Buletin informativ Nr 1 (33) 2022

B u l e t i n i n f o r m a t i v N r . 1 ( 3 3 ) / 2 0 2 2
Din SUMAR:
10 raioane ale țării -
mai informate la capitolul
accesibilizarea instituțiilor
publice
Motivarea și capacitarea
reprezentanților APL-urilor pot
aduce rezultate frumoase
Toate secțiile de votare, supuse
inspectării. Va fi testată
accesibilitatea pentru alegătorii
cu dizabilități
Exercițiul „User Safary” încercat
la Hîncești
Transport accesibil în situații de
criză – suportul oferit din partea
ONG-urilor din Moldova
refugiaților din partea Ucrainei
Vorbim și scriem corect despre
persoanele cu dizabilități!
Ion Balan: „Ca monitor al
accesibilității am depistat
numeroase încălcări ale
standardelor privind
accesibilitatea”
Vasile Savca: „Sunt unica
persoană cu dizabilități din
raionul Căușeni, care a pus în
discuție problema accesibilității
încă din anul 2011”
Subiectul accesibilității discutat
în patru podcasturi video
Recomandări privind
accesibilitatea infrastructurală
Pro Accesibilitate
Pro Incluziune
Pro Democrație
Acest buletin este elaborat în cadrul proiectului
„Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri incluzive și transparente”, implementat
de PNUD Moldova cu suportul financiar al poporului american oferit prin intermediul
Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și Ambasadei
Marii Britanii la Chișinău oferit prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare.
Dar ce înseamnă ACCESIBILITATEA pentru tine?

P A G I N A 2
Ce este accesibilitatea, conform prevederilor Convenției ONU privind
drepturile persoanelor cu dizabilități?
Sursa: https://pdf.usaid.gov/pdf_docs/PA00MQ71.pdf

P A G I N A 3
Problema infrastructurii neadaptate continuă să
rămână una actuală pentru Republica Moldova. Unul
dintre factorii ce au condus la această situație este
darea în exploatare a clădirilor publice, fără a se ține
cont de toate normele în vigoare în domeniul
accesibilității, fapt ce a determinat limitarea
accesului persoanelor cu mobilitatea redusă la
secțiile de votare.
Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova lansează
proiectul „Comunitate accesibilă - o necesitate, nu un capriciu!” pentru a promova conceptul de
accesibilitate pentru toți cetățenii și includerea acestui domeniu în lista priorităților pentru
autoritățile publice locale (APL-uri). Proiectul va fi implementat în perioada ianuarie-martie 2022 și are
ca grup-țintă reprezentanții autorităților publice, funcționarii electorali și persoane cu diferite tipuri de
dizabilități din 10 raioane ale Republicii Moldova.
Reprezentanții Asociației „MOTIVAȚIE” din Moldova au realizat deja primul contact cu factorii de
decizie din raioanele Ialoveni și Anenii Noi. Echipa MOTIVAȚIE a prezentat activitățile noului proiect
care vor avea drept obiectiv identificarea principalelor bariere pe care le au autoritățile în asigurarea
accesibilității.
În cadrul acestui proiect, urmează să fie elaborat Ghidul pentru Incluziunea Socială a persoanelor cu
diferite tipuri de dizabilități în procesele publice, inclusiv în procesele electorale. Scopul ghidului este
de a ajuta reprezentanții APL și APC în asigurarea accesibilității, astfel ca persoanele cu dizabilități să
poată pe deplin și eficient să participe la viața politică și publică în mod egal cu ceilalți.
Proiectul prevede și sesiuni de instruire în accesibilitate, activități „user safary”, ceea ce înseamnă că
reprezentanții APL-urilor vor încerca pe propria piele diferite tipuri de dizabilitate utilizând: scaun
rulant, baston alb, ochelari utilizați de persoane cu dizabilitate de vedere, etc. De asemenea, va fi
elaborat un material informativ ușor de citit și de înțeles cu privire la promovarea unui mediu accesibil.
„Proiectul prevede ca reprezentanții APL-urilor să acorde o atenție sporită problemei accesibilității în
secțiile de votare din țara noastră, care sunt amenajate în mod ineficient din resursele financiare
alocate acestui domeniu, astfel încât fiecare cetățean să se poată bucura de drepturi depline și să aibă
acces în clădiri publice nu doar în ziua alegerilor, dar și în viața de zi cu zi. Din cauza infrastructurii
inaccesibile persoanele cu dizabilități și cei cu mobilitate redusă nu au acces la servicii de calitate, fiind
limitați în realizarea drepturilor” spune Ludmila Iachim, directoarea executivă a Asociației
„MOTIVAȚIE” din Moldova.
Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova este o organizație nonguvernamentală, independentă, apolitică,
care de 20 de ani promovează integrarea socială a persoanelor cu dizabilități din Republica Moldova.
Sursa: https://motivatie.md/index.php?pag=news&id=1060&rid=1712&l=ro
10 raioane ale țării - mai informate la capitolul
accesibilizarea instituțiilor publice
Acces
egal în
toate
instituțiile
Design
Universal

P A G I N A 4
În perioada 14-18 februarie 2022, la Leova și Șoldănești au fost organizate ateliere de planificare
strategică pentru reprezentanții APL din cele două raioane. Atelierul a fost facilitat de Parascovia
Munteanu, expertă în politici și servicii sociale.
În cadrul atelierului s-a pus accentul pe necesitatea integrării dimensiunii accesibilității în procesul de
bugetare locală. Participanții au punctat care sunt categoriile de cheltuieli la nivel local și au identificat
domeniile unde pot fi integrate costurile pentru accesibilitate. Exercițiul practic propus în cadrul
atelierului a permis autorităților să înțeleagă accesibilitatea ca o necesitate a tuturor cetățenilor.
Experta a prezentat o serie de recomandări pentru bugetarea incluzivă din perspectiva asigurării
accesibilității pentru toate categoriile de cetățeni.
„Atelierele de planificare strategică a procesului de bugetare prin prisma accesibilității sunt foarte
importante pentru autoritățile publice locale. Prezentarea și discutarea modalităților de integrare a
cheltuielilor de accesibilitate la toate etapele de bugetare contribuie la schimbarea modului de
planificare a resurselor bazată pe principiile egalitate și nediscriminare. Important este faptul că
participanții au înțeles că accesibilitatea nu este doar pentru persoanele cu dizabilități, dar pentru un
grup mult mai larg care reprezintă circa 1/3 din populația comunităților lor” – a menționat Parascovia
Munteanu. Experta a relatat că accesibilitatea nu este doar despre infrastructură, dar și despre accesul
la informații și tehnologii, accesul la educație, la toate bunurile și serviciile universale din comunitate.
Elena Cernei este membră a consiliului local din s. Găuzeni și a fost una din participante. Ea a
menționat că informațiile primite i-au fost utile și le va folosi în activitatea sa practică: „Accesibilitatea
este o problemă care pune bariere în calea multor categorii de cetățeni, și nu doar a persoanelor cu
dizabilități. Sunt gata să mă implic la nivel local pentru a rezolva în măsura posibilităților această
problemă, care este una comună” – a relatat consiliera locală.
Deschiderea reprezentanților APL și implicarea lor activă în cadrul atelierelor ne face să mizăm pe o
responsabilitate sporită a acestora și credem că informațiile și schimbul de experiență primit în cadrul
atelierului vor ajuta factorii de decizie locali să planifice resursele financiare, ce vor permite
participarea activă a cetățenilor la toate procesele ce vizează comunitatea lor, indiferent dacă e vorba
de alegeri, activități culturale sau sociale.
Cum planificăm corect bugetul APL pentru a include și costurile de
accesibilitate a instituțiilor publice?

P A G I N A 5
Accesul egal pentru toți nu este un moft, ci o
necesitate și o soluție practică eficientă pentru ca
drepturile fiecărui cetățean să fie respectate.
În cadrul a două sesiuni de instruire în domeniul
accesibilității, organizate recent de Asociația
„MOTIVAȚIE” din Moldova, APL-urile din raioanele
Șoldănești și Leova au conștientizat problema
accesului limitat în instituțiile publice a cetățenilor
cu mobilitate redusă.
Prin intermediul unui exercițiu imaginar, participanții au reușit să se pună în pielea persoanelor cu
diferite tipuri de dizabilități, privind cu alți ochi nivelul de accesibilitate existent în localitate. APL-urile
au ajuns la concluzia că, dacă se ia atitudine corectă din start față de problema accesibilității și se
prioritizează cheltuielile, se pot economisi bani din bugetul de stat, iar viața persoanelor cu mobilitate
redusă va fi mai bună.
O reprezentantă a APL-urilor din raionul Leova a remarcat în cadrul instruirii: „Ați reușit să ne
sensibilizați la maxim. Suntem conștienți că lipsesc mijloacele financiare din Administrațiile publice
locale, dar am conștientizat că trebuie să prioritizăm această problemă și să nu îngrădim accesul
persoanelor cu dizabilități în instituții publice. Trebuie să creăm condiții pentru toate persoanele, ca să
poată participa la procesele decizionale, activități sociale, culturale etc. Pe viitor vom apela la Dvs.
neapărat pentru suport în crearea condițiilor de accesibilitate. Vă mulțumesc pentru oportunitatea de
a participa la acest atelier!”.
Sesiunile au fost moderate de specialiștii în accesibilitate din cadrul MOTIVAȚIEI, Tudor Onofrei și
Natalia Popov, care le-au prezentat participanților standardele de accesibilitate într-un format ușor de
înțeles. De asemenea, directorul executiv al Alianței INFONET, Victor Koroli a făcut o prezentare a
rezultatelor evaluării condițiilor de accesibilitate a secțiilor de votare din raioanele Leova și Șoldănești.
APL-urile din Șoldănești și Leova, mai bine informate în domeniul
accesibilității
ACCES

Un alt participant activ din raionul Leova a menționat în cadrul sesiunii că a rămas foarte mulțumit de
informația prezentată, remarcând faptul că i-a fost utilă: „Mă aflu acum în procesul elaborării unui
proiect pentru fațada și intrarea în Primărie. O să apelez la voi pentru expertiză, inclusiv pentru rampa
de acces . E o temă extrem de actuală și importantă pentru noi toți”.
Specialiștii MOTIVAȚIEI au informat și au îndemnat APL-urile să beneficieze de oportunitatea
subvențiilor din partea statului, care permit angajarea persoanelor cu dizabilități și folosirea
subvențiilor pentru accesibilizarea instituțiilor.
Lilia Puzderi, preşedinta A.O. PRO-TINERET, activistă civică, consilieră locală în Borogani, Leova a
remarcat interesul sporit, manifestat pentru activitate de către participanții din Leova: „Unde există
dorință, deschidere și implicare – a relatat aceasta – se vor găsi și soluții”.
Echipa MOTIVAȚIEI urmează să organizeze un atelier de lucru în raioanele Șoldănești și Leova cu un
expert în domeniul bugetării locale, pentru a ajuta factorii de decizie să prioritizeze mai bine domeniile
pentru care se alocă finanțe și să găsească resurse pentru accesibilizare. Un spațiu accesibil pentru toți
va fi utilizat de cetățeni nu doar în ziua alegerilor, dar și pe tot parcursul anului.
Reamintim că cele două instruiri s-au desfășurat în cadrul proiectului „Comunitate accesibilă - o
necesitate, nu un capriciu!”, lansat recent de MOTIVAȚIE, pentru a promova conceptul de
accesibilitate pentru toți cetățenii și introducerea acestui domeniu în lista priorităților pentru
autoritățile publice locale.
În videoclipul de mai jos puteți vedea cum echipa Asociației „MOTIVAȚIE” din Moldova a motivat și
capacitat reprezentanții APL-urilor din Cimișlia în domeniul accesibilității. Aceștia au testat diferite
echipamente asistive ale persoanelor cu dizabilități și au venit cu feed-back.
Astfel de activități de sensibilizare s-au desfășurat și în alte raioane ale țării.
https://www.youtube.com/shorts/3kbl5ibEsP4
P A G I N A 6
Sensibilizarea reprezentanților APL-urilor din Cimișlia privind problema
accesului la infrastructură

În cadrul campaniei lansate în luna februarie curent
„Acces egal pentru toți în secțiile de votare” a fost
prezent dnul Alexandru Bujoreanu, Primarul orașului
Leova, care a vorbit despre experiența sa de lucru la
accesibilizarea unei instituții publice. Acesta a relatat
că a fost sensibilizat în urma exercițiului
organizat de A.O. „MOTIVAȚIE”, în care a testat
accesibilitatea dintr-un scaun rulant de la Primărie
până la Casa de cultură din Leova, încercând să
depășească bordurile înalte și să urce rampa de la
Casa de cultură, care pe 11 iulie 2021, a devenit secție
de votare. După acea activitatea dl primar s-a
implicat activ în procesul de renovare a Liceului
„Constantin Spătaru” din or. Leova. În liceu a fost
instalată o scară cu ascensor dotată cu o platformă
specială.
„Accesibilitatea nu trebuie abordată doar din punct
de vedere logistic. Aceasta înseamnă nu doar un
drept ci, în primul rând, e vorba de atitudinea față de
semenii noștri. Iar în procesul electoral, accesibilitatea presupune crearea de condiții adecvate pentru
ca alegerile să devină mai incluzive. De aceea, autoritatea electorală este preocupată de îmbunătăți-
rea și modernizarea procesului electoral la toate etapele acestuia”, a declarat președinta Comisiei
Electorale Centrale, Angela Caraman.
Tudor Onofrei, specialist în accesibilitate din partea Asociației „MOTIVAȚIE” din Moldova, prezent în
cadrul evenimentului de lansare a campaniei „Acces egal pentru toți în secțiile de votare” a făcut
distincția prin exemple clare dintre o instituție publică accesibilă, una parțial accesibilă și inaccesibilă.
„Putem spune că o instituție este accesibilă pentru persoanele cu dizabilități locomotorii atunci când
aceste persoane pot să ajungă independent și fără dificultăți în interiorul instituției ca să beneficieze
de anumite servicii. O instituție este parțial
accesibilă atunci când persoanele cu mobilitate
redusă fiind însoțite de un asistent, pot să
ajungă în interiorul instituției. Și, instituția este
inaccesibilă pentru persoanele cu dizabilități,
atunci când aceste persoane, nici singure și nici
cu ajutorul asistentului, nu pot ajunge în
interiorul instituției”, a menționat expertul din
partea A. O. „MOTIVAȚIEI”, Tudor Onofrei.
Detalii de la evenimentul de lansare găsiți aici: https://www.youtube.com/watch?v=rVcaTJ5Nyo0
P A G I N A 7
Motivarea și capacitarea reprezentanților APL-urilor
pot aduce rezultate frumoase

La începutul lunii martie 2022, MOTIVAȚIE a lansat materialul
informativ ,,Dorim un mediu accesibil pentru toți!”.
În el veți găsi răspuns la întrebările:
- Ce înseamnă acesibilitatea pentru toți;
- Top obstacole care limitează accesul în instituții publice;
- Top exemple pozitive în amenajarea instituțiilor publice;
- Combatem stereotipurile în domeniu;
- Unde te poți adresa în caz de încălcare a dreptului la acces?
Linkul la materialul integral îl găsiți aici:
https://motivatie.md/media/Publicatii/
Carti_brosuri_rapoarte_analiza/
Dorim_un_mediu_accesibil.pdf?
P A G I N A 8
MOTIVAȚIE a lansat materialul informativ
,,Dorim un mediu accesibil pentru toți!”

Stațiile de așteptare a transportului public
sunt un element esențial al infrastructurii
unui oraș modern și trebuie să fie accesibile
pentru toți utilizatorii, inclusiv pentru
persoanele cu mobilitate redusă.
Conform legislației Republicii Moldova,
construcția sau renovarea stațiilor de
așteptare a transportului public trebuie să
fie realizată în conformitate cu normativele
în construcție în vigoare, pentru a putea fi
utilizate de persoanele cu mobilitate
redusă.
Inaccesibilitatea este o problemă majoră a
infrastructurii capitalei și a localităților din
țara noastră. Raportorii speciali ONU pentru
drepturile persoanelor cu dizabilități,
domnul Shuaib Chalklen și doamna Catalina
Devandas Aguilar, în cadrul vizitelor de
monitorizare în țara noastră, au apreciat
străzile și clădirile publice din orașul
Chișinău ca fiind 99% inaccesibile pentru
persoanele cu mobilitate redusă.
Accesul la mediul fizic, la transport și informație, precum și traiul independent în comunitate sunt niște
drepturi garantate de Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și legislația
națională.
În contextul lucrărilor de reparație realizate de Primăria municipiului Chișinău, este important să fie
respectate, cu strictețe, standardele de accesibilitate a spațiilor și clădirilor publice din oraș.
Mai multe organizații ale persoanelor cu dizabilități și a grupurilor de inițiativă, și-au unit eforturile în
cadrul Platformei civice, cu același nume, Chișinăul accesibil pentru Toți, pentru a promova
implementarea standardelor de accesibilitate în capitala țării noastre. Coaliția își propune să instituie,
în parteneriat cu administrația municipală, un mecanism de consultare a persoanelor cu mobilitate
redusă, precum și un plan de acțiuni pentru accesibilizarea spațiilor și clădirilor publice din capitală,
ambele prevăzute de legislație.
Sursa: https://www.facebook.com/cdpdmd
P A G I N A 9
Accesibilitatea stațiilor de așteptare este o necesitate reală

Peste 1 200 de instituții publice, unde tradițional sunt deschise secții de votare în cadrul scrutinelor
electorale vor fi inspectate și auditate pentru a vedea cât de accesibile sunt pentru alegătorii cu
deficiențe locomotorii și de văz. O campanie în acest sens a fost lansată recent, cu scopul de a informa
populația, reprezentanții administrației publice locale și persoanele cu dizabilități despre necesitatea
asigurării accesului egal în clădirile publice.
Campania „Acces egal pentru toți în secțiile de votare” a fost lansată în luna februarie. Astfel, în
perioada ianuarie – martie 2022, Alianța INFONET va evalua 1206 de clădiri publice în care de obicei se
organizează secții de votare. Auditul va fi realizat în mare parte de persoane cu diferite dizabilități,
care testează drumul spre secție, rampele de acces, lărgimea ușilor, coridoarelor, sălii în care se
votează, dar și adaptarea grupurilor sanitare.
„Accesibilitatea n-ar trebui abordată doar din punct de vedere logistic. Aceasta nu înseamnă doar un
drept ci, în primul rând, e vorba de atitudinea față de semenii noștri. Iar în procesul electoral,
accesibilitatea presupune crearea de condiții adecvate pentru ca alegerile în sine să devină mai
incluzive. Iată de ce autoritatea electorală este preocupată de îmbunătățirea și modernizarea
procesului electoral la toate etapele acestuia”, a declarat președinta Comisiei Electorale Centrale,
Angela Caraman, în cadrul evenimentului.
După auditul celor 1 206
de instituții publice, va
fi elaborat un studiu
care va prezenta
informația privind
accesibilitatea tuturor
secțiilor de votare
deschise de obicei la
alegerile naționale.
În 2019, o evaluare
similară a cuprins 612
secții de votare din
municipiul Chișinău,
Bălți, Hîncești, Căușeni,
Edineț și UTA Găgăuzia,
ceea ce a constituit 30%
din numărul total al
secțiilor de votare.
Sursa text: https://
realitatea.md/toate-
sectiile-de-votare-
supuse-inspectarii-se-va
-testa-accesibilitatea-
pentru-alegatorii-cu-
dizabilitati/
P A G I N A 1 0
Toate secțiile de votare, supuse inspectării.
Va fi testată accesibilitatea pentru alegătorii cu dizabilități

P A G I N A 1 1
Toate secțiile de votare, supuse inspectării.
Va fi testată accesibilitatea pentru alegătorii cu dizabilități

P A G I N A 1 2
Pentru a vedea cum s-a desfășurat activitatea practică de la Hâncești, vă invităm să accesați
linkurile de mai jos:
https://www.facebook.com/100078216245126/videos/1159202124616138
Exercițiul „User Safary” derulat la Hîncești
Ce reprezintă exercițiul
„user safary”?
Exercițiul user safary („în pielea
ta") este o modalitate valoroasă de a
înțelege modul în care oamenii interacți-
onează cu un anumit serviciu sau mediu.
Nu există o altă metodă mai bună de a
identifica punctele slabe atunci când vine
vorba despre accesibilitate, decât
implicarea persoanelor care fac față
acestor provocări în primul rând.

P A G I N A 1 3
Pentru că este foarte important să folosim un limbaj corect atunci când ne referim la persoanele cu
diferite tipuri de dizabilități, dar și alte categorii vulnerabile, vă îndemnăm să faceți cunoștință cu
materialul informativ „Cum scriem corect despre persoanele cu dizabilități?”, flyer elaborat de
MOTIVAȚIE pentru a sensibiliza presa, dar și societatea în domeniul dizabilității.
Linkul la materialul integral îl găsiți aici: https://motivatie.md/media/images/Etica_comunicarii/Cum%
20scriem%20corect%20despre%20persoanele%20cu%20dizabilitati.pdf
Vorbim și scriem corect despre persoanele cu dizabilități!

P A G I N A 1 4
„Sunt o persoană utilizatoare de scaun rulant, locuiesc într-un apartament de la etajul întâi al blocului
locativ. Din cauza treptelor existente între scara blocului și ușa de intrare, sunt nevoit să cer ajutorul
terțelor persoane pentru a ieși și a intra în apartament. Unde mă pot adresa după ajutor pentru
amenajarea unei rampe accesibile în scara blocului în care locuiesc?
RĂSPUNS:
Conform articolului 19 alin. (1) din Legea nr. 60/2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu
dizabilități, „obiectele de menire socială trebuie să fie amenajate într-un mod care să le facă accesibile
pentru persoanele cu dizabilități: dotate cu căi de acces şi instalate cu respectarea actelor normative în
vigoare vizînd domeniul respectiv.” Potrivit alineatului (4) din același articol, realizarea acestor
prevederi este pusă în sarcina organului național de dirijare în construcții, a autorităților administrației
publice locale, a agenților economici indiferent de forma de proprietate şi cu participarea asociațiilor
obşteşti.
Astfel, vă sugerăm să depuneți o cerere către Primărie/Pretură privind amenajarea unei rampe de
acces în scara blocului în care locuiți.
În cazul în care, din motive tehnice, amenajarea unei rampe de acces va fi imposibilă, autoritățile
administrației publice locale trebuie să întreprindă măsuri corespunzătoare pentru adaptarea
rezonabilă a obiectelor în cauză la necesitățile persoanelor cu dizabilități (spre exemplu, să instaleze o
platformă de ridicare).
Refuzul neîntemeiat al Primăriei/Preturii de a amenaja accesul persoanei cu dizabilitate spre locuință
constituie un fapt de discriminare. Constatarea discriminării ține de competența Consiliului pentru
prevenirea și eliminarea discriminării sau a instanței de judecată.
În caz de constatare a discriminării, persoana poate solicita, pe calea judiciară, obligarea autorității
publice locale de a asigura
amenajarea accesului spre
locuință și repararea prejudiciului
material și moral, cauzat prin
faptele de discriminare.
Centrul pentru Drepturile
Persoanelor cu Dizabilități acordă
asistență juridică gratuită
persoanelor cu dizabilități,
membrilor familiilor lor și
persoanelor asociate acestora
(asistent personal, persoana
însărcinată cu ocrotirea) în
vederea apărării drepturilor
încălcate.
Sursa:
https://www.facebook.com/
cdpdmd
Consultație juridică: „Unde mă pot adresa după ajutor pentru amenajarea
unei rampe accesibile în scara blocului în care locuiesc? ”

P A G I N A 1 5
Cum ați devenit monitor al accesibilității și în ce localitate ați
monitorizat?
Mă numesc Ion Balan și lucrez la Centrul de calculatoare CCAII „Info-Flux”
al AO APP „Ștefănești” ca administrator de rețea și responsabil TIC în LT
Ștefănești. Colaborez cu AO „ Alianța INFONET” de cîțiva ani. Anterior,
am participat la diverse studii organizate de dl Victor Koroli, Director
Executiv al „Alianței INFONET”, în domeniul promovării drepturilor
persoanelor cu dizabilități. La propunerea lui, am acceptat să fiu
observator în 3 raioane: Florești, Telenești, și Sîngerei. Am promovat un
audit al condițiilor de accesibilitate la secțiile de votare. Această misiune a
fost realizată în parteneriat /și pentru Comisia Electorală Centrală a
Republicii Moldova.
Cum a fost organizată evaluarea accesibilității în localitatea monitorizată?
Am lucrat foarte eficient. În prealabil, am stabilit traseul deplasării mele, am contactat persoanele
responsabile de sediul în care se aflau secțiile de votare. Am putut vizita până la 10 secții de votare pe
zi. Cea mai grea parte a fost calitatea drumului dintre localități, cît de aproape sunt amplasate secțiile
de votare și cât de receptivi sunt responsabilii.
Care a fost metodologia de evaluare a accesibilității?
La sosirea în localitate discutam cu reprezentanții APL, cu persoanele responsabile despre scopul
vizitei mele. Promovam interviul prin colectarea de informații: accesibilitatea spre clădire;
accesibilitatea în clădire; existența/inexistența unui loc de parcare; dimensiunile ușilor, pragurilor,
coridorului, amplasarea sălii în care s-a votat; existența/absența grupului sanitar în interior.
Acești parametri îi stabileam pentru fiecare secție de votare.
În calitate de monitor, ce încălcări ați constatat și cui le-ați raportat?
În majoritatea clădirilor, nu există rampe de acces, iar dacă există, atunci unghiul de înclinare nu este
respectat; nu au bare de suport sau sunt doar pe o singură parte. Pe alocuri am dat peste balustrade
metalice care nu pot fi considerate ca o rampă, deoarece sunt foarte alunecoase și incomode pentru
utilizatorii de scaune rulante sau însoțitorii acestora. Grupurile sanitare din interior – la fel duc lipsă de
bare de sprijin. Raportam toate aceste încălcări persoanelor responsabile că aceste lucrări sunt nu
doar pentru ziua alegerilor, ci și pentru alte evenimente care se organizează și se desfășoară în aceste
clădiri. Infrastructura accesibilă nu se referă doar la persoanele cu dizabilități, accesibilitatea este un
drept pentru toată lumea.
Câte clădiri din localitate sunt complet accesibile și câte sunt parțial accesibile?
Pot spune cu fermitate că peste 90% din clădiri sunt inaccesibile și doar 10% sunt parțial accesibile, deși
sunt clădiri publice care, conform legii, ar trebui să corespundă standardelor de accesibilitate.
Ion Balan: „Ca monitor al accesibilității, am depistat numeroase încălcări
ale standardelor privind accesibilitatea”
Sursa foto: arhiva personală

P A G I N A 1 6
În calitate de monitor, ați oferit materiale informative privind standardele de accesibilitate pentru
autoritățile locale?
Imediat ce intram în localitate lăsam două lucruri: fie la primărie, fie în incinta instituției de învățământ
sau a casei de cultură/cămin cultural – scrisoarea de recomandare de la Comisia Electorală Centrală a
Republicii Moldova și informația despre campania pe care o desfășurăm - material informativ despre
norme și standarde în domeniul construcțiilor, cercetări, harta accesibilității, conferințele accesibilității,
spoturi video.
În opinia dumneavoastră, de ce nu sunt respectate normele de accesibilitate în țara noastră?
Consider că regulile de accesibilitate nu sunt respectate din cauza informării insuficiente sau incorecte
a funcționarilor, organelor administrației publice locale legate de asigurarea condițiilor de
accesibilitate și din cauza bugetelor austere / bugetului insuficient sau gestionării necorespunzătoare a
resurselor financiare; deficiențe în prioretizarea problemelor locale; proiectarea obiectelor de
infrastructură care asigură accesul tuturor persoanelor din interiorul clădirii. Este o problemă care
trebuie abordată la nivelul politicii de stat pentru respectarea drepturilor omului, indiferent de starea
de sănătate a acestuia sau tipul de dizabilitate pe care îl are.
Accesibilitatea clădirilor publice
din Moldova este o condiție
necesară pentru realizarea
drepturilor tuturor persoanelor,
cu sau fără dizabilități.
Este vorba despre accesul liber
la educație, sănătate, cultură,
dar și accesul nestingherit la
dreptul de a vota!

P A G I N A 1 7
Vasile Savca este membru activ al Consiliului Raional de Participare
Căușeni și a Grupului de inițiativă AID din aceeași localitate. Consiliul
Raional de Participare Căușeni (CRP Căușeni) activează mai bine de 3 ani.
Consiliul pune în discuții diverse probleme actuale la nivel raional,
precum repartizarea bugetului local, punerea în discuții și votarea
diferitor legi și hotărâri, inclusiv ce țin de apărarea drepturilor persoane-
lor cu dizabilități. Membrii CRP Căușeni discută în prealabil toate
întrebările care sunt puse ulterior pe ordinea de zi a Consiliului Raional
Căușeni.
Alături de colegul său Dionisie Cucovici, Vasile Savca a reușit să sensibilize-
ze reprezentanții APL-urilor de nivelul I și II, dar și populația din Căușeni,
pentru a arăta societății că persoanele cu dizabilități au aceleași drepturi,
care trebuie să fie respectate. În calitate de monitor al accesibilității, el a evaluat mai multe secții de
votare în 2019 la Căușeni și în 2022 la Ștefan Vodă. El este un activist civic care luptă de câțiva ani
pentru ca transportul public din localitatea sa să fie accesibil pentru toate persoanele.
Cum ați ajuns să fiți monitor al accesibilității și în ce localitate ați monitorizat?
La început am cunoscut câteva ONG-uri la nivel de țară, care m-au invitat la seminare, unde s-au pus în
discuții anume întrebarea ce ține de accesibilitate. Când mă întorceam acasă aceste aspecte le
discutam deja cu reprezentanții APL-urilor din localitate. Am văzut că apar primele rezultate pozitive
precum rampa accesibilă de la Consiliul Raional din Căușeni, 3 locuri de parcare accesibile, câteva
treceri de pietoni din diferite sectoare ale Căușeniului și am început să mă implic și mai intens în acest
proces. Mai multe ONG-uri din capitală au văzut că sunt rezultate la Căușeni și mi-au propus să mă
implic în monitorizarea instituțiilor publice din Căușeni. Am participat la monitorizare în toate satele
din raionul Căușeni și Ștefan Vodă. Cred că sunt unica persoană cu dizabilități din raionul Căușeni care a
început să pună în discuții încă din 2011 lipsa accesibilității la clădiri, infrastructură și transportul public
pentru persoanele cu dizabilități.
Cum a fost organizată evaluarea accesibilității în localitatea monitorizată?
În calitate de monitor mă străduiam să fiu tot timpul punctual, dar uneori din partea gazdei apăreau
persoane care nu doreau să facă cunoștință cu scrisoarea de recomandare de la CEC. Erau și acei care
nu dorea să iasă ca să discute cu mine sau nu-mi permitea să întru în instituție, dar încercam să fac față
tuturor provocărilor.
Care a fost metodologia de evaluare a accesibilității?
Unghiul rampei de la intrarea în clădire să nu fie mai mare de 9 %, iar rampa să nu fie din șine metalice.
Era important ca barele de suport să fie instalate pe ambele părți ale rampei. Golul de la ușa de la
intrare să nu fie mai mic de 90 cm. În blocul sanitar să nu lipsească barele de suport pe ambele părți de
vasul de veceu și spațiul din camera de baie să nu fie mai mic de 2 х 2 m. Și, cel mai important, să fie
ascensor sau elevator, care ridică persoanele cu dizabilități la etajele superioare.
Vasile Savca: „Sunt unica persoană cu dizabilități din raionul Căușeni,
care a pus în discuție problema accesibilității încă din anul 2011”

P A G I N A 1 8
Ca monitor, ce încălcări ați găsit și cui le-ați raportat?
La unele instituții rampa era din beton, dar avea un unghi prea
mare, care o făcea inaccesibilă. O parte din instituții nu aveau
rampă, iar reprezentanții acestora motivau că nu au persoane
cu dizabilități în localitate. O altă problemă pe care am
sesizat-o au fost blocurile sanitare, situate într-un spațiu foarte
mic sau amplasate în curtea instituției. De ascensor sau
elevator nici nu se discută. La unele instituții erau trepte, dar
nu era rampă de acces. O problemă comună pentru ambele
raioane a fost faptul că nu este nici un transport adaptat
pentru persoanele cu nevoi speciale. Toate aceste încălcări se
vor regăsi în raport.
Câte clădiri din localitate sunt total accesibile și câte parțial
accesibile?
În satul meu natal Cîrnățeni nu este nici o instituție 100 %
accesibilă, parțial accesibile sunt Liceul „Grigore Grigoriu”, Casa de Cultură, Primăria și punctul
medical. La nivel de Căușeni avem câteva instituții care sunt accesibile, cu bloc sanitar, uși, rampe din
interior și exterior care corespund cerințelor, cum sunt Consiliul Raional Căușeni, Sectorul de Poliție
nr. 1, clădirea Direcției Asistență Socială, Procuratura, CNAT, Spitalul Raional Căușeni.
Ca monitor, ați oferit careva materiale informative privind standardele de accesibilitate pentru
autoritățile locale?
Reprezentanții APL-urilor din Căușeni au materiale informative privind standardele în accesibilitate.
În calitatea mea de vicepreședinte al Consiliului Raional de Participare întrebările ce țin de standardele
de accesibilitate le pun în discuții la toate ședințele
comisiilor, dar și la ședințele consiliului.
După părerea Dvs, de ce nu se respectă normele de
accesibilitate în țara noastră?
Cred că amenzile sunt prea mici pentru cei care nu țin
cont de respectarea Legii nr. 60 din 30.03.2012.
Probabil, puțini sunt cei care au fost penalizați.
Și, cel mai important, este faptul că persoanele cu
nevoi speciale nu doresc să se implice în astfel de
cazuri.
Consider că atât timp cât persoanele cu dizabilități nu
vor pune aceste întrebări în discuții către
reprezentanții APL-urilor, aceste probleme nu vor fi
soluționate. Nu poate o persoană sau două să țină sub
control toate problemele ce țin de accesibilitate din
toate satele raionului, indiferent care ar fi acesta.

P A G I N A 1 9
Adela Postolachi este originară din satul Terebna, raionul
Edineț. Este medic de familie și are doi copii. La localele din
2019, Adela a reușit să obțină funcția de consilieră locală în
satul Terebna. În consiliu, Adela vine cu proiecte și
propuneri pentru a ajuta la dezvoltarea infrastructurii,
inclusiv la soluționarea problemelor persoanelor aflate în
dificultate.
În 2015 a candidat pentru prima dată la funcția de consilieră
locală. Atunci însă nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru ocuparea acestei funcții. În 2019 a
încercat din nou și i-a reușit.
„Am hotărât să devin consilieră locală din două motive. Sunt medic de familie, iar activitatea mea
profesională se rezumă doar la acordarea ajutorului medical pacienților pe care îi deservesc și în
prezent. Ei însă veneau și cu probleme de alt ordin. Pentru a contribui la soluționarea
acestor probleme, era necesar de a accede la o funcție decizională. Mai mult, inițial am întâmpinat
impedimente atunci când am revenit la serviciu după un traumatism al coloanei vertebrale, iar din
partea administrației am fost discriminată pe criteriu de dizabilitate. Acesta a și fost un motiv în plus
pentru mine să devin consilieră locală în satul natal”.
Eroina consideră că societatea de astăzi așteaptă ca cineva să le rezolve problemele. În realitate toți
oamenii din comunitate ar trebui să se implice în soluționarea problemelor locale. Ea mai spune că
indiferența este factorul principal care îngreunează procesul de dezvoltare a unei comunități.
„Am ales promovarea drepturilor tuturor persoanelor aflate în dificultate, indiferent de faptul dacă au
sau nu o dizabilitate. În localitatea mea s-a realizat deja cu ajutorul consătenilor construirea rampei de
acces la instituția medicală unde lucrez. Am promovat construirea rampelor de acces pentru persoane
cu mobilitate redusă și în alte instituții. După reparație, instituția medicală a devenit accesibilă nu doar
la intrare, datorită rampei, dar și în interiorul edificiului”.
Adela luptă pentru o societate mai prietenoasă și pentru accesibilitatea oamenilor cu nevoie speciale.
„Promovarea accesului egal la secțiile de votare pentru toți cetățenii oferă posibilitatea de a lua parte
la viața politică și constituie însăși esența ideii de a trăi într-o societate democratică. Iar, într-un mediu
accesibil, persoanele cu dizabilități sunt cetățeni mai activi și mai implicați în viața politică a comunității
lor. Cred că pentru îmbunătățirea gradului de implicare la vot al persoanelor cu diferite tipuri de
dizabilități este necesar de a organiza un mediu accesibil și de sensibilizat prin modele pozitive toți
actorii implicați în acest proces, inclusiv persoanele cu dizabilități.
Voi opta și susține în continuare pentru participarea activă a persoanelor cu dizabilități la viața
culturală, socială și politică în localitatea mea. Visul meu pentru localitatea mea îl reprezintă
accesibilitatea și infrastructura instituțională”.
Motivată, afirmă că persoanele cu nevoi speciale trebuie să își schimbe modul în care se văd pe ei înșiși.
„Să spargem stereotipurile și să preluăm conducerea asupra vieții noastre prin participarea activă prin
vot și la o viață mai bună. Sunteți femei minunate, capabile, independente, libere, care au curaj și pot
lua decizii. Lăsați această minune să iasă la iveală!”
Sursa: realitatea.md
Adela Postolachi: „Visul meu pentru localitatea mea îl reprezintă
accesibilitatea și infrastructura instituțională”

P A G I N A 2 0
Accesibilitatea este o parte importantă a vieții noastre. Avem nevoie de ea în fiecare zi. Instituțiile
publice și private din localitățile raionului Leova cât și în localitatea Borogani nu au acces sută la sută
pentru persoanele cu dizabilități nu doar pentru că sunt învechite, dar pentru că nu s-a dat importanță
faptului că aici sunt și cetățeni cu dizabilitate. Este necesară revizuirea posibilităților financiare ale
primăriilor, ale instituțiilor , a instituțiilor de învățământ, medicale, instituțiilor particulare, agenților
economici, ca aceste instituții să fie amenajate conform standardelor în accesibilitate: intrările în
instituții, rampele de acces, camera sanitară etc.
Cred că una din soluții ar fi implicarea tinerilor activiști, cu și fără dizabilități, în elaborarea proiectelor
pentru a găsi soluții și a veni cu propuneri către consilii, de a include în bugete locale bani pentru
accesibilitatea instituțiilor publice locale. De asemenea, o altă soluție ar fi atragerea și implicarea
agenților economici de a crea condiții de accesibilitate în spațiile care îi aparțin.
În concluzie, fiecare din noi are nevoie de accesibilitate. Trebuie creată o politică corectă ca lege
pentru viitor în monitorizarea instituțiilor ce se vor construi și în revizuirea construcțiilor inițiale, astfel
ca ele să corespundă cerințelor și condițiilor de accesibilitate pentru toți cetățenii, inclusiv pentru
grupurile de persoane cu mobilitate redusă.
Fiecare din noi poate aduce schimbarea. Aș dori să văd cât mai multe persoane cu dizabilități implicate
la nivel guvernamental, care ar veni cu soluții-cheie pentru localitățile din toată țara și ar întreprinde
pași concreți pentru îmbunătățirea accesibilității, inclusiv în secțiile de votare.
Lilia Puzderi, consilieră locală în Borogani, Leova:
„Avem nevoie de accesibilitate în fiecare zi”

P A G I N A 2 1
Importanța transportului adaptat într-o situație de criză s-a
dovedit a fi una majoră, în special pentru grupurile de
persoane cu mobilitate redusă în rândul refugiaților din
Ucraina.
Lucrurile frumoase se fac din inimă. În această perioada dificilă
pentru poporul ucrainean, echipa MOTIVAȚIEI a fost
sensibilizată de situația vecinilor din Ucraina și și-a arătat
solidaritatea prin oferirea gratuită a transportului adaptat al organizației pentru 100 de refugiați, dintre
care au fost persoane în etate, persoane cu dizabilități utilizatoare de scaun rulant și alte echipamente
asistive și copii mici. Alături de refugiați au fost salvați și 3 patrupezi (2 pisici și un câine), care au fost
aduși împreună cu stăpânii săi. Alături de refugiați a mers și
psihologul organizației, Natalia Popov, care a ajutat persoanele să
depășească mai ușor stresul trăit de situația creată în urma
conflictului.
Echipa MOTIVAȚIEI a oferit ajutor și în identificarea locului pentru
cazare aproape accesibilă, a oferit refugiaților suport în formă de
pachete alimentare și produse de igienă personală de primă
necesitate, medicamente.
Înțelegem cât este de importantă susținerea în această perioadă de
criză, mai ales pentru mamele cu copii mici, dar și grupurile de
persoane cu mobilitate redusă, care au nevoie stringentă de ajutor.
Suntem în continuare deschiși să acordăm suport în formă de
transport adaptat și consiliere psihologică gratuită persoanelor cu
dizabilități, refugiate din Ucraina.
Ne puteți contacta la 069654316 sau 067300450. Împreună suntem
schimbarea! Haideți să fim un pic mai buni, să ne unim eforturile
pentru a ajuta alți oameni.
Sursa:https://motivatie.md/index.php?
pag=news&id=1060&rid=1722&l=ro
Asociația „MOTIVAȚIE" din Moldova în cadrul unui LIVE
a vorbit la 18 martie despre situația refugiaților cu
dizabilități din Ucraina. S-a discutat cu reprezentanții
societății civile din 3 țări: Maria Nikitina, Asociația
Obștească „Zaxist” din Cernăuți, Ucraina, Olga Pleșca,
voluntară în cadrul Fundației Motivation România și
Ludmila Iachim, directoarea executivă a Asociației
„MOTIVAȚIE" din Moldova.
Live-ul poate fi vizionat accesând următoarea adresă:
https://www.facebook.com/MotivatieMD/videos/937335693821656
Transport accesibil în situații de criză –
suportul oferit din partea ONG-urilor din Moldova refugiaților din Ucraina

P A G I N A 2 2
Organizația: Asociația „MOTIVAȚIE” din Moldova
Servicii: transport adaptat și consiliere psihologică gratuită.
Contacte: motivație.md, +373 69654316 sau +373 67300450.
---------------
Organizația: Centrul pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități
Servicii: consultație juridică și informațională gratuită, ajutor în
identificarea cazării accesibile pentru refugiații din Ucraina.
Contacte: cdpd.md, +373 79989098.
---------------------
Organizația: Keystone Human Services International Moldova
Servicii: asistență psiho-socială în situații de urgență.
Serviciul de asistență telefonică gratuită pentru persoanele cu dizabilități
080010808
Contacte: https://www.keystonemoldova.md/ro/, +373 60 60 15 49
--------------------------------
Organizația: Centrul „Speranța” - un centru de promovare a incluziunii socia-
le şi a oportunităților egale pentru persoanele cu dizabilități .
Contacte: 022 561 100
--------------------------------
Organizația: Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din
Republica Moldova
Servicii: îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu dizabilități din Republi-
ca Moldova prin intermediul schimbării atitudinii societății și crearea unui
mediu cu oportunități egale de realizare
Contacte: 0792 22 505
Alte resurse utile de informare pentru refugiații din Ucraina găsiți aici:
Ajutor ucraineni în Moldova / SOS Українці Молдовa
https://www.facebook.com/groups/347615063908402
ONG-uri active în domeniul dizabilității
care oferă suport refugiaților din Ucraina

P A G I N A 2 3
Președintele Macedoniei de Nord a condus la școală o fetiță de 11 ani, care suferă de sindromul Down.
Gestul oficialului vine după refuzul unor părinți de a-şi lăsa copiii să învețe într-o clasă cu fata.
Preşedintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, a condus-o pe micuța Embla la şcoala din
Gostivar, o localitate din nord-vestul țării. Din cauza boicotului părinților şi a colegilor ei, copila a
rămas, săptămâna trecută, singură în clasă. Într-o petiție, aceştia au scris că fetița ar fi agresivă. După
acest caz, oficialul a taxat comportamentul celor care nu respectă drepturile copiilor, mai ales, a celor
cu o dezvoltare atipică.
"În această societate suntem cu toții egali. Trebuie să-i ajutăm pe toți să se simtă egali, nu doar pe
hârtie. Suntem egali pe hârtie, dar uneori în viață acest lucru nu funcționează. Încerc să ofer sprijin
acolo unde pot, din poziția în care mă aflu", a spus Stevo Pendarovski, preşedintele Macedoniei de
Nord.
Preşedintele a mers şi acasă la familia Emblei, unde a discutat cu părinții ei şi le-a transmis un mesaj de
susținere.
"Nu este nevoie să-mi mulțumești. Aceasta este obligația mea. Aceasta ar trebui să fie obligația tutu-
ror, nu doar a președinților, prim-miniștrilor, miniștrilor,ar trebui să fie obligația fiecărui cetățean", a
menționat preşedintele Macedoniei de Nord.
Conducerea şcolii a reacționat rapid, iar Comisia pentru protecția copilului a pornit o anchetă.
Citește mai mult: https://www.publika.md/o-fetita-de-11-ani-care-sufera-de-sindromul-down-condusa-la
-scoala-de-presedintele-macedoniei-de-nord_3120594.html#ixzz7NiprRL23
Gest demn de urmat: Președintele Macedoniei de Nord a condus la școală o
fetiță de 11 ani, care suferă de sindromul Down

P A G I N A 2 4
Persoanele cu dizabilități vizuale severe, accentuate și medii vor primi GRATUIT dispozitive asistive de
corecție optică și ajutor vizual. Astfel, în baza prescrierii vor fi oferite lupe, echipamente de scriere
Braille, ochelari, bastoane albe și alte dispozitive. Acestea vor fi eliberate de către Centrul Republican
Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare (CREPOR).
În funcție de necesitățile de asigurare cu dispozitive, medicul oftalmolog, în baza criteriilor de
eligibilitate pentru prescrierea dispozitivelor asistive, aprobate de Ministerul Sănătății:
1) redirecționează persoanele cu dizabilități către instituții medico-sanitare publice sau private,
inclusiv organizațiile necomerciale specializate abilitate cu dreptul de prescriere a dispozitivelor
asistive, contractate de către Compania Națională de Asigurări în Medicină (în continuare –
prestatori abilitați pentru prescrierea dispozitivelor asistive);
2) prescrie dispozitivele asistive, altele decât cele de corecție optică și ajutor vizual.
Prestatorii abilitați pentru prescrierea dispozitivelor asistive sunt responsabili de prescrierea
dispozitivelor asistive și de instruirea beneficiarilor privind utilizarea acestora .
Termenul de garanție pentru dispozitivele asistive constituie termenul de garanție oferit de către
producător, care începe să curgă odată cu eliberarea dispozitivului. Pe perioada garanției dispozitivele
asistive se deservesc/repară în mod gratuit de către centrele contractate de producători/
reprezentanții acestora.
Dispozitivele asistive achiziționate și eliberate beneficiarilor pot fi schimbate după expirarea
termenului de garanție stabilit de producători, la care
se adaugă un termen de utilizare de 2 ani, iar pentru
cele primite din loturile de ajutoare umanitare
termenul de utilizare se stabilește individual de către
Centru, în funcție de starea lor tehnică.
Prescrierea noilor dispozitive asistive înainte de
expirarea termenului stabilit se realizează de către
prestatorii abilitați cu dreptul de prescriere a
dispozitivelor asistive, în cazul uzării/defectării precoce
a acestora sau al schimbării caracterului maladiei.
După expirarea termenului de garanție și utilizare sau a
termenului stabilit de către prestatorii abilitați cu
dreptul de prescriere a dispozitivelor asistive,
beneficiarul poate solicita, conform procedurii
stabilite, un alt dispozitiv asistiv.
În cazurile în care nu mai sunt utile posesorului,
dispozitivele asistive oferite în mod gratuit urmează a
fi restituite Centrului .
Hotărârea Guvernului poate fi accesată aici:
https://bit.ly/3KdGZ7E
Accesibilitatea oferită de dispozitivele asistive

P A G I N A 2 5
Agenția pentru Supraveghere Tehnică a fost creată prin fuziunea (comasarea) Inspectoratului
Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase, Inspecției de
Stat în Construcții cu inspecțiile teritoriale, ambele din subordinea Ministerului Infrastructurii și
Dezvoltării Regionale, Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Geodezică, Tehnică și Regim
din subordinea Agenției Relații Funciare și Cadastru.
Agenția realizează următoarele funcții stabilite în următoarele domenii:
1) siguranța obiectelor industriale periculoase;
2) construcții şi urbanism;
3) supravegherea pieței privind materialele de construcție şi utilajele/obiectele industriale
periculoase;
4) siguranța antiincendiară şi protecția civilă;
5) siguranța ocupațională;
6) geodezie şi cartografie;
7) protecția consumatorilor în sfera securității industriale şi construcțiilor;
În domeniul construcțiilor şi urbanismului Agenția realizează următoarele funcții:
a) participarea la lucrările comisiilor de recepție finală a construcțiilor şi a instalațiilor aferente,
finanțate din bugetul de stat sau din bugetele locale;
b) stabilirea gradului de avariere a construcțiilor şi, în cazul în care construcțiile prezintă pericol,
interzicerea exploatării acestora;
c) înaintarea către Comisia de atestare a propunerilor privind sistarea valabilității sau anularea
certificatelor de atestare tehnico-profesională a responsabililor tehnici, diriginților de şantier,
proiectanților, verificatorilor de proiecte şi a altor specialişti implicați în procesul de
construcție;
Pentru a depune o cerere în adresa Agenției pentru Supraveghere Tehnică, modelele pot fi descăr-
cate de pe următorul link: https://ast.gov.md/slidepageview.php?l=ro&idc=348&t=/INFORMAII-
PUBLICE/Modele-de-cereri-notificari
Rolul Agenției pentru Supraveghere Tehnică în asigurarea accesibilității

P A G I N A 2 6
Subiectul accesibilității discutat în 5 podcasturi video
În primul podcast am vorbit despre arhitectură și accesibilitate, sau mai bine zis ”Ce învață viitorii arhitecți și
cum îi învățăm?”
Invitații podcastului au fost Dinu Țurcanu, prorector al Universității Tehnice din Moldova și Sergiu Tronciu,
Decan al Facultății de Textile și Poligrafie.
Se pare că planificarea clădirilor rămâne încă o provocare pentru RM. Avem exemple concrete că de la pro-
iectare până la darea în exploatare a clădirilor, nu se ține cont de criteriile de accesibilitate,
ascultându-ne aflați de ce?
Podcast doi:
Accesibilitatea infrastructurii publice constituie o condiție pentru dezvoltarea economică, socială și
culturală a societății. Ce este „Harta Accesibilității”, cui i-a venit această idee și înseamnă oare con-
strucția unei rampe un efort financiar atât de exagerat? Acestea, dar și alte subiecte legate de
accesibilitate, le-am discutat cu Victor Koroli, Director executiv, Alianța INFONET și Tudor Onofrei,
Evaluator (specialist adaptări spații) Asociația Motivație din Moldova.
Podcast trei:
În acest podcast vedem cum au reușit primăriile or. Leova și or. Strășeni, să se implice activ în accesibilizarea
anumitor instituții, când alte APL-uri pun problema lipsei resurselor financiare.
Invitații podcastului au fost dl Alexandru Bujorean, primar de Leova și dna Valentina Casian, primar de
Strășeni, care au povestit cum au reușit ei să devină exemple de succes pentru alte primării, realizând
proiecte de accesibilizare a spațiilor.
Podcast patru:
În podcastul dat am discutat cu Ludmila Iachim, directoarea Asociației MOTIVAȚIE din Moldova și
Yan Feldman, președintele Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea
Egalității, de ce e nevoie de acces egal pentru toți în secțiile de votare și ce înseamnă acest lucru?
În ce măsură este respectat dreptul la acces fără bariere în instituțiile publice din Moldova?
Notă: Toate cele cinci podcasturi sunt în proces de montare, și în curând vor putea fi vizualizate pe
paginile de socializare ale „MOTIVAȚIE” și ale Alianței INFONET.
Podcast cinci:
Cei care vor să afle care sunt criteriile de planificare corectă a bugetului, atunci când vorbim de
accesibilitate pentru toți și cât de informate sunt autoritățile la acest capitol, sunt invitați să ascultați
acest podcast. Drept invitați, i-am avut pe Natalia Codrean, asistentă în cadrul
proiectului „Comunitate accesibilă o necesitate, nu un capriciu!” și Parascovia Munteanu,
dr., expertă în politici și servicii sociale.

P A G I N A 2 8
CONFERINȚELE ACCESIBILITĂȚII:

P A G I N A 2 9
În fața crizei care se desfășoară în Ucraina, cu milioane de ucraineni afectați și strămutați, programul
UNV recrutează voluntari naționali ONU pentru a servi alături de partenerii Națiunilor Unite în răspunsul
lor de urgență în Moldova, Polonia, România, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă.
Oricine dorește poate să devină Voluntar ONU în una din aceste țări, cei interesați vă rugăm să
verificați posibilitățile de a vă angaja ca voluntari în Republica Moldova, accesând posturile vacante
enumerate mai jos:
Vacancy Title Advertisement:
Risk Communication and Community Engagement (RCCE) Specialist:
https://app.unv.org/opportunities/1686269504622848
External Communications Officer-
https://app.unv.org/opportunities/1686269766635776
Oportunități disponibile persoanelor cu dizabilități
gata să devină voluntar ONU

P A G I N A 3 0
Deși ne aflăm în ultimul an de implementare a Programului Național de Incluziune Socială
a Persoanelor cu Dizabilități pentru perioada 2017–2022, reformele pe segmentul de asigurare a condițiilor
de accesibilitate a clădirilor publice trenează.
Nu există o metodologie și instrumente aprobate de autoritățile centrale, pe baza cărora s-ar desfășura
un audit la nivel național pentru a stabili liniile de bază, cine ar trebui să-l conducă și care sunt toate
etapele, de la etapa de proiectare până la punerea în aplicare.
Studiul include informații despre condițiile de accesibilitate infrastructurală a 2017
secții de votare, care reprezintă 100% din numărul celor deschise pe teritoriul Republicii Moldova
în perioada alegerilor.
Linkul de accesare al studiului: https://www.infonet.md/?p=8230
Studii și Rapoarte: Acces egal pentru toți în secțiile de votare

P A G I N A 3 1
https://bit.ly/3OueipY

Redactori: Mariana Țîbulac-Ciobanu și Victoria Boțan
Redactor-stilizator: Maria Balan
Acest buletin este elaborat în cadrul proiectului „Consolidarea democrației în Moldova prin alegeri
incluzive și transparente”, implementat de PNUD Moldova cu suportul financiar al poporului
american oferit prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și
Ambasadei Marii Britanii la Chișinău oferit prin intermediul Fondului pentru Buna Guvernare.

Buletin informativ Nr 1 (33) 2022

Recomendados

Recomendados

Más contenido relacionado

Similar a Buletin informativ Nr 1 (33) 2022

Similar a Buletin informativ Nr 1 (33) 2022 (20)

Más de Alianta INFONET

Más de Alianta INFONET (20)

Buletin informativ Nr 1 (33) 2022