“Educatia depisteaza dispozitiile ereditare, le diferentiaza, le modifica, le grabeste functionarea, le suplimenteaza forta, facand din ele calitati. Totodata influentele mediului neorganizate sunt directionate de educatie, oferindu-le omului in forma pedagogica, pentru a le face durabile si consecvente”. Surdu,

1. Prof. Maria ŢUCA
SOCIETATEA ŞI
EDUCAŢIA ÎN
DEZVOLTAREA
PERSONALITĂŢII UMANE
• Personalitatea este, tot ceea ce o
persoană este fizic, emoțional,
social, mental și spiritual.

2. PERSONALITATEA LA VARSTA
PRESCOLARA
Îsi petrece timp uitându-se la ceilalti copii cum se joaca.
Se joaca singur cu propriile jucarii.
Se implica în joc paralel.
Se implica în joc cooperativ.
Initiaza interactiuni cu ceilalti copii.
Intra în mod adecvat în jocul celorlalti copii.
Îsi mentine rolul stabilit în cadrul jocului cu usurinta pâna la
final.
Rezolva conflictele în mod pozitiv.
Manifesta interes pentru ceilalti copii care manifesta semne
de distres.
Recunoaste cum se simte cealalta persoana în timpul unui
conflict.
Împarte lucruri cu ceilalti.
Împarte experiente cu ceilalti.
Asteapta la rând fara probleme.

3. DEZVOLTAREA PERSONALITĂTII
• Ca urmare a dezvoltarii capacitatii
de a-si dirija voluntar conduita, de
a anticipa solicitarile externe si de
a-si planifica activitatea,
personalitatea prescolarului
devine din ce in ce mai apta
de independenta si
autodeterminare.
• Pe plan interior,
datorita dezvoltarii gandirii
logice, capacitatii de judecata si
rationament, se pun bazele
conceptiei despre lume si viata,
care modifica esential optica
personalitatii prescolarului
asupra realitatii inconjuratoare.
• Statutul de prescolar, cu
noile lui solicitari, cerinte,
sporeste importanta
sociala a ceea ce
intreprinde si realizeaza
• La inceputul acestei
perioade, copilul paraseste
faza narcisismului si
„afirmarii” personalitatii,
pentru a intra putin cate
putin in lumea cunoasterii.
AUTONOMIE
RESPONSABI
LITATE
INDEPEN
DENTA
GADIREA
LOGICA

4. JUDECATI SI RATIONAMENTE
• Copiii devin mult mai independenti.
Cei mai multi dintre ei pot realiza
urmatoarele comportamente: urmeaza
instructiuni simple (de ex. „Spala-te pe
mâini!”); realizeaza sarcini simple fara
ajutor: sa manânce, sa bea apa, se
spala pe mâini sau îsi sterg nasul
atunci când li se aminteste; Devin
mult mai interesati de alti copii;
• Împart jucariile cu ceilalti, îsi asteapta
rândul la joc (de ex. Când copilul se da
pe tobogan);
• Initiaza jocuri împreuna cu alti copii;
Inventeaza jocuri;
• Apare „jocul dramatic” –copiii se
prefac ca sunt animale etc.
DE LA 3 LA 4 ANI
• Copiii devin mult mai constienti de ei ca
persoane si sunt interesati în a stabili
relatii de prietenie cu ceilalti;
• Încep sa înteleaga judecatile morale (de
ex. „Copilul din parc s-a comportat
urât!”);
• Se compara cu ceilalti;
• Stabilesc prietenii; Exploreaza
diferentele între sexe;
• Aduc jocul dramatic mai aproape de
realitate tinând cont de detalii (ex.
timp, spatiu în care se desfasoara).
DE LA 4 LA 6 ANI

5. ACHIZITIE DE COMPETENTE
SOCIALEINITIEREASI
MENTINEREAUNEI
RELATII
Sa initieze si sa mentina o
interactiune cu un alt copil.
Sa asculte activ.
Initierea si mentinerea
unei relatii
Sa împarta obiecte si sa
împartaseasca experiente.
Sa ofere si sa primeasca
complimente.
Sa rezolve în mod eficient
conflictele aparute.
Sa respecte regulile aferente unei
situatii sociale.
INTEGRAREA
ÎNGRUP
Sa coopereze cu ceilalti în
rezolvarea unei sarcini.
Sa ofere si sa ceara ajutorul
atunci când are nevoie.
1. Initierea si mentinerea unei relatii;
2. Integrarea într-un grup.

6. FACTORII CARE DETERMINĂ
DEZVOLTAREA PERSONALITĂTII
I. EREDITATEA
II. MEDIUL
III. EDUCATIA

7. FACTORII CARE DETERMINĂ
DEZVOLTAREA PERSONALITĂTII
• Ereditatea este un factor
necesar pentru
dezvoltarea
personalitatii. Ea asigura
premisele organice ale
vietii psihice in general
si implicit si ale
personalitatii. Unele
aspecte ale vietii psihice
sunt puternic
determinate ereditar (
temperament, aptitudini,
emotivitate), iar altele (
caracter, vointa,) poarta
intr-o mai mica masura
pecetea impusa de
ereditate.
EREDITATEA
• Mediul este totalitatea
influentelor naturale si
sociale, fizie si spirituale,
directe si indirecte,
organizate si
neorganizate, voluntare
si involuntare care
constituie ambientul in
care se naste, traieste si
se dezvolta copilul.
MEDIUL
• Educatia armonizeaza
interactiunea ereditate-
mediu si creeaza un
climat favorabil
actualizarii
potentialitatilor
genetice, fapt pentru
care putem spune ca
educatia este o activitate
umana specializata în
dezvoltare. Educatia,
care include un sistem
complex de actiuni si
influente de natura
formativa si informativa,
are un rol major în
dezvoltarea psihica si în
formarea personalitatii
umane.
EDUCATIA

8. FACTORII EREDITARI
FACTORI
CONSTITUTIONALI
• Inalt, slab, gras…
FACTORI BIOLOGICI
• Glandele si chimia
din sange
INTELIGENTA
• Ager, patrunzator,
istet
DIFERENTA DE GEN
• Diferenta de sex
Constituirea unui individ
este un factor eficient în
determinarea tipului de
personalitate .
Funcționarea sistemului nervos,
glandele si chimie sânge determină
caracteristicile noastre și modurile
obișnuite de comportament.
Persoanele care sunt
inteligente se pot adapta cu
usurinta la domiciliu, școală
și societate.
Diferentele de sex joacă un rol vital în
dezvoltarea personalității individuale.
Băieții sunt în general mai hotărâti și
vigurosi. Fetele sunt mai silențioase

9. PERSONALITATEA
proces plurideterminat
Se sprijina pe ereditate,
Foloseste datele oferite de
mediu
Este dirijata de educatie;
Se desfasoara în contextul
activitatii proprii de
învatare, fiind
impulsionata de
motivatie;
Este deplina în conditiile
interactiunii optime între
cei trei factori, respectiv
atunci când exista o
corespondenta în timp
între desfasurarea
programului ereditar si
cantitatea si calitatea
influentelor externe;
Este individuala în sensul
ca prezinta numeroase
aspecte de diferentiere,
dincolo de legile general-
umane de dezvoltare

10. ROLUL EDUCATIEI IN DEZVOLTAREA
PERSONALITATII
“Educatia depisteaza dispozitiile
ereditare, le diferentiaza, le modifica, le
grabeste functionarea, le suplimenteaza
forta, facand din ele calitati. Totodata
influentele mediului neorganizate sunt
directionate de educatie, oferindu-le
omului in forma pedagogica, pentru a le
face durabile si consecvente”. Surdu,
1995: pp. 46.
Educatia controleaza si organizeaza
influentele mediului asupra individului,
adaptându-le la particularitatile de
vârsta si individuale ale acestuia. Astfel
spus, educatia face legatura si mediaza
intre potentialitatea de dezvoltare,
propusa de ereditate si oferta de
posibilitati ale mediului.
Educatia armonizeaza interactiunea
ereditate-mediu si creeaza un climat
favorabil actualizarii potentialitatilor
genetice, fapt pentru care putem spune
ca educatia este o activitate umana
specializata în dezvoltare.

11. SCOALA / PROFESORUL
Școlala joacă un rol important în
modelarea personalității copiilor,
deoarece o parte importantă din viața
unui copil este petrecut în școală.
Şcoala a fost întotdeauna mijlocul cel mai
important pentru transferarea comorilor
tradiţiei de la o generaţie la cea
următoare. Lucrul acesta este şi mai
adevărat astăzi decât în trecut, deoarece
prin dezvoltarea modernă a vieţii
economice, rolul familiei de purtător al
tradiţiei şi al educaţiei a slăbit. Viaţa şi
sănătatea societăţii umane depinde, astfel,
de şcoală într-o măsură şi mai mare decât
în trecut.
• SCOALA
Orice profesor este şi un creator de
modele, de proiecte educaţionale,
de metode şi procedee, un inovator.
O asemenea calitate îi pretinde
profesorului imaginaţie, abilitate,
inovatie in toate imprejurarile nu
numaai in cadrul lectiilor. El este
specialistul care acordă o asistenţă
psihopedagogică indispensabilă dezvoltării
multilaterale a elevului.
• PROFESORUL

12. CUM AJUTAM COPIII TIMIZI SA-SI
DEZVOLTE PERSONALITATEA
Timiditatea este doar
un aspect al
personalitatii
copilului. Identificam
aspecte pozitive si
micile reusite ale
acestuia si il laudam
pentru ele.
-Cerem copilului sa
îndeplineasca singur sarcini în
care stiti ca va avea succes; asta
îi va da încredere în fortele
proprii. Atentie! Daca el nu este
pregatit, se va simti speriat si
coplesit de aceasta situatie si
exista riscul sa refuze pe viitor
implicarea în activitate.
Atunci când vedem
ca are o initiativa
cât de mica, il
laudam pentru a-i
da curaj.
Deoarece se simt incomodati de
diferite situatii sociale, multi
copii reactioneaza foarte bine la
lucrul în grupe mici, care îi face
sa se simta mai putin intimidati.
Prin urmare, invitam acasa sau la
un loc de joaca cel mult unul sau
doi copii cu care sa se exerseze
abilitatile sociale.

13. TEHNICI DE ÎMBUNĂTĂTIRE A
PERSONALITĂTII
Factori
educationali
Trăsături fizice
Abilitati de
comunicare
Disciplina
Acceptarea și
recunoasterea
punctelor
slabe
Spontaneitat
ea,
simplitateea
și naturalețea
Bun ascultător
Pozitiv in
ganduri
Incredere in
sine
Altruismul
Cunostinte

14. Piramida lui Maslow
Ființele umane nu sunt împinse sau atrase numai de forțe mecanice, ci mai degrabă de stimuli, obiceiuri sau impulsuri instinctive
necunoscute. Astfel, el susține că ființele umane sunt motivate de anumite nevoi nesatisfăcute, ṣi că nevoile situate pe treptele
inferioare ale piramidei trebuie satisfăcute înainte de a se putea ajunge la cele superioare.Deși toate nevoile sunt instinctive, nu toate
sunt la fel de puternice. Astfel, nevoile cele mai puternice au fost așezate la baza piramidei trebuințelor. Cu cât o nevoie urca spre vârful
piramidei, cu atât este mai slabă și specifică individului respectiv. Se observă astfel că nevoile primare sunt comune atât tuturor oamenilor cât și
animalelor. Ele includ necesitățile fiziologice (cum ar fi cele biologice ca hrana, apa, aerul, igiena), somnul, sexul și o temperatura relativ
constantă a corpului.
Odată ce individul își satisface acest nivel de necesități, se poate concentra pe nevoile de siguranță. Acestea au de a face cu stabilitatea și
consistența într-o lume relativ haotică. Ele țin mai mult de integritatea fizică, cum ar fi securitatea casei și a familiei. În unele cazuri, nevoia de
siguranță motivează unii indivizi sa devină religioși, religia oferindu-le confortul unei promisiuni de siguranță printr-un loc paradisiac. Nevoile de
siguranță sunt cruciale pentru copii.
Urmează apoi nevoia , de iubire și apartenență. In acest nivel se includ nevoia de prietenie, familie, apartenență la un grup, sau de implicare într-o
relație intima non-sexuală.
La nivelul patru sunt nevoile de stimă. Acestea cuprind atât recunoașterea venită din partea altor indivizi (care rezulta în sentimente de putere,
prestigiu, acceptare, etc) cât și din respectul de sine, ce creează sentimentul de încredere, adecvare, competență. Nesatisfacerea nevoilor de stimă
rezulta în descurajare, și pe termen lung în complexe de inferioritate. O nevoie pronunțată de acest fel (de exemplu nevoia pentru admirație) are la
bază nesatisfacerea unor nevoi care stau în vârful piramidei, cele de auto-actualizare estetică.
Nevoile de auto-actualizare vin din plăcerea instinctivă a omului de a fructifica la maximum capacitățile proprii, pentru a deveni din ce în ce mai
bun. In eseul The Farther Reaches of Human Nature, Maslow scrie că oamenii care au atins starea de auto-actualizare intră adesea într-o stare
de transcendență, în care devin conștienți nu doar de potențialul lor personal, ci și de întreg potențialul speciei umane. Deși acești indivizi trăiesc
adesea o bucurie extatică, simt totodată și o tristețe cosmică.
Pe primele patru nivele ale piramidei sunt nevoile asa-zise "deficiente": o persoana nu simte nimic special dacă acestea sunt satisfăcute, dar simte
un disconfort când nu sunt satisfăcute. Dincolo de aceste nevoi, următoarele mai sunt numite de "creștere". Acestea nu dispar când sunt
satisfăcute, în schimb, motivează individul în continuare.
În 1970 Maslow a publicat o revizie a piramidei din 1954, situând în vârful acesteia nevoile cognitive (de a cunoaște, de a înțelege și de a explora)
și pe cele estetice (pentru frumusețe, ordine, simetrie) ([1]). Cu toate acestea, nu toate versiunile piramidei sale includ ultimele 2 nivele. Maslow a
teoretizat că nevoile cognitive nesatisfacute se transformă în nevoi neurotice (non-productive, care perpetuează un stil de viață nesănătos). De
exemplu, copiii ale căror nevoi de siguranță nu sunt satisfăcute adecvat pot deveni adulți care pun deoparte bani sau diferite posesiuni.
Maslow crede că singurul motiv pentru care oamenii nu se miṣca în direcția auto-actualizării este din cauza obstacolelor puse în calea lor de
societate, mai ales printr-o educație deficitară ce nu poate schimba o persoană cu o slabă pregătire pentru viață într-o persoană cu o abordare

15. Bibliografie
Surdu E (1995) Prelegeri de pedagogie generala. O viziune sociopedagogica.
Bucuresti E.D.P.
Cairov I. A. -"Pedagogie", Ed. De Stat "Pedagogie si psihologie", 1949
Golu Pantelimon, M. Zlate, E., Zlate, M. - "Psihologia copilului", manual
pentru clasa a XI-a, Scoli Normale, EDP, Bucuresti, 1998
Nicky Hayes, Sue Orrell -"Introducere in psihologie", Ed. ALL, Bucuresti, 1997
Miron Ionescu, Vasile Chiş -"Pedagogie - suporturi pentru formarea
profesorilor", Ed. Presa Universitara Clujeana, 2001
Nicola I. -"Pedagogie", EDP, Bucuresti, 1994
Nicola I., Farcas D. -"Pedagogie generala", manual pentru clasa a IX-a, Scoli
Normale, EDP, Bucuresti, 1995
Schiopu U., Verza E. -"Psihologia varstelor. Ciclurile vietii", EDP, Bucuresti,
1995