SlideShare una empresa de Scribd logo
1 de 14
Descargar para leer sin conexión
SuplimLuni,
24 iulie 2017
16 pagini
Se distribuie,
gratuit, numai
împreună
cu ziarul
„Adevărul“
pFOTO:123RF
„Tratamentul infertilităţii este unul dintre cele mai grele“ 2PAGINA A4
G Statisticile arată date îngrijorătoare: un cuplu din patru se confruntă cu infertilitatea în România.
În această situaţie, numărul celor care apelează la tehnici de reproducere asistată medical este tot mai mare,
iar vedeta acestor proceduri este fertilizarea in vitro 2PAGINILE A2-A3
Ce şanse au
să devină părinţi
cuplurile infertile
din România
Proporţiile
de aur
ale
frumuseţii
2PAGINA A15
Cum îşi atrag
abonaţii clinicile
medicale
private
2PAGINILE A8-A9
Chiar
se poate
scăpa de
celulită?
2PAGINA A16
medical
adevarul medical.indd 1adevarul medical.indd 1 7/23/2017 5:07:32 PM7/23/2017 5:07:32 PM
Luni, 24 iulie 2017
www.adevarul.ro
adevărulmedicalA2. Fertilitate
  SOLUŢII  
În România, o proce-
dură de fertilizare in
vitro costă câteva mii
de euro, iar cuplurile
trebuie să scoată
o bună parte din
bani din propriul
buzunar. „Statul
acoperă cam
o treime din
costuri – 1.200 de
euro, dar pentru
un număr limitat
de cupluri, întru-
cât este vorba
de bani bugetaţi“,
explică dr. Adrian
Borş. Preţurile în
clinicile private de ferti-
lizare încep de la 2.000
de euro, dacă nu punem
la socoteală şi trata-
mentul şi investigaţiile
adiacente. „La noi,
costurile sunt între
2.000 şi 2.400 de
euro, la care se adaugă
medicaţia care trebuie
cumpărată din farmacie
şi monitorizările care
sunt în afara proce-
durilor. Probabil că, în
total, costurile se ridică
la peste 3.000 de euro
cu tot cu tratament“, a
estimat conf.
dr. Denisa Protopopescu.
„Am auzit şi cazuri în
care se ajunge pentru un
FIV la 5.000 de euro, în
alte clinici, dar, în gene-
ral, în România, costă
în jur de 2.000-2.400
de euro cu factură şi în
clinici acreditate“, mai
spune dr. Protopopescu.
Prin comparaţie, în
Spania, costurile variază
între 7.000 şi 18.000
de euro. În ţara vecină
Bulgaria, statul susţine
financiar trei proceduri
de reproducere umană
asistată la un cost de
2.500 de euro per proce-
dură. „În Ungaria, din ce
cunosc, se finanţează
de casa de sănătate
patru astfel de proceduri
per pacient. Şi la noi a
început un program al
Ministerului Sănătăţii,
dar cu mari delimitări
pentru pacienţi. Ar fi
necesar să ne reunim la
o masă rotundă cu cei
de la Minister, cu Casa de
Sănătate şi noi, cei care
lucrăm în domeniu de
mult timp, şi să discutăm
aceste probleme, respec-
tiv natalitatea care este
în mare scădere şi în ţara
noastră şi cum am reuşi
să ajutăm cu adevărat
pacienţii în acest sens“,
conchide dr. Protopo-
pescu.
Statul acoperă
doar o treime
din costurile
pentru FIV
DanielaŞerb
daniela.serb@adevarul.ro
La 20-25 de ani, întemeie-
reauneifamiliişiaducereape
lumeaunuicopilpotsănufie
o perspectivă atrăgătoare, ba,
dimpotrivă.Tineriisegândesc
mai degrabă să-şi trăiască via-
ţa,să-şiconstruiascăocarieră,
să aibă un job bine plătit, ca-
să, maşină, să experimente-
ze.Şiabiaapoisăseînhamela
întemeierea unei familii şi la
creştereapruncilor.Nu-inimic
greşit în asta. Doar că pentru
unii,planulbinegânditiniţial
va fi greu de dus la bun sfârşit
şi aceasta pentru că, odată cu
trecerea anilor, cresc şi riscu-
rile de infertilitate. Statisticile
aratăcăuncupludinpatruare
problemecuaducereapelume
aunuicopilînRomânia.
„INFERTILITATEA
ESTE O BOALĂ“
„Infertilitatea este recunoscu-
tăcaoboalădecătreOrganiza-
ţiaMondialăaSănătăţii“,subli-
niazăconf.dr.DenisaProtopo-
pescu, medic primar obstetri-
că-ginecologie cu supraspeci-
alizareînreproducereumană
asistată,delaCentrulMedical
Internaţional Bucureşti. „Nu
maivorbimdedorinţe,deplă-
ceri. Infertilitatea este o boală
caretrebuieevaluatăcorectde
la bun început. Atât bărbatul,
câtşifemeiatrebuieinvestigaţi
pentrucasăavemundiagnos-
tic corect şi o abordare infor-
matăaposibilităţilorpecarele
areunastfeldecuplu.“
CE PROBLEME POT
EXISTA ÎN CUPLU
Problemeledefertilitateîncu-
plu pot avea drept cauze afec-
ţiuni ale femeii sau ale bărba-
tului în egală măsură. Impor-
tant este să se realizeze inves-
tigaţii amănunţite de ambele
părţi după un an de încercări
nereuşite de a concepe un co-
pil.Încazulfemeii,trebuiein-
vestigate: uterul, trompele,
ovarele, precizează conf. dr.
Denisa Protopopescu. Dintre
afecţiunilecelemaifrecvente
carepotpunefrânăconceperii
unui copil, medicul aminteş-
te: fibromul uterin – în acest
cazpoatefioperatădefibrom;
probleme ale ovulaţiei – dacă
femeia nu ovulează şi nu e la
menopauză, se poate declan-
şa ovulaţia; ovare polichisti-
ce – se poate interveni cu tra-
tament.Deasemenea,printre
cauzele infertilităţii feminine
semainumărăuneleboliimu-
nologice,geneticeşimultealte
probleme, enumeră conf. dr.
DenisaProtopopescu.
În cazul bărbaţilor, de ase-
menea, pot exista probleme
genetice, mecanice – o lovi-
tură la testicule în trecut, sau
poateaavutoreion.Şiîncazul
sportivilordeperformanţă,al
fumătorilor şi al marilor con-
sumatori de alcool, riscul de
infertilitate este sporit. „Sunt
mulţi factori care duc la steri-
litate, inclusiv din mediul în-
conjurător.Deexemplu,radi-
aţiileprovenitedelatelefonul
mobilsaudelalaptopulpeca-
reîlţiipegenunchipotafecta
testiculele bărbaţilor“, atrage
atenţiamedicul.
CERCUL VICIOS:
INFERTILITATE ŞI DEPRESIE
Infertilitatea este sigur o boa-
lă,întăreşteşidr.AdrianBorş,
medicspecialistînobstetricăşi
ginecologie,cuspecializareîn
tratareainfertilităţii,laClinica
Omniclinic din Iaşi. „Pe lângă
patologiirecunoscute,precum
inflamaţii,obstrucţiatrompe-
lorşiaşamaideparte,infertili-
tateaareşioimplicaţiepsiho-
logică, emoţională“, punctea-
ză dr. Borş. Circa 90% din cu-
plurile care luptă cu infertili-
tateasuntafectateemoţional,
iar10%-15%suferădepresiise-
rioase,avândnevoiedeconsi-
liere psihologică, mai spune
specialistul.
Proporţia cuplurilor infer-
tileestetotmaimare,aceasta
esteconstatareamedicilorca-
re se confruntă zi de zi cu tot
mai multe cazuri de infertili-
tate în cabinete. Totuşi, în Ro-
mânianuexistăstatisticiofici-
ale.„Problemaestecăinclusiv
lanivelmondial,infertilitatea
aînceputsădevinădinceînce
mai frecventă în rândul tine-
rilorde20-30deani.Totuşi,la
cliniciledefertilitateseprezin-
tăcelmaiadeseafemeicuvâr-
ste de peste 35-37 de ani, care
auînvăţat,aucăutatşiauobţi-
nut un job bun, şi-au creat un
traidecent:ocasă,omaşinăşi
au lăsat familia şi copiii pen-
tru mai târziu. Pot ajunge ast-
fel la 40 de ani, când deja nu
prea mai ovulează“, precizea-
zădr.AdrianBorş.
CE SE POATE FACE?
Cuplurile care nu reuşesc să
obţină o sarcină pe cale natu-
ralăşiîşidoresccuardoarepro-
priul copil iau calea clinicilor
de fertilizare. Ce opţiuni exis-
tă?„Sepoatepornidelastimu-
lări simple ovariene şi se poa-
te ajunge până la tehnicile de
reproducere umană asistată,
respectivdeinseminareintra-
uterină, atunci când trompe-
lefemeiisuntbune,eaovulea-
ză,iarspermaedecalitatebu-
nă sau mobilitatea este doar
uşor scăzută“, enumeră conf.
dr.DenisaProtopopescu.
De ce poate avea şanse de
reuşită inseminarea artificia-
lă? Pentru că, în cazul acestei
proceduri, spre deosebire de
inseminareanaturală,sperma
careesteintrodusăînuterulfe-
meiiprintr-uncateterdemici
dimensiuni este centrifugată
şi pregătită cu medii speciale
deculturădecătreembriologi,
nu se foloseşte spermă proas-
pătă,întrucâtaceastaproduce
anticorpi şi şansele de reuşită
aconcepţieisuntmaimici,ex-
plicămedicul.
PRIMUL FIV, ÎN 1978,
ÎN MAREA BRITANIE
Poateceamaipopularămeto-
dădereproducereumanăasis-
tată astăzi este fertilizarea in
vitro (FIV). Aceasta este o pro-
cedură mult mai complexă
decât inseminarea artificială.
Primaoarăafostefectuatălao
pacientă din Anglia care avea
trompele uterine înfundate,
astfelîncât,în1978,s-anăscut
Louise Brown, care are acum
copiiiei.Lanoiînţară,primul
FIV s-a făcut la Timişoara, de
către prof. dr. Ioan Muntean,
în1996.
„Acum se face stimulare
ovariană pentru a se obţine
mai multe ovocite, după ca-
re acestea se recoltează sub
analgo-sedare. Anestezia se
face, în primul rând, pentru
confortul pacientei, în al doi-
learând,pentruconfortultău,
ca medic, pentru că altfel, da-
căpacientaaraveadureri,s-ar
mişcapemasăşiproceduraar
devenimaidificilă.Procedura
presupuneintroducereaunui
acspecialdepuncţieovariană,
prinvagin,înpelvisşiserecol-
teazălichidulfolicularcuovo-
citedinovare.Pacientapleacă
acasă după maximum două
oredelarecoltare.Deciesteo
procedurăuşoară,fărădurere.
Apoi, ovocitele sunt preluate
deembriolog,sepunîmpreu-
năcusperma,înmediispecia-
ledecultură,şiseobţinembri-
onii“,detaliazăconf.dr.Deni-
saProtopopescu.
Patrusuntetapelepecareo
astfeldeprocedurăleimplică,
explică dr. Adrian Borş. „Pri-
maetapăesteconsultaţiame-
dicală în care se face o evalua-
re,mediculstabileşteunsetde
analize care trebuie făcute. A
douaconstăîninvestigaţiime-
dicalesuplimentareşianalize
individuale,dupăcare,abiaîn
etapaatreiasefacepregătirea
cu pastile, vitamine şi antibi-
otice, dacă este cazul“, expli-
că dr. Borş. Ultima etapă este
stimulareaovarianăşitransfe-
rulembrionilor.Întreagapro-
cedurădureazăcircatreiluni,
iar şansele de reuşită ţin foar-
temultdevârstafemeii.„55%
suntşanseleuneifemeidepâ-
nă în 35 de ani şi 35% – după
35 de ani, întrucât scade cali-
tatea ovocitelor. Cu FIV, după
45deani,nus-araportatnicio
sarcinăcuovociteproprii,doar
cuovocitedonate“,adaugădr.
AdrianBorş.
Vârsta bărbatului nu con-
tează atât de mult, întrucât
spermatozoizii îşi pot păstra
calitatea şi până la 70 de ani,
în unele cazuri, spune specia-
listul. Totuşi, studiile arată că
fumatul, consumul excesiv
de alcool şi înaintarea în vâr-
stăpotproducemodificărige-
neticelanivelulspermatozoi-
zilor,cuconsecinţeasuprasă-
nătăţiicopiilor.
ICSI – PENTRU CUPLURILE
UNDE BĂRBATUL ARE
PROBLEME
Unaltajutorpecareîlpotofe-
ri medicii cuplurilor cu pro-
bleme de fertilitate este ICSI
–injectareaintracitoplasma-
tică a spermatozoidului – ca-
rearealteutilităţifaţădeFIV.
„Metoda presupune injecta-
rea unui singur spermatozo-
id mobil în citoplasma unui
ovocit,pentruaseobţineem-
brionul.ICSIestefolosităpen-
trupacientelecupuţineovo-
cite – pacientele mai în vâr-
stă,îngeneral.Deasemenea,
este utilizată în cazul bărba-
ţilor cu spermă foarte proas-
tă, pentru că în acest mod se
pot selecta spermatozoizi de
calitate, viabili. Nu ai foar-
te mulţi şi atunci selectezi
între 3 şi 12, câţi îţi trebuie.
Deasemenea,facemşipunc-
ţii testiculare pentru bărba-
ţii cu azoospermii obstructi-
ve (n.r. – eliminarea sperma-
tozoizilorprinejaculareeste
împiedicată)“, detaliază dr.
DenisaProtopopescu.„ÎnBu-
cureşti, noi am făcut primul
copilobţinutprinICSIdinţa-
ră, în 1997. Acest copil este
acumstudentşiextraordinar
dedeştept“,dezvăluiespecia-
lista în infertilitate. ;
Celemaiutilizate
metodeprincare
barzaaduce
bebeluşiîneprubetă
G Aducerea pe lume a unui copil şi întemeierea unei familii
sunt, pentru mulţi tineri, planuri ale unui viitor îndepărtat.
Totuşi, fiecare an care trece înseamnă, în multe cazuri, şanse
mai mici de a concepe natural copii, avertizează specialiştii.
Statisticile arată date îngrijorătoare: un cuplu din patru se
confruntă cu infertilitatea în România
În România
dură de ferti
vitro costă
de euro, ia
trebuie s
o bună
bani di
buzun
acope
o tre
costu
euro
un nu
de cu
cât es
de ban
explică
Borş. Pre
clinicile priv
lizare încep d
de euro, dac
Statul a
doar o t
din cost
pentru F
familii
ărtat.
ri, şanse
cialiştii.
tru se
GHIDUL_SANATATE_20170724_P02-03.indd 2GHIDUL_SANATATE_20170724_P02-03.indd 2 7/23/2017 3:56:35 PM7/23/2017 3:56:35 PM
Luni, 24 iulie 2017
www.adevarul.ro
adevărulmedical Fertilitate .A3
„Num-amopritniciodată,indiferent
câtelacrimiamavutpeobraz“
În iunie 2007, Nicoleta
avea 30 de ani şi o poveste de
viaţă perfectă: urma un mas-
ter în Elveţia, la Geneva, intra
în vacanţă, iar bărbatul pe ca-
re-l iubea, un francez, venise
să-i ia bagajele şi să i le ducă în
ţaraluiMarcelProust.„Mi-amin-
vitatamiciilaunpaharîntr-unbar
depelângăParcdesBastions.Eram
vreo25deoamenidevreo15naţio-
nalităţi,urmasăneseparăm,încă
nuştiampe-atuncicăFacebookavea
săneţină,totuşiîncontact.Amvor-
bitmult,eramîmbrăcatăînporto-
caliu,sănătoasă,veselă,îndrăgostită
şimaiconvinsădecâtoricândcătoa-
tedorinţelemeleseîndeplinesc.Ha-
barn-aveamînsăcăaveasăfieulti-
mameaaniversarefericită.“
De aici, pentru Nicoleta şi
pentruiubituleiaînceputade-
văratacălătorieavieţii.„Îmido-
ream copii. Mi-aş fi dorit un copil
înaintede30deani,darnu-mi ie-
şise.Mi-eraclarcăvomaveanevoie
de ajutorul medicilor“, îşi începe
eapovestea.
12 iunie 2008, 31 de ani.
Spitalul din Nîmes, Franţa. JP,
viitorul soţ al Nicoletei, a venit
cutortşi„şampanie“pentruco-
pii. Era însărcinată în al doilea
trimestru,sarcinăobţinutăprin
fertilizare in vitro. Cu gemeni.
Nu reuşise să aibă un copil pâ-
nă în 30 de ani, dar urma să ai-
bă doi la 31+, recuperase! Era,
însă,spitalizată.„Regimdepara-
litică,nuputeammişcadecâtmâi-
nile,gâtulşiprivirea.Nuaşficrezut
vreodatăcăvoirezistamăcarcâte-
va ore consecutive fără să mă mişc
deloc.Amrezistatînsăcincisăptă-
mâni,încareamprivittavanulşim-
amrugat.Şiaşmaifirezistat.Însă
contracţiiles-auaccentuat,iarnaş-
terea prematură nu a putut fi îm-
piedicată. Fetiţele mele, Eva şi Cla-
ra,aumurit.Doaredeatunciîncoa-
ceîncontinuu.Doareşiacum.“Du-
păacestepisod,Nicoletaasufe-
rit trei intervenţii chirurgicale
pentrurezecareaunuiseptute-
rin(interioruluteruluieradivi-
zatdeunperetemuscularsaufi-
bros, numit sept), cel care pro-
vocasenenorocirea.
Iunie 2009, 32 de ani,
Avignon. Al doilea FIV, al doi-
lea eşec. „În grila mea mentală,
rezultatulnegativnicinuexistaca
opţiune.Înseptembrie2009,unalt
“Tragaerînpiept,mă
uitdepeplajălafamilia
mea:undelfinşi-o
delfinuţă.Facbilanţul
ăstamentalşiamo
revelaţie:sunttânără.
Maitânărădecâtîn
trecut.Pentruprima
datăînultimiianinu
maisuntînrăzboicu
nenorocituldeceas
biologic.Pentruprima
datăînultimiianisimt
căamvârstasufletului
meu.Şinuvârsta
ovarelormele!Sunt
tânără.Şinorocoasă.
Şifericită.Şi,cumva,
nemuritoare.
Nicoleta
mama Larei
PUBLICITATE
transferdeembrioni,încareamin-
vestitafectivlafeldemult,s-asoldat
cuunnoueşec.“
Iunie 2010, 33 de ani,
Strasbourg. Al treilea FIV, al
treilea eşec. „Cudouăluniînain-
te,înaprilie,launalttransferdeem-
brion,amavutbucuriaexplozivăa
unuitestpozitiv.Nuosăuitnicioda-
tăvibraţiadinvocealuiJean-Pierre
cândl-amanunţatcăseîntamplă:
suntdinnouînsărcinată!Însăvalo-
rileanalizelormi-auarătatcurând
căsuntmotivedeîngrijorare.Înju-
rulzileimeleaniversare,întoarsăîn
sudulFranţei,pierdeamsarcina.“
Iunie 2011, 34 de ani,
Strasbourg / Avignon.„Neîntor-
sesem în Strasbourg, să mai facem
un FIV. Al patrulea. Teoretic, ulti-
mul acoperit de asigurările de să-
nătate din Franţa. Nu am plătit o
centimăpentruconsultaţii,investi-
gaţii,analize,medicamente,proce-
duri,ceuriaşcontrastfaţădeRomâ-
nia!Totuladecursperfect.Continu-
amsăfimconsideraţi «cuplulideal
pentruFIV»:aveamovocite,aveam
spermatozoizi,obţineamembrioni
ochiometric perfecţi, aveam endo-
metru impecabil, septul uterin ca-
reprovocasenenorocireafusesere-
zecatfărăalăsautercicatriceal,din
punct de vedere hematologic, imu-
nologic, totul era în regulă. Şi, mai
presus de toate, avusesem sarcină
evolutivăîmpreună,dovadasupre-
mă că suntem un cuplu fertil. Şan-
seleteoreticeerauatâtdemari,în-
cât,pentruaevitaosarcinăgeme-
lară,doctoriirefuzausăîmitransfe-
redoiembrioni,mergeampesingle
embryotransfer.Speranţemaxime,
dartestulafostnegativ“.
Ulterior, un alt transfer de
embrion a fost un eşec. „După
reexaminarea dosarului, doctorii
decidsănemaiacorde,înmodex-
cepţional, o tentativă acoperită de
asigurări–nuaveamprofilulcuplu-
luicarelacapătullupteicuinfertili-
tateasănuoînvingă.Desigur,con-
tinuasemsăinvestighezşisăpara-
investighez, medical dar şi conex;
am făcut psihoterapie, yoga, acu-
punctură, embriotransfer sub hip-
noză medicală. De fapt, am făcut
totceseputeaface.Cusperanţacă
urmascapăturma,facem,deci FIV
numărul 5 – «ultimul» – în toam-
na lui 2011. Rezultatul testului a
fostnegativ“.Prăbuşire interioa-
ră, senzaţie de sfârşit de lume.
Sau măcar de etapă.„Totuşi,nu
m-amopritniciodată,indiferentcâ-
telacrimiamavutpeobraz“.
Decide să treacă la adop-
ţia unui copil în România. Nu
avea să i se prezinte niciunul.
Niciodată.
Iunie 2012, 35 de ani,Bu-
cureşti.Întoamnalui2012,Ni-
coleta mai face un FIV, al şase-
lea. În România. „Schimb ţara,
schimbnorocul.Nu?Nu!“Coşma-
rulacontinuat:testnegativ.
Anul2013începefărăcaNi-
coleta şi iubitul ei să ştie înco-
trosăomaiia.Caatare,înmar-
tie2013,auplecatînGrecia,să
maifacăunFIV.„Ultimul“,şi-au
spusdinnou.
Iunie 2013, 36 de ani,Bu-
cureşti.Afostcunoroc.Laaceas-
tă dată, Nicoleta ţine în mână
ecografia morfofetală şi trebu-
iesăfacădublutestpe11iunie.
Aflăcă,datefiindvalorilesero-
logice,fetiţapecareopoartăîn
pântec are, statistic, risc foar-
te mare să sufere de sindrom
Down. „Numaiintruînamănun-
te.Aduratşaptesăptămânipânăla
rezultatulamniocentezei.Oricumnu
aşfirenunţatlasarcină,daraveam
nevoiemăcarsăştiulacesămăaş-
tept, nu aş fi suportat să plutesc în
incertitudinepânălanaştere.Am-
niocentezami-ainfirmatscenariul
ăsta,nuamştiutpecelumetrăiesc,
amfostîntransă.Peîntreagadura-
tăasarcinii,aproapecănuamîn-
drăznitsărespir,deteamăsănupi-
erdpreţiosulodor.“
În mod miraculos, la înce-
putul săptămânii 40, pe 16 de-
cembrie,într-oiarnămeditera-
neanăcu16gradeîntermome-
tre şi trandafiri înfloriţi în gră-
dină,s-aîntâmplat.„Ochestieca-
re,timpdeşapteaniapocaliptici,am
crezutcănuneesortitsăniseîntâm-
plenouă:amnăscutunpuiviu.Ex-
tremdevioi.“
Şi, odată cu această împli-
nire, pe nume Lara, a venit şi
resemnarea pentru eşecurile
anterioare. „Finalmente, am gă-
sitputerea,cucâtevazileînaintede
naştere,sălefacemcertificatedede-
cesprimelornoastrefiice.Spredeo-
sebire de situaţia din România, în
Franţa este posibil: copiii morţi in
utero sau la naştere pot fi înregis-
traţi,inclusivretrospectiv.Laraes-
teînlivretuldefamiliealtreileaco-
pilalnostru,dupăEvaşiClara,suri-
oareleeinăscutecucincianiînainte.
ÎivoivorbiLarei,cândvafimareşi
vaputeaînţelege,despreele.Leda-
toreazăexistenţa–poatecănuaş
fipututperseveraatât,dacănule-
aşfipurtatpeClaraşipeEvaşinu
aş fi ştiut că pot fi însărcinată, că
potdaviaţă.“
Iunie 2014, 37 de ani,
Avignon/Port Camargue. „Trag
aerînpiept,măuitdepeplajălafa-
milia mea: un delfin şi-o delfinuţă.
Facbilanţulăstamentalşiamore-
velaţie:sunttânără.Maitânărăde-
câtîntrecut.Pentruprimadatăîn
ultimiianinumaisuntînrăzboicu
nenorocituldeceasbiologic.Pentru
primadatăînultimiianisimtcăam
vârsta sufletului meu. Şi nu vârsta
ovarelormele!Sunttânără.Şinoro-
coasă.Şifericită.Şi,cumva,nemu-
ritoare.“
Încercărileprincareatrecut
Nicoletaaudeterminat-osăpu-
năbazeleAsociaţiei„SOS-Infer-
tilitatea“ care, din 2008, desfă-
şoarăoactivitatedesprijinirea
persoanelor afectate de aceas-
tăboală.;
pFOTOGRAFII:ARHIVPERSONALĂ/FACEBOOK
GHIDUL_SANATATE_20170724_P02-03.indd 3GHIDUL_SANATATE_20170724_P02-03.indd 3 7/23/2017 3:57:22 PM7/23/2017 3:57:22 PM
Luni, 24 iulie 2017
www.adevarul.ro
adevărulmedicalA4. Fertilitate
  DR. MIRONA FURTUNĂ, MEDIC CU SUPRASPECIALIZARE ÎN REPRODUCERE UMANĂ ASISTATĂ  
DanielaŞerb
daniela.serb@adevarul.ro
„Adevărul medical“:
Cum stă România la capi-
tolul infertilitate, compa-
rativ cu alte ţări?
Dr.MironaFurtună:Pro-
filul infertilităţii este similar
cu cel internaţional. Dar în-
cepem să avem acces la in-
formaţie, începem să studi-
em mai mult populaţia şi să
numaiavemsistemderapor-
taretabulainfertilitate.
Când vorbim despre in-
fertilitate, ne gândim ade-
sea că femeia are o proble-
mă.Esteacestaunautoma-
tism de gândire?
Infertilitateaarecauzemix-
te.30%–feminine,30%–mas-
culine, iar 30% – combinaţia
dintreceledouă.Trendulapa-
riţiei infertilităţii îl urmea-
ză pe cel internaţional, pen-
tru că societatea se dezvoltă
şi atunci cuplurile îşi amâ-
nă momentul concepţiei pâ-
nă după vârsta de 30 de ani.
Şifertilitateamasculinăînre-
gistrează un declin, însă mai
târziu, după 50 de ani, şi mai
puţinabrupt.
De ce amână femeile
concepţia după vârsta de
30 de ani?
Punînfaţăcariera.Astanu
eonoutate.Şis-arputeasănu
aibă acces la informaţie. Ar
trebuisăfieinformatemaiac-
tiv,nuînsensulpuneriiunei
presiuniasupralor.Darartre-
buisăştiecănenaştemcuun
număr finit de ovocite, care
scadenunumaidinpunctde
vederenumeric,darşicalita-
tiv. După 35 de ani, scăderea
esteefectivabruptă.
Chiar şi cu tehnicile de
reproducere asistată?
Chiar şi cu tehnicile de re-
producere asistată, sunt situ-
aţii în care nu mai putem să
ajutămcuplurile.
Darnueunparadoxfap-
tulcănusuntinformateîn
epoca internetului?
Tinerele care ajung într-o
astfel de situaţie nu-şi pun
problemadeaaducepelume
copii.Sauamână.Femeilede
astăzisuntmultmaiorienta-
tepecarieră.Aşamisepare.
Camcareestevârstame-
die la care ajung cuplurile
la dumneavoastră?
Femeile ajung în jurul vâr-
stei de 35 de ani. Multe ar fi
pututsăaibăcopii,darauales
săn-ofacă.Surprinzător,sunt
unele paciente, chiar educa-
te, care constată că, la 42 de
ani, nu mai pot să aibă copii
cu uşurinţă. Unele îşi găsesc
greu parteneri după o anu-
mităvârstă,altelenicimăcar
nuşi-aupusproblema.Aucre-
zutcămaipotaşteptaşicălu-
crurilesedesfăşoarănormal.
Apoi,suntmultecarenuştiu
că,dupăunandeîncercări,ar
trebui intervenit şi făcut un
diagnostic integrat al inferti-
lităţii.Şivindupăcincianide
analizepesteanalize.
În străinătate care este
limita de vârstă maternă
pentru fertilizarea in vi-
tro?
40deani.Existăînsăşiţări
bogate, care nu au limită de
vârstă,nuaulimitădenumăr
deciclurideFIV.
Dar vârsta de 40 de ani e
olimităpentrufertilizarea
cu ovule proprii?
Da. După 40 de ani, şanse-
le de reuşită sunt mult mai
mici.
Din punctul dumnea-
voastră de vedere, care ar
fi numărul maxim admis
de FIV-uri?
Depinde de vârstă, depin-
de de cuplu, depinde de cau-
za infertilităţii. În principiu,
maimultdetreiFIV-uri ridică
semnedeîntrebareşitrebuie
să reorientezi cuplul spre al-
temetode.
Care?
Donareadeovocite.Sausă-i
consiliezipentruadopţie.Ma-
ma surogat nici nu intră în
discuţie,esteoprocedurăne-
reglementată la noi în ţară şi
nu poate fi făcută în condiţii
desiguranţă.
S-auschimbatreglemen-
tările?
Pe donarea de ovocite, da.
Existăreglementăriclare,ca-
re reduc accesul la acest tip
de reproducere asistată. Do-
natoareatrebuieadusădecă-
trecupluşitrebuiesădemon-
strezicănueniciunfeldeim-
plicaţie financiară la mijloc,
căofacebenevol.
VÂRSTA FEMEII STABILEŞTE
REUŞITA
Care sunt ratele de reu-
şită prin programul naţi-
onal?
Foartemari,pentrucăprin
acest program se selectează
foarte bine pacienţii. Din pă-
cate, nu au acces cuplurile a
cărorşansădereuşităestees-
timatăsubmedie.
Caremetodăoferăşanse-
le cele mai mari?
Rateledereuşităţindevâr-
sta maternă şi cresc prin sti-
mulare ovariană controla-
tă, cu contact sexual dirijat,
dar mai depinde şi de cauza
infertilităţii. Aici vorbim de
un cuplu cu cauză de infer-
tilitate necunoscută, să zi-
cem. Mai precis, când paci-
enta are trompe permeabi-
le, spermograma este în re-
gulă, la fel şi rezerva ovaria-
nă, iar vârsta este sub 35 de
ani. În acest caz, rata de suc-
ces este de 15%, dar numai
după un număr de şase ci-
cluri de astfel de stimulări.
Cu ajutorul fertilizării in vi-
tro, rata de succes în caz de
infertilitateidiopatică,înju-
rul vârstei de 35 de ani, este
în jur de 30%-40%.
CâteFIV-uriîşipoateper-
mite un cuplu din Româ-
nia să facă?
CostulunuiFIVpoateajun-
geşila5.000deeuro.Anumi-
te cupluri nu-şi pot permite
mai mult de o încercare. Dar
amavutcupluricareauîncer-
catşideşapte-optori,pânăau
obţinutosarcină,deşiaufost
consiliatesăsereorienteze.
Cândartrebuisăsedeci-
dăotânărăcăvreasădevi-
nă mamă?
Sub30deani.Clar.Existăşi
posibilitateacongelăriiovule-
lor. Costă în jur de 700 de lei
pe an. Pot fi păstrate timp de
zece ani, după care perioada
sepoateprelungi.
IMPACTUL INFERTILITĂŢII
E MAI MARE LA BĂRBAŢI
Care e profilul bărbatu-
lui român infertil?
Are cam aceeaşi vârstă cu
partenera lui, spermatozoi-
zii au o morfologie anorma-
lă,darşinumărulacestoraes-
teanormal.
Infertilitatea este o ves-
te greu de digerat pentru
bărbaţi?
Sunt surprinşi când află.
Credcălaeiimpactuleunpic
maimare,pentrucăasociază
masculinitateacufertilitatea.
Dar le explici că, până la ur-
mă, e nevoie de un număr fi-
nitdespermatozoizinormali
şicumotilitatenormalăpen-
truobţinereauneisarcini.Mi
se pare că acele cupluri în ca-
reinfertilitateamasculinăes-
tedominantăsuntmaiperse-
verente.
„TRAVALIUL“ SE ÎNTINDE
PE ANI ÎNTREGI
Când simte un medic că
a reuşit în lupta cu infer-
tilitatea?
Eu simt că am reuşit în
momentul în care văd em-
brionii. Când cuplul accep-
tăideeacăesteoperechein-
fertilă.Cândvezicăpartene-
rii se liniştesc şi încep trata-
mentul. Când ai un răspuns
bun sau mai puţin bun, dar
le spui: „Haideţi să mai în-
cercăm“. Când ai diagnos-
ticul de sarcină. Când vezi
bătăi de inimă, eşti în ex-
taz şi când se naşte bebelu-
şul e încununarea. Şi îi vezi
pepărinţicăserelaxeazădu-
pă atâta muncă, după atâta
stres. Şi după atâta lucru cu
ei. Pentru că travaliul este,
în principiu, al lor. Eu cred
că tratamentul infertilită-
ţii este unul dintre cele mai
grele.
Care ar fi mesajul dum-
neavoastră ca medic spe-
cialist în infertilitate pen-
tru public?
Tinerii să-şi stabilească
drept scop să aibă copii pâ-
năîn35deani.Idealpânăîn
30 de ani. Indiferent de re-
stul evoluţiei lor, din punct
de vedere al carierei, al ca-
sei, al stabilităţii economi-
ce. Dacă nu plănuieşti să ai
copii până în 35 de ani, mă-
carîţiprezervezi opartedin
ovocite.Pentrucă,launmo-
ment dat, apare o lipsă. Şi-ţi
daiseamacănueşticomplet
dacă nu ai urmaşi. Asta e na-
tura umană. Sunt instincte.
Trebuie să le asculţi, pentru
că altfel îţi asumi riscul de a
nu mai avea copii. Şi s-ar pu-
tea ca instinctul să bată toa-
tă partea de logică şi de raţi-
une. E trist. ;
„Tratamentul
infertilităţii
esteunuldintre
celemaigrele“G Dr. Mirona Furtună, medic specialist în
obstetrică-ginecologie la Spitalul Clinic
Filantropia din Bucureşti, cu supraspecializare în
tehnici de reproducere asistată medical, vorbeşte
despre cauzele infertilităţii şi
despre lupta pe care medicii o duc alături
de perechile afectate de această boală
pentru a împlini, în cele din urmă,
visul de a deveni părinţi
Niciunde nu se simte
mai acut că ceasul
biologic ticăie pentru
fiecare dintre noi
decât în cabinetul
unui medic specialist
în infertilitate. Şi că,
oricât de multe operaţii
estetice sau retuşuri
ne-am face pe o parte
sau pe alta a corpului,
biologia nu ne-o putem
minţi. Iar când vine
vorba despre aducerea
pe lume a unui copil,
lucrurile sunt limpezi:
decizia trebuie luată
la tinereţe, pentru
a nu avea regrete la
maturitate.
“Nu poţi să faci numai
carieră 24 de ore
din 24, 7 zile din 7.
Am avut paciente,
directoare de firme,
care au ajuns să
regrete la 40 de ani,
când şi-au dat seama
că firma nu le spune
«mamă».
pFOTO:EDUARDENEA
GHIDUL_SANATATE_20170724_P04-05.indd 4GHIDUL_SANATATE_20170724_P04-05.indd 4 7/23/2017 3:25:40 PM7/23/2017 3:25:40 PM
PUBLICITATE
GHIDUL_SANATATE_20170724_P04-05.indd 5GHIDUL_SANATATE_20170724_P04-05.indd 5 7/23/2017 3:26:48 PM7/23/2017 3:26:48 PM
Luni, 24 iulie 2017
www.adevarul.ro
adevărulmedicalA6. Fertilitate
  DISCUŢII    
Principalelecontroversepe
margineareproduceriiasistate
G Posibilitatea de a concepe copii în eprubetă cu material genetic propriu sau donat a iscat, încă din momentul
apariţiei, discuţii care au atins atât sfera eticii medicale, cât şi pe cea religioasă, economică, juridică şi chiar filosofică
Daniela Şerb
daniela.serb@adevarul.ro
În 2005, opinia publică
avea parte de o surpriză ma-
joră: românca Adriana Ilies-
cu, fostă profesoară univer-
sitară de literatură română,
dădea naştere unei fetiţe, la
aproape 67 de ani, devenind
astfelceamaibătrânămamă
din lume. Fetiţa nu era copi-
lul biologic al femeii sexage-
nare, sperma şi ovulele fiind
obţinute de la donatori ano-
nimi, iar fetiţa născută avu-
sese o soră geamănă care nu
a supravieţuit. Adriana Ilies-
cu era, prin urmare, mamă
purtătoare şi, pentru a-şi pu-
teaîmplinivisul,fusesesupu-
să de prof. dr. Bogdan Mari-
nescu,delaMaternitateaGiu-
leşti,unuitratamenthormo-
nal pentru stimularea fertili-
tăţii,înciudamenopauzei.
O NAŞTERE TÂRZIE
ŞI MULTE ÎNTREBĂRI
Povestea a ţinut prima pagi-
nă a ziarelor din întrega lu-
me, iscând o serie de con-
troverse vizavi de corectitu-
dinea etică a aplicării unui
tratament de fertilizare in
vitro după o anumită vâr-
stă. Au trecut mulţi ani de la
această premieră, fiica Adri-
aneiIliescuestedejapreado-
lescentă,dardilemarămâne,
totmaimultefemeiapelând
la fertilizarea in vitro la vâr-
ste înaintate.
Specialiştii în bioetică şi
nu numai ei s-au întrebat
dacă menopauza nu ar tre-
bui să fie o graniţă în calea
aplicăriitehnicilorderepro-
ducereumanăasistatămedi-
cal, argumentând că, în ca-
zul unei sarcini la vârste târ-
zii, mama nu va trăi cât să
asigure stabilitatea emoţio-
nalăşimaterialănecesarăco-
pilului, oricât de cinic ar su-
na. Reprezentanţii bisericii
au considerat noile tehnici
drept un atac la adresa vieţii
şi a familiei, vorbind despre
alternativa adopţiei ca solu-
ţie pentru cuplurile dornice
de a deveni părinţi.
Pe de altă parte, au fost şi
voci care au susţinut că nu
ar trebui impuse niciun fel
de bariere care ţin de vârstă.
Astfel, în 2008, doi bunici, o
indiancă de 70 de ani, Om-
kari Panwar, şi soţul său,
Charan Singh Panwar, con-
cepeau prin FIV un băiat şi
o fată. Bătrânul tată avea să
declarecăpoatemurifericit,
întrucât are un fiu care să-i
ducă numele mai departe.
Până la ce vârstă, însă, ar
trebui permisă fertilizarea
in vitro cu material genetic
donat? Dar cu celule sexua-
le proprii? Care sunt efecte-
lesecundarealesupraovula-
ţiei la care este supus orga-
nismul femeii pentru a creş-
teprobabilitateafertilizării?
Ceseîntâmplăcuembrionii
care nu ajung să fie implan-
taţi? De la ce vârstă un em-
brionpoateficonsideratofi-
inţă umană sau o persoană?
Cât de în regulă este să alegi
sexul şi culoarea ochilor vii-
torului copil?
„PACIENTELE CER
IMPLANTAREA MAI
MULTOR EMBRIONI“
Pentru multe dintre între-
bări nu s-au găsit încă răs-
punsurile,întimpcepentru
altele, comunitatea medica-
lăcelpuţinagăsitsoluţiisau
măcar dezbate pe marginea
lor. O astfel de discuţie este
ceareferitoarelanumărulde
embrioni care pot fi transfe-
raţi în urma unei proceduri
FIV. „O sarcină gemelară es-
te deja o complicaţie a FIV.
Problema se discută în fo-
rurile de specialitate. Şi noi,
medicii, evităm să obţinem
o sarcină multiplă“, mărtu-
riseşte dr. Adrian Borş, me-
dic specialist în obstetrică şi
ginecologie cu supraspecia-
lizareîntratamentulinferti-
lităţii,laOmniclinicdinIaşi.
El adaugă că multe paciente
vin, însă, şi cer implantarea
a doi-trei embrioni, mai ales
pentru faptul că, în Româ-
nia, statul nu susţine finan-
ciar procedurile de reprodu-
cereumanăasistatădecâtcu
o treime din costuri. „Să ob-
ţii o sarcină din primul FIV
e un lucru foarte complicat.
Lanoi,cuplurilenu-şipermit
decât unul, maximum două
FIV-urişi,demulteori,sefac
transferuridedoi-treiembri-
oni,înfuncţiedevârstă.Pen-
tru că şansele ţin de vârstă“,
mai spune dr. Adrian Borş.
În opinia conf. dr. Deni-
sa Protopopescu, medic pri-
mar în obstetrică şi gineco-
logiecusupraspecializareîn
tehnicidereproducereuma-
nă asistată, la Centrul Medi-
cal Internaţional Bucureşti,
artrebuistabilităprinlegeo
limită până la care se poate
apela la ajutorul medicinei
pentru aducerea pe lume a
unui copil. „Limita ar trebui
să fie undeva în jurul vârstei
de 45-47 de ani, până în 50
de ani, dacă este să vorbim
deofemeiesănătoasă.Aceas-
tapentrucăsarcinalavârste
maiînaintatepoatefimaidi-
ficilă,potapăreaşialtepato-
logii legate de vârstă: hiper-
tensiunecaresăafectezesar-
cina sau o problemă de coa-
gularesauoricealtceva“,ex-
plică specialista.
Potrivit conferenţiaru-
lui, la tehnicile de reprodu-
cere umană asistată au ape-
lat chiar şi preoţi. „Am avut
la tratament şi preoţi care îşi
doreau copii, care au venit şi
auspus«noimergemînfieca-
resăptămânălabisericăşivă
dămunacatistsaunerugăm
pentru sănătatea dumnea-
voastră». Deci, nu facem ni-
micanormal,nimicîmpotri-
valuiDumnezeu,facemdoar
ceea ce Dumnezeu ne-a lăsat
să facem. Şi ne facem mese-
riadedoctoricâtmaibinepo-
sibil.“
RISCURI ALE PROCEDURILOR
Fiecare procedură de repro-
ducereumanăasistatăimpli-
căşiriscuri.„Existăunriscde
hiperstimulareovariană,dar
astăzi o putem monitoriza şi
tratalatimp.Aparelapacien-
tele cu ovare micropolichis-
tice, tinere, care, în urma sti-
mulării, pot produce multe
ovocite. În acele situaţii, ar
trebui colectate toate ovo-
citele, iar embrionii se crio-
prezervă, urmând a se efec-
tuaembriotransferulîntr-un
ciclu natural“, recomandă
conf.dr.Protopopescu.
Alt risc este să nu se obţi-
nă sarcina după primul tra-
tament. „Dar, dacă sunt em-
brionicrioprezervaţi,sepoa-
te face în două-trei luni crio-
embriotransferul. Şansa de
succes în urma acestor tra-
tamente este dată de vârsta
pacientelor. Între 20 şi 31 de
ani, şansa, după statistici in-
ternaţionale, poate creşte la
47%-48%,între32şi37deani,
şansa scade la 20%-25%, pen-
truca,după37-41deani,şan-
sa să fie de 3%-8%. Scad şi nu-
mărul de ovocite şi calitatea
lor,decirezultăpuţiniembri-
oni“, mai spune conf. dr. De-
nisaProtopopescu.
Un alt risc este sarcina
multiplă, cu naştere pre-
matură şi cu riscurile atrase
de prematuritate. „În acest
sens, este bine ca numărul
de embrioni transferaţi la o
pacientă tânără să fie unul,
maximumdoi,iarspre40de
ani–doi,maximumtrei.Aici
suntmultediscuţiidespecia-
litate,rezultatedincalitatea
embrionului, dacă este blas-
tocist–zilelecinci-şase–sau
embrion de ziua doi-trei“,
conchide universitarul. ;
Pentru persoanele care
fac faţă presiunilor lumii
moderne,darvorşiofami-
lie cu copii, în Occident a
apărut o adevărată modă
în rândul tinerelor. „Dat
fiind că femeile vor să-şi
termine mai întâi studiile,
să aibă un loc de muncă
bine plătit, să fie angajate
într-o relaţie stabilă, se
gândesc la căsătorie abia
în jurul vârstei de 40 de
ani. Însă, anterior, recurg la
îngheţarea ovocitelor – la
25 de ani – astfel ca, la 40
de ani, să poată beneficia
de o sarcină cu propriile
ovule şi să aibă copilul lor.
E o chestiune bine gândită
şicredcăaceastămodăva
ajunge în curând şi la noi“,
explică dr. Adrian Borş. Şi
în România, ovulele pot fi
congelate vreme de 15-20
de ani, însă tinerele nu
apelează încă la această
metodă de conservare a
materialului genetic.
O „modă“
care ar putea
prinde şi în
România
pFOTO:123RF
Osarcinăcutripleţirezultată
înurmafertilizăriiinvitroeste
consideratăuneşecînlumeamedicală
GHIDUL_SANATATE_20170724_P06-07.indd 6GHIDUL_SANATATE_20170724_P06-07.indd 6 7/23/2017 3:59:46 PM7/23/2017 3:59:46 PM
PUBLICITATE
GHIDUL_SANATATE_20170724_P06-07.indd 7GHIDUL_SANATATE_20170724_P06-07.indd 7 7/23/2017 4:02:02 PM7/23/2017 4:02:02 PM
Luni, 24 iulie 2017
www.adevarul.ro
adevărulmedical
Cum îşi atrag abonaţii
clinicile medicale privateG Furnizorii de servicii medicale private sunt pe piaţă de circa două decenii, timp în care au introdus multe tipuri de
abonamente pentru a atrage un număr mare de pacienţi din sistemul de stat. Ele acoperă de la sfera prevenţiei –
analize medicale de laborator, hotline 24 de ore din 24 – până la recomandări de specialitate şi intervenţii medicale
complexe. Costurile încep de la 4 euro pe lună şi ajung la 150 de euro pe lună, în funcţie de serviciile incluse
  BENEFICII  
Piaţafurnizorilorprivaţideserviciimedicaleacrescutande
anînbeneficiulromânilor,careconştientizeazătotmaimultcă
sănătateaesteunbunîncaremerităsăinvesteştipentruaţi-o
proteja.Şipentrucăsistemuldesănătatedestatestedecele
Regina Maria este prin-
tre primii furnizori medicali
care au introdus în Româ-
nia conceptul de abona-
mente pentru angajaţii din
companii şi care, mai apoi,
au scos pe piaţă şi produse
dedicate IMM-urilor, start-
up-urilor şi persoanelor
fizice. Pentru companii
există mai multe tipuri de
pachete, de la cele stan-
dard de medicina muncii,
mergând până la abona-
mente foarte complexe,
all-inclusive. Majoritatea
pachetelor pot fi persona-
lizate şi există posibilitatea
de a adăuga extraopţiuni
Regina Maria: Pachete personalizate
cu posibilitate de extraopţiuni
de servicii medicale, în func-
ţie de nevoile specifice ale
organizaţiei sau ale angaja-
ţilor: spitalizare şi chirurgie,
protocol de sarcină, acces
complet şi necondiţionat
la analize de laborator sau
servicii de imagistică. Toate
pachetele medicale au o
bază de prevenţie – consul-
taţii la specialităţile de
medicină primară şi analize
de laborator, anumite tipuri
de ecografii – şi oferă acces
la hotline-ul medical 24/24,
unde pacienţii pot primi
oricând recomandări de
specialitate direct de la
medici.
La această bază de
prevenţie se adaugă,
gradual, diverse alte servicii,
în funcţie de complexitatea
abonamentului medical.
Astfel, unele abonamente
includ ecografii 3D, servicii
de radiologie şi imagistică
– CT şi RMN – gratuit sau cu
discount, precum şi reduceri
la spitalizare şi intervenţii
chirurgicale.
Persoanele fizice pot
alege din patru tipuri de
abonamente, alte trei fiind
disponibile pentru copii,
inclusiv pentru nou-născuţi.
Anumite tipuri de abona-
mente includ cu discount
sau ca extraopţiune supli-
mentară la abonamentul
de bază un protocol de
sarcină care reprezintă un
set complet de servicii de
monitorizare a viitoarelor
mame, respectiv consul-
taţii, ecografii şi testări
specifice. De asemenea,
unele abonamente includ
şi discounturi la pachetele
de naştere. Există, desigur,
şi opţiunea pachetelor
premium, care oferă acces
la toate specialităţile şi
serviciile medicale de care
este nevoie.
Costurile variază între
6 şi 50 de euro, în cazul
abonamentelor pentru
companii, şi între 15 şi 55 de
euro, în cazul abonamente-
lor pentru persoane fizice.
Gral Medical:
Card de sănătate
cu acumulare
Gral Medical are mai
multe tipuri de servi-
cii de tip abonament.
Abonamentele Star
pentru companii, în care
sunt incluse analize de
laborator, consultaţii şi
investigaţii, şi servicii
suplimentare cu reduceri
de până la 20%.
Preţurile încep de la
70 de lei şi ajung la 120
de lei lunar şi au la bază
un sistem de prevenţie
structurat pe categorii
de vârste. Pentru persoa-
  BENEFICII  
nele fizice, oferta include
un card de sănătate cu
acumulare, cardul Favor,
în baza căruia pacienţii pot
beneficia de servicii medi-
cale cu reduceri pentru
toată lista de servicii Gral
Medical.
Suma acumulată
pe card nu se pierde la
sfârşitul anului şi poate fi
folosită de toţi membrii
familiei. Pentru ambele
produse nu există limitare
la echipa medicală sau la
alte servicii.
maimulteoridepăşit,mulţiromâniaupreferatsăachiziţioneze
abonamentelaclinicileşispitaleleprivate,careauşimedicide
top,darşiaparaturăperformantă,cuajutorulcăreiasepotface
investigaţiişiintervenţiilastandardefoarteînalte.Mulţianga-
jatorioferăacesttipdeabonamenteînpachetuldebeneficii
salariale,daropţiuneasepoatefaceşiindividual.Văprezentăm,
înmare,ceoferăînpacheteledeabonamenteprincipalele
clinicişispitaleprivatedepepiaţadinRomânia.(DanielaŞerb)
A8. Abonamente
GHIDUL_SANATATE_20170724_P08-09.indd 8GHIDUL_SANATATE_20170724_P08-09.indd 8 7/23/2017 4:02:55 PM7/23/2017 4:02:55 PM
Luni, 24 iulie 2017
www.adevarul.ro
adevărulmedical
Şiabonamenteledela
Sanadorpunaccentpe
prevenţie.Ofertelesunt
personalizate,înfuncţiede
nevoilepacienţilor,şisunt
demaimultetipuri:MEDAN,
PRIMA,SUPER,EXTRA,
VIP.Adre-sabilitateaeste
atâtcătreadulţişicopii,
cât şicătrecompanii.De
asemenea,suntdisponibile
abonamentedepediatriesi
destomatologie.Abonaţiiau
accesliberîntoateclinicile
Sanador,iarprogramările
potfifăcuteînfuncţiede
perioadadorită.Call-cen-
terulestedisponibil24de
oredin24,mediculpoatefi
ales şi existăunserviciude
consiliere,adicăopersoană
decontactdinparteaclinicii
caresemneazăcontractul
şi carese ocupăapoide
derularealui.Acestconsilier
poateficontactatpentru
recomandări,oricedetalii
privindserviciilemedicale,
chiarşipentruprogramări.
Asistenţamedicalăde
urgenţăesteasiguratăprin
compartimentuldeprimiri
urgenţeadulţişicopii,cu17
liniidegardă24deoredin24,
7ziledin7,şiflotăpropriede
ambulanţe.Abonaţiiauredu-
cerilaspitalizareşiintervenţii
înspitalulSanador.Preţurile
abonamentelorpotvariade
la4europelunădepersoană
Sanador: Prioritate la
programări, în funcţie
de perioada dorită
PUBLICITATE
şipânăla150deeuropelună
depersoană,înfuncţiede
serviciileacoperitedeabona-
mentşidenumărulanga-
jaţilordincom-paniilecare
contracteazăabonamente
business.Pachetelepentru
naştereacoperăserviciile
medicaledespecialitate
pentrumamăşicopil,imuni-
zărileobligatoriipentru
copii,imediatdupănaştere,
şialteserviciidesprijin:
serviciimedicaleefectuate
înainteşidupănaştere–
consultpreanestezic,analize
delaboratorpentrumamă
şinou-născut,consilierede
alăptare.Preţurilepachete-
lordenaşterevariazăşiele,
înfuncţiedetipulnaşterii,
deechipă,şideeventualele
nevoideîngrijirespecialăa
nou-născutului,deexemplu
dacăarenevoiedeterapie
intensivăneonatală.
Alegândunpachetde
naşterelaSanador,paci-
enteleprimescautomat
şiunabonamentpentru
nou-născut,valabilunan
dinmomentulnaşteriişi
careacoperăunnumărde
consultaţiidepedia-trie,
uncheckupdeanalizede
laboratorşireducerilaalte
serviciimedicale.Preţurile
abonamen-telordepediatrie
variazăîntre199deeurope
anşi950deeuropean.
Diferenţa dintre
asigurarea
medicală
facultativă şi
abonamentul
la o clinică privată
Asigurarea medicală
privată este o poliţă
încheiată cu o firmă
de asigurări şi care
acoperă serviciile
medicale în caz de
boală sau accident,
în limita unui plafon
prestabilit şi de la o
dată clar specificată la
data încheierii.
Astfel, contra
unei prime lunare al
cărei nivel variază, o
asigurare facultativă
de sănătate acoperă,
în mod normal, preţul
consultaţiilor, al inves-
tigaţiilor medicale, al
spitalizării şi al inter-
venţiilor chirurgicale.
Prin comparaţie, un
abonament la o clinică
medicală privată
acoperă şi zona de
prevenţie, poate fi
personalizat în funcţie
de necesităţi şi poate
include, pe lângă servi-
ciile medicale similare
asigurării facultative
de sănătate, şi servicii
de medicina muncii.
Accesul la servicii
medicale este direct
şi imediat, în doar
câteva zile.
Polisano: Pachete de o zi
Abonamentele la
Polisano includ un pachet
anual de screening,
consultaţii de specialitate,
investigaţii paraclinice şi
intervenţii în ambulato-
riu; analize de laborator;
imagistică şi explorări
funcţionale; asistenţă pre-
şi postnatală, stomatolo-
gie şi planuri de spitali-
zare.
Există, de asemenea,
pachete de o zi, One day
checkup, în care pache-
tul de screening este
complet, cuprinzând
servicii de consultaţii
şi investigaţii, pachet
de analize de laborator
complexe, servicii de
imagistică şi explorări
funcţionale. Ofertele se
adaptează la necesităţile
reale ale clienţilor, exis-
tând o combinaţie între
serviciile medicale de
care beneficiază pacien-
ţii şi diversele facilităţi
fiscale existente pentru
aceştia.
Opţiunile includ
pachete de monitori-
zare a sarcinii, cât şi de
asistenţă pre- şi postna-
tală, incluisv naşterea.
În funcţie de pachetele
alese, acestea cuprind
consultaţii, ecografii –
până la opt ecografii în
pachetele complexe, până
la trei seturi de analize
de laborator – biochimie,
hematologie, imunologie,
microbiologie, citologie,
naşterea, monitorizarea
postnatală, inclusiv acasă
la părinţi.
Aceste pachete pot fi
achizţtionate de viitoarele
mame în orice moment
al sarcinii, neexistând
perioade de aşteptare,
ca în cazul asigurărilor
medicale. Un pachet
complet de monitori-
zare începe din luna a
doua de sarcină, include
naşterea şi condiţiile de
salon single, screenin-
gul şi controlul mamei
şi copilului timp de şase
săptămâni postnaştere,
screening metabolic al
nou-născutului pentru
55 de boli. Un astfel de
pachet nu depăşeşte
9.000 de lei.
Medicover:
Abonamente
flexibile
În clinicile Medicover
există o serie de variante
flexibile de abonamente
de sănătate atât pentru
persoane fizice, cât şi
pentru companii. Pentru
persoane fizice, abona-
mentele se împart în
trei categorii principale,
al căror preţ variază:
Prevention Basic – 8 euro
pe lună , Prevention Plus –
15 euro pe lună, Prevention
Complete – 35 de euro pe
lună, plus Protocolul de
Sarcină. Pachetele sunt
uşor de personalizat, astfel
că fiecare poate opta
pentru serviciile medicale
care răspund cel mai efici-
ent nevoilor sale.
Părinţii pot opta, de
asemenea, pentru abona-
mente special create
pentru bebeluşi sau copii.
Şi acestea se împart în trei
categorii principale, astfel:
Baby Care – 30 de euro pe
lună, Kid Care – 20 de euro
pe lună, Kid Care Complete
– 50 de euro pe lună.
Totmaimulţiromâniîşifacabonamentelaclinicileşila
spitaleleprivate,pentruascăpadeaglomeraţiaşidecondiţiile
precaredininstituţiilemedicaledestatpFOTO: 123RF
Abonamente .A9
GHIDUL_SANATATE_20170724_P08-09.indd 9GHIDUL_SANATATE_20170724_P08-09.indd 9 7/23/2017 4:06:58 PM7/23/2017 4:06:58 PM
Daniela Şerb
daniela.serb@adevarul.ro
 Serviciile medicale în
spitalele şi în clinicile de
stat sunt de multe ori gre-
vate de o serie de inconve-
niente. Astfel, un pacient
cu asigurare medicală obli-
gatorie care vrea să-şi facă
nişte analize de sânge uzu-
ale trebuie să se organizeze
în aşa fel încât să prindă pri-
ma decadă a lunii, pentru
că altminteri, poate avea
surpriza epuizării fonduri-
lor. Ca să nu mai vorbim că
pentru o programare la un
medic specialist poţi aştep-
ta două-trei săptămâni sau
chiar mai mult. În plus, co-
zile interminabile de la ca-
binetele medicilor şi faptul
că de multe ori programări-
le nu se respectă i-au făcut
pe mulţi români să se orien-
teze şi către un abonament
la o clinică sau un spital pri-
vat.
ANALIZE CU REZULTATE
IMEDIATE
Cei care au abonamente la
clinici medicale private sau
dispun de bani nu trebuie
să se mai supună stresului
de mai sus, indiferent des-
pre ce analize şi investigaţii
medicale este vorba.
Astfel, de exemplu, în la-
boratoarele Bio-Medica, in-
fecţiile severe şi care pun
viaţa pacientului în peri-
col, cum este cea cu Clos-
tridium difficile, precum şi
infecţiile cu transmitere se-
xualădetipulHPV,Chlamy-
dia trachomatis, Neisseria
gonorrhoeae, Trichomo-
nas vaginalis pot fi detecta-
te în două ore. Tehnologia
permite obţinerea rezulta-
telor aproape instant şi ex-
clude erorile de laborator.
În mod obişnuit, pentru
astfel de analize, rezultate-
le vin după câteva zile sau
chiar o săptămână.
O serie de intervenţii şi
proceduri pot fi realizate
în privat în regim de spi-
talizare de zi. De exemplu,
la Gral Medical există, din
2009, astfel de servicii on-
cologice, urologice şi din
sfera gastroenterologiei.
Dacă pacientul nu are un
bilet de trimitere de la me-
dicul de familie, el trebuie
să plătească pentru o inter-
venţie în regim de spitali-
zare de zi de la 210 lei pen-
tru o endoscopie şi până la
730 de lei pentru trei şedin-
ţe de litotriţie (intervenţie
non-invazivă, cu unde şoc
pentru spargerea pietrelor
la rinichi).
Pe zona de oncologie, cli-
nica oferă radioterapie per-
formantă, de ultimă gene-
raţie (3D, IMRT, VMAT). O
şedinţă de radioterapie re-
alizată cu cel mai noi apa-
rat, Versa HD, tratamentul
durează doar câteva minu-
te, iar pacientul neoplazic
îşi poate continua viaţa fă-
ră probleme.
De ce îşi fac românii
abonamente
la clinici private
OPERAŢII BARIATRICE
CU ROBOTUL DA VINCI
O intervenţie care se poa-
te realiza în sistemul privat
şi care nu este accesibilă şi
în spitalele de stat este ope-
raţia de micşorare a stoma-
cului cu tehnologie de ulti-
mă oră. Mai precis, pacien-
ţii obezi pot accesa opera-
ţiile bariatrice cu robot da
Vinci la Spitalul Monza. O
astfel de operaţie a fost re-
alizată în luna aprilie, anul
acesta, în premieră, pe o pa-
cientă de 25 de ani. Inter-
venţia a durat două ore, iar
spitalizarea necesară a fost
de numai două nopţi.
Chirurgia robotică da
Vinci reprezintă cea mai
nouă tehnologie a interven-
ţiilor minim invazive. Chi-
rurgul nu operează cu pro-
priile mâini, ci manevrează
un robot la distanţă, fiind
aşezat la o consolă ampla-
sată în sala de operaţii.
Sistemul computerizat
transformă mişcarea mâi-
nilor în impulsuri trans-
mise braţelor robotice, cu
o mare acurateţe.
Avantajele unei astfel de
operaţii sunt considerabile:
câmpurile operatorii au o
vizualizare mai bună, ima-
ginile sunt 3D, iar pentru
pacienţi, tehnica înseamnă
incizii mai mici, o durată de
spitalizare mai redusă şi o
recuperare mai rapidă.
Astfel de roboţi există
şi în spitalele de stat, în-
să sunt nefuncţionali din
diverse cauze, de cele mai
multe ori, administrative.
SISTEM DE DIAGNOSTIC
LA DISTANŢĂ
De anul acesta, la clinicile
din reţeaua privată de sănă-
tate Regina Maria este dis-
ponibilă o reţea de accesa-
re a datelor imagistice ca-
re permite interpretarea in-
vestigaţiilor de la distanţă.
Sistemul PACS – Pictu-
re Archiving and Commu-
nication System – permite
ca pacienţii consultaţi în
orice clinică de imagistică
din reţea să poată solicita
interpretarea unei investi-
gaţii RMN/CT sau să poată
cere o a doua opinie medi-
cală asupra unui diagnostic
de la distanţă, atât de la me-
dici din ţară, cât şi din stră-
inătate.
În acest fel, timpul de ob-
ţinere a rezultatelor din sfe-
rele neurologie, neurochi-
rurgie, ortopedie, oncolo-
gie, oto-rino-laringologie
şi cardiologie este semnifi-
cativ diminuat.
Prin intermediul aces-
tui sistem, datele medicale
sunt arhivate şi pot fi trans-
mise pentru interpretare
către oricare dintre cele un-
sprezece centre de imagisti-
că ale reţelei din Bucureşti,
Bacău, Braşov, Craiova, Iaşi
sau Târgu Mureş.
În cazul afecţiunilor gra-
ve, cum sunt cele oncologi-
ce, medicii imagişti pot ur-
mări comparativ evoluţia
bolii din punct de vedere
imagistic, în timp ce medi-
cii clinicieni pot corela evo-
luţia în dinamică. ;
 În multe cazuri, paci-
enţii oncologici care
au nevoie de rezecţii
pulmonare sunt trimişi
de la un spital la altul
dacă intervenţia este una
complexă şi comportă
anumite riscuri. Dacă
dispun de suficiente
resurse financiare, bolna-
vii au o şansă în spita-
lele private care deţin
aparatură performantă
ce permite îndepărtarea
oricărei tumori, bine-
înţeles ţinând cont de
indicaţiile oncologice.
Un astfel de spital este
Polisano, unde, recent,
o pacientă de 32 de ani,
fără alte probleme de
sănătate, din mediul
urban, depistată întâm-
plător cu o formaţiune
tumorală voluminoasă
în torace, a fost supusă
unei astfel de opera-
ţii complicate. „CT-ul
toracic şi puncţia biopsie
transtoracică au indicat o
tumoră timică (n.r. – timu-
sul este o glandă plasată
în spatele sternului).
S-a practicat rezecţia
completă a tumorii în
bloc cu pericardul, pleura
şi, parţial, pulmonul
drept prin sternotomie
median“, a explicat dr.
Mugurel Bosinceanu.
Potrivit acestuia, operaţia
a durat şase ore şi a fost
de o complexitate deose-
bită, pacienta fiind diri-
jată către Polisano după
ce o fost refuzată din
motive tehnice de alte
servicii din ţară. Operaţia
a decurs fără incidente,
iar evoluţia postopera-
torie a pacientei este
foarte bună, a mai spus
medicul. Costurile unei
rezecţii pulmonare cu
spitalizare de şapte zile şi
toate îngrijirile aferente
postoperatorii variază
între 4.500 şi 7.000 euro.
Operaţii
complexe
la plămâni
Luni, 24 iulie 2017
www.adevarul.ro
adevărulmedicalA10. Abonamente
  POSIBILITĂŢI    
G Spre deosebire de spitalele de stat, clinicile private sunt, în cele mai
multe cazuri, mai bine dotate, beneficiază de aparatură performantă,
minim invazivă, de personal complet, iar rezultatele investigaţiilor le
parvin rapid pacienţilor care solicită aceste servicii
IntervenţiilepentrumicşorareastomaculuisuntposibilecuajutorulrobotuluidaVinciînsistemulprivatpFOTO: EPA
Unabonamentla
oclinicăprivată
poatepornidela
39deleipelună
şipoateajungela
229deleipelună
GHIDUL_SANATATE_20170724_P10.indd 10GHIDUL_SANATATE_20170724_P10.indd 10 7/23/2017 3:18:26 PM7/23/2017 3:18:26 PM
PUBLICITATE
C11 - 24 iulie.indd 1C11 - 24 iulie.indd 1 7/23/2017 4:04:34 PM7/23/2017 4:04:34 PM
Luni, 24 iulie 2017
www.adevarul.ro
adevărulmedical
Dintele sănătos
facezâmbetulfrumos
G Încă suntem deficitari când vine vorba de igiena orală. O spun chiar şi medicii
stomatologi de la clinicile de lux din Capitală, care au de „rezolvat“, de cele mai
multe ori, probleme dentare de natură infecţioasă, perfect evitabile dacă am fi
mai atenţi cu noi înşine. Cariile netratate duc inevitabil la pierderea dinţilor.
Iar adulţii tineri din România au foarte mulţi dinţi lipsă, atrag atenţia dentiştii
  STOMATOLOGIE  
A12. Medicinafrumuseţii
Daniela Şerb
daniela.serb@adevarul.ro
„Dinţiisuntocartedevi-
zită.Teuiţilaunomşiştii:de-
geabaestebineîmbrăcatda-
căazâmbitşiaivăzutcăsunt
probleme. Îţi faci imediat
o idee despre el“, este cate-
gorică dr. Teodorina Secară,
medic specialist ortodonţie
şi ortopedie dento-facială.
Vestea bună ar fi că tot
mai multă lume conştien-
tizează importanţa unui
zâmbet frumos şi merge re-
gulat la dentist, mai ales că
în multe cabinete, discon-
fortul unei astfel de vizite a
fost mult diminuat. Cu toa-
teacestea,cariiledentarene-
tratate au rămas principala
problemă de sănătate orală
pe care o au românii. „Caria
micşorează dintele pentru
că,purşisimplu,distrugeţe-
sut dur, dentar“, mai spune
dr. Secară. Atunci când din-
telesemicşorează,dinţiidin
jur se străduiesc să închidă
spaţiul, plus că o carie avan-
sează destul de repede către
dentină, de acolo către pul-
pa dintelui, către os, pentru
ca infecţia să se răspândeas-
că în jurul rădăcinii.
LEZIUNILE NETRATATE
COSTĂ MAI MULT
Cu cât o carie este mai avan-
sată, cu atât costurile de tra-
tament cresc, pentru că fie-
care etapă terapeutică mai
adaugă ceva la preţ. „Cariile
nedaudurere,ineficienţăla
locul de muncă sau la şcoală
şi,înplus,nusefacpeunsin-
gurdinte.Prezenţacarieiîn-
seamnăcăomulacelaareun
istoricdenespălatcorespun-
zătorpedinţi,deciprobleme
vorfişiînaltelocuridincavi-
tateabucală“,maispunespe-
cialistul.
Dinţiiînghesuiţi,nealini-
aţi generează risc crescut de
carii şi de boală parodonta-
lă,adicădeinflamareaţesu-
turilor care susţin dintele în
os,respectivagingiei.„Ogin-
gie inflamată cronic duce la
retracţii osoase. Osul de de-
desubt se retrage pentru că
sunt afectate şi ligamente-
le care ţin gingia acolo, pe
dinte. Aşa apare boala paro-
dontală“,explicădr.Teodori-
naSecară,delaClinicaDent
Estet din Capitală.
Din cauza schimbărilor
hormonale prin care trec
de-a lungul vieţii, femei-
le sunt mai predispuse la
a avea probleme cu dinţii.
„În plus, o inflamaţie gingi-
vală, un tartru dau nişte va-
lori modificate ale anumi-
tor analize ale sângelui. Şi
atunci e bine ca femeile să
fie pregătite pentru aceste
lucruri.Deexemplu,VSH-ul
apare mărit, pentru că noi
avem o inflamaţie cronică
în corp. Tartrul acela ţine o
inflamaţie cronică în corp.
În anumite cazuri, mai ac-
centuate, acel tartru poa-
te să dea o boală de focar“,
atrage atenţia şi dr. Cosmin
Ulman, medic stomatolog
la Clinica Trident din Bucu-
reşti.
Ţesutul osos pierdut în
urma unei carii netrata-
te la timp nu mai poate fi
recuperat decât prin inter-
venţii repetate şi laborioa-
se şi prin adiţii de os. „Adul-
“Dacă ai avea toţi
dinţii pe rădăcini
de titan, ai simţi
altfel când mesteci.
Prin urmare,
implantul trebuie să
fie ultima opţiune.
În niciun caz nu
scoatem un dinte
strâmb pentru a
pune un implant.
Dr.CosminUlman
medic stomatolog
“Inserţiaimplanturilor
creeazăuncordon
ombilicalîntremedic
şipacient.Unpurtător
deimplanturitrebuie
controlatdinşase
înşaseluni.Dece?
Pentrucăpatologia
implantarănuare
simtomatologie.
Nudoare.
Dr.DragoşCalangiu
medic specialist implantolog
“Dacănutespelipe
dinţiseara,dormindpe
spate,fluxuldesalivă
scade.Nemaivorbind,
nemaimâncând,
nulemaiasiguri
dinţilorfuncţiade
autoîntreţinereşi
atuncimicrobii
prolifereazăşigingia
seinflamează.
Dr.TeodorinaSecară
medic specialist ortodont
ţii tineri au foarte mulţi
dinţi lipsă. Fiecare din-
te lipsă produce efecte. Şi
atunci e nevoie de proce-
duri complicate, cu costuri
foarte mari. Toate acestea
pot fi evitate printr-o igie-
nizare simplă, făcută zi de
zi, de minimum două ori,
dimineaţa şi seara. Iar vizi-
tele la dentist trebuie făcu-
te la fiecare şase luni. Dacă
respectăm regulile de igie-
nă, plătim mai puţini bani
şi ne păstrăm dinţii pe ar-
cadă până la finalul vieţii“,
invită dr. Secară. La fel ca
şi cariile netratate, şi boala
parodontală, care se insta-
lează tot pe fondul unei igi-
ene orale precare, poate du-
ce la pierderea dinţilor.
CARIILE SE FORMEAZĂ
ÎN TIMPUL NOPŢII
Regulile de igienă orală tre-
buiedeprinsedincopilărieşi
aplicate apoi întreaga viaţă.
„Perierea corectă înseamnă
că folosim o periuţă cu peri
destuldemoicasănuafecte-
zesmalţul,presiuneapecare
oaplicămfiindfoarteimpor-
tantă“, potrivit dr. Secară.
Dacăîncepemcudinţiidin
faţă,depearcadasuperioară,
aşezăm periuţa în unghi de
45 de grade şi facem mişcări
de sus în jos, adică dinspre
gingie spre marginea liberă
a dintelui. „Mişcările trebuie
săfiedescoatere,şinucircu-
lare,casănuplimbămmicro-
bii pe suprafaţa dentară. În-
tregingieşidinteeunşănţu-
leţ unde le place microbilor
să se înmulţească. Dacă nu-i
îndepărtezi de acolo, gingia
se va înroşi, se va umfla şi va
sângera la periaj.“ Ce facem
când vedem sânge la periaj?
Periem cu simţ de răspunde-
re, nu ocolim zona, mai spu-
nestomatologul.
Caninii sunt plasaţi în-
tr-o zonă de curbură, astfel
că ei trebuie periaţi din faţă,
dar şi din zona laterală. Din-
ţii din spate au câte cinci su-
prafeţe: dinspre limbă, din-
spre obraz, stânga, dreap-
ta şi suprafaţa masticatorie.
„Mă asigur că am curăţat su-
prafaţa dinspre obraz, apoi
dinspre limbă, apoi suprafa-
ţa care se întâlneşte cu din-
ţii de jos“, recomandă medi-
cul. Însă, înainte de periaj,
trebuie să folosim aţa den-
tară. Cu ajutorul aţei, înfă-
şurând-o între index şi poli-
ce,pătrundemînspaţiuldin-
tredinţi.Timpulidealdepe-
riajestedetreiminute,după
care trebuie să ne clătim cu
apă de gură. Ideal ar fi să fo-
losimşiduşulbucal,maispu-
ne medicul dentist.
„E foarte important spă-
latul pe dinţi seara. Dacă nu
te speli seara, dormind pe
spate, fluxul de salivă scade.
Nemaivorbind, nemaimân-
când,nulemaiasiguridinţi-
lor funcţia de autoîntreţine-
re şi atunci microbii prolife-
rează,gingiaseinflameazăşi
aşaaparcariile“,atrageaten-
ţia dr. Secară. Dincolo de igi-
ena dentară, e nevoie şi de o
igienă a alimentaţiei, astfel
că trebuie să ne ferim de ali-
mentelefoartedulcişidesu-
curile acidulate. ;
pFOTO:123RF
GHIDUL_SANATATE_20170724_P12-13.indd 12GHIDUL_SANATATE_20170724_P12-13.indd 12 7/23/2017 4:09:30 PM7/23/2017 4:09:30 PM
Luni, 24 iulie 2017
www.adevarul.ro
adevărulmedical .A13
PUBLICITATE
Lipsa unui dinte poate
păreaunlucruminor.„Oa-
meniisegândes:OK,am35
de ani, îmi lipseşte un din-
te, nu e aşa o mare pierde-
re.Depindeînsăşidegenul
şi de vârsta pacientului, şi
de poziţia dintelui care lip-
seşte“, explică dr. Dragoş
Calangiu, medic specialist
în implantologie dentară.
Dacă lipseşte un molar de
minte, nu e niciun fel de
problemă, dacă însă pier-
dem un incisiv, lucrurile
devin dramatice. „Mai ales
pentrufemei,esteourgen-
ţădegrad0.Pentrubărbaţi,
e o urgenţă, dar ei percep
un pic altfel lucrurile. Ei
sunt mai practici, în timp
cefemeilesuntdelicate.Fe-
meileauoimaginecaretre-
buiepăstrată.Bărbaţiisunt
foarteîncântaţidacăpotsă
mestece“,apreciazădr.Ca-
langiu.
Nu doar lipsa igienei
dentare ne poate lăsa fă-
ră dinţi, ci şi lucrările sto-
matologice greşite, făcute
demedicinepricepuţi.Ori-
cumarfi,lipsa unuidintre
esteoproblemăcaretrebu-
ierezolvatăîncelmaiscurt
timp. De ce? „Pentru
că, chiar dacă se
pierde o uni-
tate – un din-
te – efectele
se răsfrâng
asupra ce-
lorlalţi.Exis-
tă acest feno-
men de migra-
re dentară. Spa-
ţiul rămas în urma
dinteluitindesăfieocupat
de vecini sau de un dinte
antagonist. Şi atunci, tot
lanţul cinematic trebuie
să se schimbe. Respectiv:
mişcăriledemandibulănu
mai urmează nişte tipare
pentru care este, să zicem,
proiectată. Încep să apară
niştemişcăripatologiceca-
re, în timp, duc la afecţi-
uni articulare. Masticaţia
are de suferit, la fel şi inte-
grarea socială. N-ai cum să
stai între oameni fără un
dinteînfaţă“,apreciazădr.
Calangiu.
Soluţiile de protezare a
dintelui lipsă se personali-
zează în funcţie de situaţia
în care este pacientul. „De
exemplu,însituaţiaîncare
cei doi dinţi vecini poartă
dejacoroanăpeei,n-areni-
ciunsenssăpuiunimplant
acolo.Dinţiiceilalţisuntde-
ja afectaţi. Doar să înlocu-
iesccoroanelecuopunteşi
deja situaţia e rezolvată. E
adevărat, cu nişte compro-
misuri.Aşatrebuieîntotde-
unacântărit,pentrucăaco-
lo unde s-a pierdut dintele
şiseprotejeazăprintr-opun-
te, osul îşi va diminua volu-
mul încet-încet. Poate când-
va,pesteani,vomaveanevo-
ie de un impant pus pe zona
respectivă,darnumaiavem
os“, detaliază dr. Dragoş Ca-
langiu.
Dacă ai doi dinţi limitaţi
integri,nutegândeştisăpro-
tezeziprintr-opunte.Atunci,
soluţiaoptimăeunimplant.
Mai ales dacă e într-o zonă-
cheie. Să zicem că pierdem
un canin, acesta nu se pro-
tezeazăprintr-opunte.„Pen-
trucădinţiivecininupotsu-
porta forţele la care este su-
pus caninul şi apoi ai nevo-
ie ca pe zona canină să păs-
trezi cât mai mult osul, ast-
fel încât să susţină un im-
plant“, adaugă medicul im-
plantolog.
CANINII TREBUIE PĂSTRAŢI
Mediciispuncăsuntdinţica-
re ar trebui păstraţi prin ori-
ce mijloace, la fel cum sunt
dinţicarepotfichiarintegri
şi la care se renunţă uşor, în
funcţie de topografia din-
telui, de importanţa lui, de
vârstă. „Caninii, de exem-
plu, trebuie păstraţi cu ori-
cepreţ.Dece?Pentrucă
sunt consideraţi ca
fiind cei mai im-
portanţi dinţi.
Suntdinţicare
ghidează miş-
cările mandi-
bulei. Ei au o
rădăcină foar-
te puternică,
pentrucăsuntfor-
ţe foarte mari la care
sunt supuşi“, mai spune dr.
Calangiu.Cealţidinţiarmai
trebui păstraţi? „Toţi!“
De aceeaşi părere este şi
dr.CosminUlman,carecon-
sideră că implantul dentar
trebuie să fie ultima soluţie.
„Ar trebui să încercăm să ne
păstrămdinţii.Înmomentul
în care nu mai avem o solu-
ţie, atunci trebuie făcut im-
plantul“, mai spune acesta.
Pentru că dintele are anu-
miţi receptori care simt pre-
siunea,iarunimplantmodi-
ficăaceastăpercepţieapresi-
unii.„Dacăaiaveatoţidinţii
pe rădăcini de titan, ai sim-
ţi altfel când mesteci. Prin
urmare, ultima opţiune tre-
buie să fie implantul. În ni-
ciuncaznuscoatemundinte
strâmbpentruapuneunim-
plant.Maiîntâifacemuntra-
tamentortodontic,prinace-
le sârme care se pun şi care
au un rol funcţional, încer-
cămsăaducemdinţiiînpozi-
ţiileîncaretrebuieşiapoisă
redăm zâmbetul şi estetica.
Să îmbrăcăm dinţii, nu să-i
extragem şi să punem im-
plant“, insistă dr. Ulman.
În plus, contează foar-
te mult ce implant, cine îl
pune şi cum îl pune. „Con-
tează experienţa medicu-
lui, cazuistica sa. Ştiu co-
legi care termină faculta-
tea şi se duc să facă aceas-
tă specializare de implan-
tologie. Trebuie să ai o ex-
perienţă în spate şi apoi să
faci această specializare,
să poţi pune implanturi“,
avertizează medicul sto-
matolog.
ORICE INTERVENŢIE
DENTARĂ ARE RISCURI
Orice procedură stomato-
logică – de la extracţii pâ-
nălaimplanturi–areşiris-
curi. „În primul rând, es-
te riscul infecţios. Ca ori-
ce act chirurgical, există
un procent în care poate
să apară infecţia“, expli-
că dr. Calangiu. Apoi, es-
te vorba despre anumite
insensibilităţi care pot să
apară. „În urma unei ex-
tracţii de molar de minte,
poţi să rămâi, de exemplu,
cu insensibilităţi în unele
zone: pe jumătate de lim-
bă, pe buză. În urma im-
planturilor, pot apărea si-
nuzite,pierderidesensibi-
litate pe anumite teritorii
ale cavităţii orale, pe buză,
pe limbă. Sunt în procent
foartemicşisuntdiminua-
tefoartemultdeexperien-
ţa medicului“, adaugă dr.
Dragoş Calangiu.
Înplus,încazulimplan-
turilor,existărisculpierde-
rii acestora dacă nu se res-
pectă regulile de igienă şi
recomandările medicilor
cuprivirelavizitelelacabi-
net. „La indivizii cu o igie-
năprecară,efoartegreusă
propui implanturi, pentru
că obiceiurile nu se schim-
bă la 50 de ani. Iar supra-
vieţuirea unui implant de-
pinde de gradul de igie-
nă“, avertizează medicul.
Trebuie evaluată şi dispo-
nibilitatea pacientului de
a veni la controale. „Inser-
ţia implanturilor creează
un cordon ombilical între
medic şi pacient. Un pur-
tător de implanturi trebu-
iecontrolatdinşaseînşase
luni. De ce? Pentru că pa-
tologia implantară nu are
simtomatologie. Nu doa-
re. Implanturile, chiar da-
că sunt cu mari probleme,
nu dor. Pacientul are sen-
zaţia că totul e-n regulă,
neştiind că lucrurile evo-
luează spre negativ. Abia
atunci când implantul în-
cepe să se mişte, pacientul
începesă-şifacăprobleme.
Dar atunci este prea târ-
ziu“, conchide dr. Dragoş
Calangiu. ;
„Cândlipseşteundinte,
trebuiereconstruit“
„Pentru
că se
ni-
-
-
a-
pa-
n urma
ăfi
cepreţ.Dec
sunt co
fiind
por
Su
gh
că
bu
răd
te p
pentru
ţe foarte
i“
400-
1.000
deeuro
estepreţul
unuiimplant
dentar.
GHIDUL_SANATATE_20170724_P12-13.indd 13GHIDUL_SANATATE_20170724_P12-13.indd 13 7/23/2017 4:11:42 PM7/23/2017 4:11:42 PM
PUBLICITATE
GHIDUL_SANATATE_20170724_P14-15.indd 14GHIDUL_SANATATE_20170724_P14-15.indd 14 7/23/2017 3:33:11 PM7/23/2017 3:33:11 PM

Más contenido relacionado

Similar a Supliment infertilitate A. Medical 2017

Ftr nr30 13.principiile clujului-invidiate_de_bucuresti
Ftr nr30 13.principiile clujului-invidiate_de_bucurestiFtr nr30 13.principiile clujului-invidiate_de_bucuresti
Ftr nr30 13.principiile clujului-invidiate_de_bucurestiAnca Georgescu
 
Ce este un avort spontan? | alternamed.ro
Ce este un avort spontan? | alternamed.roCe este un avort spontan? | alternamed.ro
Ce este un avort spontan? | alternamed.roSorin Ciprian
 
Revista Ce stii despre FERTILITATEA TA nr 3, iunie 2021
Revista Ce stii despre FERTILITATEA TA nr 3, iunie 2021 Revista Ce stii despre FERTILITATEA TA nr 3, iunie 2021
Revista Ce stii despre FERTILITATEA TA nr 3, iunie 2021 Nicoleta CRISTEA - BRUNEL
 

Similar a Supliment infertilitate A. Medical 2017 (20)

SOS Infertilitatea scrisoare Nicolae Banicioiu 2014
SOS Infertilitatea scrisoare Nicolae Banicioiu 2014SOS Infertilitatea scrisoare Nicolae Banicioiu 2014
SOS Infertilitatea scrisoare Nicolae Banicioiu 2014
 
Memoriu asociatia embriologilor ms 2013
Memoriu asociatia embriologilor ms 2013Memoriu asociatia embriologilor ms 2013
Memoriu asociatia embriologilor ms 2013
 
Doctorul Zilei - infertilitate (2)
Doctorul Zilei - infertilitate (2)Doctorul Zilei - infertilitate (2)
Doctorul Zilei - infertilitate (2)
 
Oana antonescu scrisoare ms - tema infertilitatii
Oana antonescu   scrisoare ms - tema infertilitatiiOana antonescu   scrisoare ms - tema infertilitatii
Oana antonescu scrisoare ms - tema infertilitatii
 
Prezentare Ampla
Prezentare AmplaPrezentare Ampla
Prezentare Ampla
 
Revista Ce stii despre FERTILITATEA TA?
Revista Ce stii despre FERTILITATEA TA?Revista Ce stii despre FERTILITATEA TA?
Revista Ce stii despre FERTILITATEA TA?
 
Final memoriu ministru relansare finatare subprogram FIV
Final  memoriu ministru relansare finatare subprogram FIVFinal  memoriu ministru relansare finatare subprogram FIV
Final memoriu ministru relansare finatare subprogram FIV
 
Prezentare Sos Infertilitatea, ian. 2011
Prezentare Sos Infertilitatea, ian.  2011Prezentare Sos Infertilitatea, ian.  2011
Prezentare Sos Infertilitatea, ian. 2011
 
Brosura „Acesti copii care, altfel, nu ar fi existat”
Brosura „Acesti copii care, altfel, nu ar fi existat”Brosura „Acesti copii care, altfel, nu ar fi existat”
Brosura „Acesti copii care, altfel, nu ar fi existat”
 
Brosura OSPV 28 copii.pdf
Brosura OSPV 28 copii.pdfBrosura OSPV 28 copii.pdf
Brosura OSPV 28 copii.pdf
 
Brosura Acesti copii care altfel nu ar fi existat.pdf
Brosura Acesti copii care altfel nu ar fi existat.pdfBrosura Acesti copii care altfel nu ar fi existat.pdf
Brosura Acesti copii care altfel nu ar fi existat.pdf
 
Comunicat de presa sos infertilitatea sept 2013
Comunicat de presa sos infertilitatea sept 2013Comunicat de presa sos infertilitatea sept 2013
Comunicat de presa sos infertilitatea sept 2013
 
Ftr nr30 13.principiile clujului-invidiate_de_bucuresti
Ftr nr30 13.principiile clujului-invidiate_de_bucurestiFtr nr30 13.principiile clujului-invidiate_de_bucuresti
Ftr nr30 13.principiile clujului-invidiate_de_bucuresti
 
Avortul
AvortulAvortul
Avortul
 
Etica, acces la tratament si protectia fertilitatii
Etica, acces la tratament si protectia fertilitatiiEtica, acces la tratament si protectia fertilitatii
Etica, acces la tratament si protectia fertilitatii
 
Ce este un avort spontan? | alternamed.ro
Ce este un avort spontan? | alternamed.roCe este un avort spontan? | alternamed.ro
Ce este un avort spontan? | alternamed.ro
 
SOS Infertilitatea scrisoare Victor Ponta 2014
SOS Infertilitatea scrisoare Victor Ponta 2014SOS Infertilitatea scrisoare Victor Ponta 2014
SOS Infertilitatea scrisoare Victor Ponta 2014
 
Revista Ce stii despre FERTILITATEA TA nr 3, iunie 2021
Revista Ce stii despre FERTILITATEA TA nr 3, iunie 2021 Revista Ce stii despre FERTILITATEA TA nr 3, iunie 2021
Revista Ce stii despre FERTILITATEA TA nr 3, iunie 2021
 
Ce stii despre FERTILITATEA TA nr 3, iunie 2021, high resolution
Ce stii despre FERTILITATEA TA nr 3, iunie 2021, high resolutionCe stii despre FERTILITATEA TA nr 3, iunie 2021, high resolution
Ce stii despre FERTILITATEA TA nr 3, iunie 2021, high resolution
 
Ce stii despre FERTILITATEA TA nr 3, iunie 2021, low resolution
Ce stii despre FERTILITATEA TA nr 3, iunie 2021, low resolutionCe stii despre FERTILITATEA TA nr 3, iunie 2021, low resolution
Ce stii despre FERTILITATEA TA nr 3, iunie 2021, low resolution
 

Más de Asociatia SOS Infertilitatea - www.vremcopii.ro

Más de Asociatia SOS Infertilitatea - www.vremcopii.ro (20)

SOS Infertility Association Projects 2023.pdf
SOS Infertility Association Projects 2023.pdfSOS Infertility Association Projects 2023.pdf
SOS Infertility Association Projects 2023.pdf
 
Proiecte ale Asociatiei SOS Infertilitatea 2023.pdf
Proiecte ale Asociatiei SOS Infertilitatea 2023.pdfProiecte ale Asociatiei SOS Infertilitatea 2023.pdf
Proiecte ale Asociatiei SOS Infertilitatea 2023.pdf
 
Nr 4 Ce stii despre FERTULITATEA TA noiembrie 2021.pdf
Nr 4 Ce stii despre FERTULITATEA TA noiembrie 2021.pdfNr 4 Ce stii despre FERTULITATEA TA noiembrie 2021.pdf
Nr 4 Ce stii despre FERTULITATEA TA noiembrie 2021.pdf
 
Revista „Ce stii despre FERTILITATEA TA?” nr 5, June 2022
Revista „Ce stii despre FERTILITATEA TA?” nr 5, June 2022Revista „Ce stii despre FERTILITATEA TA?” nr 5, June 2022
Revista „Ce stii despre FERTILITATEA TA?” nr 5, June 2022
 
Partnership „What do you know about YOUR FERTILITY?” magazine
Partnership „What do you know about YOUR FERTILITY?” magazinePartnership „What do you know about YOUR FERTILITY?” magazine
Partnership „What do you know about YOUR FERTILITY?” magazine
 
Apel la parteneriat revista „Ce stii despre fertilitatea ta” nr. 4, 1 nov 2021
Apel la parteneriat revista „Ce stii despre fertilitatea ta” nr. 4, 1 nov 2021Apel la parteneriat revista „Ce stii despre fertilitatea ta” nr. 4, 1 nov 2021
Apel la parteneriat revista „Ce stii despre fertilitatea ta” nr. 4, 1 nov 2021
 
Presentation „What do you know about YOUR FERTILITY?” magazine, Romania
Presentation „What do you know about YOUR FERTILITY?” magazine, Romania Presentation „What do you know about YOUR FERTILITY?” magazine, Romania
Presentation „What do you know about YOUR FERTILITY?” magazine, Romania
 
Apel la parteneriat revista „Ce știi despre FERTILITATEA TA?” nr 3, iunie 2021
Apel la parteneriat revista „Ce știi despre FERTILITATEA TA?” nr 3, iunie 2021Apel la parteneriat revista „Ce știi despre FERTILITATEA TA?” nr 3, iunie 2021
Apel la parteneriat revista „Ce știi despre FERTILITATEA TA?” nr 3, iunie 2021
 
Articol infertilitate revista ELLE
Articol infertilitate revista ELLEArticol infertilitate revista ELLE
Articol infertilitate revista ELLE
 
Detalii Subprogram FIV MS 2018
Detalii Subprogram FIV MS 2018Detalii Subprogram FIV MS 2018
Detalii Subprogram FIV MS 2018
 
Statistici subprogram FIV 2019
Statistici subprogram FIV 2019Statistici subprogram FIV 2019
Statistici subprogram FIV 2019
 
Rate de succes Subprogram FIV MS 2011 - 2019
Rate de succes Subprogram FIV MS 2011 -  2019Rate de succes Subprogram FIV MS 2011 -  2019
Rate de succes Subprogram FIV MS 2011 - 2019
 
Cadru fiscal-sponsorizari-decembrie-2019-si-regimul-fiscal-al-veniturilor-ong
Cadru fiscal-sponsorizari-decembrie-2019-si-regimul-fiscal-al-veniturilor-ongCadru fiscal-sponsorizari-decembrie-2019-si-regimul-fiscal-al-veniturilor-ong
Cadru fiscal-sponsorizari-decembrie-2019-si-regimul-fiscal-al-veniturilor-ong
 
Nicoleta Cristea Brunel ESHRE Campus 2019 OHSS patients perspective
Nicoleta Cristea Brunel ESHRE Campus 2019 OHSS patients perspectiveNicoleta Cristea Brunel ESHRE Campus 2019 OHSS patients perspective
Nicoleta Cristea Brunel ESHRE Campus 2019 OHSS patients perspective
 
Globuri barza cuplu
Globuri barza cupluGloburi barza cuplu
Globuri barza cuplu
 
Header Saptamana Nationala de Constientizare a Infertilitatii
Header Saptamana Nationala de Constientizare a InfertilitatiiHeader Saptamana Nationala de Constientizare a Infertilitatii
Header Saptamana Nationala de Constientizare a Infertilitatii
 
Afis SOS Infertilitatea
Afis SOS InfertilitateaAfis SOS Infertilitatea
Afis SOS Infertilitatea
 
ART and IUI regulations, funds and registers in Europe 2018
ART and IUI regulations, funds and registers in Europe 2018ART and IUI regulations, funds and registers in Europe 2018
ART and IUI regulations, funds and registers in Europe 2018
 
Revista Ce stii despre fertilitatea ta nr 1 nov 2019
Revista Ce stii despre fertilitatea ta nr 1 nov 2019Revista Ce stii despre fertilitatea ta nr 1 nov 2019
Revista Ce stii despre fertilitatea ta nr 1 nov 2019
 
Infertilitatea poate fi invinsa 4
Infertilitatea poate fi invinsa 4Infertilitatea poate fi invinsa 4
Infertilitatea poate fi invinsa 4
 

Supliment infertilitate A. Medical 2017

  • 1. SuplimLuni, 24 iulie 2017 16 pagini Se distribuie, gratuit, numai împreună cu ziarul „Adevărul“ pFOTO:123RF „Tratamentul infertilităţii este unul dintre cele mai grele“ 2PAGINA A4 G Statisticile arată date îngrijorătoare: un cuplu din patru se confruntă cu infertilitatea în România. În această situaţie, numărul celor care apelează la tehnici de reproducere asistată medical este tot mai mare, iar vedeta acestor proceduri este fertilizarea in vitro 2PAGINILE A2-A3 Ce şanse au să devină părinţi cuplurile infertile din România Proporţiile de aur ale frumuseţii 2PAGINA A15 Cum îşi atrag abonaţii clinicile medicale private 2PAGINILE A8-A9 Chiar se poate scăpa de celulită? 2PAGINA A16 medical adevarul medical.indd 1adevarul medical.indd 1 7/23/2017 5:07:32 PM7/23/2017 5:07:32 PM
  • 2. Luni, 24 iulie 2017 www.adevarul.ro adevărulmedicalA2. Fertilitate   SOLUŢII   În România, o proce- dură de fertilizare in vitro costă câteva mii de euro, iar cuplurile trebuie să scoată o bună parte din bani din propriul buzunar. „Statul acoperă cam o treime din costuri – 1.200 de euro, dar pentru un număr limitat de cupluri, întru- cât este vorba de bani bugetaţi“, explică dr. Adrian Borş. Preţurile în clinicile private de ferti- lizare încep de la 2.000 de euro, dacă nu punem la socoteală şi trata- mentul şi investigaţiile adiacente. „La noi, costurile sunt între 2.000 şi 2.400 de euro, la care se adaugă medicaţia care trebuie cumpărată din farmacie şi monitorizările care sunt în afara proce- durilor. Probabil că, în total, costurile se ridică la peste 3.000 de euro cu tot cu tratament“, a estimat conf. dr. Denisa Protopopescu. „Am auzit şi cazuri în care se ajunge pentru un FIV la 5.000 de euro, în alte clinici, dar, în gene- ral, în România, costă în jur de 2.000-2.400 de euro cu factură şi în clinici acreditate“, mai spune dr. Protopopescu. Prin comparaţie, în Spania, costurile variază între 7.000 şi 18.000 de euro. În ţara vecină Bulgaria, statul susţine financiar trei proceduri de reproducere umană asistată la un cost de 2.500 de euro per proce- dură. „În Ungaria, din ce cunosc, se finanţează de casa de sănătate patru astfel de proceduri per pacient. Şi la noi a început un program al Ministerului Sănătăţii, dar cu mari delimitări pentru pacienţi. Ar fi necesar să ne reunim la o masă rotundă cu cei de la Minister, cu Casa de Sănătate şi noi, cei care lucrăm în domeniu de mult timp, şi să discutăm aceste probleme, respec- tiv natalitatea care este în mare scădere şi în ţara noastră şi cum am reuşi să ajutăm cu adevărat pacienţii în acest sens“, conchide dr. Protopo- pescu. Statul acoperă doar o treime din costurile pentru FIV DanielaŞerb daniela.serb@adevarul.ro La 20-25 de ani, întemeie- reauneifamiliişiaducereape lumeaunuicopilpotsănufie o perspectivă atrăgătoare, ba, dimpotrivă.Tineriisegândesc mai degrabă să-şi trăiască via- ţa,să-şiconstruiascăocarieră, să aibă un job bine plătit, ca- să, maşină, să experimente- ze.Şiabiaapoisăseînhamela întemeierea unei familii şi la creştereapruncilor.Nu-inimic greşit în asta. Doar că pentru unii,planulbinegânditiniţial va fi greu de dus la bun sfârşit şi aceasta pentru că, odată cu trecerea anilor, cresc şi riscu- rile de infertilitate. Statisticile aratăcăuncupludinpatruare problemecuaducereapelume aunuicopilînRomânia. „INFERTILITATEA ESTE O BOALĂ“ „Infertilitatea este recunoscu- tăcaoboalădecătreOrganiza- ţiaMondialăaSănătăţii“,subli- niazăconf.dr.DenisaProtopo- pescu, medic primar obstetri- că-ginecologie cu supraspeci- alizareînreproducereumană asistată,delaCentrulMedical Internaţional Bucureşti. „Nu maivorbimdedorinţe,deplă- ceri. Infertilitatea este o boală caretrebuieevaluatăcorectde la bun început. Atât bărbatul, câtşifemeiatrebuieinvestigaţi pentrucasăavemundiagnos- tic corect şi o abordare infor- matăaposibilităţilorpecarele areunastfeldecuplu.“ CE PROBLEME POT EXISTA ÎN CUPLU Problemeledefertilitateîncu- plu pot avea drept cauze afec- ţiuni ale femeii sau ale bărba- tului în egală măsură. Impor- tant este să se realizeze inves- tigaţii amănunţite de ambele părţi după un an de încercări nereuşite de a concepe un co- pil.Încazulfemeii,trebuiein- vestigate: uterul, trompele, ovarele, precizează conf. dr. Denisa Protopopescu. Dintre afecţiunilecelemaifrecvente carepotpunefrânăconceperii unui copil, medicul aminteş- te: fibromul uterin – în acest cazpoatefioperatădefibrom; probleme ale ovulaţiei – dacă femeia nu ovulează şi nu e la menopauză, se poate declan- şa ovulaţia; ovare polichisti- ce – se poate interveni cu tra- tament.Deasemenea,printre cauzele infertilităţii feminine semainumărăuneleboliimu- nologice,geneticeşimultealte probleme, enumeră conf. dr. DenisaProtopopescu. În cazul bărbaţilor, de ase- menea, pot exista probleme genetice, mecanice – o lovi- tură la testicule în trecut, sau poateaavutoreion.Şiîncazul sportivilordeperformanţă,al fumătorilor şi al marilor con- sumatori de alcool, riscul de infertilitate este sporit. „Sunt mulţi factori care duc la steri- litate, inclusiv din mediul în- conjurător.Deexemplu,radi- aţiileprovenitedelatelefonul mobilsaudelalaptopulpeca- reîlţiipegenunchipotafecta testiculele bărbaţilor“, atrage atenţiamedicul. CERCUL VICIOS: INFERTILITATE ŞI DEPRESIE Infertilitatea este sigur o boa- lă,întăreşteşidr.AdrianBorş, medicspecialistînobstetricăşi ginecologie,cuspecializareîn tratareainfertilităţii,laClinica Omniclinic din Iaşi. „Pe lângă patologiirecunoscute,precum inflamaţii,obstrucţiatrompe- lorşiaşamaideparte,infertili- tateaareşioimplicaţiepsiho- logică, emoţională“, punctea- ză dr. Borş. Circa 90% din cu- plurile care luptă cu infertili- tateasuntafectateemoţional, iar10%-15%suferădepresiise- rioase,avândnevoiedeconsi- liere psihologică, mai spune specialistul. Proporţia cuplurilor infer- tileestetotmaimare,aceasta esteconstatareamedicilorca- re se confruntă zi de zi cu tot mai multe cazuri de infertili- tate în cabinete. Totuşi, în Ro- mânianuexistăstatisticiofici- ale.„Problemaestecăinclusiv lanivelmondial,infertilitatea aînceputsădevinădinceînce mai frecventă în rândul tine- rilorde20-30deani.Totuşi,la cliniciledefertilitateseprezin- tăcelmaiadeseafemeicuvâr- ste de peste 35-37 de ani, care auînvăţat,aucăutatşiauobţi- nut un job bun, şi-au creat un traidecent:ocasă,omaşinăşi au lăsat familia şi copiii pen- tru mai târziu. Pot ajunge ast- fel la 40 de ani, când deja nu prea mai ovulează“, precizea- zădr.AdrianBorş. CE SE POATE FACE? Cuplurile care nu reuşesc să obţină o sarcină pe cale natu- ralăşiîşidoresccuardoarepro- priul copil iau calea clinicilor de fertilizare. Ce opţiuni exis- tă?„Sepoatepornidelastimu- lări simple ovariene şi se poa- te ajunge până la tehnicile de reproducere umană asistată, respectivdeinseminareintra- uterină, atunci când trompe- lefemeiisuntbune,eaovulea- ză,iarspermaedecalitatebu- nă sau mobilitatea este doar uşor scăzută“, enumeră conf. dr.DenisaProtopopescu. De ce poate avea şanse de reuşită inseminarea artificia- lă? Pentru că, în cazul acestei proceduri, spre deosebire de inseminareanaturală,sperma careesteintrodusăînuterulfe- meiiprintr-uncateterdemici dimensiuni este centrifugată şi pregătită cu medii speciale deculturădecătreembriologi, nu se foloseşte spermă proas- pătă,întrucâtaceastaproduce anticorpi şi şansele de reuşită aconcepţieisuntmaimici,ex- plicămedicul. PRIMUL FIV, ÎN 1978, ÎN MAREA BRITANIE Poateceamaipopularămeto- dădereproducereumanăasis- tată astăzi este fertilizarea in vitro (FIV). Aceasta este o pro- cedură mult mai complexă decât inseminarea artificială. Primaoarăafostefectuatălao pacientă din Anglia care avea trompele uterine înfundate, astfelîncât,în1978,s-anăscut Louise Brown, care are acum copiiiei.Lanoiînţară,primul FIV s-a făcut la Timişoara, de către prof. dr. Ioan Muntean, în1996. „Acum se face stimulare ovariană pentru a se obţine mai multe ovocite, după ca- re acestea se recoltează sub analgo-sedare. Anestezia se face, în primul rând, pentru confortul pacientei, în al doi- learând,pentruconfortultău, ca medic, pentru că altfel, da- căpacientaaraveadureri,s-ar mişcapemasăşiproceduraar devenimaidificilă.Procedura presupuneintroducereaunui acspecialdepuncţieovariană, prinvagin,înpelvisşiserecol- teazălichidulfolicularcuovo- citedinovare.Pacientapleacă acasă după maximum două oredelarecoltare.Deciesteo procedurăuşoară,fărădurere. Apoi, ovocitele sunt preluate deembriolog,sepunîmpreu- năcusperma,înmediispecia- ledecultură,şiseobţinembri- onii“,detaliazăconf.dr.Deni- saProtopopescu. Patrusuntetapelepecareo astfeldeprocedurăleimplică, explică dr. Adrian Borş. „Pri- maetapăesteconsultaţiame- dicală în care se face o evalua- re,mediculstabileşteunsetde analize care trebuie făcute. A douaconstăîninvestigaţiime- dicalesuplimentareşianalize individuale,dupăcare,abiaîn etapaatreiasefacepregătirea cu pastile, vitamine şi antibi- otice, dacă este cazul“, expli- că dr. Borş. Ultima etapă este stimulareaovarianăşitransfe- rulembrionilor.Întreagapro- cedurădureazăcircatreiluni, iar şansele de reuşită ţin foar- temultdevârstafemeii.„55% suntşanseleuneifemeidepâ- nă în 35 de ani şi 35% – după 35 de ani, întrucât scade cali- tatea ovocitelor. Cu FIV, după 45deani,nus-araportatnicio sarcinăcuovociteproprii,doar cuovocitedonate“,adaugădr. AdrianBorş. Vârsta bărbatului nu con- tează atât de mult, întrucât spermatozoizii îşi pot păstra calitatea şi până la 70 de ani, în unele cazuri, spune specia- listul. Totuşi, studiile arată că fumatul, consumul excesiv de alcool şi înaintarea în vâr- stăpotproducemodificărige- neticelanivelulspermatozoi- zilor,cuconsecinţeasuprasă- nătăţiicopiilor. ICSI – PENTRU CUPLURILE UNDE BĂRBATUL ARE PROBLEME Unaltajutorpecareîlpotofe- ri medicii cuplurilor cu pro- bleme de fertilitate este ICSI –injectareaintracitoplasma- tică a spermatozoidului – ca- rearealteutilităţifaţădeFIV. „Metoda presupune injecta- rea unui singur spermatozo- id mobil în citoplasma unui ovocit,pentruaseobţineem- brionul.ICSIestefolosităpen- trupacientelecupuţineovo- cite – pacientele mai în vâr- stă,îngeneral.Deasemenea, este utilizată în cazul bărba- ţilor cu spermă foarte proas- tă, pentru că în acest mod se pot selecta spermatozoizi de calitate, viabili. Nu ai foar- te mulţi şi atunci selectezi între 3 şi 12, câţi îţi trebuie. Deasemenea,facemşipunc- ţii testiculare pentru bărba- ţii cu azoospermii obstructi- ve (n.r. – eliminarea sperma- tozoizilorprinejaculareeste împiedicată)“, detaliază dr. DenisaProtopopescu.„ÎnBu- cureşti, noi am făcut primul copilobţinutprinICSIdinţa- ră, în 1997. Acest copil este acumstudentşiextraordinar dedeştept“,dezvăluiespecia- lista în infertilitate. ; Celemaiutilizate metodeprincare barzaaduce bebeluşiîneprubetă G Aducerea pe lume a unui copil şi întemeierea unei familii sunt, pentru mulţi tineri, planuri ale unui viitor îndepărtat. Totuşi, fiecare an care trece înseamnă, în multe cazuri, şanse mai mici de a concepe natural copii, avertizează specialiştii. Statisticile arată date îngrijorătoare: un cuplu din patru se confruntă cu infertilitatea în România În România dură de ferti vitro costă de euro, ia trebuie s o bună bani di buzun acope o tre costu euro un nu de cu cât es de ban explică Borş. Pre clinicile priv lizare încep d de euro, dac Statul a doar o t din cost pentru F familii ărtat. ri, şanse cialiştii. tru se GHIDUL_SANATATE_20170724_P02-03.indd 2GHIDUL_SANATATE_20170724_P02-03.indd 2 7/23/2017 3:56:35 PM7/23/2017 3:56:35 PM
  • 3. Luni, 24 iulie 2017 www.adevarul.ro adevărulmedical Fertilitate .A3 „Num-amopritniciodată,indiferent câtelacrimiamavutpeobraz“ În iunie 2007, Nicoleta avea 30 de ani şi o poveste de viaţă perfectă: urma un mas- ter în Elveţia, la Geneva, intra în vacanţă, iar bărbatul pe ca- re-l iubea, un francez, venise să-i ia bagajele şi să i le ducă în ţaraluiMarcelProust.„Mi-amin- vitatamiciilaunpaharîntr-unbar depelângăParcdesBastions.Eram vreo25deoamenidevreo15naţio- nalităţi,urmasăneseparăm,încă nuştiampe-atuncicăFacebookavea săneţină,totuşiîncontact.Amvor- bitmult,eramîmbrăcatăînporto- caliu,sănătoasă,veselă,îndrăgostită şimaiconvinsădecâtoricândcătoa- tedorinţelemeleseîndeplinesc.Ha- barn-aveamînsăcăaveasăfieulti- mameaaniversarefericită.“ De aici, pentru Nicoleta şi pentruiubituleiaînceputade- văratacălătorieavieţii.„Îmido- ream copii. Mi-aş fi dorit un copil înaintede30deani,darnu-mi ie- şise.Mi-eraclarcăvomaveanevoie de ajutorul medicilor“, îşi începe eapovestea. 12 iunie 2008, 31 de ani. Spitalul din Nîmes, Franţa. JP, viitorul soţ al Nicoletei, a venit cutortşi„şampanie“pentruco- pii. Era însărcinată în al doilea trimestru,sarcinăobţinutăprin fertilizare in vitro. Cu gemeni. Nu reuşise să aibă un copil pâ- nă în 30 de ani, dar urma să ai- bă doi la 31+, recuperase! Era, însă,spitalizată.„Regimdepara- litică,nuputeammişcadecâtmâi- nile,gâtulşiprivirea.Nuaşficrezut vreodatăcăvoirezistamăcarcâte- va ore consecutive fără să mă mişc deloc.Amrezistatînsăcincisăptă- mâni,încareamprivittavanulşim- amrugat.Şiaşmaifirezistat.Însă contracţiiles-auaccentuat,iarnaş- terea prematură nu a putut fi îm- piedicată. Fetiţele mele, Eva şi Cla- ra,aumurit.Doaredeatunciîncoa- ceîncontinuu.Doareşiacum.“Du- păacestepisod,Nicoletaasufe- rit trei intervenţii chirurgicale pentrurezecareaunuiseptute- rin(interioruluteruluieradivi- zatdeunperetemuscularsaufi- bros, numit sept), cel care pro- vocasenenorocirea. Iunie 2009, 32 de ani, Avignon. Al doilea FIV, al doi- lea eşec. „În grila mea mentală, rezultatulnegativnicinuexistaca opţiune.Înseptembrie2009,unalt “Tragaerînpiept,mă uitdepeplajălafamilia mea:undelfinşi-o delfinuţă.Facbilanţul ăstamentalşiamo revelaţie:sunttânără. Maitânărădecâtîn trecut.Pentruprima datăînultimiianinu maisuntînrăzboicu nenorocituldeceas biologic.Pentruprima datăînultimiianisimt căamvârstasufletului meu.Şinuvârsta ovarelormele!Sunt tânără.Şinorocoasă. Şifericită.Şi,cumva, nemuritoare. Nicoleta mama Larei PUBLICITATE transferdeembrioni,încareamin- vestitafectivlafeldemult,s-asoldat cuunnoueşec.“ Iunie 2010, 33 de ani, Strasbourg. Al treilea FIV, al treilea eşec. „Cudouăluniînain- te,înaprilie,launalttransferdeem- brion,amavutbucuriaexplozivăa unuitestpozitiv.Nuosăuitnicioda- tăvibraţiadinvocealuiJean-Pierre cândl-amanunţatcăseîntamplă: suntdinnouînsărcinată!Însăvalo- rileanalizelormi-auarătatcurând căsuntmotivedeîngrijorare.Înju- rulzileimeleaniversare,întoarsăîn sudulFranţei,pierdeamsarcina.“ Iunie 2011, 34 de ani, Strasbourg / Avignon.„Neîntor- sesem în Strasbourg, să mai facem un FIV. Al patrulea. Teoretic, ulti- mul acoperit de asigurările de să- nătate din Franţa. Nu am plătit o centimăpentruconsultaţii,investi- gaţii,analize,medicamente,proce- duri,ceuriaşcontrastfaţădeRomâ- nia!Totuladecursperfect.Continu- amsăfimconsideraţi «cuplulideal pentruFIV»:aveamovocite,aveam spermatozoizi,obţineamembrioni ochiometric perfecţi, aveam endo- metru impecabil, septul uterin ca- reprovocasenenorocireafusesere- zecatfărăalăsautercicatriceal,din punct de vedere hematologic, imu- nologic, totul era în regulă. Şi, mai presus de toate, avusesem sarcină evolutivăîmpreună,dovadasupre- mă că suntem un cuplu fertil. Şan- seleteoreticeerauatâtdemari,în- cât,pentruaevitaosarcinăgeme- lară,doctoriirefuzausăîmitransfe- redoiembrioni,mergeampesingle embryotransfer.Speranţemaxime, dartestulafostnegativ“. Ulterior, un alt transfer de embrion a fost un eşec. „După reexaminarea dosarului, doctorii decidsănemaiacorde,înmodex- cepţional, o tentativă acoperită de asigurări–nuaveamprofilulcuplu- luicarelacapătullupteicuinfertili- tateasănuoînvingă.Desigur,con- tinuasemsăinvestighezşisăpara- investighez, medical dar şi conex; am făcut psihoterapie, yoga, acu- punctură, embriotransfer sub hip- noză medicală. De fapt, am făcut totceseputeaface.Cusperanţacă urmascapăturma,facem,deci FIV numărul 5 – «ultimul» – în toam- na lui 2011. Rezultatul testului a fostnegativ“.Prăbuşire interioa- ră, senzaţie de sfârşit de lume. Sau măcar de etapă.„Totuşi,nu m-amopritniciodată,indiferentcâ- telacrimiamavutpeobraz“. Decide să treacă la adop- ţia unui copil în România. Nu avea să i se prezinte niciunul. Niciodată. Iunie 2012, 35 de ani,Bu- cureşti.Întoamnalui2012,Ni- coleta mai face un FIV, al şase- lea. În România. „Schimb ţara, schimbnorocul.Nu?Nu!“Coşma- rulacontinuat:testnegativ. Anul2013începefărăcaNi- coleta şi iubitul ei să ştie înco- trosăomaiia.Caatare,înmar- tie2013,auplecatînGrecia,să maifacăunFIV.„Ultimul“,şi-au spusdinnou. Iunie 2013, 36 de ani,Bu- cureşti.Afostcunoroc.Laaceas- tă dată, Nicoleta ţine în mână ecografia morfofetală şi trebu- iesăfacădublutestpe11iunie. Aflăcă,datefiindvalorilesero- logice,fetiţapecareopoartăîn pântec are, statistic, risc foar- te mare să sufere de sindrom Down. „Numaiintruînamănun- te.Aduratşaptesăptămânipânăla rezultatulamniocentezei.Oricumnu aşfirenunţatlasarcină,daraveam nevoiemăcarsăştiulacesămăaş- tept, nu aş fi suportat să plutesc în incertitudinepânălanaştere.Am- niocentezami-ainfirmatscenariul ăsta,nuamştiutpecelumetrăiesc, amfostîntransă.Peîntreagadura- tăasarcinii,aproapecănuamîn- drăznitsărespir,deteamăsănupi- erdpreţiosulodor.“ În mod miraculos, la înce- putul săptămânii 40, pe 16 de- cembrie,într-oiarnămeditera- neanăcu16gradeîntermome- tre şi trandafiri înfloriţi în gră- dină,s-aîntâmplat.„Ochestieca- re,timpdeşapteaniapocaliptici,am crezutcănuneesortitsăniseîntâm- plenouă:amnăscutunpuiviu.Ex- tremdevioi.“ Şi, odată cu această împli- nire, pe nume Lara, a venit şi resemnarea pentru eşecurile anterioare. „Finalmente, am gă- sitputerea,cucâtevazileînaintede naştere,sălefacemcertificatedede- cesprimelornoastrefiice.Spredeo- sebire de situaţia din România, în Franţa este posibil: copiii morţi in utero sau la naştere pot fi înregis- traţi,inclusivretrospectiv.Laraes- teînlivretuldefamiliealtreileaco- pilalnostru,dupăEvaşiClara,suri- oareleeinăscutecucincianiînainte. ÎivoivorbiLarei,cândvafimareşi vaputeaînţelege,despreele.Leda- toreazăexistenţa–poatecănuaş fipututperseveraatât,dacănule- aşfipurtatpeClaraşipeEvaşinu aş fi ştiut că pot fi însărcinată, că potdaviaţă.“ Iunie 2014, 37 de ani, Avignon/Port Camargue. „Trag aerînpiept,măuitdepeplajălafa- milia mea: un delfin şi-o delfinuţă. Facbilanţulăstamentalşiamore- velaţie:sunttânără.Maitânărăde- câtîntrecut.Pentruprimadatăîn ultimiianinumaisuntînrăzboicu nenorocituldeceasbiologic.Pentru primadatăînultimiianisimtcăam vârsta sufletului meu. Şi nu vârsta ovarelormele!Sunttânără.Şinoro- coasă.Şifericită.Şi,cumva,nemu- ritoare.“ Încercărileprincareatrecut Nicoletaaudeterminat-osăpu- năbazeleAsociaţiei„SOS-Infer- tilitatea“ care, din 2008, desfă- şoarăoactivitatedesprijinirea persoanelor afectate de aceas- tăboală.; pFOTOGRAFII:ARHIVPERSONALĂ/FACEBOOK GHIDUL_SANATATE_20170724_P02-03.indd 3GHIDUL_SANATATE_20170724_P02-03.indd 3 7/23/2017 3:57:22 PM7/23/2017 3:57:22 PM
  • 4. Luni, 24 iulie 2017 www.adevarul.ro adevărulmedicalA4. Fertilitate   DR. MIRONA FURTUNĂ, MEDIC CU SUPRASPECIALIZARE ÎN REPRODUCERE UMANĂ ASISTATĂ   DanielaŞerb daniela.serb@adevarul.ro „Adevărul medical“: Cum stă România la capi- tolul infertilitate, compa- rativ cu alte ţări? Dr.MironaFurtună:Pro- filul infertilităţii este similar cu cel internaţional. Dar în- cepem să avem acces la in- formaţie, începem să studi- em mai mult populaţia şi să numaiavemsistemderapor- taretabulainfertilitate. Când vorbim despre in- fertilitate, ne gândim ade- sea că femeia are o proble- mă.Esteacestaunautoma- tism de gândire? Infertilitateaarecauzemix- te.30%–feminine,30%–mas- culine, iar 30% – combinaţia dintreceledouă.Trendulapa- riţiei infertilităţii îl urmea- ză pe cel internaţional, pen- tru că societatea se dezvoltă şi atunci cuplurile îşi amâ- nă momentul concepţiei pâ- nă după vârsta de 30 de ani. Şifertilitateamasculinăînre- gistrează un declin, însă mai târziu, după 50 de ani, şi mai puţinabrupt. De ce amână femeile concepţia după vârsta de 30 de ani? Punînfaţăcariera.Astanu eonoutate.Şis-arputeasănu aibă acces la informaţie. Ar trebuisăfieinformatemaiac- tiv,nuînsensulpuneriiunei presiuniasupralor.Darartre- buisăştiecănenaştemcuun număr finit de ovocite, care scadenunumaidinpunctde vederenumeric,darşicalita- tiv. După 35 de ani, scăderea esteefectivabruptă. Chiar şi cu tehnicile de reproducere asistată? Chiar şi cu tehnicile de re- producere asistată, sunt situ- aţii în care nu mai putem să ajutămcuplurile. Darnueunparadoxfap- tulcănusuntinformateîn epoca internetului? Tinerele care ajung într-o astfel de situaţie nu-şi pun problemadeaaducepelume copii.Sauamână.Femeilede astăzisuntmultmaiorienta- tepecarieră.Aşamisepare. Camcareestevârstame- die la care ajung cuplurile la dumneavoastră? Femeile ajung în jurul vâr- stei de 35 de ani. Multe ar fi pututsăaibăcopii,darauales săn-ofacă.Surprinzător,sunt unele paciente, chiar educa- te, care constată că, la 42 de ani, nu mai pot să aibă copii cu uşurinţă. Unele îşi găsesc greu parteneri după o anu- mităvârstă,altelenicimăcar nuşi-aupusproblema.Aucre- zutcămaipotaşteptaşicălu- crurilesedesfăşoarănormal. Apoi,suntmultecarenuştiu că,dupăunandeîncercări,ar trebui intervenit şi făcut un diagnostic integrat al inferti- lităţii.Şivindupăcincianide analizepesteanalize. În străinătate care este limita de vârstă maternă pentru fertilizarea in vi- tro? 40deani.Existăînsăşiţări bogate, care nu au limită de vârstă,nuaulimitădenumăr deciclurideFIV. Dar vârsta de 40 de ani e olimităpentrufertilizarea cu ovule proprii? Da. După 40 de ani, şanse- le de reuşită sunt mult mai mici. Din punctul dumnea- voastră de vedere, care ar fi numărul maxim admis de FIV-uri? Depinde de vârstă, depin- de de cuplu, depinde de cau- za infertilităţii. În principiu, maimultdetreiFIV-uri ridică semnedeîntrebareşitrebuie să reorientezi cuplul spre al- temetode. Care? Donareadeovocite.Sausă-i consiliezipentruadopţie.Ma- ma surogat nici nu intră în discuţie,esteoprocedurăne- reglementată la noi în ţară şi nu poate fi făcută în condiţii desiguranţă. S-auschimbatreglemen- tările? Pe donarea de ovocite, da. Existăreglementăriclare,ca- re reduc accesul la acest tip de reproducere asistată. Do- natoareatrebuieadusădecă- trecupluşitrebuiesădemon- strezicănueniciunfeldeim- plicaţie financiară la mijloc, căofacebenevol. VÂRSTA FEMEII STABILEŞTE REUŞITA Care sunt ratele de reu- şită prin programul naţi- onal? Foartemari,pentrucăprin acest program se selectează foarte bine pacienţii. Din pă- cate, nu au acces cuplurile a cărorşansădereuşităestees- timatăsubmedie. Caremetodăoferăşanse- le cele mai mari? Rateledereuşităţindevâr- sta maternă şi cresc prin sti- mulare ovariană controla- tă, cu contact sexual dirijat, dar mai depinde şi de cauza infertilităţii. Aici vorbim de un cuplu cu cauză de infer- tilitate necunoscută, să zi- cem. Mai precis, când paci- enta are trompe permeabi- le, spermograma este în re- gulă, la fel şi rezerva ovaria- nă, iar vârsta este sub 35 de ani. În acest caz, rata de suc- ces este de 15%, dar numai după un număr de şase ci- cluri de astfel de stimulări. Cu ajutorul fertilizării in vi- tro, rata de succes în caz de infertilitateidiopatică,înju- rul vârstei de 35 de ani, este în jur de 30%-40%. CâteFIV-uriîşipoateper- mite un cuplu din Româ- nia să facă? CostulunuiFIVpoateajun- geşila5.000deeuro.Anumi- te cupluri nu-şi pot permite mai mult de o încercare. Dar amavutcupluricareauîncer- catşideşapte-optori,pânăau obţinutosarcină,deşiaufost consiliatesăsereorienteze. Cândartrebuisăsedeci- dăotânărăcăvreasădevi- nă mamă? Sub30deani.Clar.Existăşi posibilitateacongelăriiovule- lor. Costă în jur de 700 de lei pe an. Pot fi păstrate timp de zece ani, după care perioada sepoateprelungi. IMPACTUL INFERTILITĂŢII E MAI MARE LA BĂRBAŢI Care e profilul bărbatu- lui român infertil? Are cam aceeaşi vârstă cu partenera lui, spermatozoi- zii au o morfologie anorma- lă,darşinumărulacestoraes- teanormal. Infertilitatea este o ves- te greu de digerat pentru bărbaţi? Sunt surprinşi când află. Credcălaeiimpactuleunpic maimare,pentrucăasociază masculinitateacufertilitatea. Dar le explici că, până la ur- mă, e nevoie de un număr fi- nitdespermatozoizinormali şicumotilitatenormalăpen- truobţinereauneisarcini.Mi se pare că acele cupluri în ca- reinfertilitateamasculinăes- tedominantăsuntmaiperse- verente. „TRAVALIUL“ SE ÎNTINDE PE ANI ÎNTREGI Când simte un medic că a reuşit în lupta cu infer- tilitatea? Eu simt că am reuşit în momentul în care văd em- brionii. Când cuplul accep- tăideeacăesteoperechein- fertilă.Cândvezicăpartene- rii se liniştesc şi încep trata- mentul. Când ai un răspuns bun sau mai puţin bun, dar le spui: „Haideţi să mai în- cercăm“. Când ai diagnos- ticul de sarcină. Când vezi bătăi de inimă, eşti în ex- taz şi când se naşte bebelu- şul e încununarea. Şi îi vezi pepărinţicăserelaxeazădu- pă atâta muncă, după atâta stres. Şi după atâta lucru cu ei. Pentru că travaliul este, în principiu, al lor. Eu cred că tratamentul infertilită- ţii este unul dintre cele mai grele. Care ar fi mesajul dum- neavoastră ca medic spe- cialist în infertilitate pen- tru public? Tinerii să-şi stabilească drept scop să aibă copii pâ- năîn35deani.Idealpânăîn 30 de ani. Indiferent de re- stul evoluţiei lor, din punct de vedere al carierei, al ca- sei, al stabilităţii economi- ce. Dacă nu plănuieşti să ai copii până în 35 de ani, mă- carîţiprezervezi opartedin ovocite.Pentrucă,launmo- ment dat, apare o lipsă. Şi-ţi daiseamacănueşticomplet dacă nu ai urmaşi. Asta e na- tura umană. Sunt instincte. Trebuie să le asculţi, pentru că altfel îţi asumi riscul de a nu mai avea copii. Şi s-ar pu- tea ca instinctul să bată toa- tă partea de logică şi de raţi- une. E trist. ; „Tratamentul infertilităţii esteunuldintre celemaigrele“G Dr. Mirona Furtună, medic specialist în obstetrică-ginecologie la Spitalul Clinic Filantropia din Bucureşti, cu supraspecializare în tehnici de reproducere asistată medical, vorbeşte despre cauzele infertilităţii şi despre lupta pe care medicii o duc alături de perechile afectate de această boală pentru a împlini, în cele din urmă, visul de a deveni părinţi Niciunde nu se simte mai acut că ceasul biologic ticăie pentru fiecare dintre noi decât în cabinetul unui medic specialist în infertilitate. Şi că, oricât de multe operaţii estetice sau retuşuri ne-am face pe o parte sau pe alta a corpului, biologia nu ne-o putem minţi. Iar când vine vorba despre aducerea pe lume a unui copil, lucrurile sunt limpezi: decizia trebuie luată la tinereţe, pentru a nu avea regrete la maturitate. “Nu poţi să faci numai carieră 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Am avut paciente, directoare de firme, care au ajuns să regrete la 40 de ani, când şi-au dat seama că firma nu le spune «mamă». pFOTO:EDUARDENEA GHIDUL_SANATATE_20170724_P04-05.indd 4GHIDUL_SANATATE_20170724_P04-05.indd 4 7/23/2017 3:25:40 PM7/23/2017 3:25:40 PM
  • 6. Luni, 24 iulie 2017 www.adevarul.ro adevărulmedicalA6. Fertilitate   DISCUŢII     Principalelecontroversepe margineareproduceriiasistate G Posibilitatea de a concepe copii în eprubetă cu material genetic propriu sau donat a iscat, încă din momentul apariţiei, discuţii care au atins atât sfera eticii medicale, cât şi pe cea religioasă, economică, juridică şi chiar filosofică Daniela Şerb daniela.serb@adevarul.ro În 2005, opinia publică avea parte de o surpriză ma- joră: românca Adriana Ilies- cu, fostă profesoară univer- sitară de literatură română, dădea naştere unei fetiţe, la aproape 67 de ani, devenind astfelceamaibătrânămamă din lume. Fetiţa nu era copi- lul biologic al femeii sexage- nare, sperma şi ovulele fiind obţinute de la donatori ano- nimi, iar fetiţa născută avu- sese o soră geamănă care nu a supravieţuit. Adriana Ilies- cu era, prin urmare, mamă purtătoare şi, pentru a-şi pu- teaîmplinivisul,fusesesupu- să de prof. dr. Bogdan Mari- nescu,delaMaternitateaGiu- leşti,unuitratamenthormo- nal pentru stimularea fertili- tăţii,înciudamenopauzei. O NAŞTERE TÂRZIE ŞI MULTE ÎNTREBĂRI Povestea a ţinut prima pagi- nă a ziarelor din întrega lu- me, iscând o serie de con- troverse vizavi de corectitu- dinea etică a aplicării unui tratament de fertilizare in vitro după o anumită vâr- stă. Au trecut mulţi ani de la această premieră, fiica Adri- aneiIliescuestedejapreado- lescentă,dardilemarămâne, totmaimultefemeiapelând la fertilizarea in vitro la vâr- ste înaintate. Specialiştii în bioetică şi nu numai ei s-au întrebat dacă menopauza nu ar tre- bui să fie o graniţă în calea aplicăriitehnicilorderepro- ducereumanăasistatămedi- cal, argumentând că, în ca- zul unei sarcini la vârste târ- zii, mama nu va trăi cât să asigure stabilitatea emoţio- nalăşimaterialănecesarăco- pilului, oricât de cinic ar su- na. Reprezentanţii bisericii au considerat noile tehnici drept un atac la adresa vieţii şi a familiei, vorbind despre alternativa adopţiei ca solu- ţie pentru cuplurile dornice de a deveni părinţi. Pe de altă parte, au fost şi voci care au susţinut că nu ar trebui impuse niciun fel de bariere care ţin de vârstă. Astfel, în 2008, doi bunici, o indiancă de 70 de ani, Om- kari Panwar, şi soţul său, Charan Singh Panwar, con- cepeau prin FIV un băiat şi o fată. Bătrânul tată avea să declarecăpoatemurifericit, întrucât are un fiu care să-i ducă numele mai departe. Până la ce vârstă, însă, ar trebui permisă fertilizarea in vitro cu material genetic donat? Dar cu celule sexua- le proprii? Care sunt efecte- lesecundarealesupraovula- ţiei la care este supus orga- nismul femeii pentru a creş- teprobabilitateafertilizării? Ceseîntâmplăcuembrionii care nu ajung să fie implan- taţi? De la ce vârstă un em- brionpoateficonsideratofi- inţă umană sau o persoană? Cât de în regulă este să alegi sexul şi culoarea ochilor vii- torului copil? „PACIENTELE CER IMPLANTAREA MAI MULTOR EMBRIONI“ Pentru multe dintre între- bări nu s-au găsit încă răs- punsurile,întimpcepentru altele, comunitatea medica- lăcelpuţinagăsitsoluţiisau măcar dezbate pe marginea lor. O astfel de discuţie este ceareferitoarelanumărulde embrioni care pot fi transfe- raţi în urma unei proceduri FIV. „O sarcină gemelară es- te deja o complicaţie a FIV. Problema se discută în fo- rurile de specialitate. Şi noi, medicii, evităm să obţinem o sarcină multiplă“, mărtu- riseşte dr. Adrian Borş, me- dic specialist în obstetrică şi ginecologie cu supraspecia- lizareîntratamentulinferti- lităţii,laOmniclinicdinIaşi. El adaugă că multe paciente vin, însă, şi cer implantarea a doi-trei embrioni, mai ales pentru faptul că, în Româ- nia, statul nu susţine finan- ciar procedurile de reprodu- cereumanăasistatădecâtcu o treime din costuri. „Să ob- ţii o sarcină din primul FIV e un lucru foarte complicat. Lanoi,cuplurilenu-şipermit decât unul, maximum două FIV-urişi,demulteori,sefac transferuridedoi-treiembri- oni,înfuncţiedevârstă.Pen- tru că şansele ţin de vârstă“, mai spune dr. Adrian Borş. În opinia conf. dr. Deni- sa Protopopescu, medic pri- mar în obstetrică şi gineco- logiecusupraspecializareîn tehnicidereproducereuma- nă asistată, la Centrul Medi- cal Internaţional Bucureşti, artrebuistabilităprinlegeo limită până la care se poate apela la ajutorul medicinei pentru aducerea pe lume a unui copil. „Limita ar trebui să fie undeva în jurul vârstei de 45-47 de ani, până în 50 de ani, dacă este să vorbim deofemeiesănătoasă.Aceas- tapentrucăsarcinalavârste maiînaintatepoatefimaidi- ficilă,potapăreaşialtepato- logii legate de vârstă: hiper- tensiunecaresăafectezesar- cina sau o problemă de coa- gularesauoricealtceva“,ex- plică specialista. Potrivit conferenţiaru- lui, la tehnicile de reprodu- cere umană asistată au ape- lat chiar şi preoţi. „Am avut la tratament şi preoţi care îşi doreau copii, care au venit şi auspus«noimergemînfieca- resăptămânălabisericăşivă dămunacatistsaunerugăm pentru sănătatea dumnea- voastră». Deci, nu facem ni- micanormal,nimicîmpotri- valuiDumnezeu,facemdoar ceea ce Dumnezeu ne-a lăsat să facem. Şi ne facem mese- riadedoctoricâtmaibinepo- sibil.“ RISCURI ALE PROCEDURILOR Fiecare procedură de repro- ducereumanăasistatăimpli- căşiriscuri.„Existăunriscde hiperstimulareovariană,dar astăzi o putem monitoriza şi tratalatimp.Aparelapacien- tele cu ovare micropolichis- tice, tinere, care, în urma sti- mulării, pot produce multe ovocite. În acele situaţii, ar trebui colectate toate ovo- citele, iar embrionii se crio- prezervă, urmând a se efec- tuaembriotransferulîntr-un ciclu natural“, recomandă conf.dr.Protopopescu. Alt risc este să nu se obţi- nă sarcina după primul tra- tament. „Dar, dacă sunt em- brionicrioprezervaţi,sepoa- te face în două-trei luni crio- embriotransferul. Şansa de succes în urma acestor tra- tamente este dată de vârsta pacientelor. Între 20 şi 31 de ani, şansa, după statistici in- ternaţionale, poate creşte la 47%-48%,între32şi37deani, şansa scade la 20%-25%, pen- truca,după37-41deani,şan- sa să fie de 3%-8%. Scad şi nu- mărul de ovocite şi calitatea lor,decirezultăpuţiniembri- oni“, mai spune conf. dr. De- nisaProtopopescu. Un alt risc este sarcina multiplă, cu naştere pre- matură şi cu riscurile atrase de prematuritate. „În acest sens, este bine ca numărul de embrioni transferaţi la o pacientă tânără să fie unul, maximumdoi,iarspre40de ani–doi,maximumtrei.Aici suntmultediscuţiidespecia- litate,rezultatedincalitatea embrionului, dacă este blas- tocist–zilelecinci-şase–sau embrion de ziua doi-trei“, conchide universitarul. ; Pentru persoanele care fac faţă presiunilor lumii moderne,darvorşiofami- lie cu copii, în Occident a apărut o adevărată modă în rândul tinerelor. „Dat fiind că femeile vor să-şi termine mai întâi studiile, să aibă un loc de muncă bine plătit, să fie angajate într-o relaţie stabilă, se gândesc la căsătorie abia în jurul vârstei de 40 de ani. Însă, anterior, recurg la îngheţarea ovocitelor – la 25 de ani – astfel ca, la 40 de ani, să poată beneficia de o sarcină cu propriile ovule şi să aibă copilul lor. E o chestiune bine gândită şicredcăaceastămodăva ajunge în curând şi la noi“, explică dr. Adrian Borş. Şi în România, ovulele pot fi congelate vreme de 15-20 de ani, însă tinerele nu apelează încă la această metodă de conservare a materialului genetic. O „modă“ care ar putea prinde şi în România pFOTO:123RF Osarcinăcutripleţirezultată înurmafertilizăriiinvitroeste consideratăuneşecînlumeamedicală GHIDUL_SANATATE_20170724_P06-07.indd 6GHIDUL_SANATATE_20170724_P06-07.indd 6 7/23/2017 3:59:46 PM7/23/2017 3:59:46 PM
  • 8. Luni, 24 iulie 2017 www.adevarul.ro adevărulmedical Cum îşi atrag abonaţii clinicile medicale privateG Furnizorii de servicii medicale private sunt pe piaţă de circa două decenii, timp în care au introdus multe tipuri de abonamente pentru a atrage un număr mare de pacienţi din sistemul de stat. Ele acoperă de la sfera prevenţiei – analize medicale de laborator, hotline 24 de ore din 24 – până la recomandări de specialitate şi intervenţii medicale complexe. Costurile încep de la 4 euro pe lună şi ajung la 150 de euro pe lună, în funcţie de serviciile incluse   BENEFICII   Piaţafurnizorilorprivaţideserviciimedicaleacrescutande anînbeneficiulromânilor,careconştientizeazătotmaimultcă sănătateaesteunbunîncaremerităsăinvesteştipentruaţi-o proteja.Şipentrucăsistemuldesănătatedestatestedecele Regina Maria este prin- tre primii furnizori medicali care au introdus în Româ- nia conceptul de abona- mente pentru angajaţii din companii şi care, mai apoi, au scos pe piaţă şi produse dedicate IMM-urilor, start- up-urilor şi persoanelor fizice. Pentru companii există mai multe tipuri de pachete, de la cele stan- dard de medicina muncii, mergând până la abona- mente foarte complexe, all-inclusive. Majoritatea pachetelor pot fi persona- lizate şi există posibilitatea de a adăuga extraopţiuni Regina Maria: Pachete personalizate cu posibilitate de extraopţiuni de servicii medicale, în func- ţie de nevoile specifice ale organizaţiei sau ale angaja- ţilor: spitalizare şi chirurgie, protocol de sarcină, acces complet şi necondiţionat la analize de laborator sau servicii de imagistică. Toate pachetele medicale au o bază de prevenţie – consul- taţii la specialităţile de medicină primară şi analize de laborator, anumite tipuri de ecografii – şi oferă acces la hotline-ul medical 24/24, unde pacienţii pot primi oricând recomandări de specialitate direct de la medici. La această bază de prevenţie se adaugă, gradual, diverse alte servicii, în funcţie de complexitatea abonamentului medical. Astfel, unele abonamente includ ecografii 3D, servicii de radiologie şi imagistică – CT şi RMN – gratuit sau cu discount, precum şi reduceri la spitalizare şi intervenţii chirurgicale. Persoanele fizice pot alege din patru tipuri de abonamente, alte trei fiind disponibile pentru copii, inclusiv pentru nou-născuţi. Anumite tipuri de abona- mente includ cu discount sau ca extraopţiune supli- mentară la abonamentul de bază un protocol de sarcină care reprezintă un set complet de servicii de monitorizare a viitoarelor mame, respectiv consul- taţii, ecografii şi testări specifice. De asemenea, unele abonamente includ şi discounturi la pachetele de naştere. Există, desigur, şi opţiunea pachetelor premium, care oferă acces la toate specialităţile şi serviciile medicale de care este nevoie. Costurile variază între 6 şi 50 de euro, în cazul abonamentelor pentru companii, şi între 15 şi 55 de euro, în cazul abonamente- lor pentru persoane fizice. Gral Medical: Card de sănătate cu acumulare Gral Medical are mai multe tipuri de servi- cii de tip abonament. Abonamentele Star pentru companii, în care sunt incluse analize de laborator, consultaţii şi investigaţii, şi servicii suplimentare cu reduceri de până la 20%. Preţurile încep de la 70 de lei şi ajung la 120 de lei lunar şi au la bază un sistem de prevenţie structurat pe categorii de vârste. Pentru persoa-   BENEFICII   nele fizice, oferta include un card de sănătate cu acumulare, cardul Favor, în baza căruia pacienţii pot beneficia de servicii medi- cale cu reduceri pentru toată lista de servicii Gral Medical. Suma acumulată pe card nu se pierde la sfârşitul anului şi poate fi folosită de toţi membrii familiei. Pentru ambele produse nu există limitare la echipa medicală sau la alte servicii. maimulteoridepăşit,mulţiromâniaupreferatsăachiziţioneze abonamentelaclinicileşispitaleleprivate,careauşimedicide top,darşiaparaturăperformantă,cuajutorulcăreiasepotface investigaţiişiintervenţiilastandardefoarteînalte.Mulţianga- jatorioferăacesttipdeabonamenteînpachetuldebeneficii salariale,daropţiuneasepoatefaceşiindividual.Văprezentăm, înmare,ceoferăînpacheteledeabonamenteprincipalele clinicişispitaleprivatedepepiaţadinRomânia.(DanielaŞerb) A8. Abonamente GHIDUL_SANATATE_20170724_P08-09.indd 8GHIDUL_SANATATE_20170724_P08-09.indd 8 7/23/2017 4:02:55 PM7/23/2017 4:02:55 PM
  • 9. Luni, 24 iulie 2017 www.adevarul.ro adevărulmedical Şiabonamenteledela Sanadorpunaccentpe prevenţie.Ofertelesunt personalizate,înfuncţiede nevoilepacienţilor,şisunt demaimultetipuri:MEDAN, PRIMA,SUPER,EXTRA, VIP.Adre-sabilitateaeste atâtcătreadulţişicopii, cât şicătrecompanii.De asemenea,suntdisponibile abonamentedepediatriesi destomatologie.Abonaţiiau accesliberîntoateclinicile Sanador,iarprogramările potfifăcuteînfuncţiede perioadadorită.Call-cen- terulestedisponibil24de oredin24,mediculpoatefi ales şi existăunserviciude consiliere,adicăopersoană decontactdinparteaclinicii caresemneazăcontractul şi carese ocupăapoide derularealui.Acestconsilier poateficontactatpentru recomandări,oricedetalii privindserviciilemedicale, chiarşipentruprogramări. Asistenţamedicalăde urgenţăesteasiguratăprin compartimentuldeprimiri urgenţeadulţişicopii,cu17 liniidegardă24deoredin24, 7ziledin7,şiflotăpropriede ambulanţe.Abonaţiiauredu- cerilaspitalizareşiintervenţii înspitalulSanador.Preţurile abonamentelorpotvariade la4europelunădepersoană Sanador: Prioritate la programări, în funcţie de perioada dorită PUBLICITATE şipânăla150deeuropelună depersoană,înfuncţiede serviciileacoperitedeabona- mentşidenumărulanga- jaţilordincom-paniilecare contracteazăabonamente business.Pachetelepentru naştereacoperăserviciile medicaledespecialitate pentrumamăşicopil,imuni- zărileobligatoriipentru copii,imediatdupănaştere, şialteserviciidesprijin: serviciimedicaleefectuate înainteşidupănaştere– consultpreanestezic,analize delaboratorpentrumamă şinou-născut,consilierede alăptare.Preţurilepachete- lordenaşterevariazăşiele, înfuncţiedetipulnaşterii, deechipă,şideeventualele nevoideîngrijirespecialăa nou-născutului,deexemplu dacăarenevoiedeterapie intensivăneonatală. Alegândunpachetde naşterelaSanador,paci- enteleprimescautomat şiunabonamentpentru nou-născut,valabilunan dinmomentulnaşteriişi careacoperăunnumărde consultaţiidepedia-trie, uncheckupdeanalizede laboratorşireducerilaalte serviciimedicale.Preţurile abonamen-telordepediatrie variazăîntre199deeurope anşi950deeuropean. Diferenţa dintre asigurarea medicală facultativă şi abonamentul la o clinică privată Asigurarea medicală privată este o poliţă încheiată cu o firmă de asigurări şi care acoperă serviciile medicale în caz de boală sau accident, în limita unui plafon prestabilit şi de la o dată clar specificată la data încheierii. Astfel, contra unei prime lunare al cărei nivel variază, o asigurare facultativă de sănătate acoperă, în mod normal, preţul consultaţiilor, al inves- tigaţiilor medicale, al spitalizării şi al inter- venţiilor chirurgicale. Prin comparaţie, un abonament la o clinică medicală privată acoperă şi zona de prevenţie, poate fi personalizat în funcţie de necesităţi şi poate include, pe lângă servi- ciile medicale similare asigurării facultative de sănătate, şi servicii de medicina muncii. Accesul la servicii medicale este direct şi imediat, în doar câteva zile. Polisano: Pachete de o zi Abonamentele la Polisano includ un pachet anual de screening, consultaţii de specialitate, investigaţii paraclinice şi intervenţii în ambulato- riu; analize de laborator; imagistică şi explorări funcţionale; asistenţă pre- şi postnatală, stomatolo- gie şi planuri de spitali- zare. Există, de asemenea, pachete de o zi, One day checkup, în care pache- tul de screening este complet, cuprinzând servicii de consultaţii şi investigaţii, pachet de analize de laborator complexe, servicii de imagistică şi explorări funcţionale. Ofertele se adaptează la necesităţile reale ale clienţilor, exis- tând o combinaţie între serviciile medicale de care beneficiază pacien- ţii şi diversele facilităţi fiscale existente pentru aceştia. Opţiunile includ pachete de monitori- zare a sarcinii, cât şi de asistenţă pre- şi postna- tală, incluisv naşterea. În funcţie de pachetele alese, acestea cuprind consultaţii, ecografii – până la opt ecografii în pachetele complexe, până la trei seturi de analize de laborator – biochimie, hematologie, imunologie, microbiologie, citologie, naşterea, monitorizarea postnatală, inclusiv acasă la părinţi. Aceste pachete pot fi achizţtionate de viitoarele mame în orice moment al sarcinii, neexistând perioade de aşteptare, ca în cazul asigurărilor medicale. Un pachet complet de monitori- zare începe din luna a doua de sarcină, include naşterea şi condiţiile de salon single, screenin- gul şi controlul mamei şi copilului timp de şase săptămâni postnaştere, screening metabolic al nou-născutului pentru 55 de boli. Un astfel de pachet nu depăşeşte 9.000 de lei. Medicover: Abonamente flexibile În clinicile Medicover există o serie de variante flexibile de abonamente de sănătate atât pentru persoane fizice, cât şi pentru companii. Pentru persoane fizice, abona- mentele se împart în trei categorii principale, al căror preţ variază: Prevention Basic – 8 euro pe lună , Prevention Plus – 15 euro pe lună, Prevention Complete – 35 de euro pe lună, plus Protocolul de Sarcină. Pachetele sunt uşor de personalizat, astfel că fiecare poate opta pentru serviciile medicale care răspund cel mai efici- ent nevoilor sale. Părinţii pot opta, de asemenea, pentru abona- mente special create pentru bebeluşi sau copii. Şi acestea se împart în trei categorii principale, astfel: Baby Care – 30 de euro pe lună, Kid Care – 20 de euro pe lună, Kid Care Complete – 50 de euro pe lună. Totmaimulţiromâniîşifacabonamentelaclinicileşila spitaleleprivate,pentruascăpadeaglomeraţiaşidecondiţiile precaredininstituţiilemedicaledestatpFOTO: 123RF Abonamente .A9 GHIDUL_SANATATE_20170724_P08-09.indd 9GHIDUL_SANATATE_20170724_P08-09.indd 9 7/23/2017 4:06:58 PM7/23/2017 4:06:58 PM
  • 10. Daniela Şerb daniela.serb@adevarul.ro  Serviciile medicale în spitalele şi în clinicile de stat sunt de multe ori gre- vate de o serie de inconve- niente. Astfel, un pacient cu asigurare medicală obli- gatorie care vrea să-şi facă nişte analize de sânge uzu- ale trebuie să se organizeze în aşa fel încât să prindă pri- ma decadă a lunii, pentru că altminteri, poate avea surpriza epuizării fonduri- lor. Ca să nu mai vorbim că pentru o programare la un medic specialist poţi aştep- ta două-trei săptămâni sau chiar mai mult. În plus, co- zile interminabile de la ca- binetele medicilor şi faptul că de multe ori programări- le nu se respectă i-au făcut pe mulţi români să se orien- teze şi către un abonament la o clinică sau un spital pri- vat. ANALIZE CU REZULTATE IMEDIATE Cei care au abonamente la clinici medicale private sau dispun de bani nu trebuie să se mai supună stresului de mai sus, indiferent des- pre ce analize şi investigaţii medicale este vorba. Astfel, de exemplu, în la- boratoarele Bio-Medica, in- fecţiile severe şi care pun viaţa pacientului în peri- col, cum este cea cu Clos- tridium difficile, precum şi infecţiile cu transmitere se- xualădetipulHPV,Chlamy- dia trachomatis, Neisseria gonorrhoeae, Trichomo- nas vaginalis pot fi detecta- te în două ore. Tehnologia permite obţinerea rezulta- telor aproape instant şi ex- clude erorile de laborator. În mod obişnuit, pentru astfel de analize, rezultate- le vin după câteva zile sau chiar o săptămână. O serie de intervenţii şi proceduri pot fi realizate în privat în regim de spi- talizare de zi. De exemplu, la Gral Medical există, din 2009, astfel de servicii on- cologice, urologice şi din sfera gastroenterologiei. Dacă pacientul nu are un bilet de trimitere de la me- dicul de familie, el trebuie să plătească pentru o inter- venţie în regim de spitali- zare de zi de la 210 lei pen- tru o endoscopie şi până la 730 de lei pentru trei şedin- ţe de litotriţie (intervenţie non-invazivă, cu unde şoc pentru spargerea pietrelor la rinichi). Pe zona de oncologie, cli- nica oferă radioterapie per- formantă, de ultimă gene- raţie (3D, IMRT, VMAT). O şedinţă de radioterapie re- alizată cu cel mai noi apa- rat, Versa HD, tratamentul durează doar câteva minu- te, iar pacientul neoplazic îşi poate continua viaţa fă- ră probleme. De ce îşi fac românii abonamente la clinici private OPERAŢII BARIATRICE CU ROBOTUL DA VINCI O intervenţie care se poa- te realiza în sistemul privat şi care nu este accesibilă şi în spitalele de stat este ope- raţia de micşorare a stoma- cului cu tehnologie de ulti- mă oră. Mai precis, pacien- ţii obezi pot accesa opera- ţiile bariatrice cu robot da Vinci la Spitalul Monza. O astfel de operaţie a fost re- alizată în luna aprilie, anul acesta, în premieră, pe o pa- cientă de 25 de ani. Inter- venţia a durat două ore, iar spitalizarea necesară a fost de numai două nopţi. Chirurgia robotică da Vinci reprezintă cea mai nouă tehnologie a interven- ţiilor minim invazive. Chi- rurgul nu operează cu pro- priile mâini, ci manevrează un robot la distanţă, fiind aşezat la o consolă ampla- sată în sala de operaţii. Sistemul computerizat transformă mişcarea mâi- nilor în impulsuri trans- mise braţelor robotice, cu o mare acurateţe. Avantajele unei astfel de operaţii sunt considerabile: câmpurile operatorii au o vizualizare mai bună, ima- ginile sunt 3D, iar pentru pacienţi, tehnica înseamnă incizii mai mici, o durată de spitalizare mai redusă şi o recuperare mai rapidă. Astfel de roboţi există şi în spitalele de stat, în- să sunt nefuncţionali din diverse cauze, de cele mai multe ori, administrative. SISTEM DE DIAGNOSTIC LA DISTANŢĂ De anul acesta, la clinicile din reţeaua privată de sănă- tate Regina Maria este dis- ponibilă o reţea de accesa- re a datelor imagistice ca- re permite interpretarea in- vestigaţiilor de la distanţă. Sistemul PACS – Pictu- re Archiving and Commu- nication System – permite ca pacienţii consultaţi în orice clinică de imagistică din reţea să poată solicita interpretarea unei investi- gaţii RMN/CT sau să poată cere o a doua opinie medi- cală asupra unui diagnostic de la distanţă, atât de la me- dici din ţară, cât şi din stră- inătate. În acest fel, timpul de ob- ţinere a rezultatelor din sfe- rele neurologie, neurochi- rurgie, ortopedie, oncolo- gie, oto-rino-laringologie şi cardiologie este semnifi- cativ diminuat. Prin intermediul aces- tui sistem, datele medicale sunt arhivate şi pot fi trans- mise pentru interpretare către oricare dintre cele un- sprezece centre de imagisti- că ale reţelei din Bucureşti, Bacău, Braşov, Craiova, Iaşi sau Târgu Mureş. În cazul afecţiunilor gra- ve, cum sunt cele oncologi- ce, medicii imagişti pot ur- mări comparativ evoluţia bolii din punct de vedere imagistic, în timp ce medi- cii clinicieni pot corela evo- luţia în dinamică. ;  În multe cazuri, paci- enţii oncologici care au nevoie de rezecţii pulmonare sunt trimişi de la un spital la altul dacă intervenţia este una complexă şi comportă anumite riscuri. Dacă dispun de suficiente resurse financiare, bolna- vii au o şansă în spita- lele private care deţin aparatură performantă ce permite îndepărtarea oricărei tumori, bine- înţeles ţinând cont de indicaţiile oncologice. Un astfel de spital este Polisano, unde, recent, o pacientă de 32 de ani, fără alte probleme de sănătate, din mediul urban, depistată întâm- plător cu o formaţiune tumorală voluminoasă în torace, a fost supusă unei astfel de opera- ţii complicate. „CT-ul toracic şi puncţia biopsie transtoracică au indicat o tumoră timică (n.r. – timu- sul este o glandă plasată în spatele sternului). S-a practicat rezecţia completă a tumorii în bloc cu pericardul, pleura şi, parţial, pulmonul drept prin sternotomie median“, a explicat dr. Mugurel Bosinceanu. Potrivit acestuia, operaţia a durat şase ore şi a fost de o complexitate deose- bită, pacienta fiind diri- jată către Polisano după ce o fost refuzată din motive tehnice de alte servicii din ţară. Operaţia a decurs fără incidente, iar evoluţia postopera- torie a pacientei este foarte bună, a mai spus medicul. Costurile unei rezecţii pulmonare cu spitalizare de şapte zile şi toate îngrijirile aferente postoperatorii variază între 4.500 şi 7.000 euro. Operaţii complexe la plămâni Luni, 24 iulie 2017 www.adevarul.ro adevărulmedicalA10. Abonamente   POSIBILITĂŢI     G Spre deosebire de spitalele de stat, clinicile private sunt, în cele mai multe cazuri, mai bine dotate, beneficiază de aparatură performantă, minim invazivă, de personal complet, iar rezultatele investigaţiilor le parvin rapid pacienţilor care solicită aceste servicii IntervenţiilepentrumicşorareastomaculuisuntposibilecuajutorulrobotuluidaVinciînsistemulprivatpFOTO: EPA Unabonamentla oclinicăprivată poatepornidela 39deleipelună şipoateajungela 229deleipelună GHIDUL_SANATATE_20170724_P10.indd 10GHIDUL_SANATATE_20170724_P10.indd 10 7/23/2017 3:18:26 PM7/23/2017 3:18:26 PM
  • 11. PUBLICITATE C11 - 24 iulie.indd 1C11 - 24 iulie.indd 1 7/23/2017 4:04:34 PM7/23/2017 4:04:34 PM
  • 12. Luni, 24 iulie 2017 www.adevarul.ro adevărulmedical Dintele sănătos facezâmbetulfrumos G Încă suntem deficitari când vine vorba de igiena orală. O spun chiar şi medicii stomatologi de la clinicile de lux din Capitală, care au de „rezolvat“, de cele mai multe ori, probleme dentare de natură infecţioasă, perfect evitabile dacă am fi mai atenţi cu noi înşine. Cariile netratate duc inevitabil la pierderea dinţilor. Iar adulţii tineri din România au foarte mulţi dinţi lipsă, atrag atenţia dentiştii   STOMATOLOGIE   A12. Medicinafrumuseţii Daniela Şerb daniela.serb@adevarul.ro „Dinţiisuntocartedevi- zită.Teuiţilaunomşiştii:de- geabaestebineîmbrăcatda- căazâmbitşiaivăzutcăsunt probleme. Îţi faci imediat o idee despre el“, este cate- gorică dr. Teodorina Secară, medic specialist ortodonţie şi ortopedie dento-facială. Vestea bună ar fi că tot mai multă lume conştien- tizează importanţa unui zâmbet frumos şi merge re- gulat la dentist, mai ales că în multe cabinete, discon- fortul unei astfel de vizite a fost mult diminuat. Cu toa- teacestea,cariiledentarene- tratate au rămas principala problemă de sănătate orală pe care o au românii. „Caria micşorează dintele pentru că,purşisimplu,distrugeţe- sut dur, dentar“, mai spune dr. Secară. Atunci când din- telesemicşorează,dinţiidin jur se străduiesc să închidă spaţiul, plus că o carie avan- sează destul de repede către dentină, de acolo către pul- pa dintelui, către os, pentru ca infecţia să se răspândeas- că în jurul rădăcinii. LEZIUNILE NETRATATE COSTĂ MAI MULT Cu cât o carie este mai avan- sată, cu atât costurile de tra- tament cresc, pentru că fie- care etapă terapeutică mai adaugă ceva la preţ. „Cariile nedaudurere,ineficienţăla locul de muncă sau la şcoală şi,înplus,nusefacpeunsin- gurdinte.Prezenţacarieiîn- seamnăcăomulacelaareun istoricdenespălatcorespun- zătorpedinţi,deciprobleme vorfişiînaltelocuridincavi- tateabucală“,maispunespe- cialistul. Dinţiiînghesuiţi,nealini- aţi generează risc crescut de carii şi de boală parodonta- lă,adicădeinflamareaţesu- turilor care susţin dintele în os,respectivagingiei.„Ogin- gie inflamată cronic duce la retracţii osoase. Osul de de- desubt se retrage pentru că sunt afectate şi ligamente- le care ţin gingia acolo, pe dinte. Aşa apare boala paro- dontală“,explicădr.Teodori- naSecară,delaClinicaDent Estet din Capitală. Din cauza schimbărilor hormonale prin care trec de-a lungul vieţii, femei- le sunt mai predispuse la a avea probleme cu dinţii. „În plus, o inflamaţie gingi- vală, un tartru dau nişte va- lori modificate ale anumi- tor analize ale sângelui. Şi atunci e bine ca femeile să fie pregătite pentru aceste lucruri.Deexemplu,VSH-ul apare mărit, pentru că noi avem o inflamaţie cronică în corp. Tartrul acela ţine o inflamaţie cronică în corp. În anumite cazuri, mai ac- centuate, acel tartru poa- te să dea o boală de focar“, atrage atenţia şi dr. Cosmin Ulman, medic stomatolog la Clinica Trident din Bucu- reşti. Ţesutul osos pierdut în urma unei carii netrata- te la timp nu mai poate fi recuperat decât prin inter- venţii repetate şi laborioa- se şi prin adiţii de os. „Adul- “Dacă ai avea toţi dinţii pe rădăcini de titan, ai simţi altfel când mesteci. Prin urmare, implantul trebuie să fie ultima opţiune. În niciun caz nu scoatem un dinte strâmb pentru a pune un implant. Dr.CosminUlman medic stomatolog “Inserţiaimplanturilor creeazăuncordon ombilicalîntremedic şipacient.Unpurtător deimplanturitrebuie controlatdinşase înşaseluni.Dece? Pentrucăpatologia implantarănuare simtomatologie. Nudoare. Dr.DragoşCalangiu medic specialist implantolog “Dacănutespelipe dinţiseara,dormindpe spate,fluxuldesalivă scade.Nemaivorbind, nemaimâncând, nulemaiasiguri dinţilorfuncţiade autoîntreţinereşi atuncimicrobii prolifereazăşigingia seinflamează. Dr.TeodorinaSecară medic specialist ortodont ţii tineri au foarte mulţi dinţi lipsă. Fiecare din- te lipsă produce efecte. Şi atunci e nevoie de proce- duri complicate, cu costuri foarte mari. Toate acestea pot fi evitate printr-o igie- nizare simplă, făcută zi de zi, de minimum două ori, dimineaţa şi seara. Iar vizi- tele la dentist trebuie făcu- te la fiecare şase luni. Dacă respectăm regulile de igie- nă, plătim mai puţini bani şi ne păstrăm dinţii pe ar- cadă până la finalul vieţii“, invită dr. Secară. La fel ca şi cariile netratate, şi boala parodontală, care se insta- lează tot pe fondul unei igi- ene orale precare, poate du- ce la pierderea dinţilor. CARIILE SE FORMEAZĂ ÎN TIMPUL NOPŢII Regulile de igienă orală tre- buiedeprinsedincopilărieşi aplicate apoi întreaga viaţă. „Perierea corectă înseamnă că folosim o periuţă cu peri destuldemoicasănuafecte- zesmalţul,presiuneapecare oaplicămfiindfoarteimpor- tantă“, potrivit dr. Secară. Dacăîncepemcudinţiidin faţă,depearcadasuperioară, aşezăm periuţa în unghi de 45 de grade şi facem mişcări de sus în jos, adică dinspre gingie spre marginea liberă a dintelui. „Mişcările trebuie săfiedescoatere,şinucircu- lare,casănuplimbămmicro- bii pe suprafaţa dentară. În- tregingieşidinteeunşănţu- leţ unde le place microbilor să se înmulţească. Dacă nu-i îndepărtezi de acolo, gingia se va înroşi, se va umfla şi va sângera la periaj.“ Ce facem când vedem sânge la periaj? Periem cu simţ de răspunde- re, nu ocolim zona, mai spu- nestomatologul. Caninii sunt plasaţi în- tr-o zonă de curbură, astfel că ei trebuie periaţi din faţă, dar şi din zona laterală. Din- ţii din spate au câte cinci su- prafeţe: dinspre limbă, din- spre obraz, stânga, dreap- ta şi suprafaţa masticatorie. „Mă asigur că am curăţat su- prafaţa dinspre obraz, apoi dinspre limbă, apoi suprafa- ţa care se întâlneşte cu din- ţii de jos“, recomandă medi- cul. Însă, înainte de periaj, trebuie să folosim aţa den- tară. Cu ajutorul aţei, înfă- şurând-o între index şi poli- ce,pătrundemînspaţiuldin- tredinţi.Timpulidealdepe- riajestedetreiminute,după care trebuie să ne clătim cu apă de gură. Ideal ar fi să fo- losimşiduşulbucal,maispu- ne medicul dentist. „E foarte important spă- latul pe dinţi seara. Dacă nu te speli seara, dormind pe spate, fluxul de salivă scade. Nemaivorbind, nemaimân- când,nulemaiasiguridinţi- lor funcţia de autoîntreţine- re şi atunci microbii prolife- rează,gingiaseinflameazăşi aşaaparcariile“,atrageaten- ţia dr. Secară. Dincolo de igi- ena dentară, e nevoie şi de o igienă a alimentaţiei, astfel că trebuie să ne ferim de ali- mentelefoartedulcişidesu- curile acidulate. ; pFOTO:123RF GHIDUL_SANATATE_20170724_P12-13.indd 12GHIDUL_SANATATE_20170724_P12-13.indd 12 7/23/2017 4:09:30 PM7/23/2017 4:09:30 PM
  • 13. Luni, 24 iulie 2017 www.adevarul.ro adevărulmedical .A13 PUBLICITATE Lipsa unui dinte poate păreaunlucruminor.„Oa- meniisegândes:OK,am35 de ani, îmi lipseşte un din- te, nu e aşa o mare pierde- re.Depindeînsăşidegenul şi de vârsta pacientului, şi de poziţia dintelui care lip- seşte“, explică dr. Dragoş Calangiu, medic specialist în implantologie dentară. Dacă lipseşte un molar de minte, nu e niciun fel de problemă, dacă însă pier- dem un incisiv, lucrurile devin dramatice. „Mai ales pentrufemei,esteourgen- ţădegrad0.Pentrubărbaţi, e o urgenţă, dar ei percep un pic altfel lucrurile. Ei sunt mai practici, în timp cefemeilesuntdelicate.Fe- meileauoimaginecaretre- buiepăstrată.Bărbaţiisunt foarteîncântaţidacăpotsă mestece“,apreciazădr.Ca- langiu. Nu doar lipsa igienei dentare ne poate lăsa fă- ră dinţi, ci şi lucrările sto- matologice greşite, făcute demedicinepricepuţi.Ori- cumarfi,lipsa unuidintre esteoproblemăcaretrebu- ierezolvatăîncelmaiscurt timp. De ce? „Pentru că, chiar dacă se pierde o uni- tate – un din- te – efectele se răsfrâng asupra ce- lorlalţi.Exis- tă acest feno- men de migra- re dentară. Spa- ţiul rămas în urma dinteluitindesăfieocupat de vecini sau de un dinte antagonist. Şi atunci, tot lanţul cinematic trebuie să se schimbe. Respectiv: mişcăriledemandibulănu mai urmează nişte tipare pentru care este, să zicem, proiectată. Încep să apară niştemişcăripatologiceca- re, în timp, duc la afecţi- uni articulare. Masticaţia are de suferit, la fel şi inte- grarea socială. N-ai cum să stai între oameni fără un dinteînfaţă“,apreciazădr. Calangiu. Soluţiile de protezare a dintelui lipsă se personali- zează în funcţie de situaţia în care este pacientul. „De exemplu,însituaţiaîncare cei doi dinţi vecini poartă dejacoroanăpeei,n-areni- ciunsenssăpuiunimplant acolo.Dinţiiceilalţisuntde- ja afectaţi. Doar să înlocu- iesccoroanelecuopunteşi deja situaţia e rezolvată. E adevărat, cu nişte compro- misuri.Aşatrebuieîntotde- unacântărit,pentrucăaco- lo unde s-a pierdut dintele şiseprotejeazăprintr-opun- te, osul îşi va diminua volu- mul încet-încet. Poate când- va,pesteani,vomaveanevo- ie de un impant pus pe zona respectivă,darnumaiavem os“, detaliază dr. Dragoş Ca- langiu. Dacă ai doi dinţi limitaţi integri,nutegândeştisăpro- tezeziprintr-opunte.Atunci, soluţiaoptimăeunimplant. Mai ales dacă e într-o zonă- cheie. Să zicem că pierdem un canin, acesta nu se pro- tezeazăprintr-opunte.„Pen- trucădinţiivecininupotsu- porta forţele la care este su- pus caninul şi apoi ai nevo- ie ca pe zona canină să păs- trezi cât mai mult osul, ast- fel încât să susţină un im- plant“, adaugă medicul im- plantolog. CANINII TREBUIE PĂSTRAŢI Mediciispuncăsuntdinţica- re ar trebui păstraţi prin ori- ce mijloace, la fel cum sunt dinţicarepotfichiarintegri şi la care se renunţă uşor, în funcţie de topografia din- telui, de importanţa lui, de vârstă. „Caninii, de exem- plu, trebuie păstraţi cu ori- cepreţ.Dece?Pentrucă sunt consideraţi ca fiind cei mai im- portanţi dinţi. Suntdinţicare ghidează miş- cările mandi- bulei. Ei au o rădăcină foar- te puternică, pentrucăsuntfor- ţe foarte mari la care sunt supuşi“, mai spune dr. Calangiu.Cealţidinţiarmai trebui păstraţi? „Toţi!“ De aceeaşi părere este şi dr.CosminUlman,carecon- sideră că implantul dentar trebuie să fie ultima soluţie. „Ar trebui să încercăm să ne păstrămdinţii.Înmomentul în care nu mai avem o solu- ţie, atunci trebuie făcut im- plantul“, mai spune acesta. Pentru că dintele are anu- miţi receptori care simt pre- siunea,iarunimplantmodi- ficăaceastăpercepţieapresi- unii.„Dacăaiaveatoţidinţii pe rădăcini de titan, ai sim- ţi altfel când mesteci. Prin urmare, ultima opţiune tre- buie să fie implantul. În ni- ciuncaznuscoatemundinte strâmbpentruapuneunim- plant.Maiîntâifacemuntra- tamentortodontic,prinace- le sârme care se pun şi care au un rol funcţional, încer- cămsăaducemdinţiiînpozi- ţiileîncaretrebuieşiapoisă redăm zâmbetul şi estetica. Să îmbrăcăm dinţii, nu să-i extragem şi să punem im- plant“, insistă dr. Ulman. În plus, contează foar- te mult ce implant, cine îl pune şi cum îl pune. „Con- tează experienţa medicu- lui, cazuistica sa. Ştiu co- legi care termină faculta- tea şi se duc să facă aceas- tă specializare de implan- tologie. Trebuie să ai o ex- perienţă în spate şi apoi să faci această specializare, să poţi pune implanturi“, avertizează medicul sto- matolog. ORICE INTERVENŢIE DENTARĂ ARE RISCURI Orice procedură stomato- logică – de la extracţii pâ- nălaimplanturi–areşiris- curi. „În primul rând, es- te riscul infecţios. Ca ori- ce act chirurgical, există un procent în care poate să apară infecţia“, expli- că dr. Calangiu. Apoi, es- te vorba despre anumite insensibilităţi care pot să apară. „În urma unei ex- tracţii de molar de minte, poţi să rămâi, de exemplu, cu insensibilităţi în unele zone: pe jumătate de lim- bă, pe buză. În urma im- planturilor, pot apărea si- nuzite,pierderidesensibi- litate pe anumite teritorii ale cavităţii orale, pe buză, pe limbă. Sunt în procent foartemicşisuntdiminua- tefoartemultdeexperien- ţa medicului“, adaugă dr. Dragoş Calangiu. Înplus,încazulimplan- turilor,existărisculpierde- rii acestora dacă nu se res- pectă regulile de igienă şi recomandările medicilor cuprivirelavizitelelacabi- net. „La indivizii cu o igie- năprecară,efoartegreusă propui implanturi, pentru că obiceiurile nu se schim- bă la 50 de ani. Iar supra- vieţuirea unui implant de- pinde de gradul de igie- nă“, avertizează medicul. Trebuie evaluată şi dispo- nibilitatea pacientului de a veni la controale. „Inser- ţia implanturilor creează un cordon ombilical între medic şi pacient. Un pur- tător de implanturi trebu- iecontrolatdinşaseînşase luni. De ce? Pentru că pa- tologia implantară nu are simtomatologie. Nu doa- re. Implanturile, chiar da- că sunt cu mari probleme, nu dor. Pacientul are sen- zaţia că totul e-n regulă, neştiind că lucrurile evo- luează spre negativ. Abia atunci când implantul în- cepe să se mişte, pacientul începesă-şifacăprobleme. Dar atunci este prea târ- ziu“, conchide dr. Dragoş Calangiu. ; „Cândlipseşteundinte, trebuiereconstruit“ „Pentru că se ni- - - a- pa- n urma ăfi cepreţ.Dec sunt co fiind por Su gh că bu răd te p pentru ţe foarte i“ 400- 1.000 deeuro estepreţul unuiimplant dentar. GHIDUL_SANATATE_20170724_P12-13.indd 13GHIDUL_SANATATE_20170724_P12-13.indd 13 7/23/2017 4:11:42 PM7/23/2017 4:11:42 PM