1. ÎNSCRIEREA COPIILOR/ELEVILOR LA GRĂDINIȚĂ/CLASA PREGĂTITOARE
În vederea înscrierii la grădiniță/clasa pregătitoare în unitățile de învățământ special se
realizează în baza Metodologiei și a Calendarului aprobat anual de către Ministerul
Educației Naționale.
În vederea înscrierii copiilor/elevilor la grădiniță/clasa pregătitoare, este recomandat
ca familia să se adreseze CIEC în vederea consilierii. Etapele procesului de consiliere sunt:
1. Discuția cu familia
2. Evaluarea documentelor medicale, școlare și de protecție specială
3. Evaluarea datelor privind anamneza copilului
4. Observarea și testarea nemijlocită a copilului
5. Informarea familiei despre rezultatele demersului de evaluare realizate în cadrul CIEC
6. Informarea familiei/aparținătorului legal cu privire la posibilitățile de integrare școlară a
copilului în cauză.
Vom detalia în cele ce urmează fiecare etapă în parte:
1. Discuția cu familia
Aceast demers va avea în vedere obținerea de date referitoare la umătoarele aspecte:
- Domiciliul familiei/aparținătorului legal;
- Vârsta, sexul, problema copilului;
- Forma/formele de școlarizare și terapiile urmate de copil până în acel moment;
- Motivul prezentării familiei/aparținătorului legal la CIEC;
- Intențiile familiei/aparținătorului legal cu privire la traseul educațional al copilului.
2. Evaluarea documentelor medicale, școlare și de protecție specială
În situația în care copilul a fost evaluat de o altă instituție, părintele este invitat să prezinte, în
copie, documentele emise de acestea:
- Certificat medical tip A5;
- Fișă medicală, scrisoare medicală, bilet de externare, rețete sau orice alt document medical care
să reflecte un diagnostic medical;
- Certificat de încadrare în grad de handicap, plan de servicii;
- Caracterizare psihopedagogică eliberată de cadrul didactic de la clasă (în cazul copiilor care au
frecventat o unitate de învățământ de masă);
- Evaluări, fișe de caracterizare, alte documente eliberate de terți care să reflecte nivelul de
dezvoltare psihointelectuală a copilului precum și nivelul lui de achiziții necesare școlarizării.
3. Evaluarea datelor privind anamneza copilului
Părintele/aparținătorul legal este invitat să ofere informații cu privire la:
- Sarcină - eventuale boli ale mamei în timpul sarcinii, evenimente care ar fi putut genera o
traumă la mamă și implicit la copil, medicație, accesul la medii poluate, alimentație, orice alte
informații care ar putea oferi date suplimentare privind afectarea evoluţiei copilului în perioada
intrauterină;
- Nașterea copilului – naturală sau cezariană, scor Apgar, eventuale traumatisme suferite la
naștere, ștrangulare cu cordonul ombilical, manevre mecanice de expulzare sau extragere a
copilului, comă, insuficiență respiratorie, cardiacă, prematuritate, alte probleme apărute în
perioada perinatală;
- Boli diagnosticate în perioada postnatală sau în prima copilărie (boli infecţioase cu complicaţii
cerebrale sau inflamatorii cerebrale, anomalii cromozomiale), intoxicaţii, traumatisme cranio-
cerebrale, tulburări metabolice sau cronice de nutriţie cu implicaţii la nivel cerebral, afecţiuni
febrile deosebite, reacţii postvaccinale, internări, traume psihologice survenite în urma unor
situații de viață;
- Starea de sănătate a părinților/rudelor apropiate, boli cronice;
2. - Alimentația nou născutului, somnul, obiceiurile acestuia; vârsta la care a stat în șezut, s-a ridicat
în picioare, a mersului cu/fără ajutor; primele gângureli, cuvinte, primele propoziţii;
- Manifestări ale copilului în joc și în alte activități (cu precădere în activitățile rutiniere, de
învățare, în microgrup/grup etc.), cum finalizează o sarcină primită, dacă are nevoie de ajutor
special, grad de autonomie personală;
- Comportamentul socio-afectiv al copilului în context familial și social; semnalarea prezenţei
unor tulburări disruptive; condiţiile de mediu (relaţii dintre părinţi, familie
organizată/dezorganizată, relaţiile dintre părinţi şi copii, membrii ai familiei care influenţează
educaţia şi comportamentul copilului) şi condiţiile materiale;
- Momentul când familia/aparținătorul legal a constatat că există la copil semne ale unei posibile
abateri de la normalitate;
- Demersurile realizate de familie/aparținătorul legal de la momentul observării problemei
copilului până la identificarea și diagnosticarea acesteia de către instituțiile în drept precum și
demersurile de intervenție specializată prin care a trecut copilul.
4. Observarea și testarea nemijlocită a copilului
Aceasta este etapa cea mai importantă a procesului de evaluare. În această etapă se vor avea în
vedere următoarele1:
- Observarea comportamentului copilului în spațiul cabinetului atunci când nu are de realizat nici
o sarcină specifică (când are loc discuția cu membrii familiei);
- Discuția liberă cu copilul (va urmări dacă copilul este capabil să comunice cu un alt adult în
afara membrilor familiei, dacă are dezvoltat limbajul expresiv, dacă înțelege comanda verbală,
dacă este coerent în exprimare, comportamentele parazite etc.)
- Testarea copilului cu probe specifice nivelului său de dezvoltare (se va avea în vedere dacă
înțelege sarcina, dacă rezolvă sarcina, dacă finalizează sarcina, dacă are capacitate de
concentrare pe sarcină, capacitatea de colaborare cu adultul, corectitudinea rezolvării sarcinii,
nivelul achizițiilor de tip școlar). Testarea se va realiza cu probe psihologice și curriculare
eșalonate pe nivele de dezvoltare și ani școlari.
5. Informarea familiei/aparținătorului legal despre rezultatele demersului de evaluare
realizate în cadrul CIEC
În urma evaluării realizate până în acest moment, CIEC formulează o concluzie care este
transmisă familiei/aparținătorului legal. CIEC poate formula o concluzie cu privire la nivelul de
dezvoltare și de achiziții a copilului evaluat.
6. Consilierea familiei/aparținătorului legal despre posibilitățile de integrare școlară a
copilului în cauză
Copilul evaluat se poate afla în una din următoarele situații:
- Copilul poate fi integrat într-o școală/grădiniță de masă, la nivelul clasei/grupei corespunzătoare
vârstei cronologice;
- Copilul poate fi integrat într-o școală/grădiniță de masă cu servicii de sprijin;
- Copilul poate fi transferat la o altă unitate de învățământ de masă, la o clasă/grupă echivalentă;
- Copilul poate fi înscris/transferat într-o unitate de învățământ special;
- Copilul poate fi transferat de la o școală de masă la o altă școală de masă cu/fără servicii de
sprijin;
- Copilul poate fi școlarizat la domiciliu;
- Copilul poate fi școlarizat în spital pe perioada internării, în cazul copiilor cu boli cronice;
1 Demersurilesugerate în acestcapitol vor fi urmate selectiv,în funcție de potențialul copilului,decapacitatea
sa de relaționare,de achizițiileexistente în sfera comunicării și în cea cognitivă,precumşi de abilităţilemotorii
3. - Copilul poate fi școlarizat în sistemul ”A doua șansă” în cazul copiilor/tinerilor care depășesc
cu trei ani vârsta cronologică a clasei.
Înscrierea într-o unitate de învățământ special, transferul de la școala de masă la școala specială,
precum și alocarea de servicii educaționale de sprijin, școlarizare la domiciliu sau într-o unitate
spitalicească se realizează NUMAI în baza Certificatului de orientare școlară și profesională
eliberat de CMBRAE/CJRAE.
În vederea obținerii certificatului de orientare școlară și profesională sunt necesare
următoarele documente:
a) cerere-tip pentru evaluare complexă și orientare școlară și profesională;
b) copie a certificatului de naștere al copilului sau a actului de identitate;
c) copii ale actelor de identitate ale părinților/reprezentantului legal;
d) copie a documentului prin care se face dovada că persoana care semnează cererea este
reprezentantul legal al copilului, de exemplu, hotărâre a instanței sau hotarare a comisiei
pentru protecția copilului;
e) ancheta socială (de la primărie/SPAS/DGASPC);
f) fișa medicală sintetică (de la medicul de familie);
g) certificatul medical tip A5 (de la medicul neuropsihiatru, cu trimitere de la medicul de
familie);
h) fișa de evaluare psihologică (de la psiholog clinician cu ştampilă; dacă psihologul
clinician funcţionează într-o în unitate sanitară, este necesară trimitere de la medicul de
familie);
i) fișa psihopedagogică (de la şcoala unde este înscris copilul, dacă acesta este şcolarizat);
j) copie a foii matricole/adeverință care atestă înscrierea copilului în unitatea de învățământ
(dacă este elev);
k) copie a ultimului certificat de orientare școlară și profesională, numai la reorientarea
şcolară.
Cu aceste acte se întocmește un dosar care este depus la CMBRAE/CJRAE iar copilul este
planificat pentru o evaluare psihoeducațională în SEOSP.
Raportul de evaluare elaborat de SEOSP, împreună cu dosarul menționat mai sus intră în
discuție în Comisia de Orientare Școlară și Profesională care emite certificatul de orientare
școlară și profesională.
Părintele formulează o cerere scrisă la școala la care dorește să înscrie copilul/elevul,
respectând clendarul anunțat. În cazul depășirii termenelor stabilite, copiii pot fi înscriși
ulterior, respecând prevederile metodologiilor în vigoare.
