O scurta prezentare a portului popular romanesc si barbatesc din Romania, precum si din cele 4 zone componente ale Maramuresului: Tara Maramuresului, Tara Lapusului, Tara Chioarului si Tara Codrului. Textul este pregatit de Carla, in timpul rpoiectului "Baia Mare is mine", finantat de catre Comisia Europeana prin programul Corpul European de Solidaritate, actiunea de voluntariat.

1. Costumul Românesc
Maramureșean
ROMÂNIE DRAGĂ, HAI SĂ ALEGEM CEA MAI FRUMOASĂ DESTINAȚIE DIN ȚARĂ!
Carla ONEA

2. • Maramureșul este unic prin tradiții și obiceiuri ancestrale, de fiecare dată când vorbim despre acesta.
• Maramureșul este împărțit în patru zone etnografice numite țări, fiecare cu propriile sale obiceiuri și stiluri de viață:
Țara Maramureșului, Țara Lăpușului, Țara Chioarului și Țara Codrului

3. Costumul popular românesc la femei
• Aparent unitar ca tipologie, costumul popular din
zona Maramureș prezintă diferențe sesizabile în cele
patru microzone, situate pe apele principale Mara,
Iza, Vișeu și Tisa.
• Diferențierile se referă mai puțin la croiala pieselor de
port, și mai mult la sistemul de ornamentare și la
coloritul lor.
• Pentru cămăși, poale și gatii se folosește pânza țesută
de in, cânepă sau bumbac.
• Lâna de oaie are largă utilizare pentru piesele de port
specifice zonei: gube mițoase, pieptare, ciorapi,
mânecări, traiste.
• Costumul femeiesc se compune din îmbrăcămintea
capului, cămașa (cu poalele), două zadii, brâul,
încălțămintea, apoi pieptarul și guba sau lecricul (din
pănură) purtate în anotimpurile răcoroase.

4. Costumul popular românesc la bărbați
• Costumul bărbătesc de vară este confecționat din
pânză și este foarte simplu.
• Cămașa de tip mai nou este mai lungă decât cea
veche, aceasta trecând peste talie, largă cu mâneca
încrețită din umăr, cu încrețele.
• Jos, mâneca se termină fie largă, slobodă, fie prinsă
într-o manșetă. Gatiile sunt simple încrețite în talie.
Cureaua este lată, din piele, cu ornamente presate și
se încinge peste cămașă.
• Cojocul confecționat din blană de miel este
ornamentat cu broderie din lână policromă sau cu
aplicații de piele.
• Pălăria este din pâslă sau din paie, iar iarna se
poartă cușmă din blană de miel. Bărbații poartă
mânecări și traistă – țesută din lână.

5. • Țara Maramureșului înglobează jumătatea nordică a județului
Maramureș.
• Pentru portul, țesuturile și cusăturile din Maramureș se vede o
largă utilizare a lânei ca materie primă la obiectele specifice
acestei regiuni: șumane, gube mari miroase, piepture,
ornamentate cu cusături de lână colorată sau croșetate, precum
și piese mai mărunte împletite din lână.
• Straița țesută viu colorată cu cusături în ornamente florale este
caracteristică portului bărbătesc.
• Femeile acordă o deosebită atenție podoabelor din mărgele,
zgarda scumpă din șiruri de corali și zgarda țesută din mărgele
mărunte variat colorate, pe fond negru.
ȚARA MARAMUREȘULUI

7. • Țara Lăpușului, dă dovadă de „o personalitate
puternică”.
• Din punct de vedere geografic, etnic și istoric,
reprezintă zona de extremă nordică a
Transilvaniei.
• Cu toate acestea, este mai degrabă un fel de
„arie laterală” a Maramureșului istoric, de unde
a împrumutat un lexic bogat, numeroase
aspecte etnografice și un repertoriu folcloric
apreciabil.
• Această zonă se apropie foarte mult de
specificul maramureşean, cu menţiunea că aici
nu se poartă pălăria de paie.
ȚARA LĂPUȘULUI

8. • Chioarul cuprinde atât satele ce au aparținut domeniului Baia Mare
(„fisculaș”) și cetății Chioar, precum și satele dintre Baia Mare și
Seini, și județul Cluj.
• Costumul femeiesc se compune din îmbrăcămintea capului, spăcel,
poale, rochie, zadie sau şorţ şi încălţăminte. În anotimpurile
răcoroase,femeia mai poartă gubă, o năframă mare pe umeri („zadie
după cap”) şi cojoc.
• Portul popular din Chioar, prin structura sa specifică, neinfluențată
de forme eterogene poate fi încadrată în tipologia mare a portului
trac. Are elemente specifice care fac legătura cu zonele limitrofe, dar
și cu zone etnografice mai îndepărtate (Vâlcea, Bucovina), ceea ce
demonstrează unitatea portului popular românesc.
• Costumul din zona Chioar este costumul din zona graniţei de vest a
Transilvaniei, a cărei ultimă subzonă este zona Chioarului.
ȚARA CHIOARULUI

9. ȚARA CODRULUI
• Zona Codrului este situată în nord-vestul ţării, de o parte şi de
alta a culmii Făgetului sau Codrului, cum îi spun localnicii.
• În cultura materială au rămas apreciate „şurile”, care, prin
proporţiile lor, nu se întâlnesc în altă parte, dar şi diferite alte
obiecte, rezultate din prelucrarea lemnului.
• Portul popular din zona Codru apare la o privire fugară modest,
sărac în comparaţie cu cel din Oaş, de exemplu. ,,Sarăcia” este
însă apaprentă, mai degrabă este vorba de sobrietatea
ornamentului.
• O cercetare minuțioasă a costumaţiei relevă rafinamentul
artistic, o compoziţie echilibrată a texturii ornamentale, fineţe în
execuţie. Culorile utilizate sunt puţine, dar folosite în sensibile
tonalităţi armonizându-se cu albul pânzei adesea ornamentată
tot cu alb.

10. • Vasile Barani – Învârtita lui Văsălie
• Danț codrenesc – Ansamblul folcloric DOR CĂLĂTOR
• Joc din Țara Lăpușului
• Ansamblul Mureșelul - Chioar
• Anuța Iuga și Colindătorii din Bârsana – O, ce bucurie mare
• Brondoși, Capra de Anul Nou la Baia Sprie
TRADIȚII

11. BIBLIOGRAFIE
• racnetulmarmatiei.wordpress.com/2014/11/26/stema-
maramuresului
• teofil-ivanciuc.weebly.com
• sites.google.com/site/costumulpopularromanesc/costumul-
popular-romanesc-maramures
• www.traiesteromaneste.ro/portul-popular-ardelenesc-
barbatesc-tara-oasului-maramures-tara-lapusului
• atelierodica.ro