului (no- iembrie 2012). PREMISE BUNE PENTRU DEZVOLTAREA AFACERII Pentru dezvoltarea ulterioară a activităţii, firma a demarat proce- durile pentru a obţine un nou permis de exploatare a balastului, care va constitui atât sursa de materie pri- mă pentru staţia de sortare, cât şi o sursă importantă de venituri prin vânzarea balastului neprelucrat. „Prin creşterea numărului de angajaţi şi dotarea cu echipamente, a crescut numărul clienţilor“, ne-a declarat Romeo Petre, managerul proiectului. • Titlul proiectului: „Aquaprod SRL – Servicii competitive“ • Beneficiar: SC Aquaprod SRL, Buzău • Axa şi domeniul de finanţare: Axa prioritară 4, Domeniul Ma- jor de Intervenţie 4.3 — „Spri- jinirea dezvoltării microîntre- prinderilor“ • Bugetul total al proiectului: 1,30 milioane de lei, din care: - FEDR: 738.582 de lei - Contribuţia beneficiarului: 473.344 de lei - Contribuţia de la bugetul de stat: 87.203 de lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
  • 25. APRILIE 2014 25 Dosar VLAD BÂRLEANU regio@mdrap.ro F irma Bittronic din Hunedoa- ra a demarat, în 2012, un proiect prin care să se alini- eze tendinţei deja existente pe pieţele externe, respectiv ace- ea de externalizare a unor servicii. ­Outsourcing-ul este o activitate răs- pândită în statele UE fiindcă duce la scăderea costurilor de administra- re a soluţiei IT proprii şi, implicit, la creşterea profiturilor. „Piaţa de outsourcing IT va avea o creştere explozivă în următorii ani, iar astfel de servicii vor fi din ce în ce mai ce- rute“, crede Bianca Şuta, manage- rul de proiect. Plecând de la aceste premise, firma hunedoreană a intuit nevoia IMM-urilor din zonă pentru servicii profesionale de IT, limitările de ordin financiar, dar şi de resurse umane necesare pentru a-şi crea un departament propriu. „Serviciile oferite se adresează, pentru înce- put, firmelor din Regiunea Vest, dar ne propunem ca în timp să extindem serviciile noastre şi în alte zone geo- grafice“, mai spune Bianca Şuta. Concret, centrul oferă servicii de închiriere de infrastructură in- formatică, de mentenanţă, dar şi de programare. O firmă poate închiria servere virtuale, spaţiu de stoca- re a datelor sau poate plăti servicii de recuperare în caz de dezastru. ­Bittronic oferă şi servicii de instalare sau actualizare de software, dar şi împachetare de aplicaţii informatice (packaging). Toate acestea, cu şapte angajaţi, persoane cu studii medii şi superioare, având cunoştinţe temei- nice în domeniu. „Aceste locuri de muncă au fost create în domeniul IT, un domeniu inovativ, cu valoare adă- ugată mare, într-un oraş cu tradiţie în siderurgie, dar care are acum o facultate cu secţii de profil informa- tic şi ai căror absolvenţi şi-au găsit şi îşi vor găsi, în continuare, locuri de muncă în domeniu“, arată manage- rul de proiect. Începutul proiectului nu a fost simplu, mai ales din cauza piedicilor financiare. Managerul de proiect ne-a spus că nu a reuşit obţinerea unui in- strument de garantare de la bancă sau de la societăţi de asigurări pen- tru pre-finanţare. Astfel, a fost nece- sară contrac­tarea unui credit bancar pentru implementarea proiectului. Chiar şi aşa, proiectul s-a finalizat la timp, astfel că centrul are deja aproape cinci luni de funcţionare. „Prin activitatea sa, centrul pentru servicii informatice poate atrage noi oportunităţi de dezvoltare în munici- piul Hunedoara, care vor contribui la o creştere economică durabilă a ora- şului“, consideră doamna Şuta. SERVICII EXTERNE DE IT PENTRU FIRMELE DIN HUNEDOARA IMM-urile din Hunedoara au, începând din octombrie 2013, un centru prin care îşi pot externaliza serviciile IT, aşa cum fac firmele din alte state UE. Proiectul a fost inaugurat conform planului şi, într-un oraş mono-industrial, este un impuls pentru antreprenorii care îşi doresc afaceri inovatoare. • Titlul proiectului: Centru pentru servicii informatice • Beneficiar: SC Bittronic SRL Hunedoara • Axa şi domeniul de finanţare: Regio, Axa prioritară 4, Domeniul de intervenţie 4.3. — „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor“. • Bugetul total: 987.567 de lei din care: - FEDR: 776.956 de lei - Contribuţia beneficiarului: 210.611 lei FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
  • 26. www.inforegio.ro26 Regiuni europene Sute de studenţi — cei mai mulţi din Danemarca, dar şi din alte state UE — au şansa să înveţe cum să îşi înfiinţeze o companie, într-un incubator de afaceri unde exersează situaţii cu care se vor întâlni în lumea business-ului. BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro U niunea Europeană se con- fruntă cu numeroase provo- cări care trebuie depăşite pentru a atinge obiectivele Strategiei UE 2020 — o economie bazată pe cunoaştere, sustenabilă şi incluzivă. Printre provocări se regăsesc îmbătrânirea populaţiei, lipsa unor calificări în rândul forţei de muncă, nevoia de inovaţie, sur- se de energie sustenabilă, precum şi discrepanţa dintre creşterea eco- nomică şi riscurile pe care aceasta le aduce în conservarea mediului. Cu toate aceste probleme se confruntă deja, la nivel teoretic, studenţii înscrişi în incubatorul de afaceri al Universităţii din Århus, Danemarca. Realizat cu ajutorul Fondului European pentru Dezvolta- re Regională (FEDR) şi denumit „Take Off“ (Decolare), proiectul are în ve- dere încurajarea tinerilor să opteze pentru activitatea ­antreprenorială SPIRITUL ANTREPRENORIAL, ÎNCURAJAT LA UNIVERSITATEA DANEZĂ DIN ÅRHUS
  • 27. APRILIE 2014 27 Regiuni europene în alegerea unei cariere şi le oferă o pregătire variată pentru a-şi putea deschide o afacere. Cei care iau parte la acest pro- gram special de instruire benefici- ază de cunoştinţe, îndrumare, in- strumente de lucru şi de experienţe ale unor oameni de afaceri, cel mai adesea tot persoane tinere, care • Titlul proiectului: Incubatorul de afaceri „Take Off“ • Beneficiar: Universitatea din Århus, Danemarca • Buget total: 871.800 euro din care: - FEDR: 435.900 euro • Adresă web: http://studentervaeksthus.au.dk/ FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI au un proiect în domenii de inte- res pentru noile generaţii. Scopul incubatorului este acela de a aju- ta tinerii să-şi concretizeze ideile, sub forma unor companii novatoare, care să contribuie la creşterea eco- nomică a Danemarcei şi a UE. Participanţii la „Take Off“ sunt studenţi care urmează facultăţi di- ferite, dar care învaţă să lucreze împreună cu specialişti din alte do- menii. Viitorii întreprinzători sunt încurajaţi să realizeze concepte de afaceri inovatoare, pe care să le pună în practică în firme deja existente sau înfiinţând unele noi. Antreprenorii în devenire au la dis- poziţie spaţii pentru birouri şi con- sultanţă permanentă în afaceri. În primii doi ani de desfăşurare a proiectului (2011-2013), numărul studenţilor participanţi (152) a fost de trei ori mai mare decât cel anti- cipat, iar iniţiativele lor s-au con- cretizat în 95 de proiecte de afaceri puse în aplicare. Dacă „Take Off“ reprezintă o cla- să de „avansaţi“, care trec direct la valorificarea ideilor într-o afacere, interesul pentru acest proiect a fost atât de mare, încât s-a inaugurat şi o clasă de „începători“. Aceştia iau parte la proiectul „Sand Box“ (Lada cu nisip — aluzie la locurile de joa- că pentru copii, din parcuri), unde primesc noţiuni de bază despre an- treprenoriat. Prin sfaturi de la oameni de afa- ceri, ateliere de lucru şi jocuri de rol, aceşti „începători“ fac planuri de afaceri ipotetice şi exersează lansarea unei afaceri. Totul se face în joacă, pentru ca fiecare să îşi descopere propriile aptitudini şi in- terese. Cine doreşte mai mult decât un joc, poate să se alăture incuba- torului propriu-zis, „Take Off“.
  • 28. www.inforegio.ro28 Regiuni europene BOGDAN MUNTEANU regio@mdrap.ro I ndustria alimentară este cea mai extinsă industrie procesatoare din Letonia, care generează 20% din valoarea adăugată a produc- ţiei industriale din această ţară, iar culegerea, procesarea şi ambalarea fructelor de cultură (ale pomilor fructiferi) şi a fructelor de pădure au o mare pondere din această ac- tivitate. Produsele alimentare leto- ne se exportă cu precădere către statele UE (circa 25%), în fostele republici sovietice (circa 25%) şi că- tre statele baltice vecine, Estonia şi Lituania (aproape 20% fiecare). experimental de procesare a fruc- telor şi a capacităţilor de stocare“ cu finanţare europeană, din Fondul European pentru Dezvoltare Regio- nală (FEDR). Iniţiativa institutului leton a por- nit de la premisa că operaţiunile de prelucrare şi conservare a fructelor vor deveni mai competitive econo- mic dacă vor beneficia de imple- mentarea unei tehnologii de stocare denumite „ultra low oxygen“ (ULO — care presupune utilizarea de oxi- gen în cantităţi foarte mici). Tehno- logia ULO permite păstrarea pe pe- rioade mai îndelungate a fructelor, dar necesită adaptarea spaţiilor de stocare, pentru a permite controlul LETONIA CULEGE ROADELE TEHNOLOGIEI MODERNE ÎN PROCESAREA ŞI STOCAREA FRUCTELOR La mijlocul deceniului trecut, doar 10% dintre fructele vândute în Letonia erau din producţia internă, dar un proiect de modernizare a industriei horticole, cu finanţare europeană, a urmărit creşterea competitivităţii pe piaţa internă a producătorilor locali. În ciuda succesului la export, cultivatorii de fructe letoni se con- fruntau cu o situaţie paradoxală în momentul aderării la Uniunea Eu- ropeană (mai 2004) — piaţa internă era invadată de produse de import. Doar o zecime din fructele vândute în Letonia erau de producţie inter- nă, potrivit unei evaluări a Institu- tului Leton de Stat pentru Cultiva- rea Fructelor (LVA — Latvijas Valsts Augļkopības institūts). Pentru a remedia această situ- aţie şi a stimula consumatorii din Letonia să cumpere fructe de la producători locali, LVA a desfăşu- rat, între 2004 şi 2005, proiectul intitulat „Modernizarea centrului
  • 29. APRILIE 2014 29 Regiuni europene ­riguros al cantităţii de oxigen, dio- xid de carbon şi alte gaze. În plus, fiecare varietate de fruc- te îşi menţine calităţile nutritive şi aspectul în funcţie de combinaţii di- ferite de gaze, care sunt eliberate treptat în încăperile de depozitare. Pentru a stabili această cantitate adaptată fiecărui soi, cercetătorii de la LVA au proiectat un centru ex- perimental de stocare a fructelor la sediul institutului de lângă oraşul Dobele, regiunea Zemgale (sudul Letoniei). Dotarea centrului avea să fie făcută cu ajutorul unei contribu- ţii FEDR în valoare de 97.000 euro. Implementarea proiectului s-a făcut în patru etape — prima a în- semnat organizarea unor licitaţii pentru alegerea furnizorilor noilor echipamente de cercetare. În a doua etapă, au fost reparate şi re- novate încăperile unde s-a înfiinţat noul centru experimental. Acesta include un laborator biochimic în care se verifică permanent dacă fructele îndeplinesc normele euro- pene de siguranţă alimentară. A treia etapă a fost reprezen- tată de achiziţia şi instalarea echi- pamentelor ştiinţifice de ultimă generaţie, iar a patra etapă a fost dedicată instruirii personalului. Ca urmare a modernizării bazei de cer- cetare a institutului, cercetătorii pot experimenta păstrarea fructelor în camere unde poate fi ajustat regi- mul de temperatură, în încăperi cu atmosferă controlată (unde se tes- tează tehnologia ULO) şi în frigidere cu temperatura medie de -18º C. Rezultatele cercetărilor sunt fă- cute publice de cercetătorii de la LVA prin lucrări de specialitate şi conferinţe, dar şi prin instruirea pro- ducătorilor locali cu privire la noile tehnologii. Graţie investiţiilor rea- lizate prin proiectul derulat în pe- rioada 2004-2005, institutul leton a fost în măsură să implementeze alt proiect cu finanţare europeană, în perioada 2007-2008. Iniţiativa a avut drept obiectiv instruirea unor şomeri din regiunea Zemgale în cultivarea, culegerea, procesarea, stocarea şi comercializarea fructelor. • Titlul proiectului: „Moderni- zarea centrului experimental de procesare a fructelor şi a capacităţilor de stocare“ • Beneficiar: Institutul Leton de Stat pentru Cultivarea Fructelor, regiunea Zemgale, Letonia • Programul din care este finanţat: Latvia Objective 1 Programme, 2004-2006 • Buget total: 130.000 euro, din care 97.000 euro din FEDR FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI
  • 30. www.inforegio.ro30 Informaţii utile ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL Autoritatea de Management pentru POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5 Telefon: (+40 37) 211 14 09 E-mail: info@mdrap.ro, Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro Organisme intermediare POR Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR Nord-Est) Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ, judeţ Neamţ, cod poştal 610125 Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072 E-mail: adrnordest@adrnordest.ro Website: www.adrnordest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila, judeţ Brăila, cod poştal 810118 Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017 E-mail: adrse@adrse.ro Website: www.adrse.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia) Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A, cod poştal 910164 Călăraşi, România Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167 E-mail: office@adrmuntenia.ro Website: www.adrmuntenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia) Str. Aleea Teatrului nr. 2A, Craiova, judeţ Dolj, cod poştal 200402 Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780 E-mail: office@adroltenia.ro Website: www.adroltenia.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest (ADR Vest) Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5, Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054 Tel/Fax: 0256 491923 E-mail: office@adrvest.ro Website: www.adrvest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR Nord-Vest) Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu, judeţ Cluj, cod poştal 400111 Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222 E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro Website: www.nord-vest.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru (ADR Centru) Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia, judeţ Alba, cod poştal 510093 Tel: 0258 818616/int. 110, Fax: 0258 818613 E-mail: office@adrcentru.ro Website: www.adrcentru.ro Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov) Str. Mihai Eminescu nr. 163, et. 2, Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665 E-mail: contact@adrbi.ro Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro Organism Intermediar pentru Turism (Autoritatea Naţională pentru Turism) Blvd. Dinicu Golescu nr. 38, Poarta C, sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti Telefon: 0372/ 144 018, Fax: 0372/ 144 001 Email: adita.stanca@mturism.ro Centrul de Informare pentru Instrumente Structurale (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale) Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B, Sector 1, Bucureşti HELP DESK: Număr scurt 021 9340 (număr cu tarif normal) Program de lucru: L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00 E-mail: contact@fonduri-ue.ro Atena, Grecia, 23 aprilie 2014 SPRIJIN ŞTIINŢIFIC PENTRU AGRICULTURĂ: COMPETITIVITATE, CALITATE ŞI SUSTENABILITATE Preşedinţia greacă a UE organizează acest eveniment în colaborare cu Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene (Joint Research Centre — JRC), având în prim-plan politicile pentru o agricultură competitivă şi sustenabilă. Specialişti din cadrul JRC vor prezenta reprezentanţilor preşedinţiei elene, decidenţilor din sectorul agricol european şi reprezentanţilor producătorilor soluţii pentru creşterea producţiei agricole, în scopul de a asigura securitatea alimentară pentru o populaţie cu venituri în creştere şi cu pretenţii sporite, în contextul noilor provocări ale schimbărilor climatice. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesaţi http://goo.gl/HCes7O Viena, Austria, 23-25 aprilie 2014 ENERGY TRADING WEEK CENTRAL EASTERN EUROPE SUMMIT 2014 Summitul anual al traderilor de energie din Europa Centrală şi de Est, ajuns la a şasea ediţie, aduce împreună cei mai importanţi jucători de pe piaţa regională de energie. Vor participa directori ai companiilor de trading, reprezentanţi ai autorităţilor de reglementare şi analişti. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesaţi http://www.etwcee.com/ Bucureşti, 28 aprilie 2014 FOCUS ON EMPLOYMENT HR 2014 Conferinţa organizată de publicaţia Business Review se axează pe piaţa muncii şi pe politicile de resurse umane de pe piaţa din România. Temele de discuţie se vor concentra pe modificările legislative din acest domeniu, pe noul context generat de creşterea salariului minim şi pe influenţa fluxurilor migratoare asupra pieţei muncii. Printre invitaţi, Rovana Plumb — ministrul Muncii, Bogdan Stanoevici — ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni şi lideri ai companiilor de consultanţă în resurse umane. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să accesaţi http://goo.gl/lNUDbG AGENDA
  • 31. APRILIE 2014 31 OBICEIURI INEDITE DE PAŞTE ÎN EUROPA FRANŢA. O tradiţie importantă este cea a „Clopotelor zburătoa- re“. Ca­tolicii francezi cred că în Vine- rea Mare toate clopotele zboară la Va- tican şi se întorc cu ouă de ciocolată. Astfel, clopotele nu mai bat din Vine- rea Mare până în prima zi de Paşte. Unul dintre cele mai ciudate obi- ceiuri de Paşte are loc în REPU- BLICA CEHĂ, UNGARIA ŞI SLOVACIA, unde tradiţia cere ca femeile să fie plesnite cu palmele sau biciuite în Lu- nea Mare. Bărbaţii aruncă cu apă peste femei şi le plesnesc cu biciuri confec- ţionate din ramuri de salcie, decorate cu panglici la unul din capete. SPANIA. În Joia Mare, în oraşul Verges se organizează un „dans al morţii“. Toţi participanţii poartă costume speciale, iar procesiunea se încheie cu defilarea unor personaje costumate în schelete care poartă cutii pline cu cenuşă. În SCOŢIA există obiceiul ca ouăle pictate să fie rostogolite de pe un deal, simbolizând rostogoli- rea pietrei de pe mormântul lui Iisus. Copiii de toate vârstele adoră să le decoreze ei înşişi cu flori şi verdeaţă. Prilej de relaxare şi de petrecere a timpului cu familia, sărbătorile pascale aduc şi multe tradiţii. Există şi ritualuri specifice fiecărui popor. Iată câteva dintre tradiţiile din Europa. Alt fel de ştiri ANGLIA. Familiile tradiţionale gătesc pentru Sărbătoarea de Paşte o prăjitură cu fructe, care are în mijloc un strat de marţipan, iar deasupra aşază 11 bile de marţipan, simbolizând cei 11 apostoli (cu ex- cepţia lui Iuda). ITALIA. Italienii au o prăjitu- ră tradiţională pentru Paşte, „colomba“, un desert în formă de porumbel, presărat cu migdale şi zahăr. Ei obişnuiesc să-şi dăruiască unii altora ouă de ciocolată, cu o surpriză în interior. GERMANIA. O tradiţie tipic germană este pomul de Paşte, în care copiii agaţă ouă frumos colorate şi decorate. De asemenea, există şi obiceiul ca micuţii să caute prin grădină ouă bine ascunse şi să le culeagă într-un coşuleţ. AUSTRIA. În dimineaţa de Paş- te, familia se adună la masă iar tradiţia spune că se organizează o competiţie de ciocnit ouă. Câştigă- tor este desemnat cel care a reuşit să rămână cu oul întreg după ce a ciocnit cu toată lumea. În POLONIA, în ziua de Paşte, nu se face fum, aşa că oamenii nu pot aprinde focul pentru a-şi încălzi mâncarea. De aceea, toate speciali- tăţile, de la ouă şi cârnaţi, la turte cu drojdie de bere şi prăjituri cu se- minţe de mac, sunt servite reci. Regio îl ajută pe iepuraş să împacheteze cadouri!
  • 32. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro Investim în viitorul tău! Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘ Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice Data publicării: aprilie 2014 www.inforegio.ro e-mail: info@mdrap.ro )0372 11 14 09 Doriţi mai multe informaţii?