istorie contemporana universala semestrul 2

Curs I
Still oral, 3 subiecte(1-sinteză, 2-personalitate, 3-concept
Bibliografie de la dnul prof.
Tematica
Statele comuniste:
-URSS-de la 1945 până la dispariţie, principalele etape.
-statele comuniste din E Europei
-China comunistă
Marile state occidentale:
-SUA
-Japonia
-Germania
-M Britanie
- Franţa
-Spania
B. Croce: Toată ist este ist contemporană -
Arhiva de la Simancas- prima arhivă. Filip II- rege birocrat.
J F Soulet,Istoria imediată
-are o lucrare şi pe statele totalitare
Istorie actuală- ultimii 30 de ani-
Istoria prezentului
Istorie recentă
Înţelegem lucrurile doar până la nivelul bunicilor.
Să căutăm caracteristicile epocii actuale:
-eveniment- o secvenţă
-proces istoric-şir de eveniment cu o anume coerenţă. Durată scurtă, medie,
lungă(de secole sau chiar mai mult-long duree)
-cauză-efect
-caracteristică-element de noutate
Caracteristicile epocii actuale:
1-dezvoltare deosebită a telecomunicaţiei
2-o lume bipolară- război rece- apare pt prima dată într-un doc fr din sec
XIV.Vezi enciclopedia războiului rece.1946-1947-SUA-confruntare globală,
conflict global între două supraput şi aliaţii săi- diplomatic, ec, propagandistic,
militar.Confruntare atipică desf la nivel planetar.

Truman-NationalSecurityCouncil 68-orice câştig obţ de communism oriunde e
un câşig pretutindeni.(joc de sumă zero).Confruntare între com şi reg dem.
Alte teze-A Fountain- Răzb rece ar fii început odată cu rev bolşevică-
wrong!Putea să aibă loc şi între aşte supraputeri.
În per interbelică Sua nu era liderul unei tabere.Unde plasăm
Germania?Imposibil când avem atâţia actori.
3-civilizaţia imaginii-televizorul
4-era atomică
5-proliferarea organizaţiilor internaţionale
Sec xix- uniunea poştală universală
-uniunea internaţională a comunicaţiei
Prima org internaţ LIga Naţ
Actual –aproape 400 guvernamentale
Acum statele treb să ţină cont de org din care fac parte.
Până la ww2- Etiopia, Liberia, Egipt.Actual 50 de state.
6-amploarea terorismului
7-vremea dr omului şi ale minorităţilor
48-Decl dr omului
Conv europeană a dr omului
Chată africană a dr omului
7-epocă a integrării, a limitării suveranităţii statelor- Decl Schuman din 1950.A
renuntării parţiale a suv statului.
8-globalizare, flexibilizarea frontierelor
9-creştera nr de state. După ww2 60-70. Prin decolonizare, se multiplică
aproape cu 3 nr lor. Statalitatea devine un fenomen global.
Curs II
Totalitarism şi democraţie
Benito Musolini a consacrat term de totalitarism. Este de găsit înainte. Musolini
l-a def şi consacrat-antiindividualistă concepţia fascistă e făurită pt stat . Totul
există în stat . Nimic nu există în afara statului. În acest sens fascismul este
totalitar. Statul este absolut. Nicio grupare , niciun indiv în afara statului. Statul
fascist este o vointă de putere şi dominaţie.- este rap la extrema dr,
antiliberalism vehment.
Liberalismul pune în centru etăţeanul şi în rap dintre stat şi cetăţean , cetăţanul
preavalează.
Dr omului revendicate împ statului.
În concepţia liberală statul e un rău necesar. 3 funcţii:
1ordinea publică-funcţ poliţienească

2Fcţia monetară-stab monetară f imp-statul treb să păstreze echil ec
Statul nu trb să se amestece în pobl ec . Pe plan social şi cultural: nu se
amestecă în siguranţa socială.
3Fcţia externă: de apărare a statului
Fascismul italian se declara statocrat-cea mai imp trăsătură.
Nazism –ideea de rasă
Există această dir în a afirm term de totalitarism.
Era legat de ceea ce s-a înt în 1 WW cînd răzb total a obligat statele să intervină
în plan e c, social(militarizarea soc), să mobilizeze spiritele. Primul război
mondial e cauza acestor fen la nivel european. Primul reg totalitar a f defapt cel
bolşevic.
Legionarii şi falangiştii aveau o f mare comp religioasă.
Dincolo de această dim există una doctrinară. Ce înseamnă din pers doctrinelor
pol. Primul studiu a apărut în SUA.-Hans Kohn-Modelul dictatorial.Dictatura
în lumea modernă-minneapolis, 35-dictaturi moderne
Fca comparaţie între reg nazist şi cel comunist- dictatura comunistă ar fi
raţională, internaţionalistă şi provizorie-Reg din Urss se vedea ca o etapă.
Reg nazist- charismatic, bazat pe o pers charismatică, naţionalistă şi
permanentă-Reichul de 1000 de ani.
1940-SUA-Carlton Hayes-Noutatea totalitarismului în istoria civilizaţiei
occidentale.
-caută rădăcinile totalitarismului- a f necesară conjunctura centralismului statal.
Unele state au preluat ideile de atuci şi le-au refăcut- „Crizele rel şi dem şi
înfrângerile mil pt naşterea unor reg ce nu au precedent în istorie”-acum vbim
de totalitarism
În 1951 a fost publicată lucrarea Hannei Arendt-Originile totalitarismului-
1954- Carl Friedrich-Caracterul unic al societăţii totalitare-pentru prima dată
prezintă cele 5 carac ale unui astfel de regim:
1 O ideologie milenaristă oficială- o anumită proiecţie asupra lumii care
proiectează într-un viitor ideal o soc care e oficială-
2Un partid unic cu bază de masă şi conducere elitistă dominând birocraţia de
stat
3Monopolul mij de luptă
4Monop mij de comunicare
5Controlul poliţist , terorist care defineşte el însuşi, arbitrar adversarii.
În Franţa avem puţinii politologi care să se revendice din altă parte decât stânga.
Unul dintre ei este Raymond Aron-democraţie şi totalitarism.5 carac
1 Fen totaitar apare într-un re care acordă unui partid monop activ pol
2Partidul monopolist este animat şi înarmat de o ideologie căreia i se conferă o
ut absolută
3Pentru a rîsp acest adev oficial statul îşi rezervă un dublu monopol-al mij de
forţă şi al mij de persuasiune

Tote mij de comunicare-radio tv presă- sunt dirijate şi conduse de stat şi cei care
îi reprez
4 Ceamai mare parte a activ ec şi profesionale sunt supuse statului şi devin parte
din statul însuşi. Cum statul e inseparabil de ideologia sa cea mai mare parte din
acti ec şi prof e colorată de adevărul oficial –aspctul pol se extinde la toate
acttiv.
Sabotaj-apare u insistenţă în prop com şi nazistă-cine face o greşeală ec.
Afacerea Shahti?
5 Prin urmare totul fiind activ de stat şi orice activ fiind supusă ideologiei, o
greşeală comisă într-o activ ec sau profesională este totodată o greşeală
ideologică. De aici rezulltă o politizare, o trans ideologică a tuturor greşelilor
ale indivizilor.
Fiecare cat socială avea o ordine precisă.
Prima ediţie 1982, 1987-Claude Pola-Le totalitarisme- Ed Pusse-colecţia-25oo
numere-
Cuv totalitarism e cun şi ignorat. Oricine l-a auzit pronunţat...Toţi sunt de acc
să denunţe reg totaitare, dar nimeni nu ştie să declare ce înseamnă acest lucru.
Totalitarismul defineşte el comune ale celor 2 extreme.
Extr dreaptă şi extr stângă. Deşi erau ostile , deşi au subliniat diferenţele, iar
lupta împ fascismului din com fol în răzb civil din Spania. Discursul lui Hitler-
condamnarea com.
Asem sunt imp: o ideologie dominantă, un partid unic, terorismul de stat, cultul
personalităţii.
Şi doctrina totalitarismului a fost infuenţată de evoluţia istorică- primele
semnale au fost când emig pol au condamnat nazismul adăugând comp
bolşevică.
Cele 2 totalitarisme au semnat acordul M-R, însă Hitler a atacat URSS. Din 4o
până dup WW2 nu s-a mai scris nimic.
Astfel în 1951 a apărut cartea H Arendt.
Emig pol-Z Bjejinski-ultimul reprez al doctrinei totalitarismului.
Principalele caracteristici ale societăţii democratice
R Dahl-Poliarhie, participare şi opoziţie, 1971
Defineşte dem în fcţie de 3 dimensiuni
Dem este societatea în care există dr
I de a formula preferinţe-1 libertatea ,
2 libertatea de expresie,
3dr de vot,
4dr de a fi votat,
5surse alternative de informare
II dreptul de a-şi exprima preferinţele
Dreptul de aforma org şi de a face parte din ele
Eligibilitatea în fcţiile publice
Alegeri libere şi echitabile

III A-şi vedea propriile preferinţe cântărite în mod egal în actul de guv-lib de
de expresie, dr la vot, eligibilitatea în fcţiile publice, dr cond pol de a concura pt
susţiene, dr cond pol de a concura pt voturi, surse lternative de informare,
instituţiile care realiz politic guv depind de voturi şi de alte modalităţi de expr a
preferinţelor.
Dreptul de a inffinţa org
Dr de vot
Surse alternative de informare
S Huntington-statistică cu privire la ev dem şi la stdiul actual al dem-The third
way- democratizarea la sf sec XX-Dem nu a cun un progres continuu, nu a cun
o evoluţie permanentă ci este un reg aflat în conc cu altele şi realit ist au f să
existe 3 faze-1828-1936-36?
1943-1962-62
1974-1989-58 state
1922-29 state dem, 35 nedem-proc de dem 45,3 la sută-Africa aproape în
întregime colonială
1942-12 state dem-asa este-Europa-M B, Elveţia, Suedia, Canada, SUA,
49 nedem-19, 7
1962-36 dem, 75 ndem
1973-30 dem, 92 nedem-dictaturile din Am latină şi Africa
1990-58 dem, 71 nedem.
S-au adăugat ult numeroase alte dem.
URSS în perioada postbelică
La încep sec XIX unul din puţinii gând- Alexis de Tocqueville- În sec XX se
vor confrunta 2 mari puteri-Rusia şi SUA. Niciodată până at nu s-a întins un
imp atât de mult cu exceţia celui brit şi mongol. Prin inf exercitată în China din
49, inf exercitată în Europa. Pol ext expansionistă, grevată pe o criză internă. S-
a dezv fiindcă int pol e dubblat de cel ist-dir de cercetare dezv-sovietologie-
ulterior kremlitologi
Urss era la sf celui De al doilea Răzb Mondial unul din marii învingători. 3 state
cu adev învingătoare-URSS, SUA şi M B. URSS-pierderi cumplite-în SUA în
anii 60 când s-a dezv o dir de cercetare, revizionistă susţ că SUA a pornit răzb
rece, URSS fiind prea slăbită-discutabil . URSS susţ şi de o ideologie
expansionistă. Cele mai imp pierderi –cele umane-atitudinea conducerii
specifică dispreţului general manif faţă de om.LA sf răzb nu s-au precizat cifre
oficiale cu priv la pierderile. După 2 dec-Hruşciov le prez-20 mil de pierderi- 10
civ şi 10 mil. Sursele occ-pese 21 mil-13 mil 600-mil, 7 mil 700 civili- Per
Gorbaciov- 27-28 mil victime.1 om din 9 murise în răzb.
Cauzele acestei catastrofe
2 cauze

1Modul cum Germ au purtat răzb pe ter din Est-război de exterminare. A vrut să
radă de pe faţa păm oraşe ca Moscova-afirma Hitler.-Barbarizarea răzb în Est.
Slavii sunt pop inferior, treb să dispară sau fie ssclavi moderni.
2. Modul cum Stalin a conceput războiul, nu atât mil. Stain a ordonat ca nimeni
să nu se predea, iar din 43 ordonă ofensiva din dec sau ianuarie. În 1945, conf
de la Ialta urma să se deschidă, iar am trb să scrie că sov sunt în ofensivă.
Pierderile materiale sunt detaliate :
-M Mcaullin-The soviet union
1710 oraşe
32 000 întrep ind
1876 sovhozuri
2890 SMT
7 mil cai
17 mil vite cornute
100 mil păsări
1950-primul rec postbelic-178, 5 mil loc cu 15, 6 mil mai puţin decât înainte de
răzb.
După răzb coef de natalitate a început să scadă
1950-25 la mie spre deoseb de 30 la mie înainte de răzb.
Rata scăzută a nat.Cauze:
Lipsa de locuinţe
Salariile mizere
Alcoolismul
Munca femeilor
Lipsa de igienă
Salariile mizere
Sept 46- la un an după încheierea răzb şi cu Japonia, preţul unic, înloc cu preţ
dublu. Alim de strictă nec pe cartelă. Exista şi un preţ liber, f ridicat-puţini
puteau cumpăra.
Preţu se dubla, se tripla la preţul liber.
46-475 ruble sal mediu
1 kg pâine-3,4 ruble
47-550 ruble
Scăderea niv de viaţă se constată din faptul că 1928, în comp cu 1948 sal
crescuse cu 30 la sută şi costul vieţii cu 1565 la sută.
Situaţia locuinţelor-Principala cauză ind forţată fără o pol soc adecvată.
1913-marile oraşe pt un loc revenea 7 m pătraţi
1928-5,8 m
1940-4,5 m
Distrugerile din timpul răzb au lăsat fără loc 20 mil oameni
50,1 m

În Urss se dezv ideea traiului în comun în cămine muncitoreşti cu un gr sanitar
pentru 5-7 fam.
(Turnul de fildeş-piesă de teatru)
Repatriereaa forţată a celor ce au plecat ca prizonieri sau din alte motive în
străinătate-direcţie centrală pe probl de repatriere.
53-5 mil 450 mii oameni întorşi-2 mil 270 mii priz de răzb- 20 la sută condamn
la moarte, 15-20 -10 ani lagăr,10 la sută-Siberia exil 6 ani, 15 la sută-muncă
forţată în reg distruse, 15-20 se întorc acasă, 15-20 pierderi din timpu călătoriei.
Pe nave brit erau aduşi lunar mii de astfel de cetăţeni sov.
Au „repatriat” cetăţeni sov care plecase înainte de 1917.
NKVD- lagăr special lângă Paris.
Cauze
Stalin ordonase să nu se retragă nimeni. Dacă erau priz erau dezertori.
Erau bănuiţi de asimilarea unor idei străine.
URSS în perioada stalinistă
Etapele stalinismului
Stalin ales secretar general în 1922. La scurt timp, Lenin s-a îmbolnăvit. A stat
luni de zile într-o detenţie .De aceea şi-a scris Testamentul în care îl critic ape
Stalin.Lenin a murit în ianuarie 1924.
Prima etapă a stalinismului-1923-1929 Lupta pentru putere-Medvedev-
lupta pentru putere
Troţki lăsat să plece în străinătate în 27 şi va fi asasinat în timpul răzb în Mexic.
În 29 niciunul nu mai ave fcţiile respective şi sistemul sovietic intră într-o nouă
etapă-e anul în care împlineşte 50 de ani-art din Bravda scris de el-Anul marii
cotituri.
1929-1934- Bazele ec ale stalinismului
Începe colectivizarea, dezv pe baza de plan cincinal, renunţându-le la pol
anterioară şi se num NEP. La 1 dec 1934, Serghei Mironovici Kirov, şeful
partidului de la Leningrad e asasinat. Kirov ra un apropiat al lui Stalin dar şi un
rival. La cong din 34 a prim un sprijin semnificativ pt a dev el secretar.
Perioada terorii
Kamenev şi Zonoviez arestaţi.
A doua fază a per terorii-Marile procese-
Se încheie etapă , continuând etap oodată cu intrarea URSS în răzb, 1941.
Inclusiv asasinarea ofiţerilor polonezi intră în marea teroare.
1941-1945- Stalinismul de război
Aspecte paradoxale-pol nu mai este atât de represivă-faţă de religie, se permite
chiar deplasarea unor preoţi pe front.Se fac concesii şi în plan naţional- se
permite fol limbii, nu mai e aceeaşi rigoare naţionalistă.
1945-1953- a cincea etapă bine delimitată stalinismului

Treptat, începând din 45-46 soc sovietică se adaptează la cond păcii. La sf răzb
URSS avea 11 mil de soldaţi-subliniază modul cum Stalin a gândit răzb.
În 1948, într-un ritm destul de lent demilitarizarea- se redusese această armată
la peste 2 mil 800 mii de oameni.
Din 1950 URSS intră în prima etapă a cursei înarmărilor, simultan cu SUA. În
1950, preş Truman adoptă un doc de mare imp- National Security Council 68,
elab de Paulnitze, care propunea în cond răzb rece un program de înarmare f
costisitor.
În 1949 sovieticii au detonat bomba atomică. Un grup de spioni imp a fost
descoperit în America.
În 1953 sovieticii au detonat prima bombă cu hydrogen- de 1000 de ori mai
puternică decât cea atomică.
În 1952 un sfert din bugetul URSS era cheltuit pentru înarmare. Americanii
cheltuiau 10 la sută.
Specificul soc sovietice ese anormalitatea dată drept normală. În timpul răzb
avem destindere,iar după rozb lucrurile revin la presiunea dinainte. Au f mai
întîi măs de comunizare desf în ter din V ocupate: Estonia, Letonia, Lituania,
ocup în 4o, reocup în 44; ter poloneze şi Basarabis ro, ocup în 40 şi reocup dinn
vara lui 44.
Pol desf în Urss a f impementarea rapidă în aceste regiuni. Colectivizarea a
încep din 1947.Din 49 începe acest process ce a distrus esenţa ţărănimii. Nicio
cat soc nu-şi mai păstrau rolul şi esenţa. Intelectualii lipsiţi de lib şi de com.
În reg ocupate din Vest s-a procedat la sovietizarea. O dir urmărită a f
idustrializarea forţată- ec şi soc.
40-50- nivelul prod ind din Letonia a crescut de 3 ori, iar în Lituania de două
ori, creându-se di nimic combinate, întreprinderi-mari mase de localnici au f
mutate, întreaga elită trim în Siberia şi înloc cu rusofoni.
Basarabia-presa ro-În 1991români din Bas- 40 000 în pen Cola, 10 000 la
Vorcuta în Siberia, 16 000 la Vadivostoc, 10-20 000 la frontiera cu China, 30
000-Kazahstan, 415 000-Ucraina(Bucovina, S Basarabiei şi reg de dincolo de
Nistru). Rep moldova-puţin peste 4 mil loc. În toate aceste reg s-au dezv diferite
forme de rezistenţă faţă de sovietizarea, cea mai put fiind cea armată, mai ales
cea din Ucraina vestică unde a existat o armtă ucraineană insurgentă-UPA-
Roman Şuhovici şi Stepan Bandera-refugiat în Occ, asasinat în 59 în Germ,
OUA-armata naţ ucraineană?. Ucrainenii au av o comportare naţ în tipul răzb.
Per stalinismului târziu-per de maximă extindere a gulagului sovietic.Sovieticii
i-au depăşit pe germani.În 1950 , după un rap al Cons ec şi social al ONU- 10
mil de pers în detenţie la o pop de cca 180 mil. Alte date oscilează între 8-15
mil. J J Marie-Gulagul-1 mil pers în detenţie.
Lagărul de la Vorcuta-130 000 deţinuţi estimaţi n 53
Bomlag- 350000-500000 în 53
Karlag-100 000 deţ în 41

Sevvostlag- lagărul din extremul estic- Siberia- zona fluviului- centrul la
Magadan-3-5 mil deţinuţi.
Lagărul din I VAigaci deţ lucrau în minele de plumb, mortalitatea după primele
3 luni fiind de 5 la sută- 3-4 mii deţ.
Au f numeroase revolte în lagăre, atorate disperării-munceau de la 5 dim până la
6 seara.Aveau porţii bn stabilite, iar dacă nu făceau norma, nu rimeau hrana.-
Soljeniţîn- O zi din viaţa lui…
1946- apare o nouă rev- Viaţa de partid- din primul editorial îndemna la
vigilenţă. La scurt timp a fost publicat un art ce critica rev de la Leningra-
Asupra rev de la Zvesta şi Leningrad. –epuraţi- Art despre repertoriul teatrelor
dramatice- introd unor scriitori străini.Despre filmul Viaţa cea Mare- e per în
care în lit sovietică sunt consecrate 2 teme- eroismul în muncă- sunt reluate
romane scrise în anii 3o ce aveau în centru nişte omeni f capabili. Astfel de
ormane era Cimentul de Glatcov, Torentul de fier -Serafinovici, Aşa s-a călit
oţelul- Ostrovski- trad în ro.Cel care coord această pol era Andrei Jdanov-a
murit în 47.
A doua dir e glorificarea spiritului military, a contrib sov la câştigarea răzb.Cei
mai cun sunt Vasili Grosman, victor nekrasov, Boris Polevoi, Constantin
Simonov. În 41 a fost înfiinţat premiul Stalin-toţi cei numiţi scriu despre răzb,
muncă. Reînt realismului soc .
O mare poetă a perioadei- Anna Ahmatova-criticată în modul cel mai scabros de
Jdanov.
Un alt subiect al atacului a fost scriitorul satiric- Zoşcenko- a scris o nuvelă-
Aventurile unei maimuţe. A fost atacat romancierul Platonov că a criticat căile
ferate sov.
-Aizenstein-Partea a doua din Ivan cel Groaznic-
Procofiev- compozitor criticat
Haciaturian-comp critict
Şostacovici-comp criticat
După moartea lui Jdanov, locul lui de membru în Biroul pol a fost luat de
Mihail Suslov, care i-a supravieţuit lui Stalin şi a deţ fcţii imp în per lui
Hruşciov. Coresp lui jdanov şi Şuslov în dom ştiinţei a fost T Dimitrievici
Lâsenko- agrobiolog, remarcat de Stalin în 38 la on îl a colhovnicilor de frunte-
lupta trebe dusă nu mai împ chiaburilor de la ţară ci şi a chiaburilor ştiinţei. A
fist ridicat la fcţia de Preş Al Acad Lenin de ştiinţe agricole. Şi-a impus ideale
în această calitate, atacând în specia genetic ace nu se potrivea cu ideoogia şi cu
ideile sale punctuale. Lâsenko credea că form moştenite se trans prin toate
celulele ce suportă influenţa mediului şi astfel evoluează. Promis că agricultura
sov v-a ave rez extraordinare- metodă de îngheţare a seminţelor pt a asig o per
mai mare până la încolţire- complet inef pe term lung. Dacă încrucişezi 2
animale cu cal sup- va ieşi un animal cu cal şi mi bune. În 1948- a atins pctul
culminant lupta împ geneticii- nu îndeă cond mecaniciste ale marxismului.I-a
convocat pe cei mai cun geneticieni şi i- pus să-şi prezinte rezultatele.La sfârşit

Lâsenko afirmă ă genetica treb condamnată. În această campanie împ ştiinţei a
ost impusă şi fizica. Convocaţi fiziciemii ca să prim instrucţiuni cum să
cerceteze. Acad A F J(i)ofee- cond treb să aleagă- sau sunt lăsaţi fizicienii să
muncească sau să stea la şedinţe plictisitoare.Lucra la cerc atomică fapt ce ia
permis să dea acest răsp. Pavel Capiţa a refuzat să part la proiectul atomic.
Totalitarismul stliist îşi face cun inf în toate niv soc.
1946- primul plan cincinal după răzb, al patrulea din ordine. Ec să atingă niv de
prod antebelic în aceşti 5 ani. Acc cădea pe ind grea şi pe trnsp feroviare. În per
acestui plan cincinal s-au construit mai puţine case decât în anii 20.Presa, alte
forme de propagandă pop muncitorii fruntaşi prezenţi şi în manuale- Leonid
Golocoloso-miner care a îndep 36 de norme într-o zi-în anii 80 fiica lui Stalin a
f convinsă să se înt în URSS.(Stahanov-modelul din anii 30).În 1950 presa
anunţa că planul a fost îndep-se încheiase în 4 ani şi 3 luni-limbajul f mult
calcat de limbajul military.Din 51 începe al cincilea plan c se v-a încheia în 55
după moartea lui Stalin. E per în care au f realiz o srie întreagă de
hidrocentrale.În 54 a f dată prima centrală atomoelectrică în exploatare,
agricultura insuf dzv. Una din aceste realiz aveau alt carac. 31 mai 52- canlul
Volga –Don terminat- lung de 101 km- presa arăta că a f creat cel mai mare
baraj artif-18-30 km lăţime, 101 km lungime- URSS- por la 5 mări, Albă,
Baltică, M de Azov, M Caspică.-realiz cu munca forţată deţ din lagărel de
concentrare. Triumfalismu present nu doar în dome c ci şi în cel cultural unde s-
au desf campanii ideologice unde se promova naţ rusesc. Cam împ
formalismului- a estetismului-a tot ce ţine de artă pură, Camp împ
cosmopolitismului.La sf răzn Stalin afirma că vict a obţ prin contrib. răzb
sovietice, în special marele pop rus. !946-52-53- propagandă în fav savanţilor
ruşi, marilor descoperitori ruşi.Cel mai mare pictor-Repin.
Pe plan politic-care e cheia aestui system-3 asp de reţinut-
Remarcâm că deşi începu clar după 1929 cultul pers lui Stalin atinge dim de
neimaginat.Primul mom-1949-Stalin împlinea 70 de ani. Timp de un an de zile,
presa oficială, Pravda în special ublică pagini întregi de texte consecrate marelui
cond. Cultul pers- termen creat de Hruşciov la Cong al doilea din 56. În 49 apar
mai multe noutăţi- până ş ibis face parte din gr lăudătorilor lui Stalin. –Cond şi
învât munc din lumea întreagă, cel mai mare geniu al tutoror timpurilor şi al
tuturor po, colab devotat al lui Lenin, părintele tuturor pop,.El a creat un cult al
lui Lenin-făcut de la încep.De la moartea lui Lenin a f un necrology pe care
elevii îl învăţ la şcoală.Ult apar operele lui Lenin.Figura lui Lenin era peste tot.
Elbrus- la 5600 m s-a înălţat o statuie a lui Stalin.
Statuie la Praga imensă.
O primă carac-creşterea cultlui pers-.
1952- Cong al XIX lea al partidului-ssg congres din per postbelică-Stalin a
modelat sist com upă gândurile sale. Ce mai imp str a Partidului- Congresul.
Alege Comitetul Central şi Biroul politic. În vremea lui Lenin Cong au av loc în
fiecare an. Din 25, 27 ,30, 34-aleşii-60 la sută executaţi, 39-după răzb.

Cong XIX- Stalin nu a prezentat rap, l-a lăsat pe Gheorghi Malenko. MOdif-
Biroul POL ce avea 10 membrii, numit prezidiu-25 membrii, Membrii com
central-dublat nr.-continuă luptele pt putere dintre dif grupuri. Stalin nu mai e
un combatant şi e desupra acestor lucruri. În 48- af un prim moment de bilanţ-s-
a desf afacerea Leningrad- Fraşţii Vosnesenski şi Rodionov, care era preş rep
soc Ruse- executaţi. Cauzele puţin cun. O cauză treb să fi fost creşterea imp
oraşului Leningrad, prin contrib. tacită a liderilor.A f ideea unora de a muta cap
Rusiei la Leningrad. Un întrg grup apropiat lui Jdanov a căzut în anul urm. În
lunile urm şi alţi lideri şi-au văz poz ameninţate- cel ce cond NKVD a constatat
cî min era împ în 2-pol dată lui şi pol secretă dată lui Molotov. E înloc cu
Vâşinski. Hruşciov pt că a protestat împ rechiziţiilor forţate a f înloc cu
Kaganovici.
În 52-centru de putere-GH Malenkov, un altu al lui Hruşciov, secretar gen al
oraşului Moscova-semnal de alarmă pt cei îndep din fcţii, la fel se întl în anii
20.
A tria carac- Stalin se îndep de activitatea curentă-nici membrii fam sale nu
aveau acc-paranoia sa capătă prp colosale-se deplasa de la Kremlin va vila de la
Kumţevo într-un gr de maşini blindate schimbând mereu maşina.La Kumţevo
schimba mereu camera.
Ian 53- Pravda a publicat un art sensational în care era vb de un nou complot-
complotul medicilor asasini, complotul halatelor albe-listă lungă cu celebrii
medici-Feldman, Grinstein- acuzaţi că l-au omorât pe jdanov şi se perg să
omoare alţi cond
28 feb 53-Stalin s-a retras să doarmă, gărzile intră pe 1 martie , cheamă pe colab
apropiaţi-Hruşciov, Molotov.5 martie 53-a murit. Câteva sute de oameni s-au
sinucis, zeci de mi de oameni s-au călcat în pcioare să treacă prin faţa
catafalcului, a f declarat doliu 4 zile şi a f depus în mausoleum în piata roşie.Se
ridica problema succesiunii.
Sukov scria în Pravda-Malenkov, BBeria, Molotov,Voroşilov,Hruşciov.stau
lângă Stalin-în ordinea acesta. Malenkov era primul-a fost pus să aleagă-alege
cond guv, îl lasî pe Hruşciov să fie secretarul gen al partidului.Malenkov a creat
prin aprop de Beria şi Molotov o nouă troikă(triumvirat).
Solzhenicyn
CURS 4
Nu există un sistem ordonat, acceptat de succesine. Nu funcţionează astfel
instituţiile.Sua reglementează clar această problemă.Cultul personalităţii
conducătorului are o refectare în lipsa unei sucesiuni. Apare deificat.În cazul lui
Stalin,piedestalulu pe care era ridicat îl făcea să nu conceapă un succesor. În
URSS lucrurile s-au manif c o doză de improvizaţie. Malenkov- şef al guv,
secrretar general. După 10 ziele toţi ceilalţi i-au cerut să aleagă între şef de

partid şi şef de stat. A ales cond guv, să ctrl inst statului, nu partidul. Şi-a păstrat
prezidiul-11 membri-toţi cei noi daţi afară. S-a f o împărţire a atribuţiilor.
Malenkov crtl sttul beria crtl aparatu de securitatet. Molotov ctrl administraţia
pe lg min de ext. Bulganin ctrl armata. Hruşciov domina partidul şi-şi
transformă numele în prim secretar general. În miezul put era un nou trimvirat:
Malenkov, Molotov şi Beria. Se cun de multă vreme, cun vremurile terorii. L-au
subestimat pe Hruşciov care la câteva săpt va reuşi o lov de maestru. A profitat
de pol promovată de Beria pe care Molotov îl lăuda va fiind un om cu put de
muncă extraordinară-Amy Knight- Beria. În mod paradoxal, Beria, şeful pol
secrete s-a dov cel mai liberl. A propus şi a realiz o eliberare a deţinuţilor din
lagăre-câteva sute de mii- se ref la deţ de drept comun condamnai pe mai puţin
de 5 ani. Sa creat un climat de insecuritate pt că aceştia erau hoţi. În marile
oraşe era f periculos şi nesigur şi pt aceasta terb să intervină pol-Beria. Pe plan
extern Beria a f propuneri pt o eventuală-deschidere can cu Occ şi s-au lansat
idei ca URSS să intre în NATO, a î Hruşciov a avut instrumente, pentru a-i
convinge pe apropiaţii lui Beria că acesta deţ prea multe info, prea multe put. 10
oâiulie 53- arestarea lui Beria-în ciuda pericolelor evidente a fost deţinut ,
judect , s-au păstrat dosarele şi împuşcat în dec 53. Apropiaţii lui Beria nu şi-au
dat seama de abilitatea lui Hruşciov. Lucrurile dev evidente când Hruşciov a
creat un grup de sprij în cadrul partidului pe plan regional, pe mai multe
categorii. A av în subordine: cei pe care i-a cun când ra şef în Ucraina şi la
Moscova, vechii susţ ai lui Stalin, Beria şi pe ai celorlalţi lideri, după ce i-a
înde. Şi-a creat un sprijin imp pt că partidul era cel care hotăra. Încă de încep
lui 55, MALENKOV A f îndep din fcţia de şef al guv. A f org o plenară ce
discuta pl guv. Criticat că a poromov ind uşoară in def celei grele şi că nu a sprij
agricultura. Hruşciov se consid specalist în agricult şi pol ext- a promov o pol
de desţelenire e unor ter din Asia Centrală ce au f introd în circuitul agricol-
porumbul-regina plantelor.=)))Malenkov pus în inferioritate şi a f autocritica şi
în feb 55 şi a dat demisia . A f înloc cu N Bulganin. În 55 Hruşciov ctrl partidul
şi pr său apropiat conucea Biroul A putut trece la pasul urm : în 56 e un veritabil
şoc –e convocat în feb al XX lea Congres al part Com. Dintre tote acesta e
departe cel mai imp. A fost devansat cu 6 luni. E singurul cond de orig
proletară(fot miner). A fost prezentat Rap Secret ce a av un put ecou şi în Urss
şi Occ-denunţa stalinismul- Congresul destalinizării- Rap fusese redactat de
Piotr Pospelov care fusese Secretarul personal al lui Stalin, autorul cursului
restrând de ist a URSS, responsabilul cu propagandă în per terorii, dir instit
Marx, Engels, Lenin Stalin (49-52)- i s-au deschis arhivele şi avenit cu date
concrete. Stalin denunţat pt 3 capete de acuzare. Cel mai mare impact:
denunţarea cultului personalităţii-termen inventat de raport-. Stalin denunţat că
nu arespectat principiul muncii colective şi a condus sngur, discreţionar. În al
treilea rând, pornind de la exacerbarea puterii a persecutat o serie de membrii ai
partidului şi a f greşeli în timpul războiului. Era atacat şi ca persoană şi era
contestat statutul său de cond important. Nu toţi apropiaţi lui Hruşcio au ştiaut.

Numai cei din prezidiu ştiau. Şoc pentru delegaţiile străine. Au reacţionat :
Voroşinov şi Molotov-26 ca şi Kaganovici-30(mai vechi, din per Terorii) au f
împotriva ideii destalinizării. Cei mai tineri- Bulganin, Kilicenko şi Suslo din 55
nu au av obiecţii. Prima obiecţie a fost ce se va spune despre ei de rolul jucat
sub Stalin. Dacă îşi dă seama ce se va întâmpla. Cine îi cere să procedeze
astfel.Explicaţia e complexă. Trebuie să afirmăm că Hruşciov a fol
destalinizarea ca pe o armă. Se simţea mai protejat.Prima explicaţie este că a
fost un instr de luptă pol.A doua explucaţie se leagă de personalitatea sa, mai
puţin înclinat spre cruziile pe care le-a supervizat Stalin. Evoluase şi societatea,
mentalitatea. Per în care evoluase Stalin era mai simplă. Oamenii se mai dezv.
Soc progresase. Baza stalinismului fuseseră nişte oameni declasaţi, ce erau
supuşi disciplinei, orarului.-Imp schimbări de nat soc culturală, mentală.
Destalinizarea nu af siplă. În iulie 57- membrii prezidiului au profitatde o
absenţă a lui Hruşciov şşi a membrilor de stat- lov- 18 iunie 57- s-au întl în
prezidiu 11 oameni- Hruşciov supus unui atac . S-a trecut la vot-7 au votat
pentru demitere. Doar 3 l-au susţ . Lista celor ce nu l-au vrut: Molotov,
kaganovici, Marenkov, Voroşiov, Bulganin, Perukin şi Sagurov. A f sprij de
Mikoian, Kiricenko, Suslov.Hruşciov a declarat că aritmetica e una şi pol alata .
O hot a prezidiului putea fi anulată de o plenară a Comitetului Central-membrii
comit central risipiţi în toată URSS-mişcare de forţă-Hruşciov sprjinit de
mareşalul Jukov- apărătorul Leningradului, organiz al bătăliei Moscovie,
învingător în băt Berlinului. Jukov a trim avioanele militare , cele mai rapide-i-
au adus în câteva ore pe delegaţii la Congres. S-a disctat aprins pt că cei ce erua
împ . 215 din 309 l-au suţinut pe Hrşciov. 3 iulie- Moolotov, Kaganovici şi
Malenko îndepărtaţi din prezidiu. Oct 57- Jukov-min apărării. Martie 58-
Bulganin îndep de la cond guv-cond guv încredinţată lui Hruşciov- a dev şef de
partid şi şef de guvern.Victoriile pol ale sale se explică prin succesel din alte
planuri: rez bune în agricultură bazate pe păm desţelenite din Asia Centrală: 2-3
ani au durat doar, pentru că porumbul era o plantă pretenţioasă, sunt epuizate
resursele pământului. La început a mers dat solului roditor şi al oamenilor
entuziaşti.Rez dezastruoase pt că nu putea fi muncit eficient. Însă pe 4 oct 57-a f
lansat primul satelit artificil al Pământului- se intra în er cuceririi spaţiului. Era
prima dată când o ţară lansa un satelit artif. Sa prod îngrijorare în rândul
americanilor. Se deschide o veritabilă temă nouă. În 59-Iuri Gagarin a f lansat în
cosmos, după aceea af prima cosmonaută-Valentina Kereşciova? . În 59
Hruşciov a organizat urm Congres al partidului- Cong XXI- problema
destalinizării nu se mai aude. După înfrângerea oponenţilor- Molotov-
amabasad în Mongolia, Malenko-dir unei centrale din Siberia.Cong a fost numit
Congresul Constructorilor comunismului- prevedea că în 20 ani va fi creată
baza dezv ec pt catoate nev să fie satisfăcute. Mai mult- Hruşciov spunea că
până în 80 va fi atins niv de viaţă american.(oh daaa). Acest program are şi alte
conotaţii-în 59 Congresul se explică prin provocarea chineză-înainte de acest
congres chinezii iniţiaseră mareele salt înainte prin care îşi prop să atingă în 15

ani niv de dezv britanic. La sf anilor 50- anii 60- o serie de insuccese.Anul 59-
culmea per Hruşcioviste- Anul Cong cu viz idealiste, anul vizitei lui Hruşciov în
SUA- Hruşciov a lansat o nouă manieră de a face politică. Sept-oct 54- o lungă
viz la Beijing în China, 55-vizită la Belgrad(beria susţ restab rel cu Iugoslavia)-
veritabil mom istoric, îtâlnirile cu Tito- au obţ un lucru imp-dizolvarea
Coominformului- ce exclusese Iugoslavia.La Belgrad delegaţia sov a fost from
din Hruşciov, Mikoian. Molotov nu a f primit în deegaţie. În 55, iulie, după
vizita din mai s-au deplasat la Geneva şi a av loc urm întâlnire dintre marile put-
prima după Potsdam- spiritul de la Geneva, spiritul destinderii. La Geneva s-au
întl cu preş am, cu primul min fr şi prim min eng. În nov 55-căl în Birmania,
Afganistan, India.Urss a stab rel bune cu India, curând când va uzbucni conf
dintre India şi China spre nemulţumirea chinezilor.În 56 hruşciov şi Bulganin au
f viz la Londra- dev atât de nedespărţit fiind prezentaţi ca B and K. În 59-viz
imp la Tirana în Albaia ce se îndepărta de modelul sovietic ce se va apropia de
chinezi.Chinezii aveau baz mil în Adriatică.În sept 59- vizita din Sua- a durat 3
săpt- A f cu soţia, Nina Petrovna.Sa întl cu preş Eisenhower.Hruşciov – aav
celebra confruntare cu preş Nixon-expoziţie- hruşciov susţinea că sist sovietic e
superior, a susţ că în 20 de ani SUA va fi comunistă.Vizita din SUA este şi ea
un mom de vârf-În 1960 urma ca vizita să fie întoarsă- ar fi fost un mom de
mare imp diplomatică însă pe 1 mai 1960, presa sovietică şi cea din ţările
comuniste publica articol- un avion spion american doborât desupra
URSS(model U2 Blockheat, lovit cu o rachetă în aripă, au recuperat toate
obiectele)-americanii au negat. Vizita a fost amânată, mai ales după ce Hruşciov
s-a deplasat la o conferinţă la Paris şi a cerut scuze de la americani ce nu au
acceptat.Dacă acest lucru era unul obişnuit de ce s-a declanşat atăta agitaţie?-
Hruşciov aveamari dificultăţi pe plan intern- era acuzat pt vizita în SUA şi a
găsit acest motiv pentru a-şi arăta fermitatea.Începuse în această per şi conflictul
deschis cu China care îi acuza pt coexistenţa paşnică. Insuccesele interene i –au
încurajat pe adversari. Congresul XXII- se reia tema destlinizării. După 61 se
iau măsuri concrete. Sunt şterse toate inscripţiile cu numele lui Stalin, sunt
dărâmate statuile şi Stalin e mutat din sarcofagul alături de Lenin, într-o nişă din
zidul Kremlinului. Şi în ţările com eurpene s- a procedat la fel. Tot în 61 se
ajunge un pct culminant al încordării între E şi V-ridicarea zidului Berlinului.În
62 odată cu criza rachetelor din Cuba- alte insuccese ale lui Hruşciov-după
câţiva ani cu recolte bune- recolta a căzut- 62-63. URSS importă cantităţi uriaşe
pt că producţa fusese de puţin peste 100 mil tone,în timp ce planif presup 180
mil t. Hruşciov a plătiti mari sume pt a importa grâne pt pop sărăcită. În aceeaşi
per-59- un lider de partid din regiunea Riazan, la s de Moscova, Marionov a
promis că va obţine prod record de carne şi va preda de 2, 5 ori mai mult decât
în anul precedent- a reuşit-a fost lăudat de Hruşciov, a primit ordinului Lenin- a
promis că anul următor va reuşi de 2 ori mai mult. Sacrificase toate animalele,
trim camioane în Siberia-imposibil- se sinucisese. Prestigiul lui Hruşciov
afectat. Pol generală a lui Hruşciov ridica mari probleme: lege ce prevedea

rotaţia cadrelor în fcţie de poz lor puteau sta o per limitată. Pe plan regional-15-
20 ani, plan mai mare – mai putin timp. Problemă pt nomenklatură. Hruşciov a
încordat rel cu China, a dus URSS pe marginea prăpastiei cu criza rachetelor din
Cuba, probleme pe planul agriculturii, catastrofa de la Riazan, nomenklatura nu
se simţea în siguranţă. Destinderea din plan social, ec –ecou în plan cultural-53
articol- Victor Pomeranţev- Despre sinceritate în literatură. 54- Iria Erenburg-
activ în presa europeană publică dezgheţul- chiar definire acestei peioade. 54-
nuvelă-Mihail Dudinţev- Omul nu trăieşte numai cu pâine-prezintă o temă f
îndrăzneaţă-critica birocraţia sovietică- f mare ecou. Cel mai grav- Boris
pasternak- 58- Nobel pt literaură- Dr Jivago- şi a prez lucrarea la edituri sov, a f
refuzat , a trimis în Occ_ în Italia o publică- ecou f mare- consecine grav-
stadion -14 000 oameni ca să strige împotriva lui Pasternak- a încercat să se
dezvinovăţească, dar nu a reuşit- ar fi connsid că rev a distrus intlighnţia rusă,
că consieră rev ilicită. A dev o vitimă a limitelor sistemului.Pasternak a murit în
1960.În 62 dezgheţul lui Hruşciov atinge un nou punct- în rev Novei mir î se
permite lui Soljeniţân să publice- un fost deţinut prezenta viaţa din lagăr- O zi
din viaţa lui Ivan Demisevici- a deschis calea răspândirii acestor lucrări:
Ameţeala- de Evghenia..., Povestiri de la Kolâma de Şalan. În plan istoriografic
i s-a permis lui Aleksandr Nekrich i s-a permis să publice o lucrare despre
WW2 în care cu arg istoricului arată greşelile făcute dde Stalin_Armata răşie
masacrată.scrie Utopia la putere în Occ. În 58 tinerii obişnuiau să se întl în Piaţa
Maiakovski reprede sancţionaţi pentru întâlniri.Din această per apar 3 forme de
opoziţie: opoziţia care pornea de la Leninism şi consid că Stalinismul treb făcut
prin reîntoarcerea la Lenin- prez de Roy Medvedev- Despre Stalin şi Stalinism,
Oamenii lui Stalin.A doua direcţie e cea care trim la modelul occ şi cerea o
democratizare a Rusiei după model occ.-Andrei Saharov, exilat la Gorki.treia
dir- întoarcerea Rusiei a val tradiţionle- ortodoxie- Soljeniţîn. Se manif cu
intensitate în per de restricţii ce va urm. În 64 în timp ce se afla în concediu în
Crimeea Hruşciov a aflat că a f demis. S-a întrunit prezidiul pergătit cu mai
multă atenţie. Chiat tânărul Brejnev af iniţiatorul Presa spunea că dat vvârstei
înaintate Hruşciov îşi dătuse demisia.Din ian până în august stătuse în căl 135
de zile, mai mult de jum din per.La câteva zile i s-au adus acuz grave- pol
personală. E înlocuit cu Leonid Brejnev care însă a creat din 64-65 o nouă cond
colectivă,un nou triumvirat-v rezusta cam 10 ani- cel mai stabil- după 75 – în 76
când Brejnev împlinea 70 ani, poz lui e consolid şi cond dev mai personală.
Principala carac a per lui Brejnev e o întoarcere la conservatorism ba chiar la
stalinis. Brejnev ia titulatura din per lui Stalin- secretar general nu prin
secretar.Per lui stalin nu era nici lăudată, nici criticată. Încă de la încep per 2
tineri scriitori au f judecaţi şi cndamnaţi la ani de închisoare(5 respectiv 10ani).
Sist sovietic dev mai ordonat mai osificat- a doua carac- Epoca de aur a
nomenklaturii-în URSS conducerea e tot mai îmbătrâânită. La sf per lui Brejnev
din 101 membrii ai guvernului-46 aveau peste 65 de ani, 29 veau peste 70 de
ani. Numai 4 aveau sub 50 de ani.Vbim de gerontocraţie(la fel şi la per de sf a

lui Mao). În 79 cond sovietică a invadat Afganistanul- greşeală f mare- Afg
comunist. Iranul trecuse în tabăra antiamericană credeau că uteau domina Golful
Persic, iar Afganistanul era o zonă imp- a provocat un şoc internaţional_ Ro a
votat împ URSS la ONU consid că e o agresiune- rana nu se va închide decât
prin retragerea umilitoare. 80-Olimpiada la Moscova- ţările Occ au boicotat-o-.
84- a f org în SUA şi URSS a boicotat-o.În nov 82 brejnev a murit şi a f urmat
de Iuri Andropov, care în 57 era şeful KGB ului. Trecut de 70 de ani: În feb 84
moare. Înloc de Cernenko-martie 85 a decedat- sit a dev critică sist sov nu
funcţiona- a f ales cel mai tâânăr om – Gorbaciov-54 de ani-pol de reforme sub
perestroika(restructurare) şi Glaznost(transparenţă)-leg mai strânsă între
conducători şi conduşi- P Loriot- Perestroik. Din 85 până la sf lui 91- gorbaciov
nu a av intenţia să producă rezultatul apărut: să distrugă sist sovietic: s-a gândit
că poate fi reformat , dar sa dovedit nereformabil.A încercat să schimbe totul:
de la comportament până la schimbarea sist pol:acceptă organizarea unor noi
partide, întărirea rolulu intreprinderilor, înfiinţarea propr privare, retage trupele
sov din Afg, limitarea înarmării prin control reciproc în SUA şi URSS. „ teme:
reformele şi adaptarea lor la sist sovietic şi prăbuşirea URSS.- Whz did the
Sovet Union Colapse?- cauzele prăbuşirii URSS: 2 mari teorii: 1 URSS s-a
prăbuşit pt că era un imperiu multinaţional care nu a reuşit să sudeze naţiuni atât
de diferite- 87-88 conflicte între naţiuni, dorinţa de indep a Estoniei, letoniei,
Lituania.Încă din anii 70-helene Carrere D+ Encausse- membră a acad fr- susţ
în anii 70 că URSS se va păbuşi dat revoltei naţiunilor- dar susţ că dat revoltei
musulmanilor(aici nu a av dreptate, au f cei mai liniştiţi).2URSS s-a păbuşit că
era un stat comunist. Pt că statele comuniste nu au respectat o condiţie
fundametaă: dr omlui. O cond pol nu a f respectată: democraţia. Sistemul
economic supercentralizat s-a gripat, nu a funcţ în sensul nevoii oamenilor.Au f
lungi per de timp în care în URSS se stătea la coadă pt el de strictă necesitate.
Pe plan militar a f depăşită de Sua şi Occ.Prăbuşirea URSS nu s-a desf fără
violenţă- aug 91- organizat un puci-S-a creat un Comitet de stat alc din 8
membrii din care f parte vicepreş URSS, Pavlov- prim min, min de interne, min
părării, şeful KGB.Puciul nu a reuşit. Boris Helţân- preş Rusiei- Gorbaciov rev
la putere- în timpul puciului statele şi-au declarat indep. La sf anului Gorbaciov.
CURS 5
Statele comuniste din Estul Europei
Sec XX-R J Kranton- Europa Răsăriteană în sec XX
J Rothschild- întoarcerea la diversitate.Istoria politică a Europei Centrale de Est
după al Doilea Război Mondial.
J F Sulet- istoria comparată a statelor comuniste
J Sueng- Eastern Europe since 1945
Eastern Europe- 1945-1989

Eastern Europe since 1970
Pornind de la sovietizare(implantarea instiuţiilor, reformelor existente în URSS)
şi comunizarea(introd el comunismului-diferenţa specifică şi mai ales ce s-a
întâmplat în această zonă după ce s îndepărtează modelul sovietic).
Având în vedere conincidenţa în timp a sovietizării şi începutulrăzb Rece.
Sovietizarea o cauză a răzb rece sau răzb rece o cauză a sovietizării?
A avut Stalin un plan de comunizare sau a procedat profitând de ocazii?
E J Percival Taylor- Orig ww2- oamenii pol sunt prea absorbiti de probleme
pentru a avea un plan.
Cu siguranţă nu avem un plan. În URSS nu se scriu planurile spre deosb de
SUA.Stalin a avut în minte un „plan” .Argumentele pornesc de la un text dintr-o
lucrare a lui Milovan Djilas- Convorbiri cu Stalin- relatează discuţiile pe care
le- avut cu Stalin- Acest război nu seamănă cu celelalte. Armata care va ocupa
un ter îl va transforma dpdv social şi pol.
În oct 44 Churchill s-a deplasat dn nou la Moscov şi a încheiat cu Stalin acordul
de procentaj.Au scris proc de influentă pe care să îl aibă E şi V în E Europei-
România-90% sov, Grecia-10 % URSS,Bulg-75% URSS, Ung şi Iugoslavia-
50%. Ce val dăm acc de procentaj?-are o val edusă pt că nici în Ung, iug, Pol nu
s-a procedat altfel decât în Ro.Churchill menţionează că acordul a f încheiat pe
per răzb. Sovieicii erau în marş către graniţa Ungariei, ocupseră o prte din Pol,
în Ung se destrămse Guv deschiă, Iug-se retrăgeau trupele germane.A renunţat
la ceea ce nu avea şi acolo unde sov nu ajunseseră să fie o barieră morală.Stalin
l-a reţ pe Tito în intenţiile de a interveni.Nu rap de procentaj ci e o cauză mai
importantă. Ce au intenţionat occ?
Există în această zonă cel putin 4 sit dif: pol Ro Bulg, Iug Albani; Ung,
Cehosol, Germ comunistă. Opinie lrg răspândită: Stalin a urmărit cu prioritate
să asigure URSS un bastion de securitate în Vest(glacis de securitate-glasis):
Pol Ung Bulg-vecine dir sau indir ale URSS. 2 dintre ele erau printre cele mai
antiruseşti: Pol şi România.A doua zonă: Iugoslavia şi Albania: în aceste ţări
armata roşie nu a trecut decât pe o mică parte din ter, au intrat în Belgrad, în
Albania nu au ajuns. Sovietizarea s-a f aici prin mij proprii: lupta de gherilă,
partizani, prăbuşirea statului Iugoslav şi refacrea lui în manieră comunistă. A
treia situaţie: nici în Cehoslov şi nici în Ung victorie com nu af aşa uşoară: Nov
45 – Iug 95 % comunişti. Ung-17 % comunişti.Presiunile au obligat guvernul
să-i incluă p com. Alegerile din Cehoslov: 3 partide imp au obţ o treime din nr
de voturi şi guv s-a format proporţional. Din 27 de min: comuniştii au avut 9.
Feb 1948-comuniştii au luat puterea la Praga.-aşa num lov de la Praga când min
necomunişti au f obli să-şi dea demisia atunci u luta put şi ăn Cehoslov. Ultima
este formarea statului Est german în 49.
Comunizarea Europei de Est este o cauză a războiului rece- occ nu se aşteptau
la aceste schimbăriacc de procentaj nu însemna pt ei aceasta. Finlanda- a f ocup
parţial de trupele sov şi nu sovietică. 48-tratat în care Finlanda nu se angaja să
nu aibă tratat internaţionale împ URSS: motiv pt care nu a intrat în NATO şi

UE. A inrat în Cons Europei şi Asociaţia europeană a liberului schimb. Însă
comunizarea Ung şi Cehoslov au prod recţii put în Vest- dar după timpul în care
au apărut-48-49-Aici sovietizarea e o urmare a războiului rece.Putem spune că
intenţiile lui Stalin pt Europa de Est sun clare, dar delimit Cortinei de fier se
realiz când sovieicii au nev de o regiune mult mai extinsă.
Care sunt cauzele, condiţiile care au permis sovietizarea Europei de Est într-un
timp atât de scurt?
Francois Feyto- Histoire de democatie populaire- a f parte din gr masiv de
refugiaţi din Ungariane dă efectivle partidelor comuniste din zonă înainte de
război.
PC din choslovacia-80 000 membrii-cel mai puternic-activa legal întrun stat
democrati. 60 % din ind A U rămăsese în ceho...
Iugoslavia-16 ooo
Polonia-20 000 membrii
Ungaria-30 000 membrii
Bulgaria-8 000-Gh Dimitrov-secretarul Internaţ com
România-1000 membrii-între sub 1000 până la 4000 si cv prezentat în Revue
roumain d’histoire.
Aveau programe ce fuseseră stab prin semnarea unui cord cu Internaţionala
Com- să ducă o pol fidelă URSS.
Cauze
Sit generală de sf răzb: prezenta armatei sovietic şi a politiei secrete sovietice şi
faptul că URSS vene cu aura de stat învingător. În ţările ce fusesră în cealaltă
tabără puteau impune deciziile. În celelalte puteau f adoptate.
Distrugerile materiale şi mizeria creată de război-Ideea planului Marshall.
Distrugerea uneori sistematică alteori pelungită a elitelor dinainte de război.
Polonia- împuşcarea a 30 de foşti ofiţeri la Katin.
În unele ţări s-a procedat în manieră criminală sau distrugerea treptată în
închisori.
A contat propaganda sovietică- capacitatea ideologiei de a atrage simpatizanti-
aceste ţări insuf dezv economic, mulţi ţărani.Propaganda comunistă propunea o
societate nouă, invidia faţă de cei bogai. Mulţi au aderat la aceste idei.Multi
arginali promovati in fctii locale.
Intervenţoa directă a sovieticilor după un plan bazat pe experienţa lor.Au putut
organiza metodic luarea puterii. Ungaria- primele alegeri după 45-17 %. 46-
50%.Rezultatul a o preluarea puterii până în 49.
Statenn Watson-prez etapele:
1 Coalitia reală dar forţată: antifascistă , naţională.
2 Coalitia fictivă: numele de fronturi nu de comunist. Ex: Bulgaria-Frontul
Patriei +42. Iug- Frontul pop al Iug- 45. Albania-Frontul Dem. Ung- Frontul
maghiar, ult Frontul Naţ maghiar. Cehoslov- Fronul Naţional
3 Prtdul unic- după 49 există doar partidul comunist şi partide absolut marginale
ce nu au niciun cuv de spus.

1949- se încheie acest proces.
Principalele reforme: esenţiale ref economice. Pt că propagandistic com
supralicitau ec. Şi pt că chimbările ec au atras probleme sociale
Agricultură-2 reforme. Similitudinea arată că fac parte dintr-un plan
Ref agrară- la sf răzb în Iug, cele mai multe ţări după 45.
Se urmărea să se atragă ţărănimea de partea partidului.
Dup ref agrară. Cea mai radicală în Polonia .
A urmat colectivizarea- începută în 49- cest fapt arată coordonarea.
Colectivizarea s-a prelungit.
Cel mai rpd a mers în Iugoslavia, dar acolo s-a petrecut reversul .tOate
progresele rapide au f date înapoi. A dev un caz de comunizare şi f mică măsură
de sovietizare.În Polonia au stat lucrurile cam la fel. Până în 56 colectivizarea
aproape încheiată. La sf per 15 % înn cooperative, 85 % particulari.
Industria
1 Naţionalizarea cooperativelor. Mai întâi în Iugoslavia, România-48 până la sf
anilor 50.
Mai întâi industria mare ce avea un rol esenţial apoi cea mică
2 Planificarea conomiei-Iug-47 –plan cincinal.
România-primele de un an. Din 51 de 5 ani. Dar Iug a trecut direct.
Planif ec este una din tarele grave ale comunismului. Nu se tinea cont de piată
de calitatea produselor.Iug a revenit şi aintrodus autogestiune intreprinderilor
dându-le numite flexiuni.
Ungaria-56- negoţul, micii întrep.
Pe plan politi din 49 partidele comuniste unite cu partidele scialiste fortat şi
redenumite partid muncitoreşti controlează puterea.Ele unt ajutate de noile
organe de ordine: militia populară ridicată din oameni fideli regimului şi se
creează şi pol politică.
Albania- Sigurini
Bulgaria-DS
RDG-Stasi
Cehoslov-StB
Ung-AVO(până în 56), după AVH
Pol-UV
Iug-UDEBA
S-au prod schimbări semnificative şi în viaţa culturală şi la niv mentalităţilor.
Per stalinistă: multe din el naţionale interzise.
Scriitor din Ungariaoferă o imagine a anii 50- existau 5 cat : cei cărora li se
interzisese să scrie, cei care aveau curaj să scrie, cei care aveau curaj să nu scrie,
cei care nu aveau curaj să scrie şi care nu aveau curaj să nu scrie.
Chiar mentalităţile se schimbă.
Nu te poti îndrăgosti decât de cineva care îţi împărtăşeşte ideile şi care se
alături luptei pt o lume mai bună.

Vechea elită distrusă la sf anilor 40- încep 50- obligată să părăsească ţara fie
arestati şi aruncaţi în închisori.
Pt intelectuali o per de marginalizare- generaţie de omeni aserviti partidului.
După moartea lui Stalin o anume recuperare în cadrul sistemlui.
CURS 6
Crizele statelor comuniste din E Europei si criza acestui sistem
Factorul a fost prezenta efectivă a put pol sovietice şi a aarmatei roşii.
Sist se inchide odată cu form Germ comuniste în 49, iar ultimele etape:
comunizarea cehoslovaciei(lov de la Praga –ecou in Occ)-formare NATO-
schimbare de pol externa a SUA, comunizarea Ungarieie şi Geraniei. Chiar
inainte de a se incheia sistemul, de a se incheia această pol, sugerată de
Churchill. Ev imp in interiorul sist: sept 47-intr-o mică loc de anga Varşovia-
Szklarska Poreba- s-au intrunit reprez a 9 prtide comuniste, 7 din e de Est, nu
lipsea decât cel german ce nu avea o tară şi cel albanez(sg tară ce nu semnează
actul finl de la Helsinki din 75) si part francez şi italian scoase din guverne.
Rezultatul a fost crearea a ceea ce părea să fie o nouă internatională: Biroul
informativ al part comuniste şi muncitoreşti publica o revistă in toate aceste
limbi cu titlul Pentru pace trainică, pentru socialism- lupta pt pace fiind un el
extrem de imp. Din 48-49, după răzb din Coreea se trece la cursa înarmărilor era
val principiul cn vrea pace se preg de răzb. Şi a stab sediul la Belgrad.
Protagonisti la intalnire au f reprez Iugoslaviei.La Poreba a f un cor pe 2 voci:
pe de o parte Jdanov ce vb de 2 lagăre cel comunist şi imperialist, insă vocea
cea mai put a iugoslavilor ce au propus orgnizarea după modelul lor a frontului
popular de jos. Până tunci se făcuseră aliante cu part necomuniste. Aacum s
cerea rev la mase, deci un front pop de jos, cum se realizase in Iugoslavia, unde
part au f imediat eliminate , dat fortei armate de partizani. Tito a f un turneu in
Ungaria, Ro şi Bulgaria şi declaratiile oficiale veneau in sensul copierii
modelului iugoslav. Toti avea propriile planuri de pol extrenă. Aici incepe
problema: curând, după fixarea sediului informtaiv la Belgrad, după ce Tito dev
un protagonist s-a produs ruptura numită Schisma iugoslava sau conf Tito-
Stalin. Planurile lui Tto vizau formarea unei fed balcanice care să cuprindă
Albania, Iugoslavia, Bulgaria. Stalin l-a incurajat pe Tito să duc o pol de
comunizare in Albania.Tito a cerut o bază militară în Albania(inceput de
insubordonare). Sunt aut ce consideră că sprij lui Stalin a f o capcană pt că
supalicitând Tito şi-a compromis poziţia. Dintre statele balcanice, toate in
conflicte unele cu altele.Cel mai put conf intre Bulgaria şi Iugoslavia. Form unei
federatii agreate de Gheorghi dimitrov(bulg) nu a f aderata de restul. Astfel a
ven prima criza europeană neaşteptată cu conf de durată. 28 iunie 48 presa
comunistă a publicat decizia statelor membre de excludere a Iugoslaviei din
lumea comunistă din Biroul Informativ al cărui sediu era la Belgrad, până at fiin

prez ca ţara cu cele mai imp succsele in introd acetui sistem. Conflictul dintre
Iugoslavia şi URSS era vechi.Chiar din timpul războiului. Tito s-a plâns că nu e
sprij suficient de URSS şi că se pare că brit sunt mai interesati să sprij
Iugoslavia decat com. În 44 când armata sov a trecut prin belgrad a f jafuri şi
violuri intr o tară pr. După 45 consilierii sovieici au dev mai exigenti: dorint de
largă autonomie a lui Tito şi dorinta lui stalin de a-şi impune pol oriunde şi la
fel peste tot, Încă din martie 48 existau semne clare ale conflictului. Sovieticii
au decis să retragă toti consilierii, motivând că le sunt ascunse date
importante.Din martie cnflictul a căpătat o nouă formă : sovietici se plângeau
printr-o serie de scrisori adresate part com din iugoslavia, iar iugos răsp
trimitând scrisorile lor aut de stat sovietice. Sov vroiau să prez conflictl ca pe
unul idologic, iar suveranii transf connf ibtr.unul la niv de state, Din iunie 48
când conf a dev deschis a f escaladat: mai intai in vorbe: albanezii ii prezentau
pe titoişti: fascişti criminali. Bulgarii iii num agenti imperilisti: Maghiarii:
nationalisti burghezi. Gh Gh dej- a treia sesiune a Cominform de la Buc un rap
Part com iugoslav in mâna asasinilor şi spionilor. Carte a bulgarului Dino
Kiosev – Titoiştii fără mască ideea de demascare a adversarului-fata ascunsă a
duşmanului. După acestea au urmat actiunile in 2 etape: boicotul ec mai intai.
Pe 1 iulie 48 albanezii au denuntat toate ac comerciale, Ro a oprit toate livrările
de petrol. După neg dificile cu URSS s-a aj la un acc ce red cu 4 optimi
comertul dintre cele două. Cehoslov in 49 , Polonia pe 6 iulie, iar Ung 6 zile
mai trz. Unul din liderii Unggariei va avea de plătit ceastă intarziere. Au urmat
concentrări de trupe şi pt mil in termen era cel mai periculos să fii repartizat la
grăniceri la granita cu Iugoslavia une erau multe incidente. Lucrurile s-au
prelngir cu alarme periodice , cu mobilizări partiale până la moartea lui Stalin şi
mai ales după vizita lui Hruşciov impreună cu Bulganin dar fără Molotov in 55.
Al doilea aspect interesant tara ce păea un model care din multe pcte de vedere
era cea mai avansată s-a transformat in oaia neagră a com est european şi o
victimă. Uns emn de intrebare a f pus: de ce nu a f atacată. Probleam era cu ce
costuri va fi ocupată. Stalin nu a procedat cu imprudenta cu care s-a proced in
Ungaria unde a f necesară o interventie. În iunie 48 când dev schisma iugoslavă,
incepe blocada Berlinlui şi nu a durat mult şi blocul com şi-a concentrat atentia
în Răsărit- declansarea com in Coreea- schimbarea centrlui de greutate. Au
preferat să păstreze Iug ca ex neg şi să-şi concentreze atentia asupra China şi
unde începea răzb din Coreea. In Ig aspectul cel mai imp e rezistenta Iugoslava.
Existau stalinisti in Iugoslavia şi ai celorlalti lideri ce mergeau dincolo de
interesul national şi cu toate astea Tito sa menţ la putere. După decl publică a
conf Stalin a sperat să obt o vict în iunie 48 la Belgrad Cong V .La Congres nu
s-au auzit decât cuvântări de sprij a pol lui Tito .- insucces. S-au strigat lozinci
Stalin- Tito. Conducerea denuntată de cei 4 lideri: Tito-croat, Rankovici-
sârb(şeful pol secrete), Kardeli-sloven, Djilas-muntenegrean. Această echipă
conducătoare şi-a stb poz şi a tranf această rezistentă in izvor de fortă. Se
considerau la fel de puternici, erau alături de erzistenta part bolsevic in această

lptă inegală. Această echipă reprez i nat iugoslaviei. Pctul imp era cel al
naţionalismelor.În Pol un el imp era religie, în Albania era amenintare
Iugoslavă. Cei 4 lideri erau din cele 4 natiuni imp a realiz o unitate greu de
imag, dstrugând opoziţia. Iug va rezista cu modelul modif după 48 mai ales
după moartea lui Stalin, deşi Iugoslavia era atât de pestrită încât era tara cu
unpartid unic, 2 alfabete, 3 rel(cat, ort, islam), 4 nationalităţi, 5 limbi, îîmp în 6
rep, 7 frontiere.această primă criză legată de înde Iug a f urmată de epurări după
modelul stalinist pornindu-se de l problema iugoslavă. Se adăugauva vechile
acuz de troţchism noile acuzaii de titoism. La niv de masă, din 49 şi până la jum
anilor 50 s-au desf procesele care seamănă cu atmosfera tensionată din Sua cu
pol lui Mcharthy??.Au f eurate partidele-cehoslov- 48-51- 1 mil membrii
excluşi; Ungaria- 1 mil 200 membri 49, 51-800 mii membrii: Polonia-1 mil
300- 1 mil; Ro- 1 mil la 700 mii; Bulgaria de la 400 mii la 250 mii, Albani de
la 70 mii la 60 mii. Multi erau exclusi din fctiile din fara partidului, unii
ajungeau in inchisori. În per lutei pt luarea put au f prim preamulti membrii ce
nu avea calitătile necesare- af explicati pt aceasta. La al doilea nivel epurările au
f de altă naură şi pot fi aprop de procesele staliniste din anii 30: mai grave, ating
niv mai inalt, executiile erau regula. Exista o cauză aprope filosofică: Ştefan
Staşienski: stalinist pol: Partidul treb să aibă un duşman mereu. Slanski din
Cehoslov: incă e o slăb a part nostru faptul că maj membrilor subsumează
existenţa duşmanului de clasă. Primul proces a av loc in Ungaria şi cea mai imp
victimă(întotdeun exista cea mai imp vitimă dintr-un gr de 8-20 inculpati) :
Laszlo Rajk(Raic) : fost luptător in brigăzile internationale din Spania, rănit de
3 ori, a lupatt in rezistentă în WW2, fusese min de interne şi de externe. Mai 49
a f arestat, judecat şi condamnat. A colaborat complet cu acuzatorii recunoscând
tot, lucru pe care nu l-au f întotdeauna cei acuzati. Existau mij: teroarea moral şi
fizică. Pocesul directionat împotriva lui Tito: procesul e in fapt impotriva lui
Tito- afirmat de completul dejudecată. Este un proces in contumacie a lui Tito.
Erau întărite acuzatiile impotriva lui tito, Rejk fol ca o fatadă. La fel în Albania
unde Tito avea un grup de prieteni: Kotci Dzodze(dzodză) acuzat de titoism
judecat şi condamnat. Bulgaria: Trocio Kostov(Troicio Costov): comunist
membru al part din 1919, part la insurectia din 23 , mebru al biroului politic, cel
pe care Cervenkov il prez in 47 ca constructor al part, învât şi îndrumător al
proletariatului bulgar. A f arestat în 49 , verdictul dat în dec îl găsea vinovat.
Condamnat la moartea şi executat. Surpriza a vnit însă din faptul că Kostov a
avv tărie de caracter şi a negat aczatiile în proces.Pt a salva aparentele, după
moarte presa a publcat o dezmintire dezmintirii.
JOI NU FACEM
Polonia: pincipala victimă a fost Wladislaw Gomulka care însă nu a fost judecat
. Polonezii mai prudenti s-au multumit să-i fixeze domiciliu fortat , să-l indep
din fctiile de partid. Cu totul altfel u stat lucrurile în cehoslov unde principala

victimă a fost Rudolf Sansky îpreună cu un număr mare de acuzati cehi şi
slovaci. Procesul s-a desf târziu pe 22 nov 52. 11 condamnati la moartea si
executati pe 3 dec 52. 3 acuzati au scîpat cu închisoare pe viată şi au f gratiati:
Mărturisirea- Arthur London.tot în 52 a av loc îndep gr Anna Pauker Vasile
Luca Teohari georgescu. Ultima victimă a f Pătrăşcanu în 54. E greu să se facă
o teorie generală a proceselor şi epurărilor la niv cel mai înalt. 3 cat : a p lui
Tito: Rejk şi Dzodze. A doua cat e cea a comunistilor nationali: păstrau ceva din
traditia natională şi multi erau intelectuali: Kostov, Gomulka şi pătrăşcanu. A
treia cat în care intră acuzatii din cehoslovacia şi chiar gr Anna Pauker în care se
vîd el de antisemitism ce vor răbfni în URSS cu complotul medicilor asasini.
Rude Pravo îl prezenta pe Slanski cu numele Slansman?? Cu numele de evreu.
Era o schimbare de mentalitate chiar la Stalin.
Crizele mul mai grave:Mişcările populare împ sist comunist.
Prima , o adevărată premiză, un adev model a av loc în Cehoslovacia. La câteva
zile după ce a partcipat la funeraliile lui Stalin liderul cehoslovac a
murit(Klement Gottwald) Noua conducere a încercat să rezolve dificultăţile
economce care se afirmau printr-o reformă monetară decreattă pt 1 iunie 53 ce
era dfap o confiscare a economiilor pop. E acets fond a izbucnit revolta la care
au participat muncitorii, mai bn organizati- lucru ingrijorător pt că era baza noii
soc pol vbin. Rev a izbucnit spontan in cele mai mp orşe şi centre ind: Pilzen-
uzinele Stalina- cele mai puternice mişcări- cca 5000 muncitori au atacat
primăria , au dat foc arhivei, au distrus drapelele soviectic şi al Cehoslov
comuniste, au distrus portretul lui Malenkov şi l-au pus pe cel al lui Beneş (lider
din per interbelic), Moravska-Postrava, reg minieră şi la Praga.O zi a durat, fără
victime.
A urmat rev mult mai gravă, în ermania comunistă- sit nu era bună. În 52 150
ooo est germani au trecut frontiera în Vest.14% eau ţărani- maj erau muncitori
şi intelectuali-dif ec a f ca in ultimul trimestru să plece 185 000 oamnei. Dacă
lucrurile vor continua asa exista temerea că germ com se va depop. Pol s-a
inăsprit. Cond Stalinistă reprez Walter Ulbricht- cere ajutor la sovietici şi
ajutorul îi e refuzat de noua cnducere.Ulbricht a recur la metod de strângere a
şurubului. A mărit normele ce însemna scăderea salaiilor pt a rez problemele ec.
Revolata a f rapidă. 16 iunie muncitorii de la Şantierul din Aleea Stalin de la
Berlin s-au adunta şi au incep să demonstreze. Ziua urm coloane intregi de
muncitori din cartierele margoinase se indreptau spre centru. S-a declarat grevă
generală. Steagul rosu d p poarta Brandenburg a f ars. Gen Dobrâlk declasă
starea de asediu. S-a tras impotriva manfestantilor la Dresda, Merseburg ,Jena.
500 morti, cei arestati-250 000 bătuti de pol şi nii judecati. 42 cndamnări la
moartea. Paradoxul acestei revolte est că Ulbricht şi-a văz poziţia întărită. Astfel
se încheie primele revolte.
Apa pe un fond de sperantă de schimbare. Aceeasi cauză e pt cea din Pol din 56
şi rev din Ungaria.

La cong al XX lea al part com din URSS din feb 56 a part si liderul stalinist
polonez Boleslaw Bierut care a murit.În Pol a apărut o stare de tensune, de
sperantă de schimbare.Locul lui Bierut f luat de un comunist de centru ce
incerca să facă fată tendintelor : Eduardt Ochab.tend reformiste reprez de cei din
jurul lui Gomulka reabilitat acum Tnd conservatoare reprez de maresalul
Rokosovski?? Sovietic dev min al apărării în Polonia care spunea că
nmultumirea intelectualilor trebuie rezolvată cu gloante.În Polonia s-au format
câteva cercuri liberale grupate în jurul unor reviste- Cultura nouă, Viaţa Literară
sau Vorbim Liber(Po Prostu). Iunie rev muncitoreşti la Varşovia .-Trăiască
libertarea, pâine şi justitie, Jos URSS, Jos ocup sovietică, elib pe cardinalul
wyszinsky(vişinski), un veritabil simbol( Le monde diplomatique din 74- a f
inchis sub Bierut, elib sub Ohab, reinstalat in fctie ui Gomulka şi rămas sub
Bierek??).Starea de tensiunea a continuat în polonia până în octombrie. La
plenara din oct a participat o imp delegatie sovietică: Hruşciov, Molotov,
Kaganovici,mareşalul Koniev(pactul de la Varşovia). Starea de tensiune a f
rezovată relativ paşnic odată cu instalarea la cond partidului de Gomulka.Din
Oct 56 – Polonia urmează o cale originală planif in industrie după modelul
iugoslav in agricultură- desf colhozurile, s-a dezv o piată. Sub influenta mişc
din Polonia s-a desf rev din ungaria.Esenta problemei a f lupta cu vchea cond
stalinistă-Matias rakosi- care jucare rolul esential in condamnarea lui Rejk.
După feb 56, în Ungaria vechea gardă contestată,anterior Hruşciov însuşi
îmbunătăte rel cu Tito ce cerea imperativ desf Biroului şi îndep lui Rakosi. Tito
a îmbunătătit rel cu tările vecine. Rakosi plecă în iiunie si pleacă în URSS-
Crimeea-înloc de Erno Gero-veritabil model de rev de profesie- 56 făcea parte
din part com din catalonia. Pe un fond de nemult din partdi şi proteste la 6 oct
când s-au org funeralii pt rejk şi văduva lui rejk stătea la braţ cu Imre Nagy, cu
care e înloc. Era un lider national, reformist, dar şi ezitnt fără să aibă un
program. S-a lăsat purtat de valul de schmbare manif de pop. Rol esential mişc
stud din oct 56. După aceasta dem se tineau lant- s-a cerut plecarea sovieticilor,
formarea mai multor partide, alegeri libere şi chiar ieşirea Ungariei din pactul de
la Varşovia. Imre Nagy a dat de inteles că e de acc. 24 oct au aterizat la
Budapesta- Anastav mikoian- şeful statului sov şi Mihail Suslov ce a luat leg cu
ambasad Andropov , care a org interventia. Dar între sf lui oct şi represiunea
propriu zisă ce începe o săpt mai trz- 3-4 oct- e un interval ce e explicat cu greu-
în acel mom în care se prod revolta începea criza Suezului- este in esentă o
interventie militară franco britanică pt ocup canalului de Suez de mare imp ec şi
strategică, nationalizat de aut egiptene, gen Gamala Il nasez??.Se amenintă cu
represalii ncleare. Vict mil se transf in esec pol-lipsa de sprijin a SUA aflate in
campanie electorală în 56. Preş Eisenhower indemna la prudentă. Criza
Suezului a det represiunea brutală şi nu căutarea unor sol mai bune. 2000 morti,
13 000 răniti, 700 morti la Budapesta, peste 100 persoane executate după
evenimente, term fol in literatură_ Contrarev maghiară şi dpdv al rel
internationale rev maghiară marchează primul conf com dintre 2 state

comuniste.Imre Nagy s-a refugiat în ambasada iugoslavă.Refugiat în Ro şi
predat de Gh Dej. 1956 se incheie prin baia de sânge de la Bdapesta şi în
Ungaria se instaurează un reg mai liberal al lui Kadar(până în 88) cae a permis
priatizarea unor mici intrep, magazine şi a permis mai usor circularea.Doar în
cehoslov exista o lib de mişcare asem. La incep anilor 60-fărâmitare a sferei de
inf sovietică-Ungaria- , Iug-autogestiunea intrep, largă oriv in agricultură, posib
de a circula liber, o put inf occ sub forma unor idei, rev ce circulau mai liber.
Ro- Ceausescu a urmat dir deschise din 62-63-mai indep de blocul com-
strângerea leg cu statele occ, oprirea manevrelor comune cu pactul de la
Varşovia, dezv unei ind proprii fol patente occidentale-reno-dacia, Citron-
Oltcit.Siderurgie disprop în rap cu resursele, prod avioane.Sg tară ce resp un
conformist- Bulagrai- cond de T Jivkov(până în 89)- despre care se spunea că e
tara cea mai neutră pt că nu se amestecă nici intre sale interne. Albania- a jucat
un rol disprop cu mica pop şi supr. La sf anilor 50, după Cong XX pe care nu l-
au acc. S-au aprop de Chia- 60-61- prim ajut din China , inloc patentele
sovietice cu cele chineze. La sf anilor 60 au apărut semne de distantare şi după
moartea lui Mao-nu part a nicio conf europeană imp. În anii 60- fen cu undă de
şoc în URSS şi China- idea că s-a trecut la o nouă fază în constr Com: Germ,
cehoslov,Iug, Ro- au trecut la etapa com matur- Rep socialistă federativă –
consolidarea sistemului.Urm revolte im au f în 68. Mai intâi în Polonia şi de o
mare importantă de-a lungul intregului an 68 în Cehoslovacia pt că venea de
sus. Noul Secr gen Dubcek a pornit o lib a sist com- arâtând că dacă e un sist
dem- lib, desf cenzurii, evitând totuşi să facă retragerea din pactul de la
Varşovia- dezv in interior a unui sist liberal deschis- primăvara de la Praga-
avea loc un primăv fest cu acest nume şi au f asociate cele 2 idei.S-a vb de un
socialism cu fată umană. Noua cond sov- Brejnev au dat mai multe
avesrtismente. Rez a f interventia trupelor germ, maghiare, pol , bulgare , sov şi
oblig conducerii să dea inapoi. În anul urm în urma unor conflicte-Dubcek oblig
să-şi dea demisia fiind num dir unei intrep. Inloc cu Gustav Husak- la sf per
cehoslov era la fel de stalin, conservatoare ca Ro şi Germ. 1970-puternice rev
mucnitoreşti în Polonia. După 56 mişc răbufneau: dansk- armata a intervenit.
Ruptura dintre armata com si pop a dev mai gravă. Gomulka a căzut în 70 şi i-a
urmat Gerek- 80 în Pol lucrurile s-au repretat- dif ec : pol imprumutase enorm
din occ:tot munc de la santierele navae au iesit in stradaă. Liderii au format un
sindicat indep solidaritatea ce s.- a transf in mişcare de masă.Nu era o mişc pol,
contestarea nu era dir solidarizarea intelectualilor cu muncitorii. 81 găsesc ol-
proclamarea stării de asediu şi cerarea unui regim militar- Solidaritatea trecută
în ileglitate- Lech Walesa arestat. 85- pol lui Gorbaciov a realiz un experiment
în Pol să dea drumul acestei activ civice in confruntarea cu un part com bn
instalat. Leg Solidaritătii au adus la discutii, s-a cerut org de alegeri libere şi în
88 Pol a indep com pe cale paşnică în urma unor alegeri. Unagria- Kadar
indepărtat, şi-a deschis granitele spre Austria; A urmt un veritabil val în 89,

germ- căderea zidului,Cehoslov-rev de catifea-nov, Ro-rev.Ultimele Iugoslavia
şi Albania care s-a schimbat din int in 90.
CURS 7
Republica populară chineză
Au desc portelanul, acul de busolă, hârtia, mătasea, fac primul tipar, inventezaă
primul seismograf, primul recensământ în anul 2. Au lansat examenele- sist f
complex de accedere în birocraţia statală. 4 000 ani de istorie. Joseph Needham-
realiz chinezilor.
Limba şi scrierea chineză
Limba chineză e una din limbile cele mai originale- scrierea chineză veche de
3000 de ani s-a păstrat cu o serie de simpliicări ca fiind o scriere idografică-
semnele chinezeşti exprimă fiecare un cuvând. La început scrierea era
pictografică simplificată succesiv.Unele din semne sunt clar legate de
pictograme. Confucius a influenţat gândirea-încă în anii 70 se duceaoo mişcare
împotriva acestei gândiri.
Limba chineză era o limbă monosilabică, iar repertoriul sonor al lb chineze
limitat. 420 silabe pt a acoperi zeci de mii de cuvinte. Au găsit nişt artificii
pentru a îmbogăţi conotaţia silabelor. Prima formă este cea prin tonuri. 4 tonuri,
e gal, urcător, coborâtor, urcător-coborâtor. Cel mai pronunţat e tonul 4. De
aceasta avem aspectul de muzicalitate.
Sistem de transcriere în alf latin al limbii chineze. Acest sist conscrat în 1958 se
numeşte pinyin. A fost consacrat în mai multe etape.Consoanele neaspirate şi
aspirate:g-k, b-p, d-t,j-q,z-c, th-ch. G se pronunţă k, şi k se pronunţă kh şi aşa
mai departe. Pronunţia cu 4 tonuri valabilă în N Chinei- zona manciuriană. În
alte regiuni avem 10.
Dpdv cultural chinezii au o memorie vizuală f dezv şi auditivă.Nu există
declinare sau conugare. Republica populară chineză-Michael Lynch??-din seria
Acces la istorie.
În ciuda istoriei bogate şi a civ de exceptie China a intrat în epoca
contemporană printr-o serie de înfrângeri mil, de inferioritate diplomatică şi de
frustrare istorică- odioasele răzb ale opiului-1840-42, 1856-60- război cu
chinezii din cauza neg ce comercializau opiu din India. Consecintă: deschiderea
Chinei- tratate cu francezii, americanii, japonezii, ruşii şi chiar cu olandezii sau
portughezii(put mai mici). 1894-95- răzb cu Japonia- imp- Japonezii cel mai bn
cunoscuţi şi cel mai putin bn tratati-cultura chineză a jucat un rol major în
formarea culturii civ japoneze, soc japoneză a preluat confucianismul şi
budhismul din China. Japonezii preferau textele clasice chineze celor ale lor.
Dep jap faţă de China- numele Japoniei-rădăcina soarelui-reopăn-nipon-pt a
expr forta civ chineze- den ţării pt China este ţara din mijloc- jumbuo??China se

consid centrul civ, înconurat de civ ce nu se ridica la niv dezv ei-Coreea,
Indochian, sp mongol,etc. Proverb: Numai noi avem 2 ochi, Occ au un sg ochi
şi ceilalti loc ai păm sunt orbi. Ceea ce se îmtâmpla în sec XIX era în contrast
cu acest mod de gândire. Chinezii tratati cu dispreţ şi zone imp din ţara lor le
erau închise. Dacă a păstrat o org puternică, cu per de entralizare şi
descentralizare-dece a fost înfrântă atât de uşor, umilită şi transf într-o
semicolonie.Soc chineză-tradiţionalistă, conseratoaremaj celor 450 mil de
chinezi din anii 20 erau ţărani.6% din po ţării locuia în oraşe peste 50 000 loc,
90% ţărani ce locuiau în condiţii f precare. O mică parte din locuitori erau legat
d industri. Doar 1 mil erau muncitori industriali, 2 mil în mine şi constructii, 10
mil transportuir, 12 mil meşteşugari.25 mil de activităţi la o pop de 450 mil. Nu
avea mij moderne de a actiona unei civilizatii superioare dpdv al
modernităţii.China- soc paşnică spre deoseb de Japonia- răscoala taipinilor-
bazată de ideologia creştină- revolta lor a căpătat dim colosae, 15 ani au
dominat China, pe punctul de a lua putere, intervin occ.1900-răscoala boxerilor-
xenofobă-devastate câteva ambasade- put imp pe pctul de a a se prăbuşi-
intervin 8 armate şi răscoala a f înăbuşită în sânge. Put stare de nemultumire ce
a provocat în 1911 o adev revoluţie când Sun Yat Sen a condus o mişcare
împotriva inst imperiale ce a f îndep şi în 1912 s-a decl rep, acesta fiind primul
preşedinte. Dintre toate pers de dinainte de preluarea put de comunişti este cel
mai venerat. Însă nu ave ambiţii pol, atransmis put unui gen Yuan Shîkai,
punându-l să promită că va apăra republica.(Sun Ţî- Arta războiului). Acest
gneral se declară împărat în 1916. Urmează per seniorilor războiului. China împ
în zone ctrl de generali şi primeau ajutor de la occ: japonezi, am francezi, iar
puterea republicană repreze de part dominat de Sun Yat Sen- Guo Min
Dang(Part poporului şi al ţării- part naţionalist).
(Arhip Gulag, Marea teroare, Gulg- Corint)-vezi pt referat.
Specificul com chinez este că a av o puternică bază rurală. Deşi transf într-o osif
a doctrinei marxiste şi leniniste baza este una neobişnuită pe Europa, profund
rurală. Part com chinez a ap în 1921 la Shanhai şi e rez unui mic gr de
intelectuali. Congresul de constituire în 2 etape. A început în concesiunea brit şi
s-au îmbarcat pe o mică navă şi au creat partidul-40 de pers. Chia de la încep au
benef de ajut Cominternului în care exista o directie pt Asia-zonă predilectă- În
timpul expeditiei spre N după moartea lui Sun Zat Sen din 1925- înţelegere între
com şi naţ ruptă în 1927 când se pregăeau să intre în portul Shanhai.A fost
glorificat printr-unul din cele mai reuşite romane- Andre Maluroy??-Condiţia
umană-lupta dintre naţionalişti şi comunişti din China. Masacrul de la Shanhai a
marca ruptura între naţ şi com şi deschiderea unei lupte ce a durat în primă fază
10 ani. Ctrl armata, dispuneau de un general Jiang Jieshi. Naţ au organizat la
încep anilor 30 5 campanii de distrugere a comuniştilor.La sf lui 1930 100 000
de soldati au atacat bazele co fără rez, iul 1931 camp masivă, iul 32, oct 33- 1
mil soldati, 300 de avioane şi cu participarea a doi gen germani. Naţ au reuşit să
disloce bazele com şi nu au reuşit să le distrugă. A început marşul cel lung- oct

34- nov 35- sub cond lui Mao se desf. Membrii part şi armata formată din ţărani
se deplasează din bazele din V şi se îndreaptă spre N-v spre yannan-au străb 12
ooo km, au trecut 18 lanturi muntoase şi au depăşit 24 de cursuri mari de apă.
Sunt surprinse mm dramatce la aceste pcte.În pareta de N E în aprop de
Mongolia s-a instaurat o veritabilă put com indep ce avea propria armată,
legislatie, adm- ref agrară e f în N mai întâi, dar şi cam ideologice-42-47
primele cu epurări.
Prima fază 31 ocup Manciuriei.
A doua 37- Com l-au prins pe Ţiang ţiaishî . Com s-au îndreptat spre granita
himalaiană . În China răzb a durat f mult- 37- aug 45.
Pierderi uriaşe- luptă în 3- naţ cu japonezii, com cu japonezii şi naţ cu com. Mai
consecvenţi, mi eficienţi au f comuniştii. Reg naţionalist era atât de ros de
coruptie încât eficienta lui era mai mică. Dezastrul era pus pe seama lor. La sf
răzb deşi păstrau legimitattea era subminată acest put. Aug 45- al şaptealea cong
ţinut în China.Au arătata atunci că deţ ctrl a 19 baze în diferite zone ale Chinei,
o arie de 950 000 de km pătrati şi o cincime din pop. Part com chinez avea 3 mil
de membrii şi o armată de peste 1 mil de oameni, inclusă în armata a 8-a şi noua
armată a patra. În timpul răzb am încercat să medieze între com şi naţionalişti.
În conceptia lui Roosevelt China trb ăs fie unul dintre cei 4 politişti ai lumii. În
timpul răzb am l-au trim pe gen ce nu a dat dovadă de abilitate dipl, l-au trim
după aceea pe George Marshall. În ian 46 mediind între com şi naţ a obţ un nou
acord de pacificare dar nu af f eficient. Am îi ajutatu consecvent pe naţ. Până la
jum lui 46 naţ au reuşit să distrugă toate bazele com inlcusiv cea de la Yannan.
Mao a lansa un program, pe care l-a num al celor 3 paşi care consacra un răzb
de gherilă.El spunea că în faţa unei forte sup com trb să se retragă , se reorg şi
să intre în contraofensivă. Din vara lui 46 co au trecut a contraofensivă. 47 au
ocupat baza imp din Shantung din peninsula Shantung. În 48 au ocupat
Manciuria, în ian 49 când avea sup numerică au ocup oraşele din n Beiţing. 49-
au trecut în S, ocupă shanhai în mai 49 şi pe 1 oct proclamă rep pop Chineză
Tien An măn- poarta liniştii crereşti de la balconul Oraşului interzis- oraşul
imperial. La sf anului întreaga Chină era sub crl com, naţ fiind transportaţi cu
navele în Insula taiwan, tezaurul Chinei. Ţain ţaishî moare. Represiunea
comuniştilor a existat şi în taiwan. Urmează mai multe etape- prima din 49-52-
consolidarea put comuniste. La început vechea elită, inclusiv colab
naţionaliştilor au f rugati să participe la construire noii soc. Din 52 încep
campaniile ideologice. Camp celor 3 antii şi camp celor 5 antii.Se fac şi marile
reforme: 1950 – o nouă lege a căsătoriei- sute de mi de femei elib dintr-o stare
de sclavie.Aşa se explică part activă a femeilor la mişc comunistă. În 65 sotia
lui Sun Yat Sen dev preşedinteele rep pop Com. În 1950 a început ref agrară
care a implicat împ a 47 mil de hectare la 70 mil fam de ţărani. Liu Shao Qi(ci)
explica ref agrară- împ păm pote fi în fav ţăranilor. Nu e acesta scopul. E ocazia
de a organiza politic masele ţărăneşti. Din 52 au încep dif forme de colectivizare
făcute treptat: ajutorul sezonier, 54- se trece masiv la colectivizarea forţată. Un

rol deosebit în consolidarea reg şi acc consolidării lui a av participarea Chinei la
răzb din Coreea. Din nov 50 forte chineze masive sub connd unui gen chinez au
trecut granita Coreei de N si s-au ciocnit cu armate americane şi cele aflate sub
cond ONU. 53 se trece la a doua etapă- priml plan cncinal după model sovietic
ce durează până în 57. Productia de cărbune aproape s-a dublat fată de 1952, iar
ce de otel a depăşit întreaga prod dintre 1900-1948, infrastructura s-a completta,
cu ajt sov s-a construit pe marele fluviu(wuhan) podul. Resursele uriaşe,
ajutorul sov şi entuazisamul popular au ajutat la această creştere. Acest fapt a
ambitionat conducerea. 56-57 o nouă campanie ideologică complexă- campania
celor 100 de flori- lozincă-campanie de liberalizare- chinezii îndemnati să
critice şi să-şi expr liberopiniile. Toti cei care au criticat arestati. A fost o
capcană împotriva opozantilor. În 58 au început marile experimente. A av loc
mai întâi Congresul al 8 –lea ap part com chinez care a stab cifre rezonabile pt
al doilea plan cincinal-Liu Shao Qi şi de Deng Xiao Ping org. Mao lanseză un
prog idelaist- amrele salt înainte- China să aj în 15 ani la prod ind a MB motiv
pentru care sov au devansat cong lor, URSS să-i aj pe am în 20 de ani. Marele
salt înainte prost conceput, prost realiz cu rez dezastruoase. Se vroia dezv ind
mare şi acelei meşteşugăreşti- lozinca furnalelor săteşti. Pt a mobiliza toate
eforturile a f org prog comunelor pop- apar mai întâi la sate şi apoi la oraşe.
Oameni îşi org munca în comun şi totul tindea să fie comun. În presă s-a
impus61- dezastru- fam mor de foame devastate de foame. Se ajunsese la beraţii
precum lupta împotriva dăunătorilor.62-65- per de stabilizare- fig dominantă
Zhouenlai- diplomat. În 65- cea mai devastatoare camp din China- marea rev
culturală a proletariatului. Mao după eşecul marelui salt înainte se retrageîn S,
dar revine. Esenţa este mobilizarea tineretului , a maselor de oameni mai putin
informati care au fost uniti în gărzile roşii şi care au atacat orice lider, orice pers
imp pornind de la lozincile lui Mao- împotriva vechii culturi, gandiri,
traditii..(cele 4). Afectati mii de oameni. La sf per pe de o parte cond chineză
care s-a comp altfel. Probabil 100 mil victime dir sau indir. Liu Shao Qi- moare
în închisoae, Deng Xiaoping se retrage. Banda celor 4 şi Mao- cea mai rea sotia
lui Mao. 76- ian moarea Zhou en lai- şeful guv şi în sept moare Mao. Reintegrat
Deng Xiaoping . În 76 afirmă că rv culturală s-a prelungit. 78- la a treia plenară
a celui de al 11 lea Congres a f lansat prog: cele 4 modernizări-desprindere
totală e etapa maoistă în ec şi cultură- modernizarea ind, agriculturii, fortelor
armate şi ştiinte şi educatiei. 64-au detonat rima bombă at, şi în 67 boomba cu
hidrogen-dev cele 5 oput nucleare. Rez spectaculoare. Ec chineză s-a dezv atât
de rapid.Nu s-a f nicio concesie în privinta ideoogiei. Anii 80 sa cerut şi a
cincea democratizare. 87-stud au iesit în stradă protestând imp îndep unui lider
mai liberal.89- mişcările –s-au amplificat şi după plecarea lui Gorbaciov –
represiunea a fost realizată în piata Tien an men.
CURS 8

Sua au luptat singure în Oceanul Pacific împotriva teribilei armate japoneze.
Sua a participat cu efective imp la ooeratia Făclia din Af de Nord. Debarcarea
din Europa, org de Dwight Eisenhover. Cu pierderi relativ reduse în special în
comparatie cu ceilalti combatati. Numai Pol a pierdut 6 mil e oameni în răzb.
Sua a pierdut decât 300000 de oameni. Sua şi+au reasig poz dominantă în lume.
O aveau şi înainte de răzb. După ww2 Sua şi-a asumatsup pol. După 1ww au
dezv o opil izolationistă.
La sf răzb trupele am se găseau peste tot în Pacific, se găseau în Orientul
apropiat şi mij, N africii, italia, franta, germania, groenlanda, islanda. ÎÎn
Groenlanda s-au instalat în timpul răzb pt că e cea mai imp pt prog meteo,
Islanda pct de legătură. Prin moartea 12 april 45 Roosevelt, vicepreş Truman a
acces la functia supremă. Până în 53 avem era Truman. Accedând în acest mod
atiic, Truman nu a f cel mai bn preg. El a f ales vicepreş pt a echilibra fortele
considerate prea radicale de dr sau pre conciliante de st. Nov 44 nu se astepta că
mandatul se va incheia asa de repede. Roosevelt, care a fost vicepres lui Wilson.
Truman, după aspect şi chiar după experientă, nu avea studii uni, era un om
obisnuit cel pe care Roosevelt il sust propagandistic, dar din at căruia nu făcea
parte.Truman a dov un mare grad de responsabilitate chiar din prima intl cu
ziaristii. Multe decizii ale sale au fost judicioase, corecte s fundamentate.
Fostul pres nu il tinuse la curent nici cu dosarele cele mai imp. Abia la 3 sapt a
aflat despre exp din New Mexico si realiz bombei atomice. Era o traditie ca
vicepres să fie o figură stearsa.7 sept 45- sia preyentat prog in 21 de pcte (Fair
Deal)– continuarea a prog lui Roosevelt(New deal). Era un prg social mbitios la
fel ca acel al lui Roosevelt. Cerea incadrarea rapida a fostilor combatanti in
munca, extinderea lucr publice, constr de loc, asistenta sociala, un prg pentru
invingători. Prog nu a putut fi pus in practica dat situatiei si dat ezervelor din
prog. Cand a f prez prog, liderul rep a afirmat ca nici macar Roosevelt nu a
cerut asa de mult asa de rpd , dar răzb nu se incheiase si 12 mil de am erau răsp
i lume. Adm a fost bombardata cu zeci de mii de scrisori : Bring the boys home.
1947 mai erau în armată 3 mil din 12. 1950- 600000 de oameni. Truman a tinut
să scrie in memoriile sale că demobilizarea atinsese 25 ooo de oameni pe zi.
Spune că a f cea mai mare demobilizare din ist umanitătii. Probl ip de care se
leagă şi intoarcerea sold era cea a reconversiei ec de la starea de răzb la cea de
pace. S-a f cu un plan bun si mai ales din timp preg. În feb 44 planul Bawwch
stab conditiile reconversiei ec, prevedea mecanismele pt atenuarea schimbarilor
presupuse de trecerea rapida de la ec de rîzb la cea de pace. Printr-o lege
specială s-au pre indemnizatii plătite sold demob si adm a renuntat la pl
financiaraa restrictivă şi a incurajat consumismul. Consiliul expertilor ec din 47
– influentat d Keynes- incurajarea consumul. Spre deoseb de sit după 1ww,
după al doilea răzb a crescut consumul s-a aj la suraproductie si deci la inflatie.
Ctrl asupra preturilor staab de stat din timpul răzb a f ridicat partial din iulie 46

si def din toamna. Cresterile de preturi au det numeroase proteste: fermierii
protestau in special. La aleg din 46 part dm a pierdut maj din Congres, in Senat
era o dif minimă, dar in cameră aveau cu mai mult de 50 de dep rep decat
conserv. In această sit în care preş e dintr-un partid si Cong din altul: Divided
Government(doar de 4 ori in ist). Apare mai des in alegerile acre urmează.
Prima zi de marti după prima zi de marti din nov. Canddatii celor 2 mari partide
sunt desemnati in Conventie(reuniunea prtidelor), desemnati in vară in anul
electoral. Acolo particip reprez part din SUA care aleg candidatul. Se stab un nr
egal cu nr reprez, in functie de populatie. Desemnearea se fac prin 2 modalităti:
primary elections- la fel ca cele din nov, se dezv i cadru partidului. In mom
noiembrie- se procedează la aleg propriu-zise: pop alege electorii, electorii sunt
pe listele prtidelor si sunt in raport cu mărimea statului. Se schimba de la o
alegere la alta nr acestor elector.In aproape toate statele cine câstigă nr cel mai
mare de electori ia toate voturile. Contează votul electorilor, care sunt obligati
de lege să voteze ca maj pop. (USA elections 2012).Justificarea este dată de
carac statului care e o federatie in care statele au un rol imp. Aleg din 46 –
alegeri pentru legilativ- mid term elections.De regula at cand au loc aleg
prezidentiale si leg e castigat de prt are l-a dat pe pres. După aleg din 46 rep
ctrolau legislativul. Din 1930 rep nu mai ctrl leg. Fullbright ii cere lui Truman
demisia.rep mai conservatori- leg a adoptat o serie de legi care nu era in acord
cu Fair Deal- legea împotriva sindicatelor- Teft Hartley . A fost adoptată o lege
în 47 care autoriza FBI să ancheteze loialitatea functionarilor –febra
anticomunistă.Preş prop măs: măsuri pt interzicerea discriminării.
Conservatorismul a f exploatat de truman la aleg din 48. El a atacat in camp
electorală at reactionarilor de pe Walll Street.Truman a fost ales in ciuda
sondajelor care erau facute di anii 30 si care au dat. Thomas Dewey apare in
sondaje: dif de mai putin de 3 mil de voturi. Dem au recâstigat in 48 şi maj in
Congres. Reformele au f reluate chiar prin discursul inaugural al lui Truman din
ian 49(a doua sapt din ianuarie- pana in 36 mandatul era inaugurat in
martie).Trumana tinut un discurs prin care realua temele lui fair Deal. In 1947 a
inceput activ comit camerei reprez pt cercetarea act antiamericane. Senatul si-
creat un astfel : in frunte ajunge Joseph Mc Carthy- reprez al febrei
anticomuniste.A ajung o fig detestabila pt că reclama prezenta spionilor in
preajma presedintelui.Mc Carthy fuct până în 54. Au fost făcute 15 mil de
dosare, anchetate 3 mil de cazuri , condamnări nu au existat, in schimb au
existta 2 condamnări la moartea pt spionaj si actiuni impotriva statului in timp
de pace. Julius si Ethel Rosenberg care au transmis URSS secrete unucleare. Au
spus că dacă au transmis riscu de declansare scadea, ceea ce au transmis un
secret. Secretele dezv de e nu au jucat un rol fundamental. Au fost executai pe
scaunul electric. In planul pol externe: 12 aprl 47- doctrina Truman- lansa
sintagma de lume şlibera pe care am se angajau să o apere. Rez imediat a f sprij
finnaciară a Greciei şi Turciei.A fost lansat planul Marshall pe 5 iunie 47 .
Aplicat in per 48 -51 a permis transf de bunurisi fonduri. 13 mld dolari. In 48

SUA au f fată unei grave crize: criza Berlinului. Truman si+a dov
calitătile.Comandantul zonei am a propus un convoi, abandonarea berlinezilor.
Am si englezii au creat unpod aerian f eficient. Au aj in lunile de blocadă să
construiască incă 2 aeroporturi si să trim avioane din 5 in 5 min. Au ajuns să
transporte 13 mii de tone. S-a reluat activ economică.
Cea mai grav[ implicarea Sua in Coreea ca victme si ca intensitate. Truman a f
primul pres care a part la 2 razb. Pe 27 feb 51 a fost adoptat mendamentul 22 la
Const am care stab cum vor fi mandatele presedintelui.
Nicio pers nu va fi aleasă in postul de preş mai mult de 2 mandate si nicio pers
care a det postul de presedinte sau care tinut locul de pres din cadrul unui
mandat pentru care nu a fost aleasă mai mult de 2 ani, nu va utea fi aleasa mai
mult de o sg data. Articolul nu i se aplica lui Truman.
Insă din cauza răzb din Coreea si a scăderii popularităţii sale, Truman nu a mai
candidat.
52:Dwight Eisenhower(rep, primul comand supr al NATO) şi Adlai
Stevenson(dem, avocat de succes, f bun orator). In camp electoral s-a fol o
lozincă. Diferenta a fost de 8 mil de voturi pop in fav lui Eisenhower. Dem det
Casa Albă din 32.Incă era in fortă sen Mc Carthy care ii critica pe dem. S-a dov
un pres bun, eficient, responsabil si cu preg de militar . A organizat si mai bine
personalul Casei labe introducâns functia cheie de Secretar al intregii echipe de
lucru: Secretar al personalului. Vicepreş a ajuns Richard Nixon, care fusese
coresp luptei lui Mc Carthy, Conducea comit Camerei reprey pt actic antiam.
Ina dministratia sa era formata din oamenii cei mai bogati. Celebru in acest
context a fost dialogul dintre Comisisa senatorială şi Charles Wilson care fusese
pres concernulu General Motors.Charles Wilson –secretar de stat pentru
apărare. Eisenhower a part la alegeri si in 56 toto impotriva lui adlai Stevenson,
dar a fost invins cu o dif de 10 mil de voturi. Eisenhower a f un turneu de
aproape 80 000 km in ciuda sănătătii precare: pol sa den conservatorism
progresist. A imbnat prev prog dem păstrând pol nec epocii. Dezv constructiei
de auostrăzi, in special cele dintre state.A initiat măsuri pt stoparea inflatiie, a
sust alc unor bgete achilibrate, a sprij si alocatiile pt securitatea sociala. In
vremea lui Eisenhower Am a fost un model de prosperitate. După răzb , am care
reprez 6 % din pop lumii, det 2 treimi din stocul mondial de oameni, consumau
si produceau 2 treimi. În 58 John Keneth Galbraith- Soc Afluentei- soc
bunăstării, a prosperităţii.A ost per aceasta o per de creste demografică cum rar
s-a intl. In per baby boom s-au născut 65 mil copii, pop am a crescut cu 40 mil
oamnei, 30 % din pop tării. Prin intoarcerea a mil de soldati s-a produs un
impuls către consumism. S-a creat un nou microspatiu social. Social deveniti
manageri, prop de intrep, intreprinzători in toae aceste domenii- apar cartiere si
veitabile orase la distante de metropole care sunt numite suburbs- sunt modelul
de viata pt clasa de mijloc.LEVIT- A DAT MODELUL PENTRU LEVIT
TOWNS. Dacă în 45 erau in America 8 supermarkeuri, in 1960 erau 4 000. În
47 am aveau instalate in casele lor tv. Erau 7000 de tv in 47. In 50 erau 7,5

milioane. În 60-50 mil. Rolul jucat de automob in soc moderna, a f inlocuit de
tv. Consumismul a dev simbolul epocii. Intr-o piesa scrisă de Arthur Miller-
Pretul . In privinta culturii Am din anii 5o ea avea mai intai o componenta
conservatoare. O soc traditionalista bazată pe vechile valori protestante ale
albilor. Se creau cartiere pentru profesii, si mai ales pt rasă. Această soc era
concentrată către creşterea copiilor, prcip sarcină a mamelor. O lucrare apărută
în 46 a dr benjamin Spock a dev un bestseller- The commom sense book of
baby and child care. Rev cea mai răsp era ghidul tv. Tot in viz traditionalistă era
fil inpirată de val religioase- Norman Vincent Peal- The power of pozitive
thinking-52. 55- pe toate bancnotele sa adăugat formula In GOD we trust. În
fata acestui consformist a soc standardizate s-a produs reatia contestatară a
tinerilor- J D Sallinger- De veghe in lanul de secară -51. Nabukov- Lolita.
Începând din 47 fund Rockefeller a finantat un stidiu sociologic care incepe să
stud ob sexuale ale bărb si ulterior ale fem din am. Si cercetătorii au adus o
contributie la atacarea soc traditionaliste. Davis Risman The lonely corwd- 50-
personalitattea am a cun o dezn neg de la caracterul dezv spre interios la al celor
indreptat spre ceilalti , concentrati pe ceea ce par. Joun Keats – atac puternic
imp suburbiilor-The crack in the picture window. Suburbiile corodând tot ce
atingeau, dezv din lăcomie. Lit critică a dev si mai valoroasă printro veritabilă
eneratie a tinerilor furiosi după modelul britanic- rebel without a cause: Moartea
unui comis voiajor, Menajeria de sticlă. În aii 50 si la incep anilor 60 se manif
gen Beat: on the road, helen Gindsburg, William Borow??.
Elvis Presley, Dylan, J Joplin.
CURS 9
Anii 60 diferiti pe plan politic, social, cultural
Începe cu alegerea lui John F Kenendy, descendentul a fam irlandeze asezate in
Am la Boston la jum sec XIX, in acea per de criză car det o migrare masiva a
irlandezilor. Ambele familii aveau ambitia de a face din gr select numit
FirstIrishFamilies din Sua. Ambele bogate si aveau o poz socială înaltă. John a
fost printre putini presedinti ce nu au fost obligati să muncească: părintii Joseph
P Kennedy şi Rose Fitzgerald. N E- vechile oraşe. Bunicul său din partea mame
a fost primar la boston. Iar tatălui fost ambasadorul SUA in M B Intre 37-40,
trimis de Roosevelt pt modul cum il sust in campanie. Joseph P nu a fost un bun
diplomat. In 40 retras dat simpatiei pt Hitler. Viitorul preş ave o familie
numeroasă : clanul Kennedz: 5 frati şi 3 surori. Fratele cel mare part in Răzb din
Pacific, erou am tipic cu fam ce participase la război. Totodată el trecuse prin
toate cele 3 mari univ am:câteva săpt la Pinceton, câteva la Stanford şi a
terminat la Harvard, Cu toate avantajle e care le avea: bogâtie , expeientă, sprij
presei, aspectul fizic plăcut, a obt cu mare greutate la aleg din 8 nov 60.
Contracandidaul său fusese Nixon, fostul vicepreş al lui Eisonhower, cu o f

bogată experientă. Lupt a fost f strânsă şi Kennnedy a obţ victoria cu o dif de
120 000 e voturi populare, in cond in care au part la vot 70 mil aleg. Otul
eectoral: dif de 303 Kennedy, 219 Nixon. J F Kennedy a adus in viata pol am
din campanie, un stil nou care a improspătat stilul vechi. Nimic nu era neglijat
de la peptănătura secifică de la avionul personal num Carolina, de la aspectul de
fam numeroasă şi fericită până a tinuta degajată sportivă, imitată de case regale.
Kenendy a fost primul preş care a câştigat dat tv ului. Au fost primele
confruntări televizate, Nixon aprea obosit bătrân şi Kennedy inspira tinereţe,
opimim.Kennedy câştigase pemiul pullitzer cu Profiles in courag. Instalat la
Casa albă în ian 61 era aproape cel mai tânăr. Avea 42 de ani in 29 mai 60.
Numai Th Roosevelt obţ mai tânăr cu câtva luni mandatul.Era rimul preş
catolic, în 28 mai fusese un candidat, contracant lui Hoover. Kennedy a
exploatat tineretea sa si a introdus un mod dinamic şi f personal de a face pol. In
discursul inaugural din ian 61 a inserat o serie de fraze. Includea fraze f bn
alese. Oferea duşmanilor un întreg univers d colaborare.la inaugurarea li
Kennedy cântăreţi, scriitori au participat. Este unul din cele mai scurte
discursuri de investitură. Programul lui Kennedy s a numit noua frontieră şi nu
se putea găsi un nume mai potrivit pentru că America s-a construit pe frontieră.
Noua frontier insemna pătrundera sp cerulu, in probleme rămase fără răsp al
bogăţiei şi sărăciei , a păcii şi răzb. Şi-a alc o echipă secretă: secretar de stat
Dean Rusk, Robert Macnamara(caută despre). La Finanţe a aj un bancher
republican Dillon. Fraza de la incep discursuluiavea acoperire: Nu e vict
partidului e mai largă. Din echipa lui u prof de drept de la Harvard, istoricul
Arthur Schlesinger şi publicistul theodore Sorensen. Secretar de stat pt justitie
era fratele său mai mic, Robert. Kennedy a atras in pol atâtea minti strălucite.
Sua erau insă în acel moment deja int-o dificilă sit ec . in rimele 6 luni din 61
prod ind ajunsse la..., si nr somerilor ajunsese la 6 mil. Problema sărăciei pe
care noua adm o constientiz. De la sf anilor 50 pop de culoare cerea dr soc,
culturael şi pol. Urmând exemplul lui Roosevelt, această echipă selectă reprez
ideea lui Roosevelt de brain trust. 25 de propuneri legislaive in dom redresării
ec, asist medicale, constr de dr si loc, sprij inst de inv, etc. Adm a intervenit in
sprij miscării pop de uloare pt dr civile decisă printr-o sentintă a curtii supreme
şi act legislativ din 65.Montgomerz Alabama în 61 şi 62 Mississippi fortează
introd pop de culoare. Legislatia a interzis ideea separai dar egali si a obligat
integrarea. Probl care au preoupat adm au fost cee externe inclusiv cele
strategice, mil. Conceptia mil a fost lansată de gem Maxwell Teylor intr o
lucrare din 59: The uncertain trumpet- propunea ca vechea strategie a
represaliilor masive să fie inloc cu o strategie mult mai flexibilă. Armata am să
fie preg pt orice răzb. Asa a apărut ideea org unit anti gherilă. În al doilea rând
pt creşterea inf SUA au fost adoptate 2 prog cu scopuri ec sau umanitare. Primul
e prog Aliantă pt progres lansat la conf panamericană de la Punta del Este din ..
–veritabil plan Marshall pt Am latină: rez nu au f asa de spectaculoase. Celălalt
prog cu caracter umanitar s a num Corpul păcii : tineri am idealisti si

istorie contemporana universala semestrul 2

istorie contemporana universala semestrul 2

Recomendados

Recomendados

Más contenido relacionado

Similar a istorie contemporana universala semestrul 2

Similar a istorie contemporana universala semestrul 2 (20)

istorie contemporana universala semestrul 2