Se ha denunciado esta presentación.
Utilizamos tu perfil de LinkedIn y tus datos de actividad para personalizar los anuncios y mostrarte publicidad más relevante. Puedes cambiar tus preferencias de publicidad en cualquier momento.
Cartea online a Proiectului Educaţional “Magia iernii în ochii copiilor”
Deva, februarie 2015
ISBN 978-973-0-18835-6
Coord...
Cartea online a Proiectului Educaţional “Magia iernii în ochii copiilor”
Deva, februarie 2015
Au participat cu materiale l...
- Prof. Bordeu Georgeta, „Desene colective ale copiilor – suport pentru povestiri – Experienţa Reggio
Emilia”
- Prof. Lili...
„ŞI EU POT FI MOŞ CRĂCIUN”
Proiect de voluntariat
Prof. Uştea Fira
Grădiniţa cu P. P. Rândunica
Tg-Mureş
Tipul de proiect ...
Scopul proiectului
 Cunoaşterea unor obiceiuri şi tradiţii româneşti specifice sărbătorilor religioase,
 Dezvoltarea uno...
- discuţii, prelegeri pe teme de educaţie religioasă, voluntariat ;
Decembrie
- confecţionarea de felicitări şi podoabe pe...
În plus, produsele finale obţinute pot fi divers valorificate, atât de către preşcolari (ornarea
sălii de grupă, a grădini...
CERC DE ABILITĂŢI PRACTICE «MÂINI DIBACE»
Nr.
crt.
Data Tema Forma de realizare Forma de evaluare
1.
Septembrie
2014
„Coşu...
PROIECT DE LECŢIE
Prof. Cira Ioana
Şcoala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” Năsăud
Disciplina: Educaţie plastică
Tema lecţiei: ...
Bibliografie:
● Aurel Dascăl, ,,Educaţia plastică în ciclul primar (ghid metodic)”, Editura Polirom, Iaşi, 2003
Etapele
le...
temei şi a
obiectivelor
picta un tablou de
primăvară, vom folosi
diferite tehnici, vom
utiliza carioci, acuarele.
precizăr...
nevoie.
Obţinerea
performanţei 4 min
Le voi adresa elevilor
câteva întrebări: ce am
pictat, ce culori folosim,
care sunt s...
PROIECT DIDACTIC
Prof. înv. preşc. Cioancă Ramona
GRĂDINIȚA: Grădinița cu program prelungit nr. 12, Alba Iulia
GRUPA: mare...
EVENIMENT
DIDACTIC
ACTIVITATEA
EDUCATOAREI
ACTIVITATEA
COPIILOR
METODE ŞI
PROCEDEE
Momentul
organizatoric
Pregătirea sălii...
în „călătoria” de acolo. Fiecare
echipă va avea fulare de o
anumită culoare: albastru, roşu,
verde şi alb.
O echipă de pic...
Încheierea
activităţii
modului de lucru, implicarea
activa si pentru originalitatea
îndeplinirii sarcinilor de către
copii...
Din acest motiv propunem un proiect de optimizare la nivel de opţional cu tematică artistico –
plastică şi creativă, inter...
- să descopere posibilitatea de a utiliza şi alt suport de lucru în afară de hârtie: sticlă,
faianţă, piatră,scoarţă de co...
PROGRAM DE ACTIVITATI
FANTEZIE SI CULOARE ÎN PRAG DE SĂRBĂTOARE
SEMESTRUL I
NR.
CRT. DATA
TEMA SI SUBTEMA
ACTIVITATII
FORM...
PROIECT TEMATIC - BUCURIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ
PROF.ÎNV.PREŞC:BOTA DELIA MARIANA
GRĂDINIŢA CU P.P.NR.12 ALBA-IULIA
TEMA P...
 Să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată;
 Să cânte cu dezinvoltură cântece pentru copii şi ...
- lego
- personaje în miniatură
- rotodiscuri
- imagini cu tradiţii şi obiceiuri de
iarnă
- calculator, CD player
- jetoan...
SCRISOARE DE INTENTIE
CENTRUL DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ
Stimată d-nă învăţătoare,
In perioada 02.12.2014- 19.12.2014, vom deru...
BUNE PRACTICI IN TRANSFORMAREA RECICLABILELOR IN ARTĂ
Prof.inv .preşcolar BORDOIU EUGENIA
G.P.P.”JUNIOR”SLOBOZIA / IALOMIT...
Educatoarele cultivă acum nu numai gustul pentru frumos şi inventivitatea dar si deprinderi ecologice
,conştientizandu-se ...
Proiect de activitate
Prof. înv.preşc.Lăscuş Elena
Colegiul Naţional ,,Sabin Drăgoi’’Deva,
Grădiniţa PN
Grupa: mare
Domeni...
Nr.
crt.
Secvenţe
instrucţionale
Conţinutul activităţii Strategii
didactice
Evaluare
1 Introducerea în
activitate
a)moment...
conturul săniuţei pe hârtia albastră. Apoi să taie
hârtia albă, în bucăţi mici, din care vor realiza
fulgii de zăpadă.
Edu...
5 Încheierea
activităţii
Educatoarea va suna pe Zâna Iarnă să-i spună
cum au fost copiii. Îi apreciază şi le oferă
recompe...
- Maria Calcii, Stela Cemortan - Dezvoltarea creativităţii la preşcolari., Editura Universitas, Chişinău,
2001.
- Silvia B...
realiza podoabele. După ce se vor aşeza
la măsuţe, voi purta o scurtă discută
discuţie cu copiii despre instrumentele de
l...
diverse soluţii.
Evaluarea
activităţii
Echipele trec pe la cele trei grupe pentru
a examina lucrările executate şi se vor
...
“ DESENUL INFANTIL - ŞI EU ŞTIU SĂ “SCRIU”
Prof. înv. preşc. MUREŞAN DOINA MARIA
Grădiniţa P.P. nr.12 Alba Iulia
În octomb...
şi constant al copilului de a reda cât mai realist obiectele din lumea înconjurătoare. Luquet indică
următoarele stadii în...
urma căreia m-am gândit să experimentez tema “ŞI EU ŞTIU SĂ “SCRIU”. Am explorat această temă „ŞI
EU ŞTIU SĂ „SCRIU”, prin...
1. REPREZENTREA LUMII ÎNCONJURĂTOARE - HAI LA JOACĂ AFARĂ!
GRĂDINIŢA MEA
2. REPREZENTAREA FIGURII UMANE - EDUCATOAREA MEA!
FAMILIA MEA
MAMA
3. REPREZENTARE SENTIMENTE – BUCURIE, TRISTEŢE, FRICĂ
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ
Prof. IGNAT EUGENIA
GRĂDINIŢA P.P. NR.12 ALBA IULIA
Grupa:MARE
Tema anuală: „Când, cum şi ...
 Evaluare orală,
 Evaluare practic – aplicativă
SCENARIUL ZILEI
I.SALUTUL
Când toţi copiii au sosit, cu zâmbetul pe buze...
La centrele de interes copiii vor realiza o carte de colorat « Jocurile copiilor iarna », vor construi o
trambulină pentru...
SECVENŢA
DIDACTICĂ
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUAR
E
METODEE
ŞI
PROCEDEE
MIJLOACE
DIDACTICE
FORME
DE
ORGAN...
abordarea
integrată a
conţinuturilor
«Ce vedeţi în acest tablou ? ».
Se lasă copiilor libertatea de a
identifica elementel...
Degetele le-am mişcat;
Spre stânga sau dreapta mea,
Ca să putem lucra.”
6. Asigurarea
retenţiei şi a
transferului
Se face ...
PROIECT DE LECŢIE
Prof. CIRA MARIA
Şcoala Gimnazială Romuli
CLASA: a III-a
DISCIPLINA: Abilităţi practice
TEMA LECŢIEI: ,,...
OA1- să analizeze obiectiv lucrările colegilor, dar şi pe cele proprii;
OA2- să-şi exprime dorinţa de a confecţiona cât ma...
Activitate
introductivă
Le voi adresa elevilor câteva
întrebări:
-Ce materiale aveţi pe bănci?
-Ce credeţi că vom confecţi...
trebuie făcuţi fluturii, iarba, cum se
decupează şi se lipesc celelalte flori,
frunzele.
date de
învăţătoare.
M4
m4
Fe1
Re...
PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA
Prof. înv. preşc. NEAMŢU ALEXANDRA
Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 12 Alba Iulia
GRUPA:...
 Breben S., Gongea E., Ruiu G.,Fulga M. Ghid metodic « Metode interactive de grup ».
 Suport pentru aplicarea noului cur...
- copiii venind de la baie vor
recita o strofă dintr-o poezie
cunoscută si se asază pe
amfiteatru:
„ Un’, doi, un’ doi...
...
V. Asigurarea
transferului şi a
retenţiei
VI. Obţinerea
performanţei
coală de hârtie de calc şi cu
ajutorul cariocii vor t...
VIII. Încheierea
activităţii
Educatoarea apreciază
realizarea obiectivelor propuse
la centrele de lucru .
Se fac aprecieri...
Stategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, observaţia
Mijloace didact...
copăceilor, grupa personajelor,
grupa poieniţei, grupa căsuţei.
Fiecare grupă are pe masă
materialul de lucru, iar
educato...
privind munca în echipă şi
impresiile pe care le au în urma
acestei activităţi.
Bibliografie:
1. Bâte, G., (2008), Managem...
5. "Atelierul de teatru" - Activitate de confecționare a siluetelor și decorului pentru teatru de umbre -
activitate pract...
Scopul proiectului
Dezvoltarea socio-emotională din perspectiva mai multor roluri, în diverse contexte sociale ,
dezvoltar...
e.Descrierea activitatii: In perioada1 septembrie 2014 -15 septembrie 2014 se vor contacta cadrele didactice
coordonatoare...
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Carte 14 15
Próxima SlideShare
Cargando en…5
×

Carte 14 15

5.509 visualizaciones

Publicado el

Cartea proiectului ,,Magia iernii-Deva, 2014-2015, Daniela Ciurea

Publicado en: Educación
  • Sé el primero en comentar

  • Sé el primero en recomendar esto

Carte 14 15

  1. 1. Cartea online a Proiectului Educaţional “Magia iernii în ochii copiilor” Deva, februarie 2015 ISBN 978-973-0-18835-6 Coordonatorii volumului online: Prof. Ciurea Daniela Prof. Petraş Adriana Tehnoredactor: Prof. Ciurea Daniela Imagine copertă: elev Manta Rareş
  2. 2. Cartea online a Proiectului Educaţional “Magia iernii în ochii copiilor” Deva, februarie 2015 Au participat cu materiale la realizarea cărţii: - Prof. Uştea Fira, „Şi eu pot fi Moş Crăciun”- Proiect de voluntariat - Prof. Suciu Veronica, Activităţile extracurriculare – “Mâini dibace” Cerc de abilităţi practice - Prof. Cira Ioana, Proiect de lecţie - Prof. Cioancă Ramona, Proiect didactic - Prof. Bălăneanu Monica, Fantezie şi culoare în prag de sărbătoare – Cerc de pictură -Artă - Prof. Bota Delia Mariana, Proiect tematic „Bucuria sărbătorilor de iarnă” - Prof. Bordoiu Eugenia, “Bune practici în transformarea reciclabilelor în artă” - Prof.Lăscuş Elena, Proiect didactic - Prof. Bara Livia, Proiect de activitate - Prof. Mureşan Doina Maria, „Desenul infantil – şi eu ştiu să scriu” - Prof. Ignat Eugenia, Proiect de activitate integrată - Prof. Cira Maria, Proiect de lecţie - Prof. Neamţu Alexandra, Proiect de activitate integrată - Prof. Bufnea Ana-Camelia, Activitate integrată DEC + DOS, „Scenă din povestea Scufiţa Roşie” - Prof. Diaconu Ionela, Proiect educativ "Exprimă-te așa cum simți!" - Prof. Munteanu Luminiţa, Proiect de activitate - Ed. Burnete Corina, Ed. Gheza Ana, Testul “OMULEŢUL” folosit ca documentare în dezvoltarea psiho-motrică a copilului - Prof. Bordoiu Eugenia, Exemple de lucrări făcute cu copiii la grupă - Prof. Şerban Ramona, Exemple de lucrări făcute cu copiii la grupă - Ed. Păsconi Jenica, Serbare: Crăciunul – Sărbătoarea Naşterii lui Iisus Hristos - Ed. Cândea Anuţa, Serbare – “Vine Moş Crăciun!” - Prof. Caras Ana-Maria, “Dezvoltarea abilităților practice și artistice la Școala Gimnazială Specială Pașcani - exemple de bună practică” - prof. Hustiuc Nicoletta, Proiect Grundtvig - Prof. Cramba Cristina, “Afirmarea creativităţii copilului prin abilităţi practice” - Prof. Boșonea Georgeta, “Magia sărbătorilor de iarnă” - Inst. Cîmpian Camelia Nicoleta, „Dezvoltarea personalităţii copilului preşcolar şi creativitatea” - Prof. Manea Bălăşica, „Stimularea creativităţii preşcolarilor prin activităţile artistic-plastice” - Prof. Lașiță Doina, „Importanța tradițiilor de Crăciun”
  3. 3. - Prof. Bordeu Georgeta, „Desene colective ale copiilor – suport pentru povestiri – Experienţa Reggio Emilia” - Prof. Liliana Hondola, “Dezvoltarea creativităţii copiilor în cadrul activităţilor practice din grădiniţă” - Prof. Ivan Ramona Nicoleta, “Fărâme de vise în culoare” - Prof. Costan Rodica Galeni, „Iarna – bucuria copiilor” - Prof. Moldovan Felicia, “Iernile copilăriei mele” - Prof. Nedelcu Corina Emilia, “Imaginea artistico-plastică – o imagine a lumii interioare a copilului” - Prof. Decean Ioana Delia, “Noi abordări ale educaţiei timpurii în grădiniţă… Explorarea materialelor” - Prof. Nicolae Valentina, “Plăcerea de a lucra“ - Inv. Mera Alexandra, “Magia iernii in ochii copiilor” - Prof. Bregar Elena, „Activităţilor artistico-plastice- o bucurie în grădiniţă” - Prof. Voicu Mariana, „Obiceiuri şi tradiţii de iarnă în Teleorman” - Prof. Trif Mariana Gabriela, „Obiceiuri şi tradiţii româneşti” - Prof. Ciurduc Maria-Isabela, “Educarea creativităţii la preşcolari prin activităţile artistico-plastice şi practice în grădiniţă” - Prof. Iosif Daniela, „Tradiţii şi obiceiuri de iarnă” - Înv. Bumb Anuţa, “Magia iernii - Magia Crăciunului - Magia credinţei didactice” - Înv. Oprea Ramona Mirabela, „Sărbătorile de iarnă în ochii copiilor” - Prof. Tomele Voichiţa Alina, “Magia iernii la români” - Prof. Balea Livia-Valentina, „Tradiţii şi obiceiuri de iarnă” - Prof. Schiau Nicoleta, “Tradiţii şi obiceiuri populare în serbările preşcolarilor” - Prof. Podean Marioara-Valerica, „Tradiţii şi obiceiuri de iarnă” - Prof. Otilia Pîntea, “Tradiţii de iarnă din Moldova” - Prof. Maria Violeta Pîntea, “Originile tradiţiilor de Crăciun”
  4. 4. „ŞI EU POT FI MOŞ CRĂCIUN” Proiect de voluntariat Prof. Uştea Fira Grădiniţa cu P. P. Rândunica Tg-Mureş Tipul de proiect : Judeţean Aplicantul: Grădiniţa cu P. P. Rândunica Iniţiatori de proiect: cadrele didactice de la Grădiniţa cu Program Prelungit Rândunica Coordonator de proiect : Prof. Uştea Fira Argument Sărbătorile de iarnă reprezintă pentru copii o perioadă de bucurie şi un prilej de exprimare a iubirii faţă de copiii aflaţi în dificultate. Este perioada în care preşcolarii, alături de părinţi, pot fi implicaţi în activităţi umanitare, încurajaţi şi stimulaţi să facă fapte bune, să fie darnici, aşa cum este Moş Crăciun. Spiritul Crăciunului înseamnă bunătate, generozitate, dărnicie, bucurie. În cadrul multor activităţi şcolare, cadrul didactic, transmite o vastă gamă de informaţii / noţiuni care au un caracter moral şi care vizează formarea unor conduite morale, a unor comportamente care să fie în conformitate cu cerinţele societăţii aparţinătoare. Formarea unor reprezentări morale, însuşirea unor noţiuni şi norme morale, nu sunt suficiente pentru a forma la copii un comportament moral, acestea trebuie să fie interiorizate, să devină motive interioare ale conduitei lor. Noţiunile morale cum ar fi: empatia, generozitatea, respectul, responsabilitatea ş.a, nu pot fi înţelese de copii decât treptat, concomitent cu creşterea experienţei lor sociale şi a dezvoltării lor intelectuale. A trezi şi a dezvolta spiritul de întrajutorare la copii, dorinţa de a face bine, de a ajuta pe cei aflaţi în dificultate, este o sarcină importantă a educatoarelor iar aceasta se va realiza participând direct la activităţile umanitare. Astfel, a apărut dorinţa noastră, a cadrelor didactice, de a pune preşcolarii, alături de părinţi, în situaţia de a face un gest nobil, o faptă morală în prag de sărbătoare şi de a le îmbogăţii experienţa socială. Este bine ştiut că primele deprinderi morale însuşite de copii, se datorează imitării persoanelor din jur, de aceea ne-am dorit, ca noi cadrele didactice, cu sprijinul părinţilor precum şi al altor cetăţeni din comunitatea locală, să oferim un bun exemplu copiilor Nu numai în prag de sărbătoare, lumina şi zâmbetul ar trebui să fie pe feţele celor de lângă noi. Este recomandabil să desfăşurăm mai des activităţi umanitare pentru că ele constituie o experienţă bogată de învăţare, facilitează dezvoltarea de capacităţi şi competenţe sociale şi contribuie la dezvoltarea la copii a sentimentului de solidaritate, de generozitate. În calitate de cadru didactic, este recomandabil să formezi copiilor gustul pentru activităţi care să le facă bine din punct de vedere sufleteşte şi de pe urma cărora să beneficieze şi alţii. Astfel, intensitatea trăirilor afective simţite de copii în preajma sărbătorii Naşterii Domnului se va răsfrânge în comportamentul lor moral de zi cu zi.
  5. 5. Scopul proiectului  Cunoaşterea unor obiceiuri şi tradiţii româneşti specifice sărbătorilor religioase,  Dezvoltarea unor atitudini pozitive faţă de semeni: generozitate, bunătate, toleranţă,  Cultivarea interesului copiilor pentru acţiuni umanitare, în folosul unor copii defavorizaţi; Obiective specifice  Educarea sensibilităţii copiilor prin implicarea lor în acţiuni caritabile venite în sprijinul copiilor defavorizaţi  Combaterea discriminării pe motive de origine etnică, sex, religie  Formarea competenţelor de comunicare, implicare activă, munca în echipă  Cultivarea imaginaţiei, a creativităţii copiilor prin realizarea cadourilor şi a lucrărilor artistice din cadrul proiectului Grup ţintă - Preşcolari - Cadre didactice - Părinţi - Reprezentanţi ai comunităţii locale Resurse materiale - Contribuţii personale ale părinţilor copiilor Grădiniţei PP Rândunica: obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte, jucării, etc.; - Cărţi şi rechizite şcolare pentru copii. Resurse umane cadrele didactice, copiii, părinţii, partenerii; Beneficiari Copiii preşcolari de la Grădiniţa Curcubeu din Tg-Mureş Copiii preşcolari de la Centrul de zi „Rozmarin” Perioada de desfăşurare Octombrie - decembrie 2014 Calendarul activităţilor Octombrie - stabilirea participanţilor, a scopului, a obiectivelor şi a locului de desfăşurare - informarea copiilor şi a părinţilor depre acţiunea de voluntariat; - pregătirea pliantelor, afişelor; Noiembrie - discuţii cu partenerii, părinţii; - pregătirea psihologică a copiilor;
  6. 6. - discuţii, prelegeri pe teme de educaţie religioasă, voluntariat ; Decembrie - confecţionarea de felicitări şi podoabe pentru Crăciun în cadrul unei activităţi comune cu toţi copiii implicaţi în proiect; - colectarea jucăriilor, obiectelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte; - prezentarea programului de Crăciun de către preşcolarii Grădiniţei Rândunica la Grădiniţa Curcubeu şi la Centrul de zi „Rozmarin”; - donarea coletelor beneficiarilor în cadru festiv. Evaluare internă: Diseminarea proiectului în cadrul şedinţelor cu părinţii; Dezbateri în Consiliul Profesoral al grădiniţei; Fotografii; Evaluare externă: Mediatizarea acţiunilor cuprinse în proiect în presa locală; Prezentarea proiectului în cadrul Cercului Pedagogic al educatoarelor Bugetul:  surse de finanţare proprii;  activitatea se desfăşoară în regim de voluntariat; ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE -“MÂINI DIBACE” CERC DE ABILITĂŢI PRACTICE Prof.înv.preşc. Suciu Veronica – Grădiniţa P.P.nr.12 Alba Iulia ARGUMENT Cercul de abilităţi practice „Mâini dibace”, a fost organizat în cadrul activităţilor extracurriculare derivat din Domeniul om şi societate, respectiv activităţi practice. Conţinuturile şi activităţile de învăţare sugerate în cadrul acestui cerc pot avea o puternică influenţă asupra dezvoltării copiilor atât prin câştigarea deprinderilor mânuirii obiectelor, cât mai ales pe plan spiritual, cognitiv şi afectiv. Copilul implicat într-o astfel de activitate va reuşi să-şi sporească încrederea în forţele şi posibilităţile proprii, să-şi dezvolte aptitudinile practice şi, totodată, simţul estetic, să se manifeste spontan şi dezinvolt, să se integreze într-un grup. Un argument ce stă la baza alegerii acestui cerc de abilităţi practice, este faptul că desfăşurarea lui nu implică o dotare materială specială a spaţiului în care se lucrează, fiind la îndemâna tuturor educatoarelor.
  7. 7. În plus, produsele finale obţinute pot fi divers valorificate, atât de către preşcolari (ornarea sălii de grupă, a grădiniţei, cadouri, obiecte pentru uz propriu etc.) cât şi de către cadrul didactic (realizarea de expoziţii la nivelul grădiniţei şi nu numai, utilizarea produselor ca material didactic /de sprijin în înţelegerea diverselor concepte de la alte activităţi, etc.). SCOPUL:  Îmbogăţirea cunoştinţelor copiilor despre însuşirile caracteristice ale materialelor şi despre modificările în prelucrarea acestora;  Precizarea şi îmbogăţirea reprezentărilor despre obiectele şi materialele folosite în activităţi practice, dezvoltarea gândirii creatoare, îmbogăţirea vocablarului şi activizarea vorbirii;  Consolidarea şi perfecţionarea deprinderilor de lucru manual însuşite: tăierea, lipirea, îndoirea, răsucirea, şnuruirea, îmbinarea, rularea, prin amplificarea acestora în conţinut şi în complexitate; formarea altor deprinderi noi: tratarea suprafeţelor, ţesutul, cusutul, etc;  Dezvoltarea capacităţii de a realiza lucrări originale, în condiţii cât mai varíate, valorificând experienţa acumulată: stimularea creativităţii copiilor în direcţia alegerii subiectelor, a materialelor şi modului de executare a unei lucrări;  Dezvoltarea şi coordonarea mişcărilor mâinilor în vederea pregătirii copiilor pentru învăţarea scrisului;  Cultivarea unor calităţi de voinţă şi caracter cum sunt: iniţiativa, perseverenţa, curajul, hărnicia, spiritul de cooperare GRUPUL ŢINTĂ: preşcolarii grupei “Voiniceii” RESURSE: a. umane – preşcolari, şcolari, educatoare, b. materiale: hârtie xeox, hârtie glasată, hârtie creponată, carton, aracet, lipici, faianţă, beţişoare, materiale din natură, forfeci, fire de aţă, mărgele, gherghef, ace de cusut, etc METODE: explicaţia, demonstraţia, observaţia, conversaţia, exerciţiul, aprecierea, descoperirea, munca în echipă. STANDARDE DE PERFORMANŢĂ  Aplicarea tehnicilor simple de construcţie şi finisare a unor produse din diverse materiale;  Respectarea etapelor de realizare în pregătirea şi confecţionarea unor produse;  Aprecierea unui produs în funcţie de proiectul iniţial;  Realizarea unor produse complexe prin asumarea diferitelor roluri în cadrul unei echipe;  Găsirea soluţiilor de realizare şi valorificare a produselor obţinute. MODALITĂŢI DE EVALUARE:  lucrări libere cu teme alese de copii – pentru evaluarea bogăţiei conţinutului de idei exprimate în lucrările copiilor;  lucrări practice realizate prin folosirea unor tehnicide lucru învăţate ( lipirea, mototolirea, decupare, tratarea unor suprafeţe, şnuruire, festonare, etc);  expoziţii cu diferite ocazii: Crăciunul, Ziua Mamei, Ziua Copilului, Paştele, diferite concursuri (invitaţii), etc;  concursuri între grupe şi grădiniţe. BIBLIOGRAFIE :  « Curriculum pentru învăţământ preşcolar (3 – 6/7 ani)», 2008 ;  « Programa activităţilor instructiv - educative în grădiniţa de copii», Ed. I. Integral, Bucureşti, 2005;  “Metodica predării activităţilor manuale în grădiniţa de copii”, E.D. Bucureşti, 1975;  D. Stoica, „Abilităţi practice” , Editura Carminis, 2004, Piteşti.
  8. 8. CERC DE ABILITĂŢI PRACTICE «MÂINI DIBACE» Nr. crt. Data Tema Forma de realizare Forma de evaluare 1. Septembrie 2014 „Coşuleţe din rotiţe festinate pentru fructe şi legume” - festonarea pe o linie curbă Afişarea lucrărilor la panou 2. Octombrie 2014 “Fesivalul toamnei” -îmbinarea tehni- cilor învăţate Expoziţie 3. Noiembrie 2014 „Cutiuţa cu surpize” - îndoairea unor suprafeţe de hârtie (de formă pătrată, dreptunghiulară) prin suprapunere în diferite direcţii Expoziţie 4. Decembrie 2014 “Invitaţii pentru părinţi (serbarea de Crăciun) - Plicul pentru invitaţie” „Felicitări de Crăciun” -tratarea de suprfeţe, lipire material din natură Alegerea invitaţilor pentru fiecare grupă 5. Ianuarie 2015 „Om de zăpadă realizat prin tehnica Origami” -pliere, îndoire, îmbinare Expoziţie 6. Februarie 2015 „Iarna în oraşul nostru” -decupare, lipie Expoziţie în sala de grupă 7. Martie 2015 „Felicitări şi Mărţişoare” -tehnici diverse Concurs între grupe 8. Aprilie 2015 „Suporturi pentru ouă” „Ouă încondeiate” -decupare, lipire, încondeiere Expoziţie 9. Mai 2015 „Jucării realizate prin tehnica Origami” -pliere, îmbinare, îndoire Expoziţie 10. Iunie 2015 Obiecte pentru Festivalul copiilor: măşti vesele şi triste, ochelari, peruci, pălării,coroniţe -tehnici la alegere evaluare Realizarea unui album cu poze de la activităţile desfăşurate
  9. 9. PROIECT DE LECŢIE Prof. Cira Ioana Şcoala Gimnazială ,,Mihai Eminescu” Năsăud Disciplina: Educaţie plastică Tema lecţiei: ,,Tablou de primăvară” Tipul lecţiei: Formare de priceperi şi deprinderi Durata: 50 minute Obiective specifice: - informativ: formarea priceperilor şi deprinderilor de a picta un tablou de primăvară; - formativ: dezvoltarea unor procese psihice: memorie, gândire, atenţie, voinţă, imaginaţie; - dezvoltarea deprinderilor de a realiza o lucrare folosind tehnici combinate; - educativ: educarea gustului pentru frumos şi stimularea creativităţii. Obiective operaţionale: Cognitive: - să realizeze corect lucrarea dată folosind diferite tehnici, având ca suport modelul învăţătoarei; - să precizeze corect semnificaţia anumitor culori pe baza cunoştinţelor anterioare; - să respecte etapele de lucru cerute de tehnica aleasă; - să răspundă corect la întrebările adresate de învăţătoare pe baza cunoştinţelor anterioare. Psihomotorii: - să-şi dirijeze efortul oculomotor spre centrul de interes vizat de învăţătoare; - să adopte o poziţie corectă la masa de lucru; Afective: - să analizeze obiectiv lucrările colegilor, dar şi pe cele proprii; - să-şi exprime dorinţa de a păstra aceste lucrări. Strategia didactică: a) Metode şi procedee didactice: - exerciţiul, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, turul galeriei b) Mijloace şi materiale didactice: lucrare model, tablourile de primăvară, acuarele, carioci c) Forme de organizare: frontală, individuală d) Tipuri de învăţare: operaţională, receptiv-reproductivă, creatoare Sistem de evaluare: Metode de evaluare: observare curentă, chestionare orală, probă practică Forme de evaluare: evaluare curentă
  10. 10. Bibliografie: ● Aurel Dascăl, ,,Educaţia plastică în ciclul primar (ghid metodic)”, Editura Polirom, Iaşi, 2003 Etapele lecţiei Timp Activitatea învăţătoarei Activitatea elevilor Metode Mijloace M e F e Moment organizatoric 1 min Se asigură condiţiile necesare optimei desfăşurări a lecţiei: pregătirea materialului didactic necesar. Elevii se pregătesc pentru ora de educaţie plastică. M2 M3 m1 m2 m3 m4 Me1 Fe1 Reactualizarea cunoştinţelor dobândite anterior 3 min Le voi adresa elevilor câteva întrebări: -În ce anotimp suntem? -Care sunt semnele acestui anotimp? -Ce flori sunt florile caracteristice primăverii? -Ce sărbători importante sunt în acest anotimp? -Ce se întâmplă cu vieţuitoarele? -Care sunt culorile specifice acestui anotimp? Elevii răspund întrebărilor adresate. ... primăvara. ... este mai cald, se topeşte zăpada, apar primele flori... ... ghiocelul, zambilele, lalelele, narcisele. ... 1 Martie (mărţişorul), ziua mamei, Paştele. ... se trezesc la viaţă. ... verde, galben, roz ... M2 M3 m1 m2 m3 m4 Me1 Me2 Fe1 Anunţarea 2 min Le spun elevilor că vom Elevii ascultă M2 m1
  11. 11. temei şi a obiectivelor picta un tablou de primăvară, vom folosi diferite tehnici, vom utiliza carioci, acuarele. precizările învăţătoarei. M3 m2 m3 m4 Me1 Fe1 Prezentarea modelului 2 min Le voi arăta lucrarea model, le cer să o observe, să precizeze culorile folosite, elementele regăsite în acest tablou, modul de realizare a acestora. Precizez că pot utiliza culorile preferate, dar să respecte concordanţa dintre elemente şi nuanţe. Observă modul de realizare a lucrării, culorile folosite, elementele regăsite. M2 M3 M4 m1 m2 m3 m4 Me1 Me2 Fe1 Demonstrarea tehnicii de lucru Realizarea independentă a temei 3 min 30 min Le voi explica modul de lucru, cum trebuie să realizeze fondul, ce culori pot avea elementele regăsite. Voi picta o floare, explicând care este conturul acesteia. Le spun elevilor să se gândească cu atenţie ce culori vor folosi, să aibă grijă cum lucrează, apoi îi voi lăsa să lucreze. Voi supraveghea modul de lucru al elevilor, îi voi ajuta dacă este Elevii sunt atenţi la explicarea modului de lucru. Ascultă indicaţiile date de învăţătoare. Elevii realizează tema dată. M2 M3 M4 M1 M2 M3 M4 m1 m2 m3 m4 m1 m2 m3 m4 Me1 Me2 Fe1 Me1 Me2 Me3 Fe1
  12. 12. nevoie. Obţinerea performanţei 4 min Le voi adresa elevilor câteva întrebări: ce am pictat, ce culori folosim, care sunt semnele anotimpului primăvara, dar acţiunile specifice acestui anotimp. Elevii numiţi vor răspunde la întrebările adresate. M2 M3 m1 m2 m3 m4 Me1 Me2 Fe1 Analiza şi evaluarea lucrărilor 3 min Voi cere elevilor să treacă pe la celelalte băncuţe pentru a observa modul în care au pictat colegii lor. Le cer să identifice persoana care a lucrat cel mai frumos, mai îngrijit. Elevii trec pe la celelalte bănci, apoi îşi analizează lucrările proprii, dar şi pe cele ale colegilor. M2 M3 M5 m1 m2 Me1 Me2 Fe1 Încheierea lecţiei 2 min Le cer elevilor să-şi adune toate materialele şi să se pregătească pentru a merge acasă. Elevii răspund solicitărilor. M2 M3 m1 m2 m3 m4 Me1 Fe1
  13. 13. PROIECT DIDACTIC Prof. înv. preşc. Cioancă Ramona GRĂDINIȚA: Grădinița cu program prelungit nr. 12, Alba Iulia GRUPA: mare TEMA: Când/ cum și de ce se întâmplă? SUBTEMA: Iarna văzută prin ochi de copil SUBIECTUL: „Călătorie la Polul Nord” CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activitate integrată (DLC + DEC) MIJLOC DE REALIZARE: lectură după imagini, pictură, colaj OBIECTIVE DE REFERINȚĂ: - Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical. - Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii; - Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în mediul înconjurător. OBIECTIVE OPERAȚIONALE PE DOMENII EXPERIENȚIALE DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE: - Să identifice animalele care trăiesc la poli; - Să integreze cuvinte noi în propoziţii; - Să alcătuiască propoziţii pe baza imaginilor prezentate. DOMENIUL ESTETIC ȘI CREATIV: - să utilizeze diferite instrumente de lucru pentru a ilustra animale care trăiesc în zonele polare; - să amestece culorile de pe planșetă cu cantități diferite de alb pentru a obține nuanțe noi; - să realizeze lucrări plastice originale care se pot integra în lucrarea colectivă; - să comunice impresii, idei legate de lucrarea realizată de el sau de colegi; METODE ȘI PROCEDEE:, conversația, explicația, observația, exercițiul, expunerea. MIJLOACE DIDACTICE: imagini reprezentând peisaje din zonele polare, eschhimoşi, animale, planşe mari, carton, coli pentru pictură, şabloane, tempera, pensule, trafaleţi pentru pictură, bureţi, beţişoare, bucăţi de hârtie colorată, aţă, bucăţi de materiale, planşe care ilustrează nuanțarea culorilor, etc.
  14. 14. EVENIMENT DIDACTIC ACTIVITATEA EDUCATOAREI ACTIVITATEA COPIILOR METODE ŞI PROCEDEE Momentul organizatoric Pregătirea sălii de grupă şi a materialului didactic necesar desfăşurării activităţii. Într-o parte a sălii sunt pregătite patru mese de lucru cu materialele necesare activităţii artistice. Captarea atentiei Educatoarea le propune copiilor să pornească într-o călătorie imaginară într-o zonă deosebit de frumoasă, în ţinuturile zăpezilor veşnice: zonele polare. Educatoarea va iniţia un exerciţiu creativ în care le cere copiilor să închidă ochii şi să spună ce „văd” imediat ce au ajuns acolo. Copiii vor descrie din imaginaţie elemente pe care le găsesc la poli. Conversaţia Reactualizarea cunoştintelor Educatoarea va prezenta planşe mari cu peisaje impresionante şi imagini cu vieţuitoare din zonele polare. Educatoarea le va cere copiilor să descrie imaginile şi să prezinte şi alte elemente pe care le cunosc despre viaţa oamenilor şi animalelor de acolo. Copiii vor enumera animalele pe care le cunosc şi vor descrie tablourile care ilustrează viaţa din acele zone. Conversaţia Anuntarea temei si a obiectivelor Educatoarea le propune copiilor realizarea unei lucrări colective care să fie ca o amintire a călătoriei lor. Ea le propune să se organizeze în 4 echipe pentru a realiza lucrări artistico-plastice şi practice în care vor ilustra elementele care i-au impresionat Ascultă conştient. Se îndreaptă spre măsuţe. Conversatia;
  15. 15. în „călătoria” de acolo. Fiecare echipă va avea fulare de o anumită culoare: albastru, roşu, verde şi alb. O echipă de pictori va realiza planşa-suport pentru celelalte lucrări folosind tehnici specifice picturii şi nuanţe de albastru şi gri. O altă echipă va realiza animale cu blană folosind diferite materiale (aţă, vată, hârtie creponată, etc.) A treia echipă va realiza un iglu din bucăţi de hârtie ruptă şi haine pentru eschimoşi, iar a patra echipă va realiza vieţuitoare care trăiesc în apele îngheţate. Explorează materialele. Explicatia; Faza de incubaţie Copiii încep să lucreze, iar educatoarea va realiza o atmosferă de lucru cât mai plăcută (fond muzical). Pe parcursul defășurării activității, educatoarea va îndruma și încuraja permanent copiii. Realizează lucrarea încercând să ilustreze cât mai bine tema propusă folosind diverse instrumente şi materiale. Exerciţiul Evaluarea lucrărilor Produsele activităţii copiilor vor fi asamblate în lucrarea colectivă. Evaluarea se va realiza pe tot parcursul activităţii. Educatoarea face aprecieri asupra modului de lucru, a exprimării corecte şi apreciază originalitatea lucrărilor. Observă lucrarea finală. Comunică impresii din timpul activităţii precum şi aprecieri privind elementele realizate. Conversaţia Analiza. Educatoarea face aprecieri asupra
  16. 16. Încheierea activităţii modului de lucru, implicarea activa si pentru originalitatea îndeplinirii sarcinilor de către copii. Ascultă conştient. Expunerea FANTEZIE ŞI CULOARE ÎN PRAG DE SĂRBĂTOARE CERC DE PICTURĂ - ARTĂ PROF. ÎNV. PREŞC. BĂLĂNEANU MONICA GRĂDINIŢA CU P.P. NR.12, ALBA-IULIA Motto:,,Am început să desenez la vârsta când încep să deseneze toţi copiii, fără deosebire, adică la vârsta când prinzi a sta ,,copăcel‟‟ şi poţi ţine, în degetele micuţe şi neastâmpărate, o aşchie de cărbune sau un bulgăre de cretă.‟‟ Nicolae Tonitza ARGUMENT Culoarea este mereu un mijloc de înfrumuseţare a vieţii, un limbaj necesar simţirii şi expresiei omeneşti , cale de întruchipare a idealului estetic caracteristic societăţii , unei clase, timpuri. Copiilor le plac culorile – am constatat acest lucru nu o dată şi în primul rând cu ocazia unor plimbări, a unor excursii în natură. Ajungând în parc, la pădure, natura ne învăluie cu aripa ei multicoloră diferită de la un anotimp la altul, cu lumea ei măruntă de fluturi, gâze, păsări. Desenul şi picturile trebuie luate la această vârstă, “ ca un întreg, copilul simţind culoarea şi folosirea ei, aşa cum există şi un ” simţ al limbii”, chiar înainte ca aceasta să fie predată teoretic. Pictura constituie o activitate prin care jucându-se, copiii ne dau posibilitatea să constatăm modul în care înţeleg lumea, scot în evidenţă ce i-a impresionat mai mult din multitudinea aspectelor văzute, ce le-a reţinut atenţia, să descoperim interesele şi năzuinţele lor. Prin pictură, jocul cu pensula şi acuarelele, copilul capătă curaj în abordarea activităţii practice, i se formează gustul estetic prin combinări de culori. Prin desen copilul îşi exprimă mai liber gândurile, sentimentele, dorinţele şi ne lasă şi pe noi să i le citim, uimindu-ne cu felul în care ştiu să ,,vadă” şi să redea realitatea începând chiar de la grădiniţă. Redarea grafică cu ajutorul pensulei se face însă mai greu tehnicile depăşind puterea de redare a copilului preşcolar din punctul de vedere al stimulării creativităţii plastice.
  17. 17. Din acest motiv propunem un proiect de optimizare la nivel de opţional cu tematică artistico – plastică şi creativă, interdisciplinar, ce combină cele două mari tehnici de lucru: cu creioane colorate şi cu acuarelă. ARTĂ FANTEZIE ŞI CULOARE ÎN PRAG DE SĂRBĂTOARE EDUCATOARE : BĂLĂNEANU MONICA GRĂDINIŢA NR.12 ALBA-IULIA GRUPA: LICURICI NIVEL DE VÂRSTĂ : II ( 5-6 ani) DURATA: 1 an şcolar OBIECTIV CADRU: - Perceperea frumosului din realitatea înconjurătoare şi artă; - Cultivarea capacităţii de exprimare plastică folosind elemente de limbaj plastic şi tehnici specifice artei plastice ; - Stimularea gustului estetic prin cunoaşterea semnificatiei culorilor; - Formarea unei atitudini pozitive faţă de arta plastică. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: - să se familiarizeze cu opera de artă ( picturi); - să respecte principii specifice artei plastice; - să se familiarizaze cu modul de folosire corectă a instrumentelor de lucru specifice picturii; - să se pregătească în mod corespunzător materialele şi instrumentele de lucru; - să clasifice culorile după anumite criterii, recunoscând grupele stabilite ( primare- binare, calde-reci, nonculori); - să obţină tonuri închise sau deschise prin combinarea culorilor cu alb şi negru; - să folosească punctul şi linia ca elemente de bază ale limbajului plastic; - să obţină forme spontane prin diferite procedee; - să exprime propriile idei şi emoţii, sugerând aceasta prin simbolistica culorilor; - să aplice culori şi semne plastice în diferite moduri, organizând într-o manieră personală spaţiul plastic; - să armonizeze culorile şi amestecurile lor într-o compoziţie plastică;
  18. 18. - să descopere posibilitatea de a utiliza şi alt suport de lucru în afară de hârtie: sticlă, faianţă, piatră,scoarţă de copac,lemn,etc; - să găsească soluţii de valorificare a lucrărilor plastice; - să manifeste atitudine pozitivă faţă de opera plastică; - să manifeste grija şi atracţia faţă de pictură ca modaliate de exprimare a unor sentimente proprii; - să înţeleagă semnificaţia unor evenimente tradiţionale, religioase şi culturale. GRUPUL ŢINTĂ : - preşcolarii grupelor: ,,Licurici”, ,,Bobocei”, ,,Zambile”, ,,Raze aurii”, şcolari - părinţi - educatoare , învăţătoare. RESURSE: - umane: copiii, părinţii,;colari, educatoarele - materiale: hârtie, carton, faianţă, sticlă, pensule, acuarele, apa, cârpe de şters, căni pentru apa, pânza rărită, lumânari, aracet, tuburi de plastic, paie, hârtie mototolită, frunze, capete de creioane, fire de aţă. METODE ŞI PROCEDEE: explicarea, demonstraţia, observatia, conversaţia, exerciţiul, aprecierea, descoperirea. MODALITATI DE EVALUARE: o lucrări libere cu teme alese de copii – pentru evaluarea bogăţiei conţinutului de idei exprimate plastic în lucrările copiilor; o compoziţii plastice având ca suport : o poezie, un cântec, un fragment dintr-o poveste, un fond muzical; o lucrări care să se bazeze pe folosirea unor tehnici învăţate; o expoziţii de pictură cu diferite ocazii: Festivalul toamnei, Moş Nicolae, Serbarea pomului de Crăciun, Lucrări pentru copii de la Şcoala Generală Nr.7., Expoziţie-concurs ,,Eminescu şi copiii”. BIBLIOGRAFIE : Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ministerul Educaţiei Naţionale ; Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3-7 ani , MECT ; Educaţie plastică, Pavel,Victor, Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Album metodic, Inspectoratul şcolar al Municipiului Bucureşti.
  19. 19. PROGRAM DE ACTIVITATI FANTEZIE SI CULOARE ÎN PRAG DE SĂRBĂTOARE SEMESTRUL I NR. CRT. DATA TEMA SI SUBTEMA ACTIVITATII FORMA DE REALIZARE FORMA DE EVALUARE FORMATORI 1. Octombrie Culorile toamnei -dactilopictură Aprecierea grupului Ed. Bălăneanu Monica 2. Octombrie Chipul toamnei -îmbinarea tehnicilor învăţate Expoziţie pe holul grădiniţei Ed.Bălăneanu M. 3. Noiembrie Familia mea - pictură pe faianţă Aprecierea grupului Ed.Bălăneanu M. 4. Noiembrie Scrisoare pentru Moş Nicolae -pictură Expoziţie pentru părinţi Educatoarele 5. Decembrie Cizmuliţa lui Moş Nicolae -tehnici la alegerea copiilor Cadouri surpriză pentru copii Ed.Bălăneanu M. 6. Decembrie Globuleţe fermecate -suflare liberă Expoziţie pt. Moş Crăciun Educatoarele 7. Decembrie Scrisoare pentru Moş Crăciun -desen din imaginatie Surprize pentru copii Educatoarele Părinţii 8. Decembrie Cadoul visat -desen din imaginaţie Recompense- globuleţe ciocolată Ed. Bălăneanu M 9. Decembrie Felicitări de Crăciun -colaj Expoziţie pe hol Ed. Bălăneanu M. 10. Ianuarie ,,Iarna în poezie ” -picturi după poezia lui Eminescu Pliante pt.expo- iţia de pictură Educatoarele
  20. 20. PROIECT TEMATIC - BUCURIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ PROF.ÎNV.PREŞC:BOTA DELIA MARIANA GRĂDINIŢA CU P.P.NR.12 ALBA-IULIA TEMA PROIECTULUI: CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM? SUBTEME : 1.CIZMULIŢA LUI MOS NICOLAE 2.COLINDE, COLINDE... 3.VINE, VINE MOS CRĂCIUN NIVEL: I DURATA: 3 săptămâni EVENIMENT DE DESCHIDERE Pentru acest proiect am amenajat sala de grupă cu ornamente şi imagini specifice Naşterii Domnului. Am expus la centrul tematic imagini care ilustrau obiceiuri şi tradiţii de iarnă, imagini cu Moş Crăciun. Copiii grupei ,,Licurici” au fost foarte curioşi şi au adresat numeroase întrebări: ,,Cine este Moş Crăciun?, De unde vine el?, Cu ce soseşte da la Polul Nord?, De ce împodobim bradul? Ca urmare a discuţiei cu copiii, am derulat proiectul „Bucuria sărbătorilor de iarnă”, proiect în care s-au implicat şi părinţii copiilor. SURSA ALEGERII SUBIECTULUI: propus de educatoare RESURSE UMANE: părinţi, educatoare, învăţătoare de la Centrul de Educaţie Incluzivă, învăţătoare de la Şcoala Generală nr.7, directori, şcolari şi preşcolari RESURSE MATERIALE: materiale reciclabile, hârtie glasată, tempera, lipici, carton colorat. SCOP: Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, lucrări practice. Înţelegerea semnificaţiei unor evenimente tradiţionale, religioase şi culturale. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:  Să participe la activitatea de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor cât şi de auditor;  Să audieze cu atenţie un text,să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles;  Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date: grupare, comparare, clasificare, apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă;  Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural;  Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă;  Să se familiarizeze cu importanţa organizării unor acţiuni şi vizite în centre pentru bătrâni şi copii;  Să-şi formeze un comportament moral-religios;
  21. 21.  Să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată;  Să cânte cu dezinvoltură cântece pentru copii şi colinde româneşti;  Să redea teme plastice specifice desenului, modelajului, picturii;  Sã fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte. INVENTAR DE PROBLEME CE ŞTIU COPIII? CE NU ŞTIM ŞI VREM SĂ AFLĂM? Iarna vine Moş Nicolae şi Moş Crăciun. Moş Nicolae aduce daruri, dar şi nuieluşe în ghetuţele copiilor. La Crăciun mergem la colindat. Iarna împodobim bradul cu globuleţe, beteală. Moş Crăciun aduce daruri copiilor cuminţi şi ascultători. Iisus este Fiul lui Dumnezeu. Facem daruri pentru copiii fără părinţi. Cine este Moş Nicolae? Unde locuieşte Moş Nicolae? De vine Moş Crăciun ? Ce înseamnă Crăciunul? De ce colindăm? Cu ce vine moşul ? Unde cresc brazii ? De ce se împodobeşte bradul ? Unde sunt părinţii copiilor din centre de plasament ? CENTRE DE INTERES BIBLIOTECĂ - reviste,cărţi cu imagini despre iarnă,sărbători; - jetoane,CD cu cântece de iarnă,colinde ARTĂ - creioane colorate - acuarele, pensule - lipici - plastilină,planşete - fişe de lucru - hârtie glasată, hârtie creponată - cărţi de colorat - coli albe şi colorate JOC DE ROL - brad,ornamente de brad - păpuşi - costume de spiriduşi - costume de fulgi - costume de îngeraşi - sorcove, stele CONSTRUCŢII - cuburi ŞTIINŢĂ - jocul „Jocul anotimpurilor‟ JOCURI DE MASĂ - puzzle
  22. 22. - lego - personaje în miniatură - rotodiscuri - imagini cu tradiţii şi obiceiuri de iarnă - calculator, CD player - jetoane cu imagini , obiecte specifice EVALUAREA PROIECTULUI:  Vizită la Centrul de plasament, la alte grădiniţe din mediul rural;  Participarea la slujba Sf.Impărtăşanii la Biserica Sf.Mina;  Cu colindul la Primărie şi alte instituţii;  Ornamente pentru brad confecţionate împreună cu copiii de la Centrul de Educaţie Incluzivă Alba- Iulia;  Confecţionarea unor felicitări pentru copiii din centrele de plasament;  Colectarea unor jucării, seturi de jocuri pentru a fi donate copiilor de la alte grădiniţe;  Portofoliile copiilor;  CD cu poze;  Serbarea ,,Soseşte Moş Crăciun” SCRISOAREA DE INTENŢIE Dragi părinţi, In perioada 02.12.2014- 19.12.2014, vom derula proiectul ,,BUCURIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ!” cu subtemele: 1.CIZMULIŢA LUI MOŞ NICOLAE 2.COLINDE, COLINDE... 3.VINE, VINE MOŞ CRĂCIUN În acest scop, vă rog să discutaţi cu copiii dumneavoastră despre tradiţiile şi obiceiurile de iarnă , să ne ajutaţi cu materiale din care putem învăţa lucruri interesante: cărţi, imagini, vederi, reviste, obiecte pentru colindat, costume de colindat, etc. Vă anunţăm că acest proiect se va finaliza cu serbarea de Crăciun. Vă mulţumim, Educatoarea şi copiii
  23. 23. SCRISOARE DE INTENTIE CENTRUL DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ Stimată d-nă învăţătoare, In perioada 02.12.2014- 19.12.2014, vom derula proiectul ,,BUCURIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ!”. Vă invităm în această perioadă la grădiniţa noastră pentru a organiza o activitate practică, în care să confecţionăm ornamente de Crăciun pe care să le punem în bradul de Crăciun. Cu stimă, educatoarea grupei Licurici SCRISOARE DE INTENŢIE Stimată d-nă învăţătoare, In perioada 02.12.2014- 19.12.2014, vom derula proiectul ,,BUCURIA SĂRBĂTORILOR DE IARNĂ!”. Copiii cu suflet mare din grupa Licurici au dorit să dăruiască jucării şi seturi de jocuri copiilor din grădiniţa d-voastră.Vă rugăm să stabiliţi o zi potrivită a vă face o vizită în scopul socializării copiilor. Vă mulţumim! Cu stimă, educatoarea grupei Licurici Bibliografie:  Preda, V., (2005) – Metoda proiectelor la vârstele timpurii, Editura Miniped , Bucureşti  S.Breben, E. Gongea, Metode interactive de grup – ghid metodic -, editura Arves,2002  Proiecte Tematice Orientative - Smaranda Maria Cioflica – editura Tehno-Art 2007  M.E.C.T.Curriculum pentru învãţãmântul preşcolar-(3-6/7 ani), 2008;
  24. 24. BUNE PRACTICI IN TRANSFORMAREA RECICLABILELOR IN ARTĂ Prof.inv .preşcolar BORDOIU EUGENIA G.P.P.”JUNIOR”SLOBOZIA / IALOMITA In grădinită, principala preocupare a educatoarelor este stimularea creativitătii copiilor prin abordarea tematicilor diferite dar şi a materialelor variate . Arta este principala modalitate prin care se infăptuieşte relaţia estetică intre om şi natură,intre copil si educatoare,intre educatoare si părinti. Pentru a transmite copiilor ce este frumosul, pentru a asigura un mediu educaţional atractiv in functie de proiectele tematice derulate,educatoarele reuşesc să transforme deseori grădiniţa in adevărate galerii de artă, desfăşurând concursuri ,expoziţii ,centre tematice ,cu obiecte din materiale reciclabile,atât in timpul activităţilor pe domenii experenţiale cât şi in activitătile extraşcolare.. Astfel,in derularea acţiunilor ecologice ,in activitatea zilnică ,ajutaţi de părinţi şi educatoare ,copiii colecţionează materiale din natură ,biodegradabile,obiecte reciclabile,deşeuri variate.Abordând tematici diverse[Ziua Păsărilor,Ziua Pământului,etc.],sau in derularea proiectelor tematice”Toamna”,”Bucuriile iernii”,etc.se realizează daruri ,obiecte ,costume postere ,albume ,din :dopuri de plută,cofrage şi coji de ouă,flacoane de plastic,ambalaje de la dulciuri,fire melană ,textile,etc. Copiii descoperă utilităţi noi ,tehnici noi de lucru,munca in echipă,simţul practic şi estetic,gustul pentru artă,transformând totul, in mici opere de artă,alaturi de educatoare. Educatoarele ,realizează astfel o educaţie interactivă,cunoştinţele eco imbinându-se cu arta.Mânuţele iscusite,răbdarea şi fantezia copiilor,mesajele transmise prin arta lor,tuturor adulţilor,arată ce important este ABC-ul conduitei ecologice. Transformarea materialelor reciclabile in artă ,este parte a realizării cu succes a educaţiei estetice in grădiniţă, conturând personalitatea complexă a viitorului adult. Mediul educaţional in care se desfăşoară activitatea ,zilnic,devine atractiv pentru copii,dacă este gândit,dupa proiectele tematice propuse spre derulare.Astfel,am realizat permanent machete din reciclabile ,adaptând conţinuturile machetelor la continuturile şi obiectivele proiectelor derulate:”Primavara ,la bunici”,”Bucuriile iernii”,”Darurile Toamnei”,etc. Potenţialul creator al copiilor in timpul educaţiei timpurii este descoperit de educatoare ,astfel,reuşindu-se valorificarea pasiunii copilului ,in adevărate opere de artă. Se dezvoltă in timpul actiunilor extraşcolare deprinderi practice ,indemânare ,pasiune pentru frumos,se dezvoltă simturi şi abilitati estetice ,abilitatăti antreprenoriale.. In acţiunile ample derulate in mediul inconjurător ,cei mici reusesc să descopere noi materiale de lucru ,deseurile si reciclabilele fiind sursa de materiale cu ajutorul cărora copiii dau dimensiuni noi artei .
  25. 25. Educatoarele cultivă acum nu numai gustul pentru frumos şi inventivitatea dar si deprinderi ecologice ,conştientizandu-se rolul achiziţionării si colectării reciclabilelor:un mediu mai curat si sănătos.Fantezia copiilor este stimulată de cadre didactice ,realizandu-se machete ,pe teme diferite ,colaje,felicitari ,figurine ,obiecte decorative ,jucării . Prin derularea Programelor Internaţionale ECOSCOALA si LeAF,educatoarele abordează activitati extracurriculare variate,,cercetând si observând cu copiii mediul ,formând comportamente civice care să acţioneze in folosul naturii . Se formează atitudini eco,se corectează conduite ,se dezvoltă gustul pentru frumos prin realizarea de expozitii ,la Ziua Pamântului ,Ziua Păsărilor,Ziua Pădurii . Se identifică noi reguli de comportament ecologic in diverse situaţii ,sunt antrenati copiii in colectarea de materiale refolosibile,antrenând si părintii in aceste actiuni ,dar si intreaga comunitate locală .
  26. 26. Proiect de activitate Prof. înv.preşc.Lăscuş Elena Colegiul Naţional ,,Sabin Drăgoi’’Deva, Grădiniţa PN Grupa: mare Domeniul de cunoaştere: Om şi societate Tipul de activitate : consolidare de priceperi şi deprinderi Tema : »Săniuţa « Forma de realizare: decupare după contur şi lipire Scopul : *formativ: dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor de lipire *informativ: îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor ,despre utilizarea tehnicilor de lucru . *educativ: dezvoltarea simţului practic şi estetic. Obiective operationale : *cognitive O1 : să identifice, recunoască şi să denumeasca corect materialele şi ustensilele de lucru O2 : să execute corect exerciţiile de încălzire ale muschilor mici ai mâinilor O3 : să taie corect conturul trasat, deplasând hârtia în funcţie de forma conturului O4 : să respecte etapele de lucru (decupare si lipire) O5 : să precizeze corectitudinea produsului finit O6 : să evidentieze lucrările cele mai reuşite *afective O7 : să participe activ şi conştient la activitate *psiho-motorii O8 : să păstreze o pozitie corecta în timpul lucrului O9 : să lucreze îngrijit păstrand acuratetea lucrării Metode şi procedee :conversaţia ,explicaţia ,munca independentă ,exerciţiul Material didactic: foarfece ,fulgi, carton albastru , lipici, foi albe. Bibliografie : 1. Curriculum pentru învăţământul preşcolar 2008 2.Maria Petricica, Metodica predării activităţilor practice în grădiniţa de copii, EDP ,Bucuresti ,1970 3.Aurelia Ana ,Smaranda Cioflica ,Proiecte tematice orientative, Ed Tehno Art ,2003 Durata activitatii :25 minute
  27. 27. Nr. crt. Secvenţe instrucţionale Conţinutul activităţii Strategii didactice Evaluare 1 Introducerea în activitate a)moment organizatoric Amenajarea sălii de grupă. Asigurarea unor condiţii propice pentru desfăşurarea activităţii. Pregătirea materialelor de lucru. Conversaţia b)captarea atenţiei Se va realiza pritr-o surpriză şi aume telefonul primit de la zâna Iarnă . - Alo, alo... - Da, da... - Mă bucur să vă aud la telefon. - Sunteţi zâna Iarnă… - Da ,da, am să le spun copiilor. - O să vă sun imediat după activitate. - La revedere. Ştiţi dragi copiii cine m-a sunat la telefon ? (aştept răspus din partea copiilor în caz contrar le spun eu că ma sunat zâna Iarnă) A vrut să ştie dacă suteţi cuminţi şi răspudeţi frumos la activitate. 2 Anunţarea temei şi a obiectivelor Astăzi la activitatea practică vom decupa o sanie folosind ca tehnici de lucru decuparea şi lipirea pe hârtie. (fulgilor,sănie ) Conversaţia Evaluarea capacităţii copiilor de a asculta cu atenţie mesajul transmis 3 Prezentarea conţinutului şi dirijarea învăţării Se intuiesc materialele de lucru repartizate copiilor. Copiii au pe masă: hârtie albă, lipici, hârtie albastră, conturul unei săniuţe conturate pe hârtie albă ,farfurioare foarfece. Copiii trebuie să decupeze şi să lipească Explicaţia Evaluarea capacităţii de a intui materialele de lucru
  28. 28. conturul săniuţei pe hârtia albastră. Apoi să taie hârtia albă, în bucăţi mici, din care vor realiza fulgii de zăpadă. Educatoarea le va explica şi demonstra copiilor tehnica de lucru pe care o vor folosi pentru realizarea temei propuse. Educatoarea le va explica şi demonstra copiilor: -mai întâi vom decupa după contur sania iar după aceea vom lipi pe cartonul albastru . Pentru a lucra cât mai corect vom face câteva exerciţii de încălzirea a muşchilor mâinii. - Ninge, - Adunăm zăpada, - Facem bulgări de zăpadă, - Aruncăm cu ei. Demonstraţia 4 Desfăşurarea activităţii Educatoarea le va explica şi demonstra . Realizarea lucrărilor de către copii Pe parcursul lucrului educatoarea va supraveghea activitatea copiilor şi îi va îndruma dacă va fi cazul cu indicaţii suplimentare. Educatoarea trece pe la fiecare copil în parte şi îi ajută dacă este nevoie. Se va supraveghea şi poziţia corectă a copiilor în timpul lucrului. Analizarea lucrărilor realizate După ce au finalizat lucrările, vor fi aşezate pe tablou şi vor fi analizate atât de către educatoare cât şi de către copii. Se vor urmări: *acurateţe *corectitudine *grad de finalitate Educatoarea va aprecia pozitiv toate lucrările. Demonstraţia Exerciţiul Conversaţia Evaluarea capacităţii de a urmări cu atenţie modul de lucru Evaluarea capacităţii de a lucra corect folosind corect tehnicile de lucru Evaluarea capacităţii de autoevaluare
  29. 29. 5 Încheierea activităţii Educatoarea va suna pe Zâna Iarnă să-i spună cum au fost copiii. Îi apreciază şi le oferă recompense.Activitatea se va încheia cu ,,Săniuţa fuge‟‟. Conversaţia Proiect de activitate Prof. înv. preşc. Bara Livia Grădiniţa P.P. nr.12 Alba Iulia Nivelul II Tema anuală: ,, Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?” Subtema: ,, Obiceiuri străbune!” Domeniul experienţial: Om şi societate Tema zilei: ,,Podoabe pentru bradul de Crăciun” Mijloc de realizare: Activitate practică Tipul activităţii: consolidare de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi Forma de organizare: frontal, individual Obiectiv cadru: Consolidarea cunoştinţelor acumulate şi exersarea deprinderilor dobândite în contextul sărbătorilor de iarnă; Obiective operaţionale: - să denumească materialele şi să le utilizeze corect, mânuindu-le cu atenţie în vederea realizării temei propuse; - să execute şi să folosească corect tehnicile de lucru învăţate anterior; - să adopte o poziţie corectă la masa de lucru, conform indicaţiilor primite; - să aprecieze propriile rezultate dar şi ale colegilor. Strategia didactică: Metode şi procedee: conversaţia, Mâna oarbă, observaţia, explicaţia, exerciţiul, demonstraţia; Mijloace didactice: jetoane în formă de globuri, foarfece, aracet, carton colorat, vată, Forme de organizare: frontală, individuală Bibliografie: - Curriculum pentru învăţământul preşcolar (3-6/7 ani, ministerul educaţiei cercetării şi tineretului), 2008;
  30. 30. - Maria Calcii, Stela Cemortan - Dezvoltarea creativităţii la preşcolari., Editura Universitas, Chişinău, 2001. - Silvia Breben, Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga- Metode interactive de grup- ghid metodic, Ed. Arves, Piteşti, 2002. Eveniment didactic Conţinut ştiinţific Strategii didactice Evaluare Moment organizatoric -asigurarea condiţiile optime pentru realizarea activităţii; - pregătirea materialului didactic necesar pentru desfăşurarea activităţii. - organizarea grupei de copii conversaţia Observarea comportamentului iniţial- interesul Captarea atenţiei În sală îşi face apariţia un brad care este trist pentru că vin sărbătorile şi nu vrea nimeni să îl împodobească şi pe el, la fel ca si pe fraţii lui din parcuri. El îi roagă pe copii să îi pregătească şi lui podoabe pentru a arăta frumos şi vesel, la fel ca ceilalţi brăduţi. Înainte de începerea activităţii, copiii îi cântă cântecul „Brăduleţ, brăduţ, drăguţ”, după care se aşează la centrul artă pentru a observa ce anume urmează să realizeze. Surpriza Conversaţia Explicaţia Orală , frontală Anunţarea temei şi a obiectivelor Copiii sunt anunţaţi de tema activităţii şi anume realizarea unor podoabe pentru bradul de Crăciun. Conversaţia Explicaţia Observarea comportamentului non-verbal Frontal Prezentarea conţinutului şi dirijarea învăţării După ce copiii au fost de acord ca să îl ajute pe brăduţ, educatoarea îi roagă pe copii să observe ce materiale au pe măsuţă. Folosind tehnica „Mâna oarbă” copiii vor fi împărţiţi în trei grupe pentru a Conversaţia Mâna oarbă Observarea comportamentului de cooperare şi de relaţionare; Aprecieri pozitive ale răspunsurilor,
  31. 31. realiza podoabele. După ce se vor aşeza la măsuţe, voi purta o scurtă discută discuţie cu copiii despre instrumentele de lucru pe care le vor folosi, realizându-se intuirea materialelor. Înainte de începerea lucrului pe echipe, voi executa un joc de încălzirea muşchilor mici ai mâinilor. Batem palmele cu zor/ Batem palmele cu spor /1,2-1,2/ Faceţi toţi la fel ca noi!/Pe mânute ne spălăm,?/Curat noi ca să lucrăm. 1,2/1,2/ Faceţi toţi la fel ca noi!/La pian acum cântam, /Linişte!S a ascultăm! După încălzirea mâinilor voi trece pe la fiecare grupă şi voi explica modul de realizare al sarcinilor: Grupa globurilor: unde fiecare copil va decupa şi asambla elementele primite pentru a realiza ghirlande pentru pomul de Crăciun. Grupa fulgilor: copiii vor trebui să aplice aracet şi să decoreze globurile primite, cu diferite materiale pe care le au la dispoziţie. Grupa îngeraşilor: copiii realizează decoraţiuni în formă de moş Crăciun, folosind suluri de hârtie igienică, pe care trebuie să le coloreze şi apoi să aplice aracet, vata şi alte elemente necesare realizării lucrării. Copiii vor fi supravegheaţi, îndrumaţi şi ajutaţi doar când este cazul. Voi interveni cu explicaţii suplimentare acolo unde este nevoie, sugerând copiilor Explicaţia Exerciţiul
  32. 32. diverse soluţii. Evaluarea activităţii Echipele trec pe la cele trei grupe pentru a examina lucrările executate şi se vor face aprecieri, fiind evidenţiat efortul individual şi colectiv. Ornamentele realizate vor fi aranjate pe brăduţ începând de la vârf până jos în timp ce vom cânta şi dansa în jurul bradului cântecul „Brăduţul”. (Un brăduţ mititel/ Astăzi am primit/ L-am privit şi apoi l-am împodobit/ Globuri mici, şi mai mari /Pe crenguţe-am pus. Lumanări, jucării şi o steluţă sus./ Brăduţule, prietene/ Tu înveseleşti sărbătorile/ Cetina ta, strălucirea ta/ Când le privesc, / Îmi tresare inima. /Tu din munţi ai venit /Şi te-aş întreba: / -Nu cumva îţi este dor de pădurea ta? / Dar nu eşti singurel/ Şi eu îţi şoptesc. / Eşti prietenul meu şi eu te iubesc/ Brăduţule, prietene/ Tu înveseleşti sărbatorile / Cetina ta, strălucirea ta /Când le privesc îmi tresare inima.) Exerciţiul Turul galeriei Aprecieri în spirit critic şi autocritic; Aprecieri verbale privind participarea fiecărui copil, asupra modului de desfăşurare a activităţii Încheierea activităţii Ca recompensă copiii îşi păstrează ecusoanele primite cu însemne specifice sărbătorii de Crăciun şi sunt răsplătiţi cu dulciuri din partea brăduţului pentru că l- au ajutat. Conversaţia Recompensarea tuturor.
  33. 33. “ DESENUL INFANTIL - ŞI EU ŞTIU SĂ “SCRIU” Prof. înv. preşc. MUREŞAN DOINA MARIA Grădiniţa P.P. nr.12 Alba Iulia În octombrie 2012 am făcut cunoştinţă cu filozofia abordării Reggio Emilia, precum şi cu grădiniţele Reggio, din Italia cu ocazia participării la cursul de formare “Noi abordări ale educaţiei timpurii în grădiniţe”. În filozofia Reggio i se recunoaşte individualitatea fiecărui copil, modul propriu de a descoperi lumea şi de a se exprima, pune accent pe ceea ce copilul reuşeşte să facă după ce a parcurs un pas în învăţare, cum foloseşte informaţia, cum o leagă de eperienţa anterioară, ce noi conexiuni se formează. Jocul este văzut ca fiind principalul mod în care copiii învaţă şi înţeleg mediul înconjurător. Sistemul Reggio Emilia orientează către colaborare între copii, între copii şi educatoare, şi un lucru important, între părinţi şi educatoare. Multe din aceste elemente le-am preluat şi eu, pentru că am descoperit o creştere a interesului copiilor pentru învăţare şi în grupa mea îmi doresc copii cu un profil dinamic, activi, copii care pun întrebări, iau atitudine şi au iniţiativă, copii cu puncte de vedere personale şi convinşi că pot. O să prezint în acest material o eperienţă inedită, avută cu preşcolarii grupei mici, “Voiniceii”, de la Grădiniţa P.P. nr.12 Alba Iulia, „ŞI EU ŞTIU SĂ “SCRIU” – desenul la 3 – 4 ani. Domeniul desenului este abordat cu dezinvoltură oferindu-i copilului posibilitatea de a trăi satisfacţia. Există la preşcolari o trebuinţă de exprimare creativă întreţinută de condiţiile de viaţă sau solicitată de mediul social-creativ, de multe ori ca o compensare a mediului mai puţin ancorat în solicitări artistice. Această trebuinţă creativă este legată de constituirea sinelui în jurul vârstei de 4-5 ani. Este dorinţa de identitate manifestată, însoţită de trebuinţe afective, opoziţie, conflicte legate de existenţa şi poziţia afectivă a copilului în familie. Copilul doreşte să fie apreciat, lăudat, admirat pentru creaţiile sale. Artele plastice îl interesează mult pe copilul preşcolar. Îi place să combine culori vii, uneori ţipătoare, să încarce bine pensula şi să traseze trasee largi. Amestecul obţinut îi sugerează teme, imagini cu rezonanţă afectivă, soluţii de redare pe hârtie a formelor. Desenul contribuie la dezvoltarea încrederii în sine şi are un rol important în cunoaşterea obiectelor, a realităţii şi în educaţia estetică. Copiii doresc mai curând să deseneze sau să picteze ceea ce vor ei decât să li se impună o temă anume. În această manieră ei ordonează lumea în care trăiesc şi sunt mult mai dispuşi să coopereze cu educatoarea, cu colegii de grupă. Când copiii desenează liber şi fără nici o indicaţie, ei exprimă o parte din propria lor personalitate, îşi eliberează propriile lor sentimente şi atitudini care ar fi putut fi inhibate şi ascunse. Sistematizarea stadiilor desenului infantil, devenită clasică, îi aparţine lui G.H. Luquet (1927). Conform acestei sistematizări, evoluţia desenului infantil se caracterizează printr-un efort relativ îndelungat
  34. 34. şi constant al copilului de a reda cât mai realist obiectele din lumea înconjurătoare. Luquet indică următoarele stadii în evoluţia desenului infantil: a. faza mâzgăliturilor copilul descoperă întâmplător (după vârsta de 1 an), manipulând un instrument (de scris, beţişor), că acesta lasă urme pe o suprafaţă (aptå pentru trasare); este vorba de un act pur motric. b. realismul fortuit (întâmplător): începe între doi şi trei ani, spre sfârşitul fazei mâzgălelii. Trasând, fără intenţia de a reprezenta ceva, copilul descoperă din întâmplare, o asemănare formală între linia sa şi un obiect. (Această asemănare nu este obiectivă, nu e nevoie ca ea să existe în realitate). Retrospectiv, copilul numeşte traseul său, după acel obiect. c. realismul nereuşit (neizbutit/manquée): debutează între trei şi patru ani. Apare o „defazare“ între intenţiile copilului şi capacităţile sale grafo-motrice şi de reprezentare. Elementele desenului apar juxtapuse datorită unei incapacităţi sintetice. d . realismul intelectual: începe în jurul vârstei de 4 ani şi se manifestă până la 10-12 ani. Copilul desenează obiectul, nu cum se vede acesta, ci pe baza a ceea ce ştie despre acest obiect. Se manifestå: fenomenul de transparenţă (elementele dinăuntru sunt reprezentate simultan cu elementele exterioare de exemplu, copilul deseneazå faţada casei, dar şi mobilierul dinăuntru; profilul unei fiinţe are doi ochi, deşi în mod obiectiv nu se vede decât unul – copilul însă ştie că acea fiinţă are doi ochi); fenomenul de aplecare/culcare/orizontalizare (de exemplu, pomii aflaţi de-o parte şi de alta a unei alei sunt desenaţi culcat, în acelaţi plan orizontal cu aleea). Se observă: utilizarea detaliului reprezentativ; acumularea de detalii; utilizarea simultană a mai multor perspective. e. realismul vizual: apare în jurul vârstei de 7-8 ani şi se instalează în mod dominant pe la 9-10 ani, uneori mai târziu (12 ani). Copilul descoperă perspective şi elimină schemele grafice anterioare (transparenţă, orizontalizare, aglomerare de detalii, simultaneitatea punctelor de vedere). El desenează obiectul aşa cum îl vede. Mă voi referi în acest material la perioada de 3 – 4 ani, realismul nereuşit. În cursul celui de-al treilea an apare la copil desenul propriu zis. Copilul realizează un traseu grafic căruia îi atribuie o identitate, un nume; această conduită reprezintă debutul intenţiei de a reprezenta un obiect. Este vorba de ceea ce G.Luquet numeşte realismul fortuit. Între trei ani şi jumătate şi patru ani începe să înţeleagă noţiunea de a reproduce un model, de a respecta o asemănare. În termenii lui Luquet, la această vârstă el achiziţionează o “capacitate grafică totală“, care înseamnă existenţa intenţiei, a execuţiei şi a interpretării corespunzătoare intenţiei. Ultima subetapă a realismului fortuit, fază ce face tranziţia spre următorul stadiu important, este ceea ce Luquet numeşte realism nereuşit (réalisme manquée). Le-am dat copiilor să reprezinte grafic: numele, teama, frica, bucuria, şi spre surprinderea mea atunci când le-am spus ce au de lucru nimeni nu mi-a adresat nici o întrebare şi toţi s-au apucat de lucru! Au început să deseneze fără a se uita în jur la ceilalţi colegi, iar atunci când au teminat fiecare mi-a explicat ce au lucrat “fără ajutorul meu” . Am fost foarte impresionată de lucrările lor, a fost o experienţă plăcută şi în
  35. 35. urma căreia m-am gândit să experimentez tema “ŞI EU ŞTIU SĂ “SCRIU”. Am explorat această temă „ŞI EU ŞTIU SĂ „SCRIU”, prin trei subteme:1. Reprezentarea lumii înconjurătoare - Hai la joacă afară!, Grădiniţa mea; 2. Reprezentarea figurii umane – Educatoarea mea, Familia mea, Mama; 3. Reprezentare sentimente – Bucurie, Tristeţe, Frică. Desenul copilului preşcolar constituie un mijloc de perfecţionare a activităţii mentale prin procesele intelectuale şi puse în acţiune, prin exerciţiul de observaţie, analiză şi sinteză realizat. Acesta privit ca limbaj, ca mijloc de comunicare prin intermediul formelor şi culorilor ne dezvăluie lumea sa interioară, interesele sale, orizontul său de cunoaştere, raporturile sale cu realitatea înconjurătoare. Ne dezvăluie modul particular în care se reflectă lumea în mintea copilului, ecourile subiective ale acestei lumi. Desenul devine un mijloc de cunoaştere a copilului, de integrare a sa în mediu. Activităţile artistico-plastice am încercat să le dirijez cu tact lăsându-i copilului sentimentul unei depline libertăţi, o activitate individualizată cu grijă, stimulând în fiecare copil resursele sale proprii, o activitate diversă şi bogată, în care fiecare să-şi regăsească lumea cu preocupările ei, doresc să cred că specificul activităţior artistico-plastice acesta ar trebui să fie. Copiilor le place mult să “scrie”, să deseneze, şi atunci când termină desenul aşteaptă cu nerăbdare să-mi explice ce au desenat. Am învăţat, că, deşi sunt doar de 3 – 4 ani pot să deseneze liber fără să le dau eu un contur în care să coloreze. Afişarea desenelor a avut un impact deosebit asupra părinţilor. Mulţi dintre ei doreau să le ducă acasă, le-au făcut poză şi citeau cu interes ceea ce am scris pe desene (explicaţiile copiilor). Prin activităţile pe care le desfăşor cu preşcolarii din grupa “Voiniceii” am ca obiectiv stimularea creativităţii, a stimei de sine şi a mentalităţii învingătoare. De mici trebuie să ştie că pot reuşi orice dacă îşi propun, prin curaj, încredere în sine şi disciplină. BIBLIOGRFIE:  Enăchescu C., (1973), Elemente de psihologie proiectivă, Editura Ştiinţificå, Bucureşti;  Piaget J., Inhelder B., Psihologia copilului, E.D.P., Bucureşti  Roco Mihaela, (1979), „Creativitatea individuală şi de grup – studii experimentale”, Ed. Academiei Române, Bucureşti.
  36. 36. 1. REPREZENTREA LUMII ÎNCONJURĂTOARE - HAI LA JOACĂ AFARĂ! GRĂDINIŢA MEA 2. REPREZENTAREA FIGURII UMANE - EDUCATOAREA MEA!
  37. 37. FAMILIA MEA MAMA 3. REPREZENTARE SENTIMENTE – BUCURIE, TRISTEŢE, FRICĂ
  38. 38. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ Prof. IGNAT EUGENIA GRĂDINIŢA P.P. NR.12 ALBA IULIA Grupa:MARE Tema anuală: „Când, cum şi de ce se întâmplă?” Tema proiectului: « Iarnă, iarnă eşti frumoasă ! » Tema activităţii: „Hai la joacă afară !” Domenii experienţiale: DŞ / DEC Categorii de activitate: cunoaşterea mediului / educaţie plastică Forma de realizare: activitate integrată Tipul activităţii: evaluare Forme de organizare : frontal, în grupuri mici, individual. Obiectiv cadru: verificarea şi consolidarea cunoştinţelor referitoare la anotimpul iarna şi jocurile copiilor iarna; stimularea curiozităţii pentru investigarea acestora şi perfecţionarea capacităţii de a stabili legături între însuşirile caracteristice ale unui anumit anotimp; consolidarea deprinderii de a desena conform cerinţei; dezvolarea gustului estetic, a imaginaţiei, creativităţii şi îndemânării. Obiective operaţionale :  Să descrie imaginile cu ajutorul întrebărilor educatoarei;  Să comunice impresii pe baza imaginilor citite ;  Să alcătuiască o povestioară scurtă pe baza lucrărilor plastice realizate;  Să discute cu coechipierii atât pentru compoziţia plastică, dar şi pentru alcătuirea micii povestiri;  Să realizeze o compoziţie plastică cu subiect dat, prin desen,(colorare);  Să mânuiască materialele puse la dispoziţie;  Să ia parte la activităţile de învăţare în grup, sugerând ce este de făcut mai departe într-o acţiune;  Să-şi exprime propriile opinii, emoţii, sentimente şi atitudini;  Să treacă cu uşurinţă de la statutul de ascultător la cel de povestitor;  Să respecte regulile şi sarcinile date; Strategii didactice : a) Metode şi procedee: conversaţia, povestirea, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, Posterul. b) Mijloace didactice:  Foi xerox A3, creioane colorate, carioca, ecusoane, stimulente c) Metode de evaluare:
  39. 39.  Evaluare orală,  Evaluare practic – aplicativă SCENARIUL ZILEI I.SALUTUL Când toţi copiii au sosit, cu zâmbetul pe buze, cu privirea curioasă, vor intra în sala de grupă cântând cântecul ,,Săniuţa fuge ”(tranziţii).Apoi se vor opri în locul destinat Întâlnirii de dimineaţă în semicerc. Copiii sunt invitaţi să se aşeze în semicerc şi împreună cu educatoarea se vor saluta între ei. II.NOUTATEA ZILEI Educatoarea va îndrepta atenţia copiilor spre Centrul tematic, unde sunt materiale despre iarnă: jocurile copiilor iarna şi harta proiectului. III.PREZENŢA Se realizează prezenţa copiilor cu ajutorul catalogului zilei, se precizează numărul copiilor prezenţi şi numărul copiilor absenţi. IV.ÎMPĂRTĂŞIREA CU CEILALŢI Un copil va povesti cum şi-a pertecut sfârşitul de săptămână la munte, iar ceilalţi vor asculta cu atenţie, apoi dacă vor dori vor pune întrebări şi vor comenta pe scurt. V.CALENDARUL NATURII Copiii denumesc ziua săptămânii, data, luna şi anul, iar educatoarea indică jetonul pe care este scrisă denumirea acestora.În continuare, copiii sunt îndemnaţi să spună ce au obsevat ei dimineaţă când au veni la grădiniţă pentru a stabili cum este vremea şi cum ne îmbrăcăm în acest anotimp. VI.MESAJUL ZILEI “Ne place iarna, hai la joacă afară !” VII.ACTIVITATEA DE GRUP Educatoarea anunţă tema de discuţie : « Bucuriile iernii » şi cere copiilor să spună de ce le place iarna. Chiar dacă este friguroasă iarna e frumoasă! Întrebări posibile: “De ce ne place iarna?” “Ce jocuri de iarnă cunoaştem?” “Care dintre jocurile de iarnă ne plac cel mai mult?” “De ce?” VIII.TRANZIŢIA “Săniuţa fuge!”
  40. 40. La centrele de interes copiii vor realiza o carte de colorat « Jocurile copiilor iarna », vor construi o trambulină pentru schiori şi se vor juca « De-a iarna ». ACTIVITĂŢI LIBER ALESE – ALA 1. ALFABETIZARE - „Carte de colorat – Jocurile copiilor iarna” să realizeze o carte de colorat; să coloreze imaginile din carte; să realizeze coperta cărţii; să-şi cultive calităţi de voinţă şi caracter cum sunt: iniţiativa, perseverenţa, hărnicia, spiritul de cooperare cu alţi copii; 2. JOC DE ROL - „De-a iarna” să realizeze mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la conţinuturi literare despre iarnă , cunoscute; să utilizeze vorbirea dialogată, intonaţia, nuanţarea vocii, mimica şi gestica, cu sprijinul educatoarei; 3. CONSTRUCŢII - „Trambulina schiorilor” să redea cu ajutorul construcţiei modele apropiate de realitatea înconjurătoare în plan tridimensional; să construiască modele originale; Să descrie verbal modelele create; să colaboreze cu partenerii de joc. După desfăşurarea activităţilor pe centre de interes, copiii vor observa o planşă « Bucuriile iernii » şi vor realiza tablouri cu jocurile copiilor iarna. Bibliografie :  „Curriculum pentru educaţia timpuri a copiilor de la 3 la 6/7 ani”, MECT, 2008  Laurenţia Culea, coord., 2008, „Activitatea integrată din grădiniţă”, Didactica Publishing House, Bucureşti,  S. Breben, E. Gongea, 2007, „Metode interactive de grup – îndrumător metodic”,
  41. 41. SECVENŢA DIDACTICĂ CONŢINUT ŞTIINŢIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUAR E METODEE ŞI PROCEDEE MIJLOACE DIDACTICE FORME DE ORGANI ZARE INDICATO RI 1. Momentul organizatoric Crearea condiţiilor necesare bunei desfăşurări a activiţăţii: - aranjarea mobilierului în patru centre de interes - aranjarea materialului didactic pe măsuţe - introducerea copiilor în linişte în sala de grupă Frontală 2. Captarea atenţiei Se face printr-o ghicitoare: Totu-i îngheţat în drum, Florile-s pe geam acum, În sobă focul trosneşte, Spune, ce anotimp este? (Iarna) conversaţia Frontală Manifestă interes şi atenţie 3. Anunţarea temei şi a obiectivelor - Am adus o planşă. Ce vedeţi? - Astăzi vom observa cu atenţie această imagine de iarnă iar voi va trebui să fiţi foarte atenţi ca să aflaţi mai multe despre jocurile copiilor iarna, „Hai la joacă afară!”. Comunicarea obiectivelor într- un limbaj adecvat vârstei. observaţia Frontală Identifică corect 4. Prezentarea conţinutului şi dirijarea învăţării prin Pentru a-i familiariza pe copii cu elementele principale din tablou, activitatea poate începe cu o întrebare orientativă : Explicaţia Planşă Frontală Pe grupe Manifestă interes şi observă, analizează
  42. 42. abordarea integrată a conţinuturilor «Ce vedeţi în acest tablou ? ». Se lasă copiilor libertatea de a identifica elementele din tablou (pomi, case, copii, patinoar, oameni de zăpadă, derdeluş). După această enumerare liberă se trece la intuirea dirijată - la analiză şi descriere. Conversaţia planşa cu jocurile copiilor iarna 5. Obţinerea performanţei După sinteza parţială se face sinteza finală printr-o scurtă povestire : « E iarnă. Totul în jur este acoperit de zăpadă. Copiii au ieşit la joacă. Unii patinează iar alţii se dau cu sania şi schiurile pe derdeluş. Toată lumea este fericită iar pe derdeluş răsună glasul gingaş şi vesel al copiilor». Astăzi ne vom împărţi în patru grupe şi vom lucra tablouri « Hai la joacă afară!». -Ce aţi primit pe măsuţe? - Pe fiecare măsuţă sunt aşezate jetoane la fel ca ecusoanele voastre din piept. Fiecare copil se va aşeza la măsuţa care are jetonul asemănător cu ecusonul vostru. Conversaţia Explicaţia Povestirea Exerciţiul Foi xerox A 3, jetoane ecusoane, suporturi cu creioane colorate, cutii cu carioca Pe grupe VII.Exerciţii de Încălzire a muşchilor mici ai mâinii Mâna lebădă o fac, Care dă mereu din cap. Lebedele-n jur privesc, Mâinile eu le rotesc. Bate vântul ne-ncetat Exerciţiul
  43. 43. Degetele le-am mişcat; Spre stânga sau dreapta mea, Ca să putem lucra.” 6. Asigurarea retenţiei şi a transferului Se face intuirea rapidă a materialelor de pe măsuţe şi explicarea modului de lucru prin trasarea sarcinilor: Fiecare grupă a primit o foaie A3 pe care trebuie să desenaţi un tablou. După ce aţi realizat tabloul trebuie să povestiţi ce conţine tabloul pe care l-aţi realizat. Grupa schiorilor: desenează şi colorează jocuri de iarnă desfăşurate pe pârtie. Grupa patinatorilor: desenează alte jocuri sau bucurii desfăşurate pe patinoar. Grupa brăduţilor: desenează un tablou cu aspecte de iarna, jocuri si bucurii. Grupa oamenilor de zăpadă: desenează jocuri şi surprize ale iernii. Exerciţiul, Conversaţia Posterul Foi xerox A 3, jetoane ecusoane, suporturi cu creioane colorate, cutii cu carioca Pe centre, pe grupe Realizarea sarcinii de la fiecare centru 7. Evaluarea performanţei Afişarea tablourilor pe tabla magnetică şi expunerea pe rând a scurtelor povestioare de către un membru al echipei ales de fiecare grup de lucru. Conversaţia Povestirea Turul galeriei Tabla magnetică 8. Încheierea activităţii Educatoarea face aprecieri asupra modului în care au participat copiii la activitate şi Conversaţia Stimulente Individual Evaluare orală
  44. 44. PROIECT DE LECŢIE Prof. CIRA MARIA Şcoala Gimnazială Romuli CLASA: a III-a DISCIPLINA: Abilităţi practice TEMA LECŢIEI: ,,Tablou de primăvară” TIPUL LECŢIEI: Formare de priceperi şi deprinderi DURATA: 50 minute. Obiective specifice: - informativ – formarea priceperilor şi deprinderilor de a realiza un ,,Tablou de primăvară” utilizând diverse materiale (hârtie, panglică, şabloane, lipici); - formativ – dezvoltarea unor procese psihice precum: memoria, gândirea, atenţia, voinţa, imaginaţia; - educativ – educarea unor trăsături pozitive de caracter: independenţă, perseverenţă, spirit de colaborare şi iniţiativă. Obiective operaţionale: Cognitive: - să realizeze corect tema propusă folosind diferite tehnici (quilling, origami, tehnica colajului) şi materiale (hârtie albă, colorată, panglică cu floricele, şabloane); - să respecte etapele de lucru cerute de tehnica aleasă; - să răspundă corect la întrebările adresate de învăţătoare pe baza cunoştinţelor anterioare; - să realizeze corect paginaţia lucrării respectând şi dimensiunea elementelor regăsite; - să identifice corect culorile predominante ale acestui anotimp pe baza observării materialelor pregătite. Psihomotrice: OM1- să-şi dirijeze efortul oculomotor spre centrul de interes vizat de învăţătoare; OM2- să-şi reprime tendinţa de a efectua mişcări inutile pe parcursul desfăşurării lecţiei. OM3- să adopte o poziţie corectă la masa de lucru; Afective: oferă stimulente.
  45. 45. OA1- să analizeze obiectiv lucrările colegilor, dar şi pe cele proprii; OA2- să-şi exprime dorinţa de a confecţiona cât mai multe lucrări pentru cei dragi. STRATEGIA DIDACTICĂ: a) Metode şi procedee: M1 - exerciţiul M2- conversaţia M3- explicaţia M4- demonstraţia M5- turul galeriei b) Mijloace şi materiale didactice: m1 – hârtie albă m2- hârtie colorată m3- lipici m4- hârtie tăiată fâşii m5- panglică cu floricele c) Forme de organizare: F1- frontală F2- individuală d) Tipuri de învăţare: Î1 - operaţională Î2 - receptiv-reproductivă Î3 – creatoare Sistem de evaluare: a) Metode de evaluare: Me1 - observare curentă Me2- chestionare orală Me3- probă practică b) Forme de evaluare: Fe1- evaluare curentă Etapele lecţiei Activitatea învăţătoarei Activitatea elevilor a) b) a) b) Moment organizatoric Se asigură condiţiile necesare optimei desfăşurări a lecţiei: pregătirea materialului didactic necesar. Elevii se pregătesc pentru ora de abilităţi practice. M2 M3 m1 m2 m3 m4 m5 Me1 Fe1
  46. 46. Activitate introductivă Le voi adresa elevilor câteva întrebări: -Ce materiale aveţi pe bănci? -Ce credeţi că vom confecţiona cu aceste materiale? -Care sunt semnele acestui anotimp? -Ce anotimp va sosi în scurt timp? Elevii răspund întrebărilor adresate. ... hârtie colorată, fâşii de hârtie, floricele decupate. ... o lucrare de primăvară. ...apariţia primelor flori, încălzirea timpului, activităţile din livadă, de pe câmp ... ... vara. M2 M3 m1 m2 m3 m4 Me1 Me2 Fe1 Anunţarea temei şi a obiectivelor Le spun elevilor că vom realiza un ,,Tablou de primăvară” utilizând tehnica quilling şi origami, a colajului. Elevii ascultă precizările învăţătoarei referitoare la tema lecţiei. M2 M3 m1 m2 m3 m4 Me1 Fe1 Prezentarea modelului Le voi arăta modelul. Le cer să observe elementele regăsite (flori, iarbă, fluturi), culorile folosite, modul în care sunt aşezate elementele. Precizez că pot realiza ce model doresc ei, chiar şi mai multe modele dacă timpul le permite. Observă modelul adus de învăţătoare. M2 M3 M4 m1 m2 m3 m4 Me1 Me2 Fe1 Demonstra- rea tehnicii de lucru Le voi explica modul de lucru, ce hârtie pot folosi pentru şablon sau pentru realizarea florilor, cum trebuie tăiată / rulată aceasta pentru a obţine forma dorită, cum lipim florile pe şablon. Le cer să observe şi cum Elevii sunt atenţi la explicarea modului de lucru. Ascultă indicaţiile M2 M3 m1 m2 m3 Me1 Me2
  47. 47. trebuie făcuţi fluturii, iarba, cum se decupează şi se lipesc celelalte flori, frunzele. date de învăţătoare. M4 m4 Fe1 Realizarea independentă a temei Le spun elevilor să se gândească cu atenţie ce vor realiza, cum vor împărţi farfuria de carton, să aibă grijă cum lucrează, apoi îi voi lăsa să lucreze. Voi supraveghea modul de lucru al elevilor. Voi ajuta elevii la asamblarea florilor, la conturarea unor elemente. Elevii realizează tema dată. M1 M2 M3 M4 m1 m2 m3 m4 Me1 Me2 Me3 Fe1 Obţinerea performan- ţelor Le voi adresa elevilor câteva întrebări: ce lucrare am realizat, cu ce materiale, care sunt semnele anotimpului primăvara, dar acţiunile specifice acestui anotimp. Elevii numiţi vor răspunde la întrebările adresate. M2 M3 m1 m2 m3 m4 Me1 Me2 Fe1 Analiza şi evaluarea lucrărilor Voi cere elevilor să treacă pe la celelalte băncuţe pentru a observa modul în care au lucrat colegii lor. Le cer să identifice persoana care a lucrat cel mai frumos, mai îngrijit. Elevii trec pe la celelalte bănci, apoi îşi analizează lucrările proprii, dar şi pe cele ale colegilor. M2 M3 M5 m1 m2 Me1 Me2 Fe1 Încheierea lecţiei Le cer elevilor să-şi adune toate materialele şi să se pregătească pentru a pleca acasă. Elevii răspund solicitărilor. M2 M3 m1 m2 m3 m4 Me1 Fe1
  48. 48. PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATA Prof. înv. preşc. NEAMŢU ALEXANDRA Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 12 Alba Iulia GRUPA: MIJLOCIE – GR. ZAMBILELOR DOMENIUL ESTETIC SI CREATIV: Activitate practică TEMA: « Cum este / a fost şi va fi pe pământ? » SUBTEMA: “Călătorii de-a lungul vremii!” TEMA: „Cu ce calatorim? ” TIPUL ACTIVITATII: activitate de fixare, consolidare si relaxare SCOPUL: - sistematizarea şi consolidarea cunoştinţelor despre mijloacele de transport ; - Exersarea capacităţii de observare ; - Dezvoltarea gândirii divergente ; - Stimularea interacţiunii între copii ; - consolidarea deprinderii de folosi materialele reciclabile puse la dispoziţie de a confecţiona un mijloc de transport, dezvolarea gustului estetic, a imaginatiei, creativitatii si indemanarii. DOMENIUL ESTETIC SI CREATIV:  Să prezinte materialele utilizate in cadrul activitatii practice;  Să realizeze tema utilizând corect tehnicile de lucru;  Să colaboreze în cadrul grupului pentru rezolvarea sarcinilor. MATERIAL DIDACTIC:  Diferite materiale reciclabile adunate în timp, aduce de copii;  Jetoane cu diferite mijloace de transport;  Insigne pentru fiecare grup, cu simboluri diferenţiate (maşini de diferite culori) ;  Acuarele, aracet si beţişoare, pensule, apa, carioca, creioane colorate, etc ;  METODE SI PROCEDEE: observarea, conversaţia, povestirea, explicaţia, exerciţiul, lucrul în grup şi individual, turul galeriei; BIBLIOGRAFIE :  Programa activitaţilor instructiv-educative ;  Revista Invăţămantului Preşcolar, nr.2/2007
  49. 49.  Breben S., Gongea E., Ruiu G.,Fulga M. Ghid metodic « Metode interactive de grup ».  Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru învăţământul preşcolar, nivel 3-5 ani, G. Toma, D. Petre, M. Ristoiu, M. Anghel ; Ed. Delta Cart Educational,  Suport de curs, Program de formare, « Noi abordări ale educaţiei timpurii în grădiniţă ». SCENARIUL ZILEI În cadrul întâlnirii de dimineată, educatoarea va adresa salutul: „Bună dimineata, Zambiluţelor!” copiii vor răspunde la salut iar apoi, formând perechi, se vor adresa unul altuia folosind nume de maşini: ex.„- Bună dimineata!”. În continuare copiii vor recita poezia “Buna dimineata” executând miscarile sugerate de textul poeziei, iar apoi vor completa “Calendarul naturii”. Educatoarea va initia o discutie cu copiii referitoare la plimbarea de săptamâna trecută si vor răspunde apoi la întrebarea educatoarei „Oare cu ce călătorim?” Noutatea (tema) zilei va fi adusa de agentul de circulaţie din colţul străyii, din faţa scolii vecine, care le va da copiilor anumite sfaturi , de care trebuie să ţină cont. Educatoarea le precizeaza copiilor vor trebui să extragă câte-un jeton din plicul trimis de agentul de poliţie şi în funcţie de jetonul ales se vor aşeza la centrele de activitate, unde vor găsi diverse materiale pentru ce avem nevoie să afle cu ce au călătorit bunicii noştri şi cu ce călatoresc ei si va preciza sarcinile de lucru pentru fiecare sector. La sectorul Joc manipulativ, copiii se vor juca cu Puzzle cu maşini din diferite materiale şi vor observa componentele asamblării unei maşini. La sectorul Bibliotecă, copiii vor dispune de mai multe enciclopedii, în care sunt tot felul de povesti despre modul cum au aparut mijloacele de transpot si până în zilele noastre. La sectorul Artă, copiii vor desena maşina preferată, folosindu-se de model şi diferite tehnici de lucru. După realizarea sarcinilor în fiecare sector, prin tranzitie se va face trecerea spre activitatea pe domenii experientiale. Aici, în cadrul pregătirii pentru călătorie copiii vor îndeplini sarcini cu caracter de limbaj şi practic. În cadrul programului distractiv, copiii se vor juca jocul „Concurs de maşini pe pistă”. Cu ajutorul masinilor confecţionate de ei, vor face un concurs şi vom vedea care maşina va iesi învingătoare. MOMENTELE ACTIVITĂŢII ACTIVITATEA EDUCATOAREI ACTIVITATEA COPIILOR METODE ŞI PROCEDEE I. Moment organizatoric iniţial - organizarea sălii de grupă pentru desfăşurarea eficientă a activităţii: aranjarea mobilie- rului şi a materialelor, aerisirea sălii etc. - Îşi coordonează comportamentul în funcţie de situaţia dată. Explicaţia
  50. 50. - copiii venind de la baie vor recita o strofă dintr-o poezie cunoscută si se asază pe amfiteatru: „ Un’, doi, un’ doi... Hai în autobuz cu noi, Un’, doi, un’ doi... Să vezi ce vedem şi noi...” II. Captarea atenţiei Educatoarea propune copii-lor să fie atenţi la ce le va spune: « Vă anunţ cu bucurie Că azi vom face o călatorie, Cu masini, de tot felul Pe care le vom asambla, Ne vom juca, ne vom distra Dar, sigur vom şi învăţa« Copiii sunt atenţi la cerinţele educatoarei Conversatia Exerciţiul III. Anunţarea subiectului și a obiectivelor Cu ajutorul materialelor trimise de agentul de poliţie, mai de dimineaţă, ne vom juca şi ne vom distra. În funcţie de jetoanele pe care le aveţi în piept vă veţi aşeza la mesele corespunză-toare. - Ascultă constient. Expunerea IV. Dirijarea învăţării La centru artă, copiii care au în piept maşina roşie vor trebui să confecţioneze maşini din diferite materiale reciclabile. La masa de lumină, copiii vor avea modele de maşini de culori diferite. În funcţie de culoarea maşinii vor alege mărgele de aceeaşi culoare şi vor aşeza mărgelele pe masă, redând conturul maşinii. La centrul ştiinţă, copiii vor avea pe o coală de hârtie conturul unei maşini peste o -Ascultă conştient. Observatia Conversatia Explicaţia Expunerea Conversaţia
  51. 51. V. Asigurarea transferului şi a retenţiei VI. Obţinerea performanţei coală de hârtie de calc şi cu ajutorul cariocii vor trasa conturul şi o vor personaliza după cum doresc. Copiii lucrează individual, fiecare personalizându-şi propria maşin după preferinţe. După ce au terminat le voi pune pe calculator un fragment din desenele lor preferate Fulger McQueen. Pe tabla magnetică voi avea câteva personaje, la care copiii, vor trebui să le recunoască şi să le atribuie câte-o însuşire. De exemplu maşina Fulger McQueen este iute. Educatoarea va nota cuvântul iute, iar un copil va venii şi va reprezenta grafic ce înseamnă pentru el cuvântul iute. Aşa vom proceda cu încă trei maşini din desenle animate. Apoi fiecare grup vor realiza câte-o poveste creată chiar despre propria maşină construită de ei. Fragmentul din desene animate va fi doar un model în conceperea poveştii. Copiii la sfârşit vor merge pe la fiecare centru şi vor observa ce au lucrat colegii de la celelalte centre. Lucrul individual Conversatia Activitatea independentă Povestirea Turul galeriei
  52. 52. VIII. Încheierea activităţii Educatoarea apreciază realizarea obiectivelor propuse la centrele de lucru . Se fac aprecieri asupra efortului depus de copii pentru finalizarea produselor la ariile de stimulare. Se oferă recompense. Aranjează materialele la locul lor. Conversaţia. Am încercat ca în urma unui curs de formare „Noi abordări în educaţia timpurie” să aplic cât mai multe cunoştinţe noi, lăsând libertatea de creaţie a copilului, observând prin activităţile desfăşurate ce concepte şi-au format copiii, aplicând noi strategii de învăţare, punând accentul pe proces, nu pe produs. Această săptămână s-a desfăşurat ca la Reggio, unde copiii s-au jucat şi au învăţat totul prin descoperire. Activitate integrată DEC + DOS „Scenă din povestea Scufiţa Roşie” Prof. înv. preşcolar: Bufnea Ana-Camelia Grădiniţa P.P. Nr. 12, Alba Iulia Mijloc de realizare: aplicaţie Tipul de activitate: consolidare Scopul: dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor privind utilizarea diferitelor tehnici de lucru; Stimularea colaborării în vederea realizării sarcinilor propuse; exprimarea originalităţii. Obiective operaţionale:  Să efectueze exerciţiile de încălzire a muşchilor mici ai mâinii;  Să observe cu atenţie materiale de lucru primite;  Să explice modul lor de folosire;  Să picteze materialele primite prin tehnica ştampilării;  Să coloreze personajele;  Să aplice forme pe personaje;  Să realizeze macheta din poveste;  Să colaboreze în cadrul grupului
  53. 53. Stategii didactice: Metode şi procedee: conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, observaţia Mijloace didactice: coală mare de carton, acuarele, pensule, aracet, siluete cu personaje din poveste, suluri de carton, forme de copăcei, o căsuţă îmbrăcată în coli albe, creioane colorate. Demers didactic ADE (DEC+ DOS) “Scenă din povestea Scufiţa Roşie” SECVENŢA DE ACTIVITAT E CONŢINUTUL STRATEGII DIDACTICE EVALUAREMETODE ŞI PROCEDEE MATERIALE DIDACTICE 1.Moment organizatoric Se creează condiţiile necesare desfăşurării activităţii în bune condiţii: - aerisirea sălii de grupă; - aranjarea măsuţelor, scăunelelor şi a periniţelor; - pregătirea materialelor necesare desfăşurării activităţii; - introducerea copiilor în sala de grupă; 2.Captarea atenţiei Se realizează cu ajutorul păpuşii Ioana cea Încrezătoare care le prezintă copiilor materialele de lucru de pe mese: siluetele personajelor, căsuţa, pomişori, coală mare de carton, acuarele, bureţi pentru pictat, aracet, pensule. conversaţia siluetele personajelor, căsuţa, pomişori, coală mare de carton, acuarele, bureţi pentru pictat, aracet, pensule. 3. Anunţarea temei şi enunţarea obiectivelor Împreună o să realizăm o machetă cu numele “Scenă din Scufiţa Roşie” conversaţia 4.Dirijarea învăţării Copiii vor fi dirijaţi la mese unde vor lucra pe grupe: grupa conversaţia siluetele personajelor,
  54. 54. copăceilor, grupa personajelor, grupa poieniţei, grupa căsuţei. Fiecare grupă are pe masă materialul de lucru, iar educatoarea trece pe la fiecare grupă şi le explică ce au de făcut. Grupa personajelor va colora personajele din poveste, apoi va aplica pe fiecare personaj anumite forme. Grupa poieniţei va realiza poieniţa prin tehnica picturii prin ştampilare. Grupa căsuţei va picta căsuţa prin tehnica picturii prin ştampilare. Grupa pomişorilor va picta pomişori prin tehnica ştampilării şi îi vor asambla. explicaţia exerciţiul căsuţa, pomişori, coală mare de carton, acuarele, bureţi pentru pictat, aracet, pensule. 5.Asigurarea retenţiei şi a transferului În finalul activităţii toate grupele se reunesc la o singură măsuţă şi vor realiza o machetă mare cu toate elementele realizate sub denumirea “Scenă din povestea Scufiţa Roşie” conversaţia observaţia 6.Evaluarea activităţii Se fac aprecieri asupra activităţii şi asupra colaborării copiilor. Se scoate în relief faptul că munca în echipă aduce multe beneficii şi că poţi realiza într-un timp scurt lucruri pe care de unul singur nu le poţi realiza. aprecieri verbale 7.Încheierea activităţii Activitatea se încheie cu o expoziţie a lucrării comune realizată şi cu părerile copiilor conversaţia expoziţie
  55. 55. privind munca în echipă şi impresiile pe care le au în urma acestei activităţi. Bibliografie: 1. Bâte, G., (2008), Managementul conflictelor, Revista învăţământului preşcolar, nr.3-4, pp. 63-66, Bucureşti 2. Bernard, E., M., (2009), Programul educaţional DA, POŢI!: Un curriculum preşcolar pentru dezvoltarea socio-emoţională, Editura RTS, Cluj-Napoca 3. Botiş, A., Mihalca, L., (2007), Despre dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi sociale ale copiilor, fete şi băieţi, cu vârsta până la 7 ani. Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preşcolar, Editura Alpha MDN, Buzău EXPRIMĂ-TE AȘA CUM SIMȚI! PROIECT EDUCATIV INTERJUDEȚEAN Domeniul cultural-artistic, arte vizuale Prof. Diaconu Ionela Șc. Gimnazială "M. Eminescu", Corabia Structura G.P.N. Celeiu-Corabia Jud. Olt REZUMATUL PROIECTULUI a. Număr de elevi şi număr de cadre didactice implicate: 200 copii(înv. primar și preșc.) și 25 cadre did. b. Beneficiarii directi vor fi elevii,cadrele didactice participante, scoala iar cei indirecti parintii elevilor si comunitatea c. Activităţi propuse, în ordinea în care se vor desfăşura: 1. Constituirea echipei de implementare a proiectului și a activităților ce urmează a fi derulate 2. Stabilirea activităților ce urmează a fi derulate în proiect 3. Expoziție de globulețe și felicitări cu vânzare în scopuri caritabile- activități plastice și activități practice 4. "Dar din dar de Crăciun" - Vizită la Centrul de tip familial "Sfânta Elena", Corabia
  56. 56. 5. "Atelierul de teatru" - Activitate de confecționare a siluetelor și decorului pentru teatru de umbre - activitate practică 6. "Povești în umbre la gura sobei" - Punerea în scenă a unor povești propuse și selectate de copii prin tehnica teatrului de umbre 7. Evaluarea proiectului: Simpozion județean EXPRIMĂ-TE AȘA CUM SIMȚI! Descrierea activităţii principale: Toate activitățile propuse converg spre realizarea unor obiective care vizează dezvoltarea componentei emoționale și sociale a personalității copilului, utilizându-se metode, activități, mijloace de învățare, tehnici de lucru comune cadrului formal și non-formal educațional. Impactul educativ estimat asupra grupului țintă Activitățile propuse vin în întâmpinarea copilului, în satisfacerea nevoii lui de socializare, de trăire a emoțiilor pozitive prin utilizarea și abordarea diverselor strategii caracteristice domeniului artelor vizuale și dramatice. PREZENTAREA PROIECTULUI Argument justificare, context Parteneriatul educativ urmăreşte transformarea reală a copiilor în actori principali ai demersului educaţional, urmărindu-se atingerea unor obiective de natură formală, informală, socio-comportamentală. Colaborarea dintre copiii diferitelor unități școlare și preșcolare este o activitate organizată, susţinută, conştientă, direcţionată spre problemele educative ale tinerei generaţii. Aceste activităţi întregesc activitatea educativă, aducând un surplus informaţional copiilor şi completând condiţiile concrete ale educaţiei acestora. Astfel, experienţa de învăţare non-formală şi informală întregeşte şi lărgeşte experienţa de învăţare formală. Copiii devin capabili să înţeleagă lumea în care trăiesc şi să o transforme așa „cum simt ”, să se cunoască pe sine , să recepteze şi să transmită mesaje, exprimându-şi gândurile şi sentimentele fie prin comunicare verbală, utilizând un limbaj bogat şi nuanţat, fie prin plastică și practică. Ilustrând realităţile vieţii lor cotidiene, activităţile specifice şcolii, familiei şi comunităţii din care fac parte, variatele forme de exprimare ale copiilor dobândesc atât rol formator, cât şi informator. Copiilor trebuie să li se permită jocul,visul, exprimarea realitatii așa cum o percep ei. Susținând aceasta idee,am ales să desfășuram acest proiect, urmarind valorificarea potentialului creator al celor mici prin utilizarea unor tehnici variate,specifice artei vizuale și dramatice. Prin implicarea copiilor în activitati cultural-artistice, concursuri, expoziții urmărim să dezvoltăm abilitati de comunicare, munca in echipa, intelegerea si valorificarea diversitatii dintre noi, pregatirea pentru viata intr-o societate in continua schimbare. Bazându-ne pe aceste coordonate, ne-am propus derularea și continuarea proiectului educativ, centrat pe o varietate de teme atractive.
  57. 57. Scopul proiectului Dezvoltarea socio-emotională din perspectiva mai multor roluri, în diverse contexte sociale , dezvoltarea capacitătii de receptare a mesajului artistic şi a trăirii asociate acestuia prin intermediul artei (vizuale si dramatice) Obiectivele specifice ale proiectului;  Planificarea proiectului de către cele două școli aplicante în perioada septembrie 2014-octombrie 2014 Indicator: proiectul educativ EXPRIMĂ-TE AȘ CUM SIMȚI!  Stimularea creativităţii și a abilităților socio-empatice ale copiilor școlari și preșcolari din unitățile partenere prin derularea unor ateliere de creație și activități sociale în perioada noiembrie - decembrie 2014 Indicator: număr de copii, cadre didactice , părinți, lucrări realizate, sume colectate în cadrul expoziției cu vânzare  Dezvoltarea abilităților copiilor de a confecționa și mânui materiale specifice tehnicii teatrului de umbre în cadrul atelierelor de teatru în perioada ianuarie - februarie 2015 Indicator: număr de copii, cadre didactice , părinți, cd-uri cu înregistrarea pieselor de teatru  Valorificarea experienţei pozitive a cadrelor didactice în abordarea dezvoltării socio-emoționale prin valorificarea artelor în cadrul simpozionului județean cu aceeași temă, desfășurat în februarie 2015 Indicator: număr lucrări cadre didactice, număr cadre didactice participante la simpozion Descrierea grupului ţintă căruia i se adresează proiectul; Grupul tinta este format de elevi din două cicluri : prescolar și primar. Beneficiarii direcți și indirecți; Proiectul vizează participarea unui număr de 80 de preşcolari din două unităţi de învăţămant şi 120 elevi din ciclul primar, părinţi şi cadre didactice. Durata proiectului: septembrie 2014- februarie 2015; Descrierea activităților Activitatea nr.1 a.Titlul activitatii: Constituirea echipei de implementare a proiectului și a activităților ce urmează a fi derulate b.Data/Perioada:1 septembrie 2014 -15 septembrie 2014 c.Locul de desfasurare: Scoala Gimnaziala “Virgil Mazilescu”, Corabia d.Participanți: cadre didactice
  58. 58. e.Descrierea activitatii: In perioada1 septembrie 2014 -15 septembrie 2014 se vor contacta cadrele didactice coordonatoare din scolile partenere din județelul Olt și celelalte județe participante la proiect si se vor discuta amanuntele proiectului. Activitatea nr.2 a. Titlul activităţii:Stabilirea activităților ce urmează a fi derulate în proiect b. Data/perioada de desfăşurare: octombrie 2014 c. Locul desfăşurării: Școala Gimnazială "M. Eminescu", Corabia d. Participanţi: cadrele didactice coordonatoare în proiect e. Descrierea pe scurt a activității: Cadrele didactice coordonatoare în proiect vor propune diferite tipuri de activități în concordanță cu tema proiectului și se vor selecta un număr optim de activități subsumate fiecărui obiectiv specific Activitatea nr.3 a. Titlul activităţii: Expoziție de globulețe și felicitări cu vânzare în scopuri caritabile b. Data/perioada de desfăşurare: 15 decembrie 2014 c. Locul desfăşurării: școlile partenere participante la proiect, Muzeul orașului Corabia d. Participanţi: preșcolari, elevi, cadre didactice, parinti, reprezentanți ai comunității locale e. Descrierea pe scurt a activității: Copiii implicați în proiect, coordonați de cadrele didactice, vor confecționa mărțișoare și felicitări dedicate sărbătorii Crăciunului prin utilizarea diferitelor tehnici de lucru specifice vârstei, antrenându-și astfel creativitatea și îndemânarea. Acestea vor fi prezentate spre vânzare părinților și membrilor comunității în cadrul unor expoziții organizate în școli și grădinițe și în holul Muzeului orașului Corabia, unde vor fi expuse spre vânzare cele mai reușite lucrări selectate de copii din toate unitățile participante la proiect. Activitatea nr.4 a. Titlul activităţii: "Dar din dar de Mărțișor" - Vizită la Centrul de tip familial "Sfânta Elena", Corabia b. Data/perioada de desfăşurare: 20 decembrie 2015 c. Locul desfăşurării: Centrul de tip familial "Sfânta Elena", Corabia d. Participanţi: copii, cadre didactice, angajații Centrului de tip familial "Sfânta Elena", Corabia e. Descrierea pe scurt a activității: Un grup restrâns de copii (10), reprezentanți ai unităților participante, însoțiți de cadre didactice vor oferi copiilor din Centrul de zi cadouri cumpărate din sumele colectate din vânzarea mărțișoarelor și felicitărilor. Activitatea nr.5 a. Titlul activităţii: "Atelierul de teatru" - Activitate de confecționare a siluetelor și decorului pentru teatru de umbre

×