er56556

1. Stepan Marina

2. Copiii alungă frigul, iar tații pornesc plugurile
În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul
cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi
căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.
Tradițiile spirituale ale Echinocțiului de primăvară spun că
orice forma de evoluție are trei etape distincte: creația,
menținerea și resorbția sau distrugerea. La toate acestea se
adaugă și momentul de apogeu a ceea ce s-a creat. Astfel,
echinocțiul de primăvară simbolizează creația, solstițiul de vară
apogeul, echinocțiul de toamnă începerea perioadei de resorbție
și solstițiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează
cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

3. Dupa „Mărțișor”, „Babe” și „Mosi”, după "zăpada mieilor",
când calendaristic deja am pășit în anotimpul primăverii
deși luna martie se dovedește a fi destul de capricioasă, ne
apropiem de momentul echinocțiului de primăvară, ce
marchează începutul primăverii astronomice. El se
produce în jurul datei de 20 martie când longitudinea
astronomică a acestuia revine la valoarea de zero grade.

4. După cum este cunoscut, mișcarea aparentă a Soarelui pe sfera
cerească, determinată de mișcarea reală a Pământului pe orbita
sa, generează pentru latitudinile noastre inegalitatea duratei
zilelor și nopților la diferite epoci ale anului, datorită poziției
aproximativ fixe în spatiu a axei de rotație a Pământului,
precum și a înclinării sale față de planul orbitei acestuia. Astfel,
pe sfera cerească, Soarele parcurge în decurs de un an un cerc
mare numit ecliptica(ce marchează de fapt planul orbitei
Pământului), care face cu ecuatorul ceresc un unghi de 23° 27' .

5. La momentul echinocțiului de primăvăra Soarele traversează
ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în
cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct
vernal, el descrie mițcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc,
fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei
zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile
țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de
45°, această cifră reprezintă ți valoarea medie a înălțimii
Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la
data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune
în punctul cardinal vest.

6. iluminarea planetei la
echinocțiul de primăvară

7. Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții)
va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a
zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc
momentul solstițiului de vară.

8. Evident, descrierea de mai sus este valabilă doar pentru
latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a
Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca
în regiunile respective acest moment marchează începutul
toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în
emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică
începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.

9. Urmatoarele date ale
echinocțiului de primăvară
 TLR = Timp Legal Român = ora oficială a României, GMT + două ore.
 AnZi
 Ora (TLR)
 201220 martie
 07:14
 201320 martie
 13:02
 201420 martie
 18:57
 201521 martie
 00:45
 201620 martie
 06:30
 201720 martie
 12:29
 201820 martie
 18:15
 201920 martie
 23:58
 202020 martie
 05:50
