Se ha denunciado esta presentación.
Utilizamos tu perfil de LinkedIn y tus datos de actividad para personalizar los anuncios y mostrarte publicidad más relevante. Puedes cambiar tus preferencias de publicidad en cualquier momento.

Exercitii fizice contra stresului si anxietatii

15.041 visualizaciones

Publicado el

  • Sé el primero en comentar

Exercitii fizice contra stresului si anxietatii

  1. 1. Exerciţii fizice contra stresului şi anxietăţii Proiect realizat de:Moga Raluca Mihaela
  2. 2. • Anxietatea este o stare psihologica si fiziologica ce se caracterizeaza prin componente cognitive, emotionale, somatice si comportamentale. Aceasta afectiune se caracterizeaza prin sentimentul neplacut de grija sau frica, poate fi cauzat de aparitia sau absenta stresului psihologic si duce la ingrijorare, teama, strangerea de inima si suferinta. Aceasta afectiune nu trebuie confundata cu frica, fiind mai mult un sentiment de strangere de inima legat de ceva care pare a intimida si invinge individul. Simptomele afectiunii il ajuta pe individ sa dea piept cu situatiile de criza, obligandu-l sa treaca peste acestea. Anxietatea
  3. 3. • Cand anxietatea devine coplesitoare, aceasta poate deveni o tulburare de comportament, insa este, in general, o reactie normala la factori de stres. Tulburarile de anxietate au devenit o problema destul de comuna in zilele noastre, nu mai putin de 25% din populatia intregului glob suferind de astfel de simptome, si au nevoie de tratament cel putin o data in viata. Un alt procent de 25% sufera de anxietate mai putin severa, care nu necesita tratament.
  4. 4. • Anxietatea este una dintre cele mai raspandite tulburari ale afectivitatii, deoarece lumea in care traim este una a violentei, indatoririlor si declinului valorilor morale. • Devenim din ce in ce mai dependenti de munca, adormim la ore tarzii, ne trezim prea devreme, lucram multe ore peste programul obisnuit, nu ne odihnim si relaxam atat cat ar trebui si mancam junk food in fuga, atunci cand ne permite timpul.
  5. 5. Anxietatea include mai multe forme caracterizate prin efecte fizice diferite: stresul post-traumatic, anxietatea sociala, fobiile si comportamentul obsesiv-compulsiv. In timpul in care organismul se pregateste sa dea piept unei amenintari, presiunea sangelui, rata batailor inimii, perspiratia, sangele din grupele majore de muschi cresc, iar functiile digestive si cele imune sunt inhibate. Printre semnele externe de anxietate se numara paloarea, tremurul, transpiratia si dilatarea pupilelor. Unii dintre cei afectati de aceasta tulburare ajung sa aiba chiar si atacuri de panica.
  6. 6. • Efectele fizice ale anxietatii sunt: tahicardia, palpitatiile inimii, tensiunea si slabiciunea muschilor, oboseala, ametelile, durerile in piept, imposibilitatea respiratiei, durerile de cap, durerile de stomac si durerile de cap tensionate. Oricare din noi a trecut prin frica intensa, care este o emotie umana normala si care ajuta la confruntarea cu amenintarea. Anxietatea se dezvolta drept o frica irationala si extrem de intensa, care nu este justificata prin existenta unei situatii primejdioase pentru individ. Efecte fizice
  7. 7. • In principal, individul simte o frica intensa declansata de ganduri constante care se repeta, ganduri ingrijoratoare ce devin elemente de stres care stau in calea functionarii normale a acestuia. Reactiile fizice ale anxietatii au fost enuntate mai sus (tremur, dificultati in respiratie, tanspiratie, batai rapide ale inimi, lesin, greata), acestea fiind acompaniate de ganduri disfunctionale care il fac pe individ sa se simta slab, inferior. Printre reactiile ceva mai severe se afla comportamentul de evitare prin care individul se protejeaza de eventuale esecuri sau refuzuri. Anxiosii se confrunta cu emotii negative intense, evaluarea irationala a situatiilor care cresc anxietatea sau ganduri negative care ii determina sa dea inapoi. Simptome
  8. 8. Tipuri de tulburări de anxietate Anxietatea generalizata este cea in care individul are o frica exagerata si o grija legata de lucruri obisnuite: familia, sanatatea, prietenii, banii, munca, esecurile pot deveni centrul acestui tip de anxietate. Acest tip de tulburare este constanta cel putin timp de sase luni si individul are probleme in a reusi sa o controleze. Printre simptomele acestei tulburari se afla: oboseala, insomnia, irascibilitatea si iritabilitatea usoara si problemele de concentrare.
  9. 9. • Anxietatea se poate exprima si sub forma fobiilor care il impiedica pe individ sa socializeze sau sa duca o viata obisnuita. • Fobia socială reprezinta frica de judecată şi evaluarea negativa a oamenilor asupra individului si duc de e obicei la evitarea situatiilor de risc, ajungandu-se chiar la izolarea individului. Acestuia ii este frica de umilintele prin care ar putea trece in public: discursul in public, folosirea toaletelor publice, bautura sau mancatul in public, comportamentul la petreceri sau la locul de munca. Fobiile
  10. 10. • Fobiile specifice sunt mult mai intense si se caracterizeaza printr-o frica irationala si persistenta legata de o situatie sau un obiect specific. Acest tip de frica poate aparea fata de anumite lucruri, animale sau categorii de persoane si poate fi atat de intensa incat individul ajunge sa aiba atacuri de panica si simptome fizice intense. Cele mai comune fobii sunt cele de caini, paianjeni, sange, furtuni, ace, spatii inchise, iesirile in public sau alte situatii si obiecte. Anxietatea resimtita de cei care intampina astfel de frici sunt intense, exagerate si tulburatoare. Adultii devin constienti de frica lor exagerata, insa nu se pot opri de la evitarea persoanei, situatiei, obiectului sau animalului care sta la baza acestei frici. De aceea, fricile specifice pot ingreuna viata individului din unele puncte de vedere. Fobiile
  11. 11. • Tulburarile de panica au loc mult mai rar decat atacurile de panica, ce pot aparea spontan. Pentru ca un individ sa fie diagnosticat cu astfel de tulburari, trebuie sa fi suferit cel putin patru atacuri de panica lunar pe o perioada de minim sase luni. Aceasta poate fi diagnosticata daca atacurile suferite sunt frecvente si daca individul simte o frica persistenta si intensa fata de atacurile de panica. • Tulburarile obsesiv-compulsive sunt caracterizate prin ganduri si impulsuri intruzive, nedorite si involuntare. In acelasi timp, indivizii care sufera astfel de aceasta tulburare simt nevoia sa efectueze anumite ritualuri comportamentale sau mentale: spalatul pe maini excesiv, dusurile frecvente, verificarea repetitiva a actiunilor proprii. Cei care sufera de acest tip de tulburare stiu de obicei de natura irationala si excesiva a comportamentului lor. Tulburările de anxietate
  12. 12. Tulburările de stres post-traumatic isi fac aparitia dupa ce individul trece printr-o situatie traumatizanta. Evenimentele traumatizante pot fi unele recente sau pot fi reminiscente din copilarie. Reactiile de soc, furie si suferinta sunt normale in cazul acestui tip de evenimente, insa indivizii care sufera de soc post-traumatic manifesta reactii severe, intruzive si prelungite, care ajung sa afecteze viata obisnuita. Ganduri, imagini legate de situatia traumatizanta experimentata raman in mintea individului, devenind un factor de stres pentru acesta, uneori chiar mai mare decat evenimentul in sine. Individul ajunge sa evite evenimentele sau situatiile care ii amintesc de aceasta trauma. Anxietatea si tulburările de anxietate pot avea efecte grave, ducand la izolare sociala si la depresii clinice. De asemenea, aceste afectiuni pot dauna capacitatii de munca, invatare si afecteaza efectuarea activitatilor de rutina. Tulburarile de acest fel pot dauna relatiilor familiale, colegiale si a relatiilor cu prietenii. Starile de depresie pot duce in conditii extreme la ganduri de autodistrugere si suicid.
  13. 13. • Anxietatea este tratabila cu ajutorul asistentei de specialitate si a tratamentului medicamentos. Printre tratamentele efective ale anxietatii se afla: • Managementul anxietatii si tehnicile de relaxare (meditatia, hipnoterapia, exercitiile de respiratie) • Terapiile cognitiv comportamentale ce au drept scop schimbarea credintelor, a schemelor de gandire, comportamentelor ce pot sa declanseze anxietatea. Acest tip de terapii presupun si confruntarea cu stimulul declansator al anxietatii, purtand numele de desenzitivizare. • Medicatia (sedativa, antidepresanti) Tratament
  14. 14. Pe de altă parte, excerciţiile fizice pot reprezenta ajutoare importante in lupta cu stresul şi depresia.
  15. 15. • S-a descoperit ca miscarea reduce anxietatea cu 20%, fiind mai sigura decat majoritatea medicamentelor cu nenumaratele lor efecte secundare. ‚ • Mare parte dintre medicamentele administrate in prezent pentru reducerea anxietatii au efect de sedativ si dau dependenta. • Pana acum, exercitiul fizic, ca si mijloc de tratare a anxietatii, nu a beneficiat de prea multa atentie, in ciuda costurilor mici. Testele au aratat ca pacientii care faceau miscare in mod regulat erau mai putin nervosi, indiferent de stadiul in care se afla boala. Exerciţiul fizic, mai bun ca pastilele in caz de anxietate
  16. 16. In cadrul testelor s-a aratat ca exercitiul fizic diminueaza anxietatea chiar si cu 90%. Practic, plimbarile sau ridicarea greutatilor sunt cele mai bune "medicamente" ce pot fi prescrise in caz de anxietate, spun oamenii de stiinta. Cele mai bune raspunsuri le au pacientii care exerseaza o durata mai scurta de timp, dar mai intensa. Durata ideala de exercitiu fizic este de 30 de minute.
  17. 17. • Exercitiile ritmice, ca alergatul sau sarit coarda s-a constatat ca maresc activitatea undelor alfa la nivelul creierului, ceea ce produce o stare de relaxare similara cu cea indusa de meditatie. • Exercitiile iti elibereaza mintea de ganduri negative. Sporturile de viteza, care necesita concentrare (cum ar fi tenisul) sunt utile in acest sens. • Alergatul, ciclismul, patinajul, deci forme de exercitiu solitar va ofera timp sa va eliberati de resentimente si agresivitate sau pur si simplu va ofera sansa sa nu va ganditi la nimic special. • Sporturile de echipa au un avantaj special: satisfac nevoia de companie si reduc starea de depresie indusa de izolare. • Efortul fizic din sport va ajuta sa fiti mai creativi si va "improspateaza" starea de spirit. • Exercitiul fizic este o eliberare: va oboseste in sensul bun al cuvantului, reduce tensiunea musculara, calmeaza si ofera sansa unui somn de calitate. • Exercitiile stimuleaza secretia de serotonina in creier, o substanta care contribuie la inducerea unei senzatii de relaxare si satisfactie. Exerciţiul fizic, mai bun ca pastilele in caz de anxietate
  18. 18. Exerciţiul fizic • Exercitiile ritmice, ca alergatul sau sarit coarda s-a constatat ca maresc activitatea undelor alfa la nivelul creierului, ceea ce produce o stare de relaxare similara cu cea indusa de meditatie. • Exercitiile iti elibereaza mintea de ganduri negative. Sporturile de viteza, care necesita concentrare (cum ar fi tenisul) sunt utile in acest sens. • Alergatul, ciclismul, patinajul, deci forme de exercitiu solitar va ofera timp sa va eliberati de resentimente si agresivitate sau pur si simplu va ofera sansa sa nu va ganditi la nimic special. • Sporturile de echipa au un avantaj special: satisfac nevoia de companie si reduc starea de depresie indusa de izolare. • Efortul fizic din sport va ajuta sa fiti mai creativi si va "improspateaza" starea de spirit. • Exercitiul fizic este o eliberare: va oboseste in sensul bun al cuvantului, reduce tensiunea musculara, calmeaza si ofera sansa unui somn de calitate. • Exercitiile stimuleaza secretia de serotonina in creier, o substanta care contribuie la inducerea unei senzatii de relaxare si satisfactie.
  19. 19. Sfârşit

×