lucrare de licenta

1. ACTIVITATEA DE POVESTIREACTIVITATEA DE POVESTIRE
CA MODALITATE DECA MODALITATE DE
ACTIVIZARE, DEZVOLTARE ŞI NUANŢAREACTIVIZARE, DEZVOLTARE ŞI NUANŢARE
A VOCABULARULUI PREŞCOLARILORA VOCABULARULUI PREŞCOLARILOR
Coordonator,Coordonator,
Lect. Univ. Dr.Lect. Univ. Dr. FLORICA FAURFLORICA FAUR
Absolventă:Absolventă:
ANTONETA-ANICA ORUNAANTONETA-ANICA ORUNA
20201313
UNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ”, ARADUNIVERSITATEA DE VEST „VASILE GOLDIŞ”, ARAD
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, PSIHOLOGIE ŞI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORTFACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI, PSIHOLOGIE ŞI EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT
SPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLARSPECIALIZAREA: PEDAGOGIA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PRIMAR ŞI PREŞCOLAR

2. Motivarea alegerii temeiMotivarea alegerii temei
„„Limba este întâiul mare poem al unui popor.”Limba este întâiul mare poem al unui popor.”
LUCIAN BLAGALUCIAN BLAGA
• AActivităţile de povestire au octivităţile de povestire au o contribuţie remarcabilăcontribuţie remarcabilă
la dezvoltarea limbajului copiilor sub aspect lexical-la dezvoltarea limbajului copiilor sub aspect lexical-
semantic.semantic.

3. StabilireaStabilirea
priorităţilorpriorităţilor
în strategia deîn strategia de
dezvoltare progresivădezvoltare progresivă
a limbajuluia limbajului
StabilireaStabilirea
priorităţilorpriorităţilor
în strategia deîn strategia de
dezvoltare progresivădezvoltare progresivă
a limbajuluia limbajului
DezvoltareaDezvoltarea
capacităţii decapacităţii de
interpretare semanticăinterpretare semantică
şi polisemanticăşi polisemantică
DezvoltareaDezvoltarea
capacităţii decapacităţii de
interpretare semanticăinterpretare semantică
şi polisemanticăşi polisemantică
DesfăşurareaDesfăşurarea
sistematică asistematică a
activităţilor dinactivităţilor din
domeniul limbădomeniul limbă
şi comunicareşi comunicare
DesfăşurareaDesfăşurarea
sistematică asistematică a
activităţilor dinactivităţilor din
domeniul limbădomeniul limbă
şi comunicareşi comunicare
ValorificareaValorificarea
experienţeiexperienţei
dobânditedobândite
ValorificareaValorificarea
experienţeiexperienţei
dobânditedobândite
Dezvoltarea,Dezvoltarea,
activizarea şiactivizarea şi
nuanţareanuanţarea
vocabularuluivocabularului
preşcolarilorpreşcolarilor
Dezvoltarea,Dezvoltarea,
activizarea şiactivizarea şi
nuanţareanuanţarea
vocabularuluivocabularului
preşcolarilorpreşcolarilor
Obiectivele lucrăriiObiectivele lucrăriiObiectivele lucrăriiObiectivele lucrării

12. I.1.I.1.CONSIDERAŢII TEORETICECONSIDERAŢII TEORETICE
asupra limbii şi vocabularuluiasupra limbii şi vocabularului

13. Ciclul curricularCiclul curricular
ACHIZIŢIIACHIZIŢII
FUNDAMENTALEFUNDAMENTALE
în contextulîn contextul
EDUCAŢIEIEDUCAŢIEI TIMPURIITIMPURII
şi principiul continuităţiişi principiul continuităţii
condiţii ale reuşitei şcolarecondiţii ale reuşitei şcolare
Rolul vocabularuluiRolul vocabularului
în dezvoltareaîn dezvoltarea
intelectuală morală esteticăintelectuală morală estetică
şi în integrareaşi în integrarea socialăsocială
a preşcolarilora preşcolarilor
Demersuri metodiceDemersuri metodice
de activizare dezvoltarede activizare dezvoltare
şi nuanţare a vocabularuluişi nuanţare a vocabularului
în activităţile dinîn activităţile din
domeniul limbă şi comunicaredomeniul limbă şi comunicare
Particularitaţi lingvisticeParticularitaţi lingvistice
la vârstala vârsta ppreşcolarăreşcolară
conformconform RFIDTRFIDT
CAPITOLUL al II-leaCAPITOLUL al II-lea
REPERE METODOLOGICEREPERE METODOLOGICE
privind activizarea dezvoltarea şiprivind activizarea dezvoltarea şi
nuanţareanuanţarea vocabularului însuşit prinvocabularului însuşit prin
povestirepovestire

14. ParticularităţiParticularităţi
aleale rreceptăriieceptării
textului epictextului epic
în grădiniţa de copiiîn grădiniţa de copii
VarietateaVarietatea
spaţiilor tematicespaţiilor tematice
ale povestirilorale povestirilor
accesibile copiiloraccesibile copiilor
din grădiniţădin grădiniţă
MijloaceMijloace
de învăţământde învăţământ
utilizate în cadrulutilizate în cadrul
activităţiloractivităţilor
de povede povestirestire
Activităţi de fixareActivităţi de fixare
şi consolidareşi consolidare
a vocabularuluia vocabularului
însuşit prin povestireînsuşit prin povestire
ContibuţiaContibuţia
diferitelor tipuridiferitelor tipuri
de povestirede povestire
la activizareala activizarea
dezvoltareadezvoltarea
şişi nuanţareanuanţarea
vocabularuluivocabularului
Strategii didacticeStrategii didactice
Metode şiMetode şi
procedeeprocedee
folosite în stabilireafolosite în stabilirea
unui contact intimunui contact intim
al copiilor cual copiilor cu
universul poveştiloruniversul poveştilor
CAPITOLUL al III-leaCAPITOLUL al III-lea
STRATEGII DIDACTICESTRATEGII DIDACTICE
utilizate în scopulutilizate în scopul
activizării dezvoltării şinuanţăriiactivizării dezvoltării şinuanţării
vocabularului copiilor preşcolarivocabularului copiilor preşcolari
prin activităţile de povestireprin activităţile de povestire

15. CAPITOLUL ICAPITOLUL I::
CONSIDERAŢII TEORETICECONSIDERAŢII TEORETICE asupra limbii şi vocabularuluiasupra limbii şi vocabularului
--esteeste structurat înstructurat în treitrei subcapitole, care concentrează aspecte teoretice esenţiale,subcapitole, care concentrează aspecte teoretice esenţiale,
referitoare la conceptele-cheie ale temei lucrării, “referitoare la conceptele-cheie ale temei lucrării, “comunicare-limbaj-comunicare-limbaj-
vocabularvocabular””, evidenţiind complexitatea acestora,, evidenţiind complexitatea acestora, cât şi interdeterminărilcât şi interdeterminărilee,,
conexiunilconexiunilee dintre ele:dintre ele:
EXEMPLU CONŢINUT – NOŢIUNE
Complex sonor Sens lexical Sens gramatical
Măr
Mere
Meri
Mare
Mari
Fructul – mărul Substantiv, neutru, singular;
Fructele mărului Substantiv, neutru, plural;
Copaci, pomi Substantiv, masculin, plural;
Întindere de apă Substantiv, feminin, singular;
Însuşire Adjectiv, feminin/masculin, plural.
Componentele semnului lingvistic “măr” :
CONŢINUTUL
(noţiunea) EXPRESIA SONORĂLEXICALLEXICAL GRAMATICALGRAMATICAL
FructFruct substantiv, neutru, singularsubstantiv, neutru, singular

16. CAPITOLUL al II-leaCAPITOLUL al II-lea
REPERE METODOLOGICEREPERE METODOLOGICE
PRIVIND ACTIVIZAREA DEZVOLTAREA ŞI NUANŢAREAPRIVIND ACTIVIZAREA DEZVOLTAREA ŞI NUANŢAREA
VOCABULARULUI ÎNSUŞIT PRIN POVESTIREVOCABULARULUI ÎNSUŞIT PRIN POVESTIRE
• conexiunea între învăţământul preprimar şi primar - Ciclul achiziţiiloriclul achiziţiilor
fundamentalefundamentale;;
• analiza comparativă a obiectivelor programelor pentru grupa pregătitoareobiectivelor programelor pentru grupa pregătitoare
şi clasa Işi clasa I,, la educarea limbajului şi limba şi literatura română;
• aspecte de continuitate/discontinuitate – principiul continuităţii;principiul continuităţii;
• caracteristicile şi achiziţiile de limbaj în perioada 3-6 ani, sub aspect fonetic,
lexical şi gramatical, conform Reperelor Fundamentale privind DezvoltareaReperelor Fundamentale privind Dezvoltarea
şi Învăţarea Timpurie;şi Învăţarea Timpurie;
• intervenţia limbajului în organizarea, sistematizarea diferitelor procese
psihice;
• exemplificarea unor demersuri metodice de activizare dezvoltare şi
nuanţare a vocabularului în activităţile din domeniul limbă şi comunicare.

17. • Pentru evaluarea capacităţilor lingvistice ale copiilor,
am aplicat probe simple în cadrul evaluărilor iniţiale şi
am constatat aspecte specifice vârstei, cum ar fi:
-omisiuni de sunete;
-neînţelegerea anumitor noţiuni, de unde şi
incoerenţa lor în utilizare;
-confuzii în utilizarea sinonimelor;
-tendinţa de a crea cuvinte noi, atunci când nu găsesc
cuvântul potrivit pentru anumite noţiuni.

18. ANEXA 10
PROBĂ PENTRU IDENTIFICAREA SUNETELOR PE CARE COPIII NU LE PRONUNŢĂ CORECT
Probă de evaluare iniţială
Nivel I: 3-5 ani;
La această probă au participat 20 de
preşcolari cu vârsta cuprinsă între 3 şi 4 ani.
Tema: “Recită şi tu!” probă orală
Scopul: Identificarea sunetelor pe care copiii nu le
pronunţă corect;
Material: poezia “Râu, răţuşcă, rămurică”;
Itemi: 1. să recite poezia;
2. să pronunţe corect sunetele
cuvintelor.
Desfăşurare: Se cere copiilor să asculte cu atenţie
poezia, apoi să o repete cu sau fără ajutorul
educatoarei. Copiii vor recita uşor şi clar
poezia, cu sau fără ajutor, apoi vor pronunţa
sunetele sugerate de educatoare, separat şi în
cuvinte (cuvinte din poezie).
Punctaj: Item 1=1,50 puncte;
Item 2=8,50 puncte, câte 0,45 puncte
pentru fiecare din cuvintele poeziei.
Evaluare:
Comportament atins = 10 puncte;
Comportament în dezvoltare = 5 – 9 puncte;
Necesită practici de sprijin = 0 – 5 puncte.
Comportament
atins
Comportament
în dezvoltare
Necesită
practici de
sprijin
Pronunţă corect
toate sunetele
limbii, separat
sau în cuvinte
ce conţin
diftongi,
triftongi,
grupuri de
consoane.
Recită expresiv,
fără ajutor.
Pronunţă
majoritatea
sunetelor limbii
separat sau în
cuvinte ce
conţin diftongi,
triftongi,
grupuri de
consoane, cu
mici ezitări.
Recită uşor,
clar, uneori
ajutat.
Nu pronunţă
corect sunetele
limbii separat
sau în cuvinte
ce conţin
diftongi,
triftongi,
grupuri de
consoane
(omisiuni). Nu
recită expresiv,
necesită ajutor.
8 10 2
DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ:
a)O primă probă (Anexa 10) a fost recitarea unei scurte poezii pentru a identifica sunetele pe care
copiii le pronunţă incorect; în acest sens, am recurs la recitări de versuri scurte, dar care să cuprindă
o serie de sunete variate :

19. ANEXA 1
FIŞĂ PENTRU EVALUAREA
CAPACITĂTII DE A FORMULA PROPOZIŢII
Numele şi prenumele copilului: Grupa: Data:
Sarcini: Formează propoziţii, spunând: Ce face?
Cocoşul ……………………….(merge ţanţoş).
Scufiţa Roşie………………….(merge prin pădure la bunicuţa).
Albă ca Zăpada……………….(dansează).
Baba şi moşul ………………..(se ceartă).
Spre a determina copilul să formuleze propoziţii corecte, simple şi dezvoltate, educatoarea
prezintă imaginile, întrebându-i:“Cine formulează altă propoziţie?”.
Evaluare:Evaluare: Se evidenţiază copiii care alcătuiesc propoziţii corecte, simple şi dezvoltate,
folosind cuvinte şi expresii din poveştile respective.
b)O altă probă am aplicat-o cu ajutorul unei fişe dată copiilor pentru sesizarea capacităţii lor de exprimare în
propoziţii (Anexa 1). Am realizat aceasta printr-o scurtă conversaţie pe teme familiare, preferate:
O altă probă am aplicat-o cu ajutorul unei fişe dată copiilor pe

20. ANEXA 9ANEXA 9
FIŞĂ PENTRU EVALUAREA DEPRINDERII DE A RECUNOAŞTE SENSUL CUVINTELOR
Numele şi prenumele copilului: Grupa: Data:
Joc didactic: “Ce ştii despre?”
Sarcini: Descrie personajul răspunzând la întrebarea “Ce ştii despre…?”
c) Prin a treia probă am urmărit cunoaşterea bogăţiei vocabularului copiilor (Anexa 9). Am realizat-o
cerând copiilor să reproducă pe baza unor ilustraţii, poveşti cunoscute, să “citească” imagini din
reviste, cărţi de poveşti, sau pur şi simplu, provocându-i să povestească diferite întâmplări din viaţa lor.

21. • proiectarea în concordanţă cu recomandările Curriculumului
pentru învăţământul preşcolar;
• continuitate de cerinţe în activităţile experienţiale (DLC);
• pregătirea pentru însuşirea cititului (amenajarea unei
minibiblioteci a grupei, “Săptămâna lecturii”);
• activităţi extracurriculare;
Pe baza observaţiilor obţinute am stabilit priorităţile înpriorităţile în SStrategia de dezvoltaretrategia de dezvoltare
progresivăprogresivă a limbajului pentru corectarea deficienţelor de vorbire, pentru
activizarea şi îmbogăţirea vocabularului, pentru dezvoltarea capacităţii de
interpretare semantică şi polisemantică, dar şi pentru desăvârşirea structurilor
gramaticale ale limbii vorbite:

22. CAPITOLUL al III-leaCAPITOLUL al III-lea
STRATEGII DIDACTICE utilizate în scopul activizării dezvoltării şi nuanţăriiSTRATEGII DIDACTICE utilizate în scopul activizării dezvoltării şi nuanţării
vocabularului copiilor preşcolari prin activităţile de povestirevocabularului copiilor preşcolari prin activităţile de povestire
• Activităţile de pregătire pentru înţelegerea cuvintelor şi expresiilor mai
complicate dintr-o poveste sau dintr-un basm
- este structurat în şase subcapitole, în care am descris aspecte de lucru
cu preşcolarii în vederea activizării dezvoltării şi nuanţării vocabularului
copiilor preşcolari
.
Reprezentări
schematice
prin
Desen Machetă
A.
Conversaţii
spontane
prin:
Citire imagini
Jocuri-
exerciţiu
Vizionări de
filme de
desene
animate
B.

23. • În activităţile experienţiale din domeniul limbă şi comunicare, care se realizează prin
povestirea educatoarei şi a copiilor, pentru crearea situaţiilor de stimulare a vocabularului m-am
sprijinit pe metode intuitive, verbale şi practice.
DramatizareaDramatizarea
Jocul didacticJocul didactic
Repovestirea-problemăRepovestirea-problemă
Metoda studiului de cazMetoda studiului de caz
ProblematizareaProblematizarea
Metoda descopeririiMetoda descoperirii
Metoda modelăriiMetoda modelării
Metode utilizate
în povestire
Metode utilizate
în povestire

24. • Prin activităţile care urmează celor de povestire, educatoarea are posibilitatea de a
combina cuvintele şi expresiile noi în structuri logice, în sintagme, pentru a exprima nuanţele
infinite ale situaţiilor şi ale gândirii.
Desenele copiilor
cu aspecte
din poveşti.
Desenele copiilor
cu aspecte
din poveşti.
Povestirile liberePovestirile libere Jocul
didactic
Jocul
didactic
Fişa de muncă
independentă
Fişa de muncă
independentă
Teste oraleTeste orale
Metode de evaluare
a cunoştinţelor
dobândite prin povestire
Metode de evaluare
a cunoştinţelor
dobândite prin povestire

25. • Organizarea de scenete, dramatizări, jocuri de creaţie, teatrul de umbre şi de
păpuşi, expoziţiile cu lucrări ale copiilor au constituit veritabile probe de evaluare a
însuşirii basmelor de către copii.
În concluzie, evaluarea însuşirii conţinutului basmelor trebuie să se realizeze
permanent şi complet, pe grupe de vârstă, frontal, individual şi în grupuri mici pentru
a identifîca gradul de însuşire a basmelor de către copii şi apoi de a găsi metodele şi
procedeele prin care să se înlăture cauzele care determină stagnări ale procesului de
învăţare. Evaluarea se continuă şi în învăţământul primar ca mijloc de reglare
operativă a activităţii didactice şi de prevenire a situaţiilor de eşec şcolar din clasa
întâi.

26. CONCLUZIICONCLUZII
““Capul tânCapul tânăărului nu-i un vas pe care trebuie sa-1 umpli, ci o făclie pe care trebuie s-o aprinzi,rului nu-i un vas pe care trebuie sa-1 umpli, ci o făclie pe care trebuie s-o aprinzi,
astfelastfel îîncât mai târziu sncât mai târziu săă lumineze ca o lumânare proprie!lumineze ca o lumânare proprie!””
PLUTARHPLUTARH
• Lucrarea tratează problema dezvoltării laturii lexicale a limbajului prin activităţile de povestire.
Prin aceste activităţi, se realizează nu numai îmbogăţirea vocabularului prin stocare de cuvinte, ci
şi utilizarea cuvintelor noi în contexte diferite, operarea cu aceste cuvinte.
• Educatoarea are rolul de a stabili cu precizie, pe de o parte zestrea lexicală individuală şi factorii
care explică atât cantitatea, cât şi calitatea ei, iar pe de altă parte, de a propune un plan coerent
de ameliorare prin măsuri corectiv-recuperatorii adecvate.
• Rolul educatoarei este de a încerca să satisfacă nevoia fundamentală de afecţiune a preşcolarului,
să-i trezească nevoia de stimă şi respect de sine, pentru a-l determina să dorească să comunice
verbal. Climatul creat de educatoare este esenţial în această privinţă. Copilul ale cărui nevoi
afective sunt corespunzător satisfăcute, se deschide interesat spre lume, inclusiv spre “lumea
cuvintelor”.
• Copilul evită cuvintele cu structură sonoră, complexă, formulările complicate şi utilizează un
limbaj infantil şi familiar. De aceea, lichidarea sau ameliorarea problemelor de pronunţie este un
prim pas în pregătirea copilului pentru asimilarea elementelor lexicale mai complexe.
• Modalităţile didactice de activizare, dezvoltare şi nuanţare a vocabularului trebuie să pună
accent pe însuşirea conştientă a sensului cuvintelor, a semnificaţiei lor. Cunoaşterea semnificaţiei
cuvântului, prin apelul la sinonime, definiţii, perifraze, dar şi apelul la antonime, omonime,
permite trecerea cuvintelor din vocabularul de stocare în cel de utilizare.

27. ““Limba nu este numai un instrument al gândirii, fondul săuLimba nu este numai un instrument al gândirii, fondul său
este adevărata imagine a vieţii, esteeste adevărata imagine a vieţii, este îîntreaga şi adevărata santreaga şi adevărata sa
filozofie. Estefilozofie. Este îîn acelaşi timp rezultatul şi instrumenul vieţiin acelaşi timp rezultatul şi instrumenul vieţii
sociale, este o condiţie indispensabilă de ordine, de coeziunesociale, este o condiţie indispensabilă de ordine, de coeziune
şi,şi, îîn consecinţă, de progres.n consecinţă, de progres.””
ALEXANDRE VINETALEXANDRE VINET