2. LITERATURA RECOMANDATĂ
S.N.C. „Venituri”. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. 2013, nr. 233-237.
S.N.C. „Cheltuieli”. În: Monitorul Oficial al Republicii
Moldova. 2013, nr. 233-237.
Planul general de conturi contabile. În: Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 2013, nr. 177-181.
3. 1. CONTABILITATEA VENITURILOR
Venituri reprezintă creşteri ale beneficiilor economice
înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma
intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a
diminuării datoriilor care au drept rezultat creşteri ale
capitalului propriu, cu excepţia creşterilor legate de
contribuţiile proprietarilor.
4. Pentru contabilizarea veniturilor obținute de întreprindere din
diferite activități și evenimente în Planul general de conturi
contabile este prevăzută clasa 6 „Venituri”.
Conturile din această clasă sînt conturi de pasiv.
În credit – se înregistrează în cursul perioadei de gestiune
cu total cumulativ de la începutul anului sumele veniturilor
constatate conform prevederilor S.N.C.
În debit – decontarea la finele anului de gestiune a
veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare.
5. Veniturile se evaluează şi se recunosc
conform prevederilor S. N. C. „Venituri”.
Prin evaluarea venitului se subînţelege determinarea
sumei acestuia care urmează a fi reflectată în conturile
contabile şi situațiile financiare.
Astfel, veniturile se evaluează la valoarea justă a
contraprestaţiei (mijlocului de plată) primite sau de primit
diminuată cu valoarea oricăror reduceri de preţ, bonusuri şi
altor reduceri comerciale acordate de către vînzător.
6. Prin recunoaşterea venitului se subînţelege reflectarea
lui în conturile contabile şi situația de profit şi pierdere.
Veniturile se recunosc, de regulă, separat pentru fiecare
tranzacţie în baza contabilităţii de angajamente.
Aceasta înseamnă că veniturile se recunosc în perioada
când au fost obţinute, indiferent de momentul primirii
numerarului de la cumpărător.
7. Schema 1 – Structura veniturilor entității
Veniturile entității
Venituri din activitatea
operațională
Venituri din alte activități
8. Schema 2 – Structura veniturilor din activitatea operațională
9. Veniturile din vânzări la entități pot fi obţinute din vânzarea
produselor și mărfurilor, prestarea serviciilor, transmiterea
activelor în leasing operaţional şi financiar etc.
Pentru contabilizarea lor este destinat contul 611 „Venituri
din vânzări”. Cele mai frecvente formule contabile sunt:
Calcularea veniturilor din vânzarea produselor, prestarea
serviciilor cu achitarea ulterioară de către cumpărători:
Dt 221 şi 223 — Ct 611;
Calcularea veniturilor din vânzarea produselor pe piaţă,
precum şi din achitarea salariilor în natură cu produse de
fabricaţie proprie: Dt 226 — Ct 611;
Reflectarea veniturilor din vânzarea produselor şi serviciilor
la depunerea numerarului în casieria entității de către
persoane fizice - cetăţeni: Dt 241 — Ct 611.
10. La alte venituri operaţionale se referă veniturile obţinute de
entități din activitatea operațională care, însă, nu pot fi
atribuite la veniturile din vînzări.
Pentru contabilizarea acestor venituri este destinat contul
612 „Alte venituri din activitatea operaţională”.
Cele mai frecvente formule contabile sunt:
Calcularea veniturilor din vânzarea materialelor și obiectelor:
Dt 221, 223 etc. — Ct 612.
Calcularea creanţei personalului entității în scopul recuperării
prejudiciului material cauzat: Dt 226 — Ct 612.
Înregistrarea plusurilor de stocuri cu ocazia inventarierii:
Dt 211, 213, 216, 241 etc. — Ct 612.
Calcularea veniturilor din reclamaţiile înaintate altor
întreprinderi şi acceptate spre plată: Dt 234 — Ct 612.
11. Venituri din alte activități
Venituri din
operaţiuni cu active
imobilizate
Venituri financiare
Venituri
excepționale
Schema 3 – Structura veniturilor din alte activități
12. Veniturile din operaţiuni cu active imobilizate reprezintă
veniturile obţinute de entitate din ieşirea şi reluarea pierderilor
din deprecierea activelor imobilizate.
Pentru contabilizarea acestor venituri este destinat contul
621 „Venituri din operaţiuni cu active imobilizate”.
Cele mai frecvente formule contabile sunt:
Calcularea veniturilor din vânzarea activelor imobilizate:
Dt 234 — Ct 621;
Înregistrarea valorii realizabile nete a materialelor obţinute din
lichidarea activelor imobilizate peste valoarea lor reziduală:
Dt 211 — Ct 621;
Decontarea veniturilor din operaţiuni cu active imobilizate
acumulate la finele anului la rezultatul financiar total:
Dt 621 — Ct 351.
13. Veniturile financiare reprezintă veniturile obţinute din
operaţiunile financiare ale entității (de exemplu, din diferenţe de
curs valutar, din redevenţe, din dividende, din dobînzi etc.).
Pentru contabilizarea acestor venituri este destinat contul
622 „Venituri financiare”.
Cele mai frecvente formule contabile sunt:
Calcularea redevenţelor din transmiterea dreptului de
utilizare a invenţiei efectuate agenţilor economici autohtoni:
Dt 231 — Ct 622.
Primirea cu titlul gratuit a oricărui tip de active imobilizate şi
circulante de la terţi: Dt 112, 123, 211, 213 etc. — Ct 622.
Decontarea veniturilor financiare acumulate la finele anului
la rezultatul financiar total: Dt 622 — Ct 351.
14. Veniturile excepţionale reprezintă veniturile obţinute de entitate
pentru compensarea pierderilor condiţionate de evenimente
excepţionale (de exemplu, calamităţi naturale etc.).
Pentru contabilizarea acestor venituri este destinat contul
623 „Venituri excepţionale”.
Cele mai frecvente formule contabile sunt:
Primirea diverselor active de la terţi ca recuperare a pierderilor
din calamităţi naturale: Dt 123, 211 etc. — Ct 623.
Înregistrarea bunurilor materiale obţinute din lichidarea
patrimoniului deteriorat în consecinţa evenimentelor
excepţionale: Dt 211, 213 etc. — Ct 623.
Calcularea despăgubirii datorate entității de compania de
asigurări: Dt 233 — Ct 623.
15. 2. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR
Cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice
înregistrate în perioada de gestiune sub formă de ieşiri, reduceri ale
valorii activelor sau de creşteri ale datoriilor care contribuie la
diminuări ale rezultatului financiar, altele decît cele rezultate din
distribuirea acestuia proprietarilor.
Pentru contabilizarea cheltuielilor în Planul general de conturi
contabile este prevăzută clasa 7 „Cheltuieli”.
Conturile din această clasă sînt conturi de activ.
În debit — pe parcursul perioadei de gestiune se reflectă cu total
cumulativ de la începutul anului sumele cheltuielilor.
În credit – decontarea la sfîrşitul anului de gestiune a cheltuielilor
acumulate la rezultatul financiar total.
16. Componenţa cheltuielilor, modul de recunoaştere şi evaluarea
acestora sunt reglementate de S. N. C. „Cheltuieli”.
Toate cheltuielile suportate de entităţi se divizează în:
cheltuieli ale activităţii operaţionale — care apar în
procesul desfăşurării activităţii de bază a entității indicată
în actele de constituire;
cheltuieli ale altor activităţi — care apar în procesul
desfăşurării altor tipuri de activităţii, inclusiv generate de
evenimente excepționale.
17. Schema 4 – Structura cheltuielilor entității
Cheltuielile
entității
Cheltuieli ale
activităţii operaţionale
Cheltuieli ale altor
activităţi
18. Cheltuieli ale activităţii
operaţionale
Costul vînzărilor
Cheltuieli de distribuire
Cheltuieli administrative
Alte cheltuieli din
activitatea operaţională
Cheltuieli aferente
dobînzilor calculate
Alte cheltuieli (cu
excepţia cheltuielilor din
activitatea economică
Cheltuieli din activitatea
economică
Schema 5 – Structura cheltuielilor activităţii operaţionale
19. Costul vânzărilor — reprezintă costurile care au fost incluse în
componenţa cheltuielilor în legătură cu vânzarea produselor
finite, mărfurilor, executarea lucrărilor şi prestarea serviciilor.
Pentru contabilizarea acestor cheltuieli este destinat contul
711 „Costul vânzărilor”.
Cele mai frecvente formule contabile sunt:
Decontarea valorii contabile a produselor finite și mărfurilor
vândute: Dt 711 — Ct 216, 217.
Reflectarea costului lucrărilor executate sau serviciilor
prestate contra plată terţilor: Dt 711 — Ct 811 şi 812.
20. Cheltuielile de distribuire — sunt cheltuielile nerecuperabile
suportate de entități în legătură cu vînzarea produselor,
executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor contra plată.
Pentru contabilizarea acestor cheltuieli este destinat contul
712 „Cheltuieli de distribuire”.
Cele mai frecvente formule contabile sunt:
Calcularea salariului angajaţilor implicaţi în sfera comercială:
Dt 712 — Ct 531.
Decontarea valorii contabile a mostrelor transmise gratis
cumpărătorilor: Dt 712 — Ct 216.
Calcularea amortizării mijloacelor fixe cu destinaţie comercială:
Dt 712 — Ct 124.
21. Cheltuielile administrative — cheltuielile ce ţin de conducerea
şi deservirea entității în ansamblu.
Pentru contabilizarea acestor cheltuieli este destinat contul
713 „Cheltuieli administrative”.
Cele mai frecvente formule contabile sunt:
Calcularea salariilor personalului administrativ:
Dt 713 — Ct 531.
Decontarea valorii contabile a activelor curente utilizate în
scopuri de filantropie: Dt 713 — Ct 211, 213 etc.
Calcularea amortizării mijloacelor fixe cu destinaţie
administrativă: Dt 713 — Ct 124.
Calcularea impozitului funciar, impozitului pe bunurile
imobiliare şi taxelor locale: Dt 713 — Ct 534.
22. La alte cheltuieli din activitatea operaţională se referă
cheltuielile legate de desfăşurarea activităţii operaţionale, dar
care nu pot fi atribuite la cheltuielile menționate anterior.
Pentru contabilizarea acestor cheltuieli este destinat contul
714 „Alte cheltuieli din activitatea operaţională”.
Cele mai frecvente formule contabile sunt:
Decontarea valorii contabile ale altor active circulante vândute:
Dt 714 — Ct 211, 213, 246 etc.
Calcularea dobânzilor aferente creditelor bancare obţinute:
Dt 714 — Ct 511.
Calcularea sancţiunilor în legătură cu încălcarea legislaţiei
fiscale şi clauzelor contractuale: Dt 714 — Ct 534 şi 544.
23. Schema 6 – Structura cheltuielilor ale altor activităţi
Cheltuieli ale
altor activităţi
Cheltuieli cu
active imobilizate
Cheltuieli
financiare
Cheltuieli
excepţionale
Cheltuieli privind
impozitul pe
venit
24. Cheltuielile cu active imobilizate – cheltuielile care apar la
entitate în legătură cu ieşirea activelor imobilizate, cu excepţia
lipsurilor constatate la inventariere.
Pentru contabilizarea acestor cheltuieli este destinat contul
721 „Cheltuieli cu active imobilizate”.
Cele mai frecvente formule contabile sunt:
Decontarea valorii contabile a imobilizărilor necorporale în
legătură cu ieşirea acestora: Dt 721 — Ct 112.
Decontarea valorii contabile a mijloacelor fixe în legătură cu
ieşirea acestora: Dt 721 — Ct 123.
Reflectarea cheltuielilor legate de lichidarea mijloacelor
fixe: Dt 721 — Ct 211, 531, 812 etc.
25. Cheltuielile financiare – cheltuielile entităților în legătură cu
operaţiunile financiare (de exemplu, diferenţele de curs valutar,
valoarea contabilă a activelor transmise cu titlu gratuit etc.).
Pentru contabilizarea acestor cheltuieli este destinat contul
722 „Cheltuieli financiare”.
Cele mai frecvente formule contabile sunt:
Decontarea valorii contabile a mijloacelor fixe transmise
cu titlu gratuit altor întreprinderi: Dt 722 — Ct 123.
Decontarea valorii contabile a activelor circulante transmise
cu titlu gratuit terțelor: Dt 722 — Ct 211, 213, 216 etc.
Reflectarea cheltuielilor privind diferenţele negative de curs
valutar aferente decontărilor cu furnizorii: Dt 722 — Ct 521.
26. Cheltuielile excepţionale reprezintă cheltuielile suportate de
întreprindere în consecinţa unor evenimente care nu sunt
legate de activitatea ei obişnuită.
Pentru contabilizarea acestor cheltuieli este destinat contul
723 „Cheltuieli excepţionale”.
Cele mai frecvente formule contabile sunt:
Decontarea valorii contabile a activelor circulante nimicite în
consecinţa calamităţilor naturale: Dt 723 — Ct 211, 216 etc.
Reflectarea cheltuielilor legate de lichidarea consecinţelor
calamităţilor naturale: Dt 723 — Ct 211, 531, 533, 812 etc.
Reflectarea pierderilor din stoparea temporară a activităţii entității
condiţionată de evenimente excepţionale: Dt 723 — Ct 531.
27. 3. MODUL DE ÎNCHIDERE A CONTURILOR DE
VENITURI ŞI CHELTUEILI
La finele fiecărui an de gestiune conturile de venituri și
cheltuieli ale entității se închid prin trecerea veniturilor și
cheltuielilor acumulate în creditul contului 351 „Rezultat
financiar total”.
28. La închiderea conturilor de venituri se întocmește formula
contabilă:
debit contul 611 „Venituri din vînzări”,
debit contul 612 „Alte venituri din activitatea operaţională”,
debit contul 621 „Venituri din operaţiuni cu active imobilizate”,
debit contul 622 „Venituri financiare”,
debit contul 623 „Venituri excepționale” etc.,
credit contul 351 „Rezultat financiar total”.
29. La închiderea conturilor de cheltuieli se întocmește formula
contabilă:
debit contul 351 „Rezultat financiar total”,
credit contul 711 „Costul vînzărilor”,
credit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”,
credit contul 713 „Cheltuieli administrative”,
credit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operaţională”,
credit contul 721 „Cheltuieli cu active imobilizate”,
credit contul 722 „Cheltuieli financiare”,
credit contul 723 „Cheltuieli excepționale”,
credit contul 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit” etc.
30. După întocmirea acestor formule contabile, în contul 351
„Rezultat financiar total” se determină profitul (pierderea)
net al entității, obținut în cursul anului de gestiune.
În acest scop, se compară rulajele din debitul (cheltuieli
acumulate) și creditul (venituri acumulate) acestui cont.
Dacă suma totală a veniturilor depășește suma totală a
cheltuielilor, entitatea obține profit:
Dt 351 — Ct 333.
În cazul în care suma totală a cheltuielilor depășește suma
veniturilor obținute, entitatea înregistrează pierdere:
Dt 333 — Ct 351.
31. După înregistrarea profitului net (pierderii nete) al perioadei de
gestiune, contul 351 „Rezultat financiar total” se închide,
sold nu are și nu se reflectă în situațiile financiare.
Suma profitului net (pierderii nete) al perioadei de gestiune se
înregistreză în postul 120 din Situația de profit și pierdere și
se reporteză în Bilanț în postul 360.
