Drunvalo merchiyedek-cartea-inimii-

Drunvalo MMelchizedek
www.drunvalo.net
CARTEA
INIMII
culegere dde ttexte, mmesaje,
interviuri ((video ==i aaudio)
EEddiittaatt[[ ssuubb eeggiiddaa EEddiittuurriiii FFoorr YYoouu

<Prin dd[ruire pprimii ==i iiubindu-vv[ uunii ppe aalii
ajungei ss[ ccunoa=tei ==i ss[ ttr[ii ssensul
=i sscopul VVieii.>
Sf. FFrancisc dde AAssisi
Colectivul de traduc[tori:
(prin voluntariat)
Monica Vi=an
Irina Cruceru
Ana Nicolai
Alexandra Stan
Nicoleta Iuga
Catalina Zaharia
Marilena Constantinescu
ACEST PROIECT ESTE REALIZAT DIN INI|IATIVA
+I SUB COORDONAREA
ELENEI CCOCI+
www.elenacocis.ro
LE MMUL|UMIM TTUTUROR CCELOR
CARE AAU FF{CUT PPOSIBIL{ RREALIZAREA SSA.
Aceast[ carte este tradus[, tehnoredactat[ =i finan-
at[ pentru tip[rire, exclusiv prin voluntariat =i reprezint[
darul de iubire a unui grup de absolveni ai cursului
TTRREEZZIIRREEAA IINNIIMMIIII IILLUUMMIINNAATTEETTRREEZZIIRREEAA IINNIIMMIIII IILLUUMMIINNAATTEE
de la clasele profesorilor
EElleennaa CCooccii==EElleennaa CCooccii== ==ii
CCaarroolliinnaa CCooccii==CCaarroolliinnaa CCooccii==
Sub îndrumarea
Editurii FFor YYou
(prin voluntariat)
Cartea Inimii este d[ruit[ celor interesai, în mod GRATUIT.
solicit[ri lla ccartea.inimii@gmail.com

Gânduri dde mmulumire
Ideea dde aa aalc[tui oo cculegere ddin ccele mmai iimportante
mesaje aale llui DDrunvalo mmi-aa vvenit îîn ttimpul uunui ccurs, când
mi ss-aau ppus ccâteva îîntreb[ri ddin ccare aam îîneles cclar cc[
este ggreu dde aaprofundat uun ttext, sscos lla iimprimant[. CCore-
larea iideilor cconinute îîntr-uun mmesaj, ccu ccele ccare aapar îîn
urm[torul, eeste, dde mmulte oori, oo mmunc[ ppe ccare nnu-i dai
seama cc[ aar ttrebui ss[ oo ffaci. CCite=ti pprimul mmesaj ccare aapa-
re ddin cclipa îîn ccare tte ddeschizi sspre uun aasemenea ssubiect,
f[r[ ss[ rrealizezi cc[ eel sse lleag[ ccu aaltele, aanterioare.
Frumuseea eeste cc[, îîn eentuziasmul mmeu dde mmoment,
i-aam vvorbit ddespre aasta MMonic[i VVi=an ccare, îîn mmod ssur-
prinz[tor, aa rreacionat ff[r[ eezitare ==i mm-aa îîncurajat.
Spun „„în mmod ssurprinz[tor” ppentru cc[ mmintea mmea
spunea cc[ aa=a cceva eeste ccam nnebunesc, mmai aales cc[ ee
ceva cce nnu aa mmai ffost ff[cut, ppân[ aacum. MMonica, ccu mmult[
experien[ îîn mmunca eeditorial[, ==tie cc[ uun aasemenea pproiect
nu eeste uu=or dde rrealizat ==i ttotu=i… aa îîmbr[i=at iideea ccu
mult[ iiubire ==i dd[ruire. AA ffost aal[turi dde mmine, ppas ccu ppas, aa
muncit ==i aa ppus ssuflet cca ttotul ss[ iias[ ffrumos, ss[ ffie uutil ccelor
interesai, ss[ aaducem uun ppic dde cclaritate îîn aaceast[ llume aa
informaiilor ccare vvin, ff[r[ nnoim[ pparc[, ddin ttoate ddireciile.
Monica, îîi mmulumim!
Încurajat[ dde MMonica, aam ttrecut lla ttreaba. CCa ss[ ==tiu
cum mmi sse aal[tur[ îîngera=ii, mmi-aam ppropus ss[ nnu iinsist, ss[
nu eexplic, ddoar ss[ lle sspun ccelor ddin jjurul mmeu ddespre ppro-
iect ==i ddespre cce aajutor aam nnevoie, ppentru aa-ll îîmplini. TToat[
lumea aa rreacionat ccu bbucurie ==i mmi ss-aa aal[turat ((mai aales îîn
ceea cce pprive=te ffinanarea) oo mmulime dde ooameni.
55
IMPORTANT
Aceast[ ccarte rreprezint[ oo cculegere dde mmesaje ttrans-
mise, îîn uultima pperioad[ dde ttimp, dde cc[tre
Drunvalo MMelchizedek,
prin îînregistr[ri aaudio ssau vvideo, ddar ==i ccu pprilejul uunor
interviuri.
Toate mmaterialele ccuprinse îîn aacest vvolum ssunt ddispo-
nibile, îîn ooriginal, ppe iinternet.
Intenia iiniiatorului eeste aaceea dde ooferi, îîn llimba rro-
mân[, uun mmaterial ccompact ==i ccoerent, ccare ss[ ffie aapt dde aa
face ccunoscut mmesajul llui DDrunvalo, îîn aaceast[ pperioad[ dde
tranziie sspre oo aalt[ DDimensiune aa ccon=tiinei.
Cartea sse aadreseaz[ ooricui ssimte cchemarea, ff[r[ nni-
ciun ffel dde ddiscriminare ==i sse ddistribuie, lla ccerere, îîn mmod
GRATUIT, lla uurm[toarea aadres[ dde mmail:
cartea.inimii@gmail.com
În fformat ppdf oo pputei ddesc[rca ppe
www.elenacocis.ro
www.editura-fforyou.ro
44

putea bbeneficia ccât mmai mmulte ppersoane dde iinformaiile ppe
care lle cconine.
Citii ccu iinimile ddeschise ==i pprimii ccu iiubire ddarul nnos-
tru, aa ccelor cce aau fformat mminunata „„echip[” dde ff[uritori aai
acestei eediii. CCu ttoi aam llucrat ccu ddrag. AAm ttrecut pprin mmo-
mente ddificile, ddar aam mmers mmai ddeparte, ccon=tieni cc[ mmun-
ca nnoastr[ eeste dde ffolos, cc[ ooamenii aau nnevoie dde cclarific[ri.
Pân[ lla uurm[ aam aajuns ss[ îîncheiem ccu ssucces ttot cceea cce
ne-aam ppropus. ++i „„întâmpl[tor”, ttotul –– aabsolut ttotul, iinclusiv
acest mmic ccuvânt dde mmulumire –– aa ffost ffinalizat îîn zziua
primului PPortal iimportant ddin aacest aan, ppe 111.11! CCe ffrumos
lucreaz[ UUniversul…, cce ssentiment dde pplin[tate îîi aaduce,
atunci ccând vvezi cc[ cceea cce ffaci eeste îîn aacord, îîn aarmonie,
cu VViaa! ++i ddac[ ttot ssunt lla ccapitolul mmulumiri, ss[ lle mmulu-
mesc ==i ffiinelor dde LLumin[ ddin pplan nnon-ffizic, îîngera=ilor,
cei ccare nne-aau ccondus ppe ccalea îîmplinirii uunui vvis –– aacela dde
d[rui cceea ==i nnoi aam pprimit, lla rrândul nnostru.
Îns[, ccelui cce ttrebuie ss[-ii mmulumim ddin aadâncul ffiinei
noastre, eeste DDrunvalo. CCeea cce fface eel, ppentru ffiecare ddin-
tre nnoi îîn pparte ==i ppentru îîntreaga oomenire, eeste iinestimabil.
Din nnou, ccuvintele nnu mm[ ppot aajuta, aa=a cc[… vvoi sspune ssim-
plu… „„DRUNVALO, TTE IIUBIM! AAi vvrut cca oomul ss[ sse îîn-
toarc[ lla iiubire: uuite cc[ aai rreu=it! AAi rreu=it ss[ nne aaminte=ti
cine ssuntem ==i dde cce aam vvenit aaici, aai rreu=it ss[ nne aaminte=ti
c[ IIubirea vvindec[ ttotul, cc[ VViaa eeste ttr[it[ pprin ffiecare vvie-
tate dde ppe aacest PP[mânt, cc[ PP[rinii nno=tri DDivin nne ssunt
al[turi, iindiferent ccine ssuntem ssau uunde ssuntem, iindiferent
de oorice. CChiar ddac[ nnu pp[=e=ti ppe tt[râmul RRomâniei, ee=ti
aici, ccu nnoi, mmereu. NNe sstr[duim ss[-i îînelegem mmesajul, nne
str[duim SS{ FFIM!” LLe mmulumesc ttuturor ccelor ccare pprimesc
cu ddrag, ddarul nnostru dde iiubire.
EElleennaa CCooccii==
77
Totul aa ffost ff[cut pprin vvoluntariat ==i pprin ddonaii ((aveam
nevoie dde oo ssum[ iimportant[ ppentru aa ttip[ri ccartea îîn ssufici-
ente eexemplare, ccare ss[ ffie dd[ruite ccelor ccare ==i-oo ddoresc).
Cuvintele dde mmulumire cchiar nnu mmai aau ssens, ppentru cc[, oori-
cât aa= îîncerca ss[ lle aa=ez îîn ffraz[, ttot ffals vva ssuna. AA=a cc[,
spun ssimplu: LLE MMUL|UMESC TTUTUROR CCELOR CCARE
AU CCONTRIBUIT LLA RREALIZAREA AACESTEI CC{R|I, iindife-
rent ccu cce ssau ccu ccât. FFiecare aa ffost oo pp[rticic[ ddintr-uun
grup ccare ss-aa uunit îîn jjurul uunei iidei: aaceea dde rr[spândi îînv[-
[turile llui DDrunvalo.
Ceea cce vv[ rrog ppe vvoi, ccei cce aavei aacum îîn mmân[
aceast[ ccarte, eeste ss[ vv[ aamintii cc[ ttoate aaceste mmesaje
au ffost ttransmite vvideo ssau aaudio. TTranscrierea aa ffost ddifi-
cil[, iiar ccuvântul rrostit lliber eeste ddiferit dde ccel sscris. FFii îîn-
g[duitori, lluai eesena mmesajelor ==i nnu vv[ ll[sai aantrenai îîn
tendina, ffireasc[ ppoate, dde aa oobserva sstâng[ciile iinerente
unei aasemenea mmunci. CCeea cce cconteaz[ eeste iiubirea ccu
care aam llucrat, bbucuria ==i îîncrederea ppe ccare DDrunvalo
ne-oo aaduce ==i sscopul –– ccare aa ffost îîmplinit.
Îi mmulumesc llui DDaniel MMitel, ccare ii-aa vvorbit llui DDrunvalo
despre aacest pproiect, ll-aa ff[cut ss[ îîneleag[ ccât eeste dde
iubit ==i rrespectat dde ++coala llui ddin RRomânia ==i aa oobinut
acordul ss[u, ppentru aa ppublica ==i dd[rui aaceast[ ccarte.
Celelalte mmesaje aale llui DDrunvalo, ccare nnu aau ffost sse-
lectate ppentru aaceast[ ccarte –– îîntrucât aare ddeja uun nnum[r
foarte mmare dde ppagini –– lle vvom eedita ssub fforma uunui ee-bbook
=i lle vvom ppune lla ddispoziia vvoastr[, ccât dde ccurând pposibil.
+i aaceast[ ccarte, îîn aafar[ dde fforma eei ttip[rit[ ((oricât dde
multe eexemplare aam sscoate, ttirajul eeste ttotu=i llimitat) vva ffi
pus[, îîn fformat eelectronic, ppe ssite-uul EEditurii FFor YYou
www.editura-fforyou.ro ==i ppe wwww. eelenacocis.ro, ppentru aa
66

oar[, cchemarea sspre aasemenea iidei. ++coala llui sse aadre-
seaz[ ooamenilor, ccelor cce aau uun ccorp ffizic ==i rrespir[, mmai
au oo îînc[ oo iinim[ ccare bbate. DDrunvalo ==tie cc[ îîn nnoi sse gg[-
se=te ttotul, cc[ îîn sstructurile nnoastre sse aafl[ ttoat[ ccunoa=-
terea ==i cc[ nne vvom aaminti, lla ttimpul ppotrivit, cceea cce aavem
de ff[cut.
+i aa= mmai ssublinia cceva. ÎÎn aace=ti aani, ccând ccei mmai
valoro=i ooameni dde ==tiin[ aau ddat nnenum[rate ssemnale lle-
gate dde iiminentele sschimb[ri ccare vvor aavea lloc îîn vviitorul
apropriat –– cculminând ccu sschimbarea PPolilor MMagnetici ––
Drunvalo aa aajutat eenorm pplaneta nnoastr[, pprin cceremoniile
sacre ppe ccare lle-aa ff[cut îîn ttoat[ llumea, aan ddup[ aan, oori dde
câte oori aa ssimit cchemarea MMamei PP[mânt, ssau aatunci ccând
Mae=trii ÎÎn[lai ii-aau ccerut-oo. DDrunvalo eeste ssingurul mmem-
bru nnon-MMaya= îîn CConsiliul MMaya, iiar lleg[turile llui ccu ppopu-
laiile iindigene ((Maya, HHopi, KKogi, AArhuaco, WWiwa, KKankua-
mo) ssunt pprofunde ==i uunice. AAl[turi dde aace=ti îînelepi,
Drunvalo aa cc[l[torit cc[tre ccele mmai iimportante ppuncte eener-
getice ddin YYukatan ((Uxmal, LLabna, KKaba, CChichen IItza, Tu-
lum, KKahunlich, PPalenque), ddin GGuatemala ((Tikal) ==i îîn mmul-
te aalte llocuri, ppentru aa eechilibra ssistemul eenergetic aal ppla-
netei nnoastre ==i aa vvindeca PP[mântul.
Drunvalo MMelchizedek eeste oo eexpresie aa iiubirii nnecon-
diionate, eeste uun sspirit îînalt, uun MMaestru ccare aa rreu=it, îîn
doar ccâiva aani, ss[ sschimbe, îîn ttoat[ llumea, mmilioane dde
oameni, ss[ rrea=eze ppe ddrum ddrept mmilioane dde vviei. FFiind
Con=tiina DDivin[, CCon=tiina MMelchizedek, SSpirit mmateriali-
zat îîn llumile ppopulate ccu ffiine ccare ssunt îîn pproces dde ccre=-
tere sspiritual[ –– DDrunvalo ii-aa aadus oomenirii mmult mmai mmult
decât îînv[[turile llegate dde ggeometria ssacr[.
Drunvalo ii-aa aadus oomenirii oo rreîntoarcere cc[tre eener-
giile ssubtile aale iinimii. DDe mmii dde aani, îîn ddiferite ==coli sspiritua-
99
Cuv`nt ]]nainte
A=a ccum vvei aafla, îînc[ ddin pprimele ppagini aale aacestei
c[ri, MMae=trii MMelchizedek ssunt ttrimi=i ss[ aajute, aatunci ccând
se pproduce oo sschimbare mmajor[ îîn ccon=tiina uunei pplanete
=i îîn ccon=tiina ccelor ccare ttr[iesc ppe aacea pplanet[. EEste cclar
c[ aacum, îîn aaceste ttimpuri, eenergia PPlanetei PP[mânt eeste
în sschimbare ==i cc[ aaceste sschimb[ri eenergetice aample ppro-
duc sschimb[ri ssimilare, îîn ssistemul eenergetic uuman.
Întrebarea ffireasc[ eeste: cce ee dde ff[cut? ++i aapoi, ccum
putem ffi aal[turi dde MMama PP[mânt ==i dde TTat[l SSoare, îîn ddru-
mul LLor sspre uun aalt nnivel dde ccon=tiin[? CCum îîi aajut[m ppe
cei ddragi nnou[, îîn cce ffel nne ppunem îîn sslujba oomenirii? FF[r[
îndoial[ cc[ îîntreb[rile aar pputea ccontinua. FFiecare ddintre nnoi
are ssetul ss[u dde îîntreb[ri, ddar cceea cce nne uune=te eeste ppre-
ocuparea ppentru SSchimbare, ppentru oo llume mmai ffrumoas[
=i mmai sstabil[.
Ceea cce DDrunvalo fface ppentru nnoi eeste ttocmai ss[ sse-
dimenteze aaceste îîntreb[ri, aaceste ffr[mânt[ri ffire=ti aale
omului cce sse aafl[ îîn ppragul uunei nnoi llumi –– ==i nne dd[ ssoluii.
Soluii ssimple, ffire=ti, nnaturale, nne aajut[ SS{ NNE RREAMINTIM
cine ssuntem ==i cce aavem dde ff[cut, nne ssprijin[ îîn pprocesul
nostru iinterior dde cc[ut[ri pprofunde, nne aarat[ ccum ss[ nne
descoperim EEsena DDivin[, ccum ss[ nne rreg[sim ppe nnoi îîn-
=ine. ÎÎnv[[turile ttransmise dde DDrunvalo ssunt iinestimabile.
Calea ppe ccare eel nne-oo ppropune eeste aaccesibil[ ttutu-
ror, iindiferent dde ==colile ppe ccare lle-aa ff[cut ppân[ aacum, iin-
diferent dde cce ffel dde îînv[[tur[ aa uurmat, dde cce vvârst[ ssau
religie aare, iindiferent ddac[ aa aavut ppreocup[ri îîn ddomeniul
=tiinelor sspirituale ssau ddac[ aacum aa ssimit, ppentru pprima
88

Capitolul 11
2012: PPROFE|II DDIN IINIM{
Film rrealizat îîn 22009 CCu DDrunvalo MMelchizedek
Ori dde ccâte oori iintri îîn ddualitate, îîntotdeauna eeste aam[-
gitor. AAtunci ccând ee=ti ffoarte ccon=tient dde UUnitatea îîntregii
viei, eemiterea dde jjudec[i îîncepe ttreptat ss[ ddispar[.
Exist[ oo mmetod[ pprin ccare, ddac[ ee=ti cconectat ccu
Mama PP[mânt ==i TTat[l CCer, ppoi ssta îîn aacea sstare, ff[r[ cca
m[car ss[ ffii îîngrijorat.
Con=tiina MMelchizedek aa rrevenit ppe aacest PP[mânt,
ajutând lla gg[sirea dde cc[i ccare ss[ aasigure ssuccesul ffiec[rei
persoane îîn ddrumul ss[u sspre nnivelul uurm[tor dde eexisten[.
+i nnu aa eexistat aabsolut nniciodat[ uun mmoment îîn ccare ss[ nnu
g[sim oo ccale.
CCiinnee eessttee DDrruunnvvaalloo MMeellcchhiizzeeddeekk??
Drunvalo MMelchizedek eeste uun nnume ddruid. AAlii ll-aau
ales ppentru mmine –– nnu eeu ll-aam aales. ÎÎn llimba ddruid[, DDrun-
valo îînseamn[ uun ccop[cel ccare ccre=te îîn ppreajma uunui ppâ-
râu. CCopacii ddrunvalo ssunt nni=te ccop[cei ccare ccresc, dde
obicei, ppe llâng[ rrâuri mmici. MMelchizedek eeste ==i eel uun ccu-
vânt ddruid. DDruizii ll-aau cconsiderat uunul ddintre aaspectele llor
cele mmai iimportante ==i aau ssimit cc[ MMelchizedek ttr[ie=te îîn
centrul PP[mântului. AAcest llucru cconcord[ ccu mmulte ddintre
1111
le aacest ssubiect –– eenergiile ssubtile aale iinimii –– aa ffost ttrans-
mis ppe ccale ooral[, dde lla MMaestru lla ddiscipoli. TTreceau ddo-
u[zeci ssau ttreizeci dde aani, ppân[ ccând MMaestrul „„vedea” ccâ-
iva ddiscipoli ppreg[tii ss[ iintre îîn eenergiile ssubtile aale iinimii.
Drunvalo, pprin ==coala ppe ccare aa ccreat-oo –– ++coala AAdu-
cerii AAminte ((School oof RRemembering) –– ==i pprin ccursul ppe
care-ll ppreda îîmpreun[ ccu pprofesorii ==colii –– „„Trezirea IInimii
Iluminate” –– nne aajut[ ss[ nne cconect[m îînapoi lla eenergiile
inimii, ss[ ttr[im ==i ss[ ccre[m ddin aacest lloc SSacru.
De=i nnu mmai ttr[iesc îîn RRomânia, ssunt rromân ==i ssimt oo
mare bbucurie oori dde ccâte oori sspun aasta. AA= pputea sspune cc[
Drunvalo aare oo lleg[tur[ sspecial[ ccu RRomânia, ppentru cc[ aa
format mmuli pprofesori rromâni, lla ++coala ssa. ÎÎns[=i aaceast[
carte eeste oo mm[rturie aa iiubirii ==i aaprecierii ppe ccare ccei cce îî=i
caut[ ccalea oo aau ppentru aacest MMare MMaestru aal ttimpurilor
noastre, ppentru mmunca ==i dd[ruirea llui. DDin nnou, rromânii ssunt
campioni! AAceast[ iiniiativ[ eeste oonorabil[ ==i dde aapreciat.
M[ bbucur nnespus ss[ rrecunosc ==i ss[ sspun ttuturor cc[
impactul ppe ccare îîl aau îînv[[turile llui DDrunvalo îîn RRomânia
este eextraordinar: mmii dde rromâni ppractica aacum, mmeditaiile
lui DDrunvalo.
Cu mmult[ iiubire ==i aapreciere ppentru ffiecare ccititor aal
acestei ffrumoase cculegeri ddin mmesajele llui DDrunvalo, ppen-
tru ttoi ccei cce-ii uurmeaz[ îînv[[turile.
DDaanniieell MMiitteell
Profesor CCurs „„Trezirea IInimii IIluminate”
Mentor ==i MMembru îîn CConsiliul ==colii llui
Drunvalo MMelchizedek „„+coala AAducerii AAminte”
(School oof RRemembering)
1100

me. CChristos eeste ttrupul, eeste aaspectul ffizic aal îîntregii CCrea-
ii. PPrin uurmare, pplanetele, sstelele, ssorii, ooamenii ==i ttot cceea
ce pputem vvedea –– cchiar ==i cceea cce nnu pputem vvedea –– ttoate
acestea ffac pparte ddin CChristos –– ssunt ttrupul llui CChristos.
Aceste ttrepte dde eevoluie aau îînceput pprin CChristos, ddar ddin
Melchizedek. EExist[ uun cciclu dde eevoluie, îîn ccare CCon=tiina
Superioar[ ccoboar[ ddin cce îîn cce mmai jjos, îîn nniveluri dde ccon-
=tiin[ ccare ssunt ddezvoltate, iiar dde ffiecare ddat[ ccând sse
dezvolt[, eele ccoboar[ ttot mmai jjos. NNivelul lla ccare nne aafl[m
în mmomentul dde ffa[ eeste ccel mmai dde jjos lla ccare aam pputut
ajunge. AAceasta eeste llimita dde jjos. EExist[ nniveluri CChristice
si nniveluri MMelchizedek, ccare aau aajuns ppân[ aaici, jjos, uunde
ne aafl[m aacum.
Prin uurmare, eele aau ffost aangrenate îîn pprocesul dde ÎÎn[l-
are ==i aau ffost aangrenate îîn pprocesul dde ddec[dere. ÎÎn ppre-
zent, uurmeaz[ ss[ nne îîntoarcem. CCon=tiina uurmeaz[ ss[ ffac[
aceast[ cc[l[torie îînapoi, cc[tre SSurs[. IIar nnoi uurmeaz[ ss[ ffa-
cem ssalturi uuria=e îîn ccon=tiin[, aa=a ccum nnimeni nnu aa mmai
v[zut ppân[ aacum. VVa ffi oo cc[l[torie eexcepional[, îîntrucât
deja aam ccreat-oo, iiar aacum, nne îîntoarcem ffoarte rrapid. VVa
p[rea oo cc[l[torie iimposibil[, ddar nnu eeste aa=a, ppentru cc[ aam
mai ff[cut-oo. OO pputem fface ddin nnou.
Adev[rul eeste cc[ ttoat[ llumea eeste MMelchizedek ==i
toat[ llumea eeste CChristos. TToi ffacem pparte ddin aaceast[
energie. TToi îîl aavem ppe DDumnezeu îînl[untrul nnostru. IIdeea
c[ eexist[ ooameni mmai iimportani ddecât aalii ppur ==i ssimplu nnu
este aadev[rat[. TToi ssuntem lla ffel. AAvem aaceea=i vvaloare.
Suntem eegali, lla oorice nnivel. NNumai cc[ uunii ddintre nnoi aau
mers mmai îîn pprofunzime ssau mmai ddeparte ddecât aalii ==i aau
dobândit oo aanumit[ îînelepciune, ppe ccare aalii ddintre nnoi nnu
o aau. AAsta nnu nne fface mmai bbuni. SSuntem ddoar eexploratori. IIar
acum, nne îîntoarcem. TToi nne vvom îîntoarce, îîmpreun[, ppân[
1133
filosofiile iindigene ddin îîntreaga llume. DDar, lla uun nnivel ssupe-
rior, aaceasta îînseamn[ cc[ aatunci ccând aa ffost ccreat aacest
Univers… îîn aacest mmoment ffolosesc ccuvinte. ++i cchiar nnu
poi ffolosi ccuvinte, cca ss[ vvorbe=ti ddespre cceea cce vvorbesc
acum. LLimbajul ee llimitat ==i ttrebuie ss[ îînelegi cc[ nnu eexist[
cuvinte ccare ss[ ppoat[ ddescrie, ccu aadev[rat, cceea cce uur-
meaz[ ss[ sspun. EEste uun mmod aaproximativ dde eexprimare.
Când aa ffost ccreat, aacest UUnivers aa ffost cconceput dde oo aase-
menea mmanier[, îîncât DDumnezeu aa hhot[rât ss[ iintre îîn CCrea-
ie ==i ss[ sse ccunoasc[ nnemijlocit, aaltfel ddecât oo ff[cuse îînain-
te. CCând DDumnezeu aa iintrat îîn eea... nnu eexista nnimic. NNu eexis-
tau pplanete, sstele –– nnu eexista nnimic. ÎÎn rrealitate, eexista vvidul
– ppe ccare îîn pprezent ==tiina îîl nnume=te „„punctul zzero>. EEste
vidul ccare nnu cconine aabsolut nnimic. AA=adar, nnu eexista nnimic.
Dar, ccând DDumnezeu aa iintrat îîn eea, ffrecvena vvibraio-
nal[ aa nnumelui llui DDumnezeu, ccare pp[trunde îîn CCreaie,
este nnumit[ MMelchizedek. EEste oo ffrecven[ vvibraional[.
Apoi, ddup[ oo cclip[ –– iiar aaceasta eeste oo ssecven[ dde ttimp ––
a ffost ccreat CChristos. MMelchizedek ==i CChristos ssunt sstrâns
interconectai. DDe aaceea, aatunci ccând IIisus ==i-aa îînceput llu-
crarea sspiritual[, nnu aa pputut fface nnimic ppân[ ccând nnu aa dde-
venit oo pparte aalfa ==i oomega ddin OOrdinul llui MMelchizedek.
Pentru cc[ ttrebuia ss[ sse uuneasc[ ccu aaspectul MMelchizedek,
ca ss[ dduc[ lla bbun ssfâr=it cceea cce aavea dde ff[cut aaici. DDar,
în mmomentul îîn ccare aa ffost ccreat CChristos, oo aa ttreia ccompo-
nent[ aa ffost ccreat[ –– ccea ccare eeste ddeopotriv[ MMelchizedek
=i CChristos. PPe PP[mânt, nnu aavem nniciun ccuvânt ppentru eea,
dar hhindu=ii oo nnumesc PPersonalitatea ssuprem[. EEste cceva
mai mmare ddecât ccele ddou[ ssau îînsumarea ccelor ddou[ ––
Melchizedek ==i CChristos llaolalt[.
A=adar, eexist[ aaceast[ ttrinitate, aaceste ttrei aaspecte
care aau aap[rut aaproape iinstantaneu –– ddar îîntr-oo oordine aanu-
1122

VViiaaaa îînn SSeeddoonnaa
Aici ssunt ooameni ddin ttoate pp[rile. IIar ttoi ccei dde aaici
sunt ppreocupai dde iideile ==i cconceptele sspirituale ==i dde mme-
ditaie. VVreau ss[ sspun cc[ eenergia ccare iiese dde aaici rrepre-
zint[ nni=te vvortexuri ffoarte pputernice. EEste oo eenergie cce sse
rote=te ==i ccare iiese ddin PP[mânt.
Cu mmult ttimp îîn uurm[, nnativii aamericani aau ttratat aacest
p[mânt cca ppe uun pp[mânt ccu ttotul ssacru. EEi nnu llocuiau aaici.
+i-aau cconstruit ccase ==i aalte llucruri pprimprejur. AAici vveneau
ca ss[ mmoar[ ==i ss[ sse nnasc[. OOamenii vvin ==i ssimt eenergiile,
iar ddac[ sstau mmai mmult ppe aaici ==i ssunt iinfluenai dde eele,
ajung ss[ ffie iinteresai dde llucrurile sspirituale. PPoate cc[ eele
activeaz[ eenergia kkundalini ddin ooameni –– nnu ==tiu. DDar, aaici
chiar eexist[ cceva sspecial.
Acum ccâiva aani, ccând ddesf[=uram aaici sseminarii ccu
oameni –– aam inut mmulte ccursuri aaici ==i eeste cclar cc[ oo pparte
a aacestor llecii ppractice rreprezint[ oo llucrare eemoional[ ––
am ddescoperit iimediat cc[, aaici, eefectul aacestei aactivit[i ccu
valene eemoionale ddiferea dde ooricare aalt lloc. ÎÎn aalte llocuri,
ca ss[ mmi=ti ppe ccineva nnecesita mmult[ eenergie. AAici, ddoar îîi
dai uun mmic iimpuls uunei ppersoane ==i eea iizbucne=te ddin
punct dde vvedere eemoional. NNu sse ppoate aabine. EEste ccel
mai bbun lloc ddin llume îîntâlnit vvreodat[, îîn ccare ss[ ffaci oo llu-
crare ccu iimplicaii eemoionale.
ÎÎnnvv[[[[ttuurrii
Predau ddespre mmeditaie ddin 11984. IIar dde aatunci, cc[-
l[toresc ddestul dde mmult. PPublicarea pprimului mmeu vvolum ddin
cartea SSecretul sstr[vechi aal Florii VVieii, în 11998, aa ff[cut ss[
creasc[ ffoarte mmult iinteresul ooamenilor ppentru cceea cce ff[-
ceam. IIar îîn 22000, ccând aa aap[rut uurm[torul vvolum, iinteresul
1155
în aacel mmoment îîn ccare, „„puf!>, nnimic ddin ttoate aacestea nnu
vor mmai eexista ==i îîn ccare vvom ffi ddin nnou UUnime. IIar aapoi,
dup[ uun ttimp, vvei îînelege cc[ „„o, mmai eeste îînc[ oo ttreapt[!>
Nu aai vv[zut-oo dde lla îînceput. UUrci aacea ttreapt[ ==i aajungi lla
un nnivel dde UUnime ==i mmai mminunat.
Exist[ ppeste 1100.000 dde aastfel dde nniveluri, ppe ccare
Melchizedek lle-aa ddescoperit ==i ccercetat. ++i ccontinui ss[
mergi, ddar, îîntr-uun ffinal, aajungi lla sstarea îîn ccare ssuntem ccu
toii UUnul, iiar CCreaia eeste îîn nnoi. ++i ttrebuie ss[ llu[m oo hhot[-
râre, iiar aaceast[ hhot[râre ddepinde îîn îîntregime dde uunitatea
noastr[. PPutem ss[ nne îîntoarcem, ss[ iie=im ddin aacest nnivel
de ccreare aa llucrurilor ==i ss[ nne îîntoarcem lla UUnimea aa cceea
ce aam ffost îînainte. SSau pputem ss[ rreintr[m îîntr-uun aalt cciclu.
Iar ddac[ oo ffacem, rredevenim uun MMelchizedek, iiar vviaa nne
folose=te iimediat, ppentru cc[ aacum ==tim ccum ss[ ttr[im îîn
toate nnivelurile ddimensionale ==i ss[ nne ssusinem.
Fiecare llume ddimensional[ eeste iincredibil dde ddiferit[.
Dureaz[ mmult ttimp ss[ îînvei ss[ tte mmenii îîn ffiecare ddintre
aceste llumi ddiferite. DDar, îîn mmomentul îîn ccare aai pparcurs ttot
drumul ppân[ jjos ==i ttot ddrumul ppân[ ssus, ==tii ccum ss[ tte mmen-
ii. AAcea ppersoan[ eeste aasemenea uunei ccelule aalbe ddin ssân-
ge. EEste ffolosit[ dde vvia[.
De ffiecare ddat[ ccând eexist[ ppe uundeva vvreo pproblem[
dimensional[, MMelchizedek mmerge aacolo ==i sspune: „„Oa-
meni buni, uuite cce ee dde ff[cut, iiar nnoi vv[ aajut[m!> AAcest llu-
cru sse îîntâmpl[ aaici, aacum. UUrmeaz[ ss[ ttrecem pprintr-oo
schimbare ddimensional[ nemaipomenit[, iar ccon=tiina MMel-
chizedek ss-aa îîntors ppe PP[mânt, cca ss[ aajute lla gg[sirea dde cc[i
care ss[ aasigure ssuccesul ttuturor ooamenilor, îîn ddrumul llor
c[tre uurm[torul nnivel dde eexisten[. ++i nnu aa eexistat, aabsolut
niciodat[, vvreun mmoment îîn ccare ss[ nnu gg[sim oo ccale.
1144

Odat[ cce aai aavut oo eexperien[ kkundalini, nnu tte mmai ppoi
opri. NNu aai dde aales. TTrebuie ss[ ccontinui ss[ oo ccaui ==i ttoat[
viaa tta vvei vvrea ss[ rretr[ie=ti aaceast[ eexperien[.
KKuunnddaalliinnii
Despre aaceast[ eenergie eeste vvorba îîn nnoua ccarte,
+arpele dde LLumin[: energia kkundalini aa pplanetei. DDin pper-
spectiva ffiinei uumane, kkundalini pprovine ddin cchakra îîntâia ==i
urc[ pprin ssistemul dde cchakre. UUrc[ pprecum uun ==arpe, pprin-
tr-oo mmi=care ==erpuit[, îîn ssusul ccorpului. ÎÎn PP[mânt, eea uurc[
din ccentrul PP[mântului –– cchiar ddin ccentrul llui, ccare eeste ccha-
kra dde bbaz[ aa pplanetei. ++i uurc[, ddin nnou, pprin aaceea=i mmi=-
care ==erpuit[, ppân[ aajunge lla ssuprafaa llui ==i sse cconec-
teaz[ îîn aacel ppunct. AAstfel cc[, îîn sspaiul ddintre ccei ddoi ppoli ––
din ccentrul PP[mântului ppân[ îîn ppunctul dde lla ssuprafa[ –– sse
afl[ ppunctele cchakrelor PP[mântului.
Acest llucru eeste îîns[ ttemporar, cc[ci rr[mâne îîntr-uun
singur lloc ttimp dde aaproape 113.000 dde aani. DDin ppunct dde vve-
dere ggeologic, eeste oo pperioad[ ddestul dde sscurt[. AApoi, lla ffie-
care 13.000 dde aani, eenergia kkundalini sse ddeplaseaz[ îîn ddi-
ferite llocuri dde ppe ssuprafaa PP[mântului. NNoi nnu aavem nniciun
fel dde ccontrol aasupra llocului îîn ccare eea aalege ss[ sse mmute.
Tuturor ooamenilor ccare ttr[iesc îîn aacea zzon[ –– iiar
energia eei sse îîntinde ppe oo aarie ddestul dde mmare… aa= pputea
spune, dde ccel ppuin 11.100 kkm –– lle eeste aactivat[ eenergia
kundalini. AAstfel, ooamenii ddin llocul rrespectiv ddevin îînv[-
[torii llumii, ffarul llumii. EEa ttocmai ss-aa mmutat ==i iiat[, aacesta
este ssubiectul cc[rii: mmi=carea aacestei eenergii, ddin llocul îîn
care ss-aa aaflat îînainte, îîn llocul îîn ccare sse aafl[ îîn pprezent. CC[-
l[toria, ppovestirile, iistoria llegat[ dde aacest ssubiect… LLa
toate aacestea aau pparticipat aaproape oo mmie dde ttriburi iindi-
1177
lor aa ccrescut ==i mmai mmult. CCea dde-aa ttreia ccarte aa ffost Spaiul
Sacru aal IInimii, iar eea aa ddeschis uun ccâmp dde aaciune aa
meditaiei, ccu ttotul nnou, ddespre ccare nnu vvorbisem ppân[
atunci, îîn ccelelalte cc[ri.
Cea mmai nnou[ ccarte, iintitulat[ +arpele dde LLumin[, nu
este oo ccarte ddespre mmeditaie. EEste oo ccarte ddespre iinterco-
nexiunile mmele ccu ttriburile iindigene ddin llume. IIar uun llucru
care sse îîntâmpl[ ppe PP[mânt –– uun llucru ffoarte iimportant ––
despre ccare, ddin aanumite mmotive, nnimeni nnu vvorbe=te... PP[-
mântul eeste oo ccopie ffidel[ aa ffiinei uumane. SSau pputem ss[
privim ==i iinvers –– ffiina uuman[ eeste oo ccopie ffidel[ aa PP[mân-
tului. NNu aar[t[m cca eel, nnu ssuntem rrotunzi. AAr[t[m ddiferit.
Dar ccâmpul nnostru eenergetic –– CCorpul dde LLumin[ cce sse îîn-
tinde îîn jjurul ffiinei uumane, ccâmpul eelectromagnetic ==i ffor-
ma ccâmpului ddin jjurul oomului, ccare aare uun ddiametru dde aap-
roape 116-118 mmetri ==i eeste oo ssfer[ pperfect[, îîn iinteriorul cc[-
reia eexist[ uun ccâmp eelectromagnetic ffoarte ccomplex –– aacel
câmp eenergetic eeste iidentic ccu ccel ddin jjurul PP[mântului.
Treptat, NNASA aa pputut iidentifica nnumeroasele ccompo-
nente aale aacestui ccâmp, ffiind dde aacord ccu iideile nnoastre.
Deoarece eele ssunt lla ffel –– ==i nnoi ssuntem lla ffel –– mmodul îîn
care eenergia ccircul[ pprin ccorpul nnostru aare ==i eel lleg[tur[ ccu
P[mântul.
Aproape ttoat[ llumea ccunoa=te oorgasmul ssexual, ddar
nu ttoat[ llumea ccunoa=te rridicarea llui kkundalini, ccare eeste oo
alt[ fform[ dde oorgasm. EEste aaceea=i eenergie, ddar ccare uurc[
pe uun ccanal ddiferit. IIar aatunci ccând uurc[ ppe uun ccanal ddiferit,
scopul eei ddifer[. OOrgasmul ssexual, ccare eeste, îîn pprincipal,
pentru pprocreare –– aare ttotu=i nniveluri mmai iimportante, dde
care nnu ssuntem ccon=tieni –– iiar sscopul eenergiei kkundalini
este ss[ tte ttrezeasc[ ffa[ dde DDumnezeu ==i dde nnivelurile ssu-
perioare dde ccon=tiin[.
1166

sunt hhieroglife, iimagini, nnimic, îîn aafar[ dde uun ssingur llucru.
Spre ddeosebire dde MMarea PPiramid[, eea nnu eeste îînchis[
etan=, cci aare oo iintrare. EEste ddeschis[ ooamenilor, cca ss[ iintre
în eea. IIntri îîn eea ==i ddai dde oo ccamer[ iinterioar[ eenorm[, iiar îîn
partea dde ssus aa zzidurilor, sse aafl[ Floarea VVieii. EEste ssingu-
rul llucru ccare sse aafl[ aacolo.
Dat ffiind cc[ ppredam ddespre aacest ssubiect, mm-aam îîn-
trebat cce îînseamn[ aacest llucru ==i dde cce sse aafl[ Floarea
Vieii acolo? ++i aa=a aa îînceput ppovestea ccu ++arpele dde LLu-
min[. AA ffost ddemult, îîn 11985 ssau 11986.
Floarea VVieii eeste îîntâlnit[ pretutindeni în llume. MMa-
ya=ii ==tiu ddespre eea. CChichen IItzá eeste uun aalt lloc îîn ccare eea
se aafl[, iiar eei mm-aau ddus îîntr-oo ppiramid[, cca ss[ mmi-oo aarate.
Dar, pprima ooar[ aam vv[zut-oo ppe uun zzid vvechi dde 66.000 dde
ani, ddin EEgipt. ++tiam ddespre FFloarea VVieii ddinainte ss[ oo ffi
g[sit uundeva. PPentru cc[ SSferele dde LLumin[ –– ssau ÎÎngerii ––
m-aau iinstruit mmult ttimp ddespre ggeometria ssacr[ ==i ccum llu-
creaz[ eea. ÎÎmi aamintesc cc[, lla oo llun[ ddup[ cce ii-aam îîntâlnit,
m-aau ppus ss[ ffac uun mmic ttetraedru sstelat, ccare ccred cc[ ssea-
m[n[ ccu ccel ddin sspatele mmeu. LL-aam ff[cut ddin oopt ttriunghi-
uri mmici, cconfecionate ddin eelectrozi, ppe ccare ii-aam îîmbinat
manual. IIar ddup[ cce ll-aam ff[cut, ii-aam îîntrebat: „„+i aacum?
Ce eeste cchestia aasta sstupid[? CCe-ii aasta?> IIar eei mmi-aau sspus
c[ ee cceva ffoarte iimportant.
Mi-aa lluat, aa=adar, mmult ttimp ss[ sstudiez ggeometria
sacr[ ==i ss[ oo îîneleg ccu aadev[rat, ppân[ ss[ aajung lla sstadiul
de aa oo ccunoa=te aa=a ccum oo ccunosc aacum. ÎÎn ffinal, sstudie-
rea ggeometriei ssacre, iindiferent dde uunde îîncepi ssau ccine
e=ti –– nnu cconteaz[ dde ppe cce pplanet[ ee=ti ssau aai ffost, nnu aare
nicio iimportan[ –– ddac[ ccontinui ss[ sstudiezi ggeometria ssa-
cr[, vvei aajunge întotdeauna la FFloarea VVieii. PPentru cc[ eea
1199
gene. TTibetanii ==i hhindu=ii aau ffost pprofund iimplicai îîn aacest
proces ==i ttoi ==tiau cc[ sse îîntâmpl[ aacest llucru, ddar ttoi aau
r[mas tt[cui ==i nnu aau sspus nniciun ccuvânt. EEste iincredibil.
Acum, cc[ eea ss-aa mmutat ==i nnu mmai eeste uunde aa ffost, eeste ppo-
trivit ss[ vvorbim ddespre aacest llucru.
În ttrecut, eea ss-aa aaflat îîn mmunii ddin zzona eestic[ aa TTibe-
tului. ++arpele dde LLumin[ eeste LLumina llumii. EEste eenergia
care jjoac[ uun rrol iimportant, nnu ddoar ppentru ooamenii ccare
tr[iesc aaproape dde zzona îîn ccare sse aafl[ eea, cci ppentru îîntrea-
ga pplanet[. EEa aare iinfluen[ aasupra ooricui. EEnergia ss-aa aaflat
în mmunii ddin eestul TTibetului, îîntr-oo zzon[ îîndep[rtat[, îîn ccare
nu sse ==tie ss[ ffi eexistat vvreodat[ ccivilizaie. SS-aa aaflat lla oo aalti-
tudine mmare ddin aace=ti mmuni, ddar îîntr-oo vvale.
Iar ccu mmult ttimp îîn uurm[ –– aacum 113.000 dde aani –– cine-
va a cconstruit oo uuria=[ ppiramid[ aalb[ ddeasupra llocului îîn
care sse aafla eenergia. EEste ccea mmai mmare ppiramid[ ddin llume
– mmai mmare ddecât MMarea PPiramid[ ssau ddecât ooricare aalta.
Am ffost ffoarte nnorocos ss[ ppot vvorbi ccu eechipa dde
exploratori ccare aa ddescoperit aaceast[ ppiramid[. ÎÎn ccarte
scrie ddespre aacest llucru. EEi aau vvenit îîns[ lla mmine ddin ccauza
celor ddescoperite aacolo. MMi-aau sspus cc[ aau ffost nnecesare
=ase lluni ppentru aa aajunge lla ppiramid[. EEa eeste aacoperit[ dde
z[pad[ ttot ttimpul aanului. OO ppiramid[ aalb[, ssub zz[pad[.
Dar, îîn ffiecare aan, eexist[ aaproape ddou[ ss[pt[mâni îîn ccare
z[pada sse ttope=te ==i ppiramida sse ppoate vvedea, ddup[ ccare
este ddin nnou aacoperit[ dde zz[pad[. AA=a cc[ aau aavut ttimp ss[
ajung[ aacolo lla mmomentul ppotrivit. DDe ffapt, pprima ooar[
când aau mmers, nnu aau rreu=it ss[ oo vvad[, ddar aa ddoua ooar[ aau
procedat ddiferit ==i aau rreu=it.
Mi-aau sspus cc[ ppiramida aarat[ dde pparc[ aar ffi ffost ff[-
cut[ iieri. EEste ff[r[ ccusur, pperfect[; ttoate ppietrele sse îîmbin[
perfect. NNimeni nnu aa vv[zut-oo. NNu eeste sscris nnimic ppe eea, nnu
1188

apropie ==i mmai mmult. 221 îîmp[rit lla 113 eeste ==i mmai aaproape.
Folosind aacest ==ir sspecial, vviaa ccontinu[ ss[ sse aapropie ddin
ce îîn cce mmai mmult dde aacest NNum[r dde AAur. DDe ffiecare ddat[
când îînregistreaz[ oo ccre=tere, eea sse aapropie dde ffapt dde
perfeciunea aacestui NNum[r. ÎÎntrucât uultimul nnum[r ccare aa
fost îîmp[rit lla ccel aanterior sse vva aapropia mmai mmult ddecât rra-
portul pprecedent. NNu ddureaz[ mmult, cc[ci 221:13 eeste foarte
apropiat dde NNum[rul dde AAur. DDac[ îîmpari 2233 lla 1144, chiar
te aapropii dde eel. IIar ppe mm[sur[ cce ccontinui ss[ îîmpari nnu-
merele, rrapoartele sse aapropie aatât dde mmult dde aacest NNu-
m[r, îîncât nnu mmai ppoi fface ddiferena.
FFllooaarreeaa VViieeiiii eessttee uunn ccoodd
Floarea VVieii rreprezint[ mmodul îîn ccare eeste oorganizat
totul. EEste mmodalitatea dde aa sstructura vviaa. TToate sschelele
metalice, pprocesele cchimice ==i ttoate llucrurile dde aaceast[
natur[, ttotul, ff[r[ nnicio eexcepie, sse bbazeaz[ ppe ggeometria
sacr[. ++i nnu ppoi îînelege ccu aadev[rat cce aanume sse îîntâm-
pl[ îîn ddomeniul cchimiei, ffizicii, îîn aarhitectur[ ssau îîn oorice
domeniu sstructural, ff[r[ ss[ îînelegi ggeometria ssacr[. DDac[
nu oo ccuno=ti, îîi llipse=te cea mmai important[ ccheie aa CCrea-
iei, ddeoarece nnu ppoi îînelege cceea cce ccaut[ eea ss[ ffac[. ++i
nu nnumai cc[ fface aacest llucru, ddar ==i cconecteaz[ ssubiectele
între eele. OOricare aar ffi ssubiectul ddespre ccare vvorbe=ti, eel
este ggeometric.
Odat[ cce îînelegi ggeometriile ffolosite dde uunele ssu-
biecte ==i aanalizezi uun ssubiect ttotal nneînrudit… PPoi llua mmu-
zica, ppe dde oo pparte ==i… ppoate pproblemele eemoionale.
Cum aar pputea ffi ccorelate mmuzica ==i pproblemele eemoionale?
Ele ssunt sstrâns ccorelate ==i ppot sspune aacest llucru ddespre
orice subiect. PPentru cc[, ddac[ aanalizezi mmuzica, eea eeste tto-
tal ggeometric[. MMatematica… FFoarte mmuli ffizicieni ssunt dde
2211
este ccheia ppentru oorice ==i eea cconine absolut ttoate celelalte
geometrii ssacre. EEa cconine ttotul.
În pprezent, aam vverificat-oo ccu zzeci dde mmii dde llucruri
diferite ==i aam ddescoperit cc[ nnu eexist[ nnimic îîn CCreaie, îîn
Univers, ccare ss[ nnu ffie cconstruit eexact ccu aajutorul ppropor-
iilor, cconfiguraiilor ==i fformelor ggeometriei ssacre. CChiar ==i llu-
cruri lla ccare nnu tte-aai ggândi, ssunt ttot ggeometrice. DDac[ sstu-
diezi ccristalele ==i vvezi aaranjamentele aatomilor, ppoi sspune:
„Bine, ppot ss[ vv[d aasta.> DDac[ ccercetezi vviru=ii… oorice vvirus
este ggeometric. OO sstructur[ dde mmici ppoliedre. UUnele llucruri
sunt eevidente, aaltele nnu. DDac[ sstudiem pplantele, aaceast[
geometrie nnu eeste ffoarte eevident[. CCa ss[ vvezi ccum eeste iim-
plicat[ ggeometria ssacr[ îîn eele, eeste nnevoie dde oo ccercetare
mai ttemeinic[.
+irul llui FFibonacci eeste sstrâns llegat dde mmodul ddeo-
sebit ((organic) îîn ccare sse ddesf[=oar[ pprocesele cchimice,
întrucât ccheia ccare sst[ lla bbaza ttuturor llucrurilor ddin UUnivers
este NNum[rul dde AAur –– rraportul 11,6180339… ccare ccontinu[
la iinfinit. AAcest rraport eeste ccrucial ppentru vvia[. ÎÎn mmod iintui-
tiv, vviaa ==tie aacest llucru. DDar, ppentru cc[ eeste uun nnum[r iin-
finit –– nnu eeste uun nnum[r îîntreg, eeste iiraional –– nnu sse îîncheie
niciodat[. VViaa ppoate llucra ccu aastfel dde llucruri. EEa aa ddes-
coperit oo aalt[ ccale, ccare sse nnume=te ++irul llui FFibonacci. EEl
începe ccu 00, 11, 11, 22, 33, 55, 88, 113, 221, 334, 555, 889, 1144, 2233…
=i ccontinu[ lla iinfinit. DDac[ iiei ttrei nnumere, ccum aar ffi 33, 55 ==i
8, ddac[ îîl iiei ppe 55 ==i îîl aaduni ccu nnum[rul ddinainte, 33, ==tii ccare
este uurm[torul, aadic[ 88. PPrin uurmare, vviaa ppoate ddetermina
în cce ffel sse pproduce ddezvoltarea. DDoar uuitându-sse lla ppunc-
tul îîn ccare aa ffost, eea ==tie îîncotro sse îîndreapt[. AAcest llucru
este iimportant, ddeoarece ddac[ îîmpari 55 lla 33, oobii uun
num[r ffoarte aapropiat dde 11,6180339. DDar ddac[ îîmpari 88 lla
5, nnum[rul rrezultat eeste ==i mmai aapropiat. 113 îîmp[rit lla 88 sse
2200

re. MMai eexist[ oo ccolecie dde îînv[[turi, ccare ee lla ffel dde vveche
ca aacest UUnivers… DDac[ iiei 113 ssfere ddin FFloarea VVieii ––
exist[ oo mmetod[ dde aa lle eextrage ddin eea –– aaceste 113 ssfere
sunt nnumite FFructul VVieii. LLe-aam ddat aacest nnume ppentru cc[
exist[ 113 mmoduri îîn ccare ppoi llua llinii mmasculine… SS[ eexplic.
Liniile ffeminine ssunt ccurbe, ccirculare, îîn zzig-zzag; oorice llinie
curb[ eeste dde nnatur[ ffeminin[. LLiniile mmasculine ssunt ddrep-
te. DDac[ iiei aaceste 113 ccercuri ==i ssuprapui ppeste eele llinii
masculine –– ==i ssunt 113 mmoduri ddiferite îîn ccare oo ppoi fface ––
rezult[ 113 ssisteme ddiferite dde ccunoa=tere, ccare ccreeaz[
toate ddetaliile mminuscule, eexistente îîn îîntreg UUniversul. AA
existat uun mmoment îîn ccare aam îîneles aacest llucru.
Indiferent cce aanume sstudiem, iindiferent îîncotro nne îîn-
drept[m ssau ccum ffacem aacest llucru, ttotul sse rreduce lla
acela=i ttipar. AAbsolut ffiecare ccristal –– ==i ssunt ssute dde mmii dde
cristale –– sse rreduce lla uunul ddintre ccele ccinci ssolide aale llui
Platon, ccare rreprezint[ uunul ddintre ccele 113 sseturi dde ccu-
noa=tere ccare pprovin ddin FFructul VVieii. OOdat[ cce aam îîneles,
mi-aam zzis: „„În rregul[! IIndiferent ccine aa ccreat UUniversul, aa
fost uun ssingur GGând, oo ssingur[ PPersoan[, oo ssingur[ MMinte.>
La oora aactual[, ==tim cc[ mmintea aare ddou[ llaturi: eemis-
fera ddreapt[ ==i ccea sstâng[. IIar ppuntea ddintre eele eeste ccor-
pul ccalos. AAtunci ccând ee=ti cconvins dde aacest llucru –– aadic[
fiecare ccelul[ ddin ccorpul tt[u ==tie ffoarte bbine aacest llucru ––
se îîntâmpl[ cceva ccu ttine ==i tte sschimbi. SSe pproduce oo ttrans-
formare aa ccon=tiinei. AAm ssimit-oo ==i ccunoscut-oo îîn mmine îîn-
sumi, aam vv[zut-oo lla mmuli ooameni ccare aau ttrecut pprin aasta.
În aacel mmoment, cc[utarea tta dde aa gg[si uunitatea vvieii dde ppre-
tutindeni ddevine mmult mmai cconcentrat[, ppentru cc[ ==tii ssigur.
Dualitatea eeste ddoar oo iiluzie. IIar aaceast[ iiluzie sse mma-
nifest[ îîn vviaa nnoastr[ îîn ttot ffelul dde fforme. NNoi ccredem cc[
este rreal[. JJudec[m ttotul: aasta ee bbun, aaia ee rr[u, nneutru…
2233
p[rere cc[ eea eeste eesena ttuturor llucrurilor. MMatematica nnu
exist[ îîns[ dde uuna ssingur[. EEa aa pprovenit ddin ggeometria
sacr[. MMai îîntâi ttrebuie ss[ eexiste cconfiguraia, fforma ==i ppro-
poriile, iiar nnumerele vvin ddup[ aaceea. DDe aacolo aau pprove-
nit. PPrin uurmare, eeste ddoar oo mmetod[ pprimar[. DDar ddac[ îîn-
elegi ccum eeste mmuzica, ppoi ttrece lla eemoii ==i ppoi vvedea
cum sse ccoreleaz[. ÎÎmi ddau sseama cc[ eemoiile ssunt uun ssu-
biect ppotrivit, ppentru cc[ nnu i-aai pputea îînchipui cc[ ssentimen-
tele ppot ffi ggeometrice. CCum aar ffi iiubirea. IIubirea? IIubirea
este ggeometric[? SSau ggelozia? EEste ggeometric[? Da. SS-aa
demonstrat ==tiinific. IIubirea aare oo fform[. UUra aare oo fform[.
Absolut oorice eemoie ppe ccare oo ==tim, ffie ppozitiv[, ffie nnega-
tiv[, aare oo fform[. OO ppoi ine îîn mmân[ ==i fforma rrespectiv[ rre-
prezint[ aacel ssentiment.
Nu aam cc[utat ss[ ddemonstrez nnimic nnim[nui ddin llume,
ci ddoar mmie îînsumi. ++i vvreau ss[ mm[ aasigur, îînainte dde aa mmer-
ge mmai ddeparte, cc[ eexist[ ddoar uun ssingur DDumnezeu. HHa-
ha-hha! ++tii? DDiferite rreligii sspun cc[ eexist[ mmai mmult dde uun
singur DDumnezeu… ffiecare rreligie sspune: „„Nu, DDumnezeul
meu eeste uunicul, iiar aal tt[u ee ffals.>
Asta aam cc[utat ss[ ffac. AAm vvrut ss[ mm[ aasigur cc[ eexist[
un ssingur ggând ccoerent îîn ttoate. SStudiind aacest llucru, lla uun
moment ddat, mmi-aa ddevenit ffoarte llimpede ffaptul cc[ eexist[
doar oo singur[ Minte, ccare aa ccreat îîntregul UUnivers. UUn sin-
gur gând. IIar eel ppoate ffi rredus lla oo ssimpl[ ssfer[. ++i aaceas-
ta eeste ttot cceea cce eexist[. IIar FFloarea VVieii –– ppe ccare i-aam
ar[tat-oo –– eeste rrelaia ccu pprivire lla mmodul îîn ccare sse ppot iin-
terconecta ssferele.
Iar ccând aajungi lla 119 aastfel dde ssfere, mmodelul iimaginii
rezultate eeste dde aasemenea nnatur[, îîncât llucrurile ddevin
foarte cclare. DDac[ rretrasezi ccu ggrij[ ggeometria, ddescoperi
c[ aabsolut oorice llucru eexistent sse aafl[ îîn iinteriorul uunei ssfe-
2222

Noua ZZeeland[ –– uunele ddintre ccele mmai vvechi ttriburi, ccare
au uun ttrecut mmult mmai îîndep[rtat ddecât aar pputea cconcepe
vreodat[ aarheologii, ccel ppuin ppotrivit sspuselor llor –– iiar eeu îîi
cred. AADN-uul llor aare îîns[ oo ssecven[ ddiferit[ dde aa nnoastr[.
Sunt ddiferii –– sse ppoate rremarca aacest llucru ==i sse ppoate
dovedi ==tiinific ddac[ ssunt ssau nnu ddiferii.
Apoi, ssuntem nnoi, ccare rreprezent[m uurm[torul nnivel.
Iar ddac[ mm[sori ccercul ==i pp[tratul nnostru –– ccele ccare ggene-
reaz[ nnivelul nnostru dde ccon=tiin[ –– cconstai cc[ eele nnici mm[-
car nnu sse aapropie dde NNum[rul dde AAur. NNoi nne aafl[m lla uun
nivel nnearmonios dde ccon=tiin[.
Dar, îîn îînelepciunea CCreatorului, ppentru aa aajunge dde
la pprimul nnivel lla nnivelul uurm[tor –– ccare eeste ==i eel aarmonios
– ttrebuie ss[ ttrecem pprin eetapa îîn ccare nne aafl[m. ÎÎntr-uun ffel,
eu vv[d aaceast[ eetap[ cca ppe oo ppiatr[ aaflat[ îîn mmijlocul uunui
râu. TTu ccaui ss[ ttraversezi dde ppe uun mmal ppe ccel[lalt. CCele
dou[ mmaluri ssunt aarmonioase, ddar ppiatra nnu ee ffoarte aarmo-
nioas[. NNu eeste uun lloc ssigur îîn ccare ss[ tte aafli. AA=a cc[, aate-
rizezi ppe eea ==i tte ggr[be=ti ss[ aajungi ppe mmalul ccel[lalt. Nu
r[mâi acolo. NNoi ssuntem îîn aaceast[ ssituaie dde 113.000 dde
ani, iiar aacesta eeste uun ssalt ffoarte rrapid.
Dac[ rr[mânem îîns[ aaici uunde ssuntem, vvom distruge
totul, ppentru cc[ nnu ssuntem îîn aarmonie ccu rrestul UUniversului
– ssau cchiar ccu aaceast[ PPlanet[.
Îns[=i nnatura aa ccine ssuntem nnoi eeste ppericuloas[. ÎÎns[
trebuie ss[ ttrecem pprin aaceast[ eetap[. TTrebuie ss[ ffim ccine
suntem. NNu ee ggre=it, nnu ee rr[u –– eeste ddoar nnecesar. AApoi,
ajungem ppe ppartea ccealalt[ ==i ssuntem lla uun nnivel dde UUnime
chiar ssuperior ccelui lla ccare nne-aam aaflat ==i ccelui aal ppopoa-
relor iindigene.
+i aacesta eeste sscopul aa tot ceea cce sse îîntâmpl[, îîn
prezent, ppe PP[mânt.
2255
=i ccontinu[m ss[ oo ffacem ccu aalte llucruri. CCând ffacem îîn
mod cconstant aacest llucru ffa[ dde ttot cceea cce nni sse îîntâm-
pl[, eemitem jjudec[i.
Atunci ccând ssuntem cconvin=i dde uunitatea îîntregii vviei,
actul dde aa jjudeca îîncepe, ttreptat, ss[ ddispar[. ÎÎncepem ss[
înelegem cc[ este o iiluzie. AAproape ttoate rreligiile ==i ssiste-
mele sspirituale ccare ss-aau ddezvoltat îîn llume uurm[resc ss[ îîn-
dep[rteze aaceast[ ppolaritate ==i ss[ gg[seasc[ oo ccale pprin
care ss[ ppoi vvedea uunitatea.
CCoonn==ttiiiinnaa UUnniimmiiii
Ei bbine, UUnimea eexist[ îîntotdeauna. OOri dde ccâte oori iin-
tri îîn ddualitate, eeste îîntotdeauna oo iiluzie. EEste oo eetap[ aa
con=tiinei. AAvem nniveluri dde ccon=tiin[ ppe ccare lle-aam rredus
la ggeometria ssacr[ ==i sse ppoate dde ffapt oobserva cc[ eea aare
de-aa fface ccu uun pp[trat îînscris îîntr-uun ccerc. DDac[ iiei pperime-
trul pp[tratului ==i îîl îîmpari lla ccircumferina ccercului, rrezultatul
obinut eeste 11,6180339 –– aadic[ NNum[rul dde AAur. EExist[ uun
tipar ggeometric ccare îîi ddemonstreaz[ cc[, aatunci ccând ssfe-
rele ==i pp[tratele sse eextind ddincolo dde cceea cce sse nnume=te
progresie ggeometric[ –– îîncepi ccu uun ccerc ==i uun pp[trat mmic,
care sse mm[resc ddin cce îîn cce mmai mmult. PPe mm[sur[ cce eele sse
extind sspre eexterior, ssurvin mmomente bbine ddefinite îîn ccare
ele sse aapropie ffoarte mmult dde NNum[rul dde AAur. IIar ddac[
continui ss[ lle eextinzi, eele sse aapropie ddin cce îîn cce mmai mmult,
la ffel cca îîn ++irul llui FFibonacci.
Exist[, aa=adar, uun mmoment îîn ccare vviaa ddevine ccon-
centrat[ –– ssau oomenirea ddevine cconcentrat[. IIar aacel nnivel
reprezint[ oo ccon=tiin[ aa UUnimii, ddeoarece sse aapropie eex-
trem dde mmult dde NNum[rul dde AAur.
Acest nnivel îîl aau ppopoare ccum ssunt ttriburile KKogi, ddin
Columbia, aaborigenii ddin AAustralia, TTangata WWhenua, ddin
2244

toate. EExist[ cceea cce eexist[. DDar ssunt ffoarte mmulte cc[i dde iin-
terpretare ==i ppercepere aa aacestei rrealit[i uunice. IIar ddualita-
tea ddespre ccare aam vvorbit mmai îînainte –– nnivelul dde ccon=tiin[
la ccare nne aafl[m –– eeste ddoar oo ccale. UUniversul aa îînv[at aap-
roape 1100.000 –– cchiar cceva mmai mmult –– 1100.000 dde cc[i im-
portante; iiar ccând pprive=ti pprin pprisma llor, UUniversul ppare
complet ddiferit. UUnele nnu aau nnici sstele, nnici pplanete ssau aalt-
ceva, ==i ttotu=i eeste aacela=i sspaiu, ddar eele ppar ddiferite. IIar
pentru ffiecare ddintre aaceste 1100.000 dde mmoduri ddiferite
exist[ miliarde de pposibilit[i. AA=a cc[ ppoi pprivi pprin pprisma
con=tiinei UUnimii ssau pprin ccea aa ppolarit[ii –– eeste uun mmod
de aa pprivi vviaa. AApoi, ppoi sstudia ttoate aanimalele, bbacteriile,
insectele ==i ttoate ccelelalte fforme dde vvia[, ccare ssunt ccreate
de aacela=i mmod dde ppercepere aa rrealit[ii. Iat[ cce îînseamn[
con=tiin[, ffelul îîn ccare iinterpret[m rrealitatea uunic[.
Pe mm[sur[ cce nne eelev[m ccon=tiina, îîn jjurul ccorpului,
în aaceast[ fform[ ggeometric[ eelectromagnetic[ cce nne îîn-
conjoar[ ccorpul, ppe mm[sur[ cce nne ÎÎn[l[m, nne mmodific[m
percepia aasupra ddiferitelor fforme ==i sstructuri. CCâmpul MMer-
Ka-BBa, ccare eeste ppredat îîn pprimele mmele ddou[ cc[ri ddespre
care aam vvorbit, rreprezint[ aa ddoua pposibilitate. PPrima pposi-
bilitate eeste uuna ffoarte ssimpl[, ppe ccare oo ffolosesc dde mmii dde
ani ==amanii ==i vvracii ddin îîntreaga llume. ÎÎns[, aaceasta nnu
este îîndeajuns dde pputernic[ ppentru cceea cce aavem nnevoie,
pentru cceea cce ffacem nnoi. CCea ddespre ccare ppredau îîn ppre-
zent eeste iideal[ ppentru cceea cce ffacem –– cchiar ddac[ eexist[
oameni ccare îîncearc[ ss[ sspun[ cc[ aavem nnevoie dde llucruri
mai ccomplexe –– îîntrucât, îîn mmomentul dde ffa[, PP[mântul
are îîn jjurul ss[u uun ccâmp ccare aare eexact aaceast[ fform[. PPrin
urmare, ssuntem aacordai ccu PP[mântul, iiar aatunci ccând eel sse
mi=c[ sspre nniveluri ssuperioare, nne mmi=c[m ==i nnoi îîn aacela=i
timp ccu eel. OOdat[ cce aajungem lla nnivelurile uurm[toare, ppu-
2277
UUNNIIMMEEAA
În vvremuri sstr[vechi, mmulte ttriburi iindigene aau ffolosit
diverse ttipuri dde ssubstane hhalucinogene. DDar nnu aau ffolosit
niciodat[ vvreuna ddintre ssubstanele ppe ccare lle ffolosesc ooa-
menii ddin zzilele nnoastre –– ggenul dde ddroguri dd[un[toare
con=tiinei, ffiindc[ aacestea tte ffac ss[ rregresezi. ÎÎns[, mmulte
dintre ssubstanele hhalucinogene ffolosite dde eei –– ccactusul
San PPedro, ffrunzele dde ccoca, cciupercile ==.a. –– ssunt ssubs-
tane nnaturale. PPentru eei, aaceasta aa ffost oo aalt[ mmodalitate dde
a îîncepe ss[ îîneleag[ aamploarea ccon=tiinei. OOdat[ cce aau
îneles aacest llucru, ==i-aau ppetrecut rrestul vvieii îîn cc[utarea eei.
În llume, eexist[ mmulte mmetode mminunate dde aa mmedita,
care tte vvor cconduce lla aacea ccon=tiin[. NNu ee oo ssingur[
cale. VVreau ss[ sspun cc[ mmie mmi-aa ffost aar[tat[ oo ccale, ppe ccare
o ==i ppredau –– ddar eea nnu eeste ssingura ccale.
Sunt mmulte aalte cc[i, ccare vvor dda rrezultate lla ffel dde
bune. BBudismul ttibetan aare iideile ssale, hhinduismul aare
foarte mmulte iidei, ssufismul aare aalte iidei, ttaoismul eeste oo ccale
foarte ssimpl[ ==i uu=oar[ dde aa ttr[i, pprin ccare ss[ gg[se=ti SSursa
vieii. SSunt multe! TToate aau ffost ttestate. OOamenii aau uurmat
aceste cc[i ==i eele aau ddat rrezultate. DDac[ aai îîn vvedere aacest
lucru, ttrebuie ss[ ttestezi aaceste cc[i ddiferite. EEu lle-aam îîncer-
cat ppe mmulte ddintre eele. NNu mmai ==tiu eexact ccâi iinstructori aam
avut, îîns[ aau ffost ppeste 770. DDe mmulte oori, ÎÎngerii mmi-aau ddat
chiar nnumele, aadresa ==i nnum[rul dde ttelefon aal uunui iinstruc-
tor dde ccare nnici mm[car nnu aauzisem. MMi-aau sspus: „„Sun-oo ppe
persoana aasta!> ++i aam ssunat-oo. AApoi, aam îîntrebat ddac[ ppot
s[ sstudiez ccu eea, mmi-aa sspus cc[ dda, ==i aastfel, aam îînv[at dde
la aaceste ppersoane ccât aam pputut dde mmult.
Oamenii aau ppuncte dde vvedere ffoarte ddiferite. AAdev[rul
este cc[ eexist[ ddoar oo uunic[ rrealitate. AAsta aam îînv[at ddin
2266

de aani. DDe ffapt, eele vvariaz[ dde lla 88.000, ppân[ lla 112.000 dde
ani; ddeci ddureaz[ aaproximativ 110.000 dde aani. CCercetând
fundul llacurilor, eel aa ddescoperit cc[, ttimp dde aaproximativ
90.000 dde aani, nnu aa eexistat ddeloc ppolen, ppentru cc[ eexista
doar gghea[ ==i nnu ccre=teau pplante ssau aaltceva. IIar aacel sstrat
era uurmat dde oo pperioad[ dde 88.000, 110.000, ppân[ lla 112.000
de aani –– ddeci, aaproximativ 110.000 dde aani –– îîn ccare ppolenul
era pprezent, uurmat aapoi dde oo aalt[ pperioad[ dde 990.000 dde
ani ff[r[ ppolen. EEste cca uun cceas cce mmerge îîn ttrecut, ttimp dde
foarte mmulte mmilioane dde aani –– ssute dde mmilioane dde aani.
Desigur cc[ aacest llucru nnu rreprezint[ oo nnoutate. DDar
s[ sspui cc[ nnu ee mmare sscofal[… AAtunci ccând ttrecem dde lla
o pperioad[ dde îînc[lzire lla oo eer[ gglaciar[, eeste cceva impor-
tant. ÎÎntrucât ttemperatura mmedie aa PP[mântului sscade lla oo
temperatur[ dde aaproape -550°C, îîn 772 dde oore. IIar aacest llucru
a ffost ddemonstrat ==tiinific –– sscade în 33 zzile. AA=a cc[, ddac[
s-aar îîntâmpla aacest llucru, ccea mmai mmare pparte aa fformelor dde
via[ dde ppe PP[mânt aar ppieri. MMereu ss-aa îîntâmplat aa=a. FFace
parte ddin vvia[. AA=a ddecide MMama PP[mânt ss[ ffac[. NNu sse
poate sspune cc[ eeste rr[u ssau ggre=it –– ppur ==i ssimplu eeste.
Aceste ppersoane aau pputut ddescoperi ccu eexactitate ccu
ce aanume aavea lleg[tur[ eera gglaciar[. IIar aacum ==tim. NNu
este oo tteorie… îîntr-uun ffel, ttotul eeste tteorie, ddeoarece nnu
=tim nniciodat[ ssigur cce vva fface VViaa. EE cca SSoarele ccare rr[-
sare ddimineaa: eeste oo tteorie, cchiar ddac[ rr[sare îîn ffiecare
zi. PPoate cc[, dde aaceast[ ddat[, SSoarele nnu vva mmai rr[s[ri. NNu
e=ti nniciodat[ ssigur. PProbabilitatea eeste îîns[ ffoarte mmare.
John HHamaker aa ddescoperit cc[ eera gglaciar[ aavea lle-
g[tur[ ccu ssubstanele mminerale –– ccu mmineralele ddin ssubsol.
Putem îîncepe ccu ssfâr=itul uunui cciclu gglaciar. IIar aatunci ccând
subsolul îîntregului PP[mânt nnu mmai aare ssubstane mminerale
– ccând ssunt llimitate, eexistând ddoar oo aanumit[ ccantitate ssau
2299
tem ttrece lla aalte ccâmpuri MMer-KKa-BBa, ddiferite dde ccel ppe ccare
îl aavem aacum.
[Scris pe ecran:]
P[durea eeste uun oorganism ddeosebit, dde oo bbun[tate ==i
o mm[rinimie nnelimitate…
Ea oofer[ pprotecie ttuturor ffiinelor,
Oferindu-ii uumbr[,
chiar ==i tt[ietorului ccare oo ddistruge.
~ Gautama BBuddha
IInnccoonn==ttiieennaa ccaarree ddiissttrruuggee PP[[mmâânnttuull
Înc[lzirea gglobal[ aare lleg[tur[ ccu ccon=tiina. VVa ddura
mult ttimp cca ss[ eexplic, îîns[ ttot cceea cce sse îîntâmpl[ ppe PP[-
mânt, uunghiul dde îînclinaie, aaxele PP[mântului, oorbita PP[-
mântului, ttoate aaceste llucruri iinflueneaz[ mmodul îîn ccare iin-
terpret[m rrealitatea uunic[ ddespre ccare aam vvorbit.
Înc[lzirea gglobal[ nnu eeste oo nnoutate. DDe bbun[ sseam[
c[ aa mmai aavut lloc ppân[ aacum. AAm iidentificat-oo îîn ttimp, ppân[
în uurm[ ccu 2240 dde mmilioane dde aani. EEste uun cciclu ccare sse
desf[=oar[ dde ffoarte mmult ttimp. EExist[ oo ppersoan[, DDr. JJohn
Hamaker, aa cc[rui aactivitate aa ffost iimportant[. CCred cc[ eel ==i-
a ff[cut ppublice iinformaiile ppe lla ssfâr=itul aanilor 11960. AAp-
roape nnimeni nnu ppomene=te dde eel. EEl aa mmers ss[ ccerceteze
fundul ttuturor llacurilor sstr[vechi ddin îîntreaga llume ==i aa ppre-
levat mmostre dde cc[rbune –– dde 115 ccm. îîn ddiametru ==i 33 mm
în[lime –– pputând ccerceta aastfel pperioade dde aacum ccca 2200
de mmilioane dde aani, îîn aaceste mmostre dde cc[rbune, iiar aapoi,
le-aa iinterpretat. AAstfel, eel aa ddescoperit cc[ eerele gglaciare aau
existat pperiodic.
În pprincipiu, eerele gglaciare ddureaz[ îîn jjur dde 990.000
de aani, iiar pperioadele dde îînc[lzire ddureaz[ aaproape 110.000
2288

ser[, iiar aacesta ddetermin[ îînc[lzirea ooceanelor. LLa oora aac-
tual[, ttemperatura ooceanelor ddin jjurul eecuatorului eeste dde
circa 330°C. AAcest llucru nnu eeste nnormal; eele ssunt ffoarte
calde, iiar aacest llucru fface ss[ sse ddegaje ccantit[i uuria=e dde
vapori, ccare pp[trund îîn aatmosfer[, aajung lla ppoli ==i ffac ss[
creasc[ vvolumul dde gghea[. DDar, îîn aacela=i ttimp, ttempera-
turile rridicate îîncep ss[ ttopeasc[ aaceast[ gghea[.
Totu=i, aacum eexist[ uun aalt ffactor, ppe ccare DDr. JJohn
Hamaker nnu ll-aa îîneles, ==i aanume ccurenii ooceanici ==i mmodul
în ccare eei mmenin ttiparele mmeteorologice. TTipare ppe ccare lle
cunoa=tem… SSpre eexemplu, îîn GGermania, eexist[ oo aanumit[
perioad[ îîn ccare vvine pprim[vara, oo zzi aanume, ccare ddifer[ dde
întreaga llume. ÎÎn dde=ert nnu pplou[, ddar aacum 113.000 dde aani,
în llocul dde=ertului eerau pp[duri ttropicale.
Prin uurmare, llucrurile sse sschimb[. ++i dde cce sse sschim-
b[? UUnul ddintre mmotive –– nnu ssingurul, cci uunul ddintre eele ––
este sschimbarea aacestor ccureni ooceanici. TTindem ss[ ggân-
dim cc[ vviaa ppe PP[mânt aa ffost îîntotdeauna lla ffel cca îîn uultimii
150 dde aani. ÎÎn rrealitate, cclima îîn ccare ttr[im aacum eeste aa=a
doar dde 1150 dde aani. ÎÎnainte dde aaceasta, aam aavut oo cclim[ ccu
totul ddiferit[. ++i aa ffost aa=a ddeoarece, îîn 11300, ccurenii oocea-
nici ddin OOceanul AAtlantic ss-aau îîncetinit, pprovocând cceea cce
istoria nnume=te mica eer[ gglaciar[. ++i aa ffost oo pperioad[ ddes-
tul dde llung[ îîn ccare ttemperatura aa ssc[zut, ddeoarece ccuren-
ii ooceanici, ddespre ccare vvoi eexplica iimediat, ==i ccare ddiri-
jeaz[ aaceste ttipare aale vvremii, aau îînceput ss[ sse îîncetineas-
c[. AAcest llucru aa ff[cut –– aa=a ccum ss-aa îîntâmplat îîn SSUA –– cca
pe ccoasta eestic[ aa ccontinentului ss[ ffie eextrem dde ffrig, iiar
zona vvestic[ –– îîn ccare mm[ aaflu aacum –– ss[ ddevin[ aarid[.
A=adar, iiat[ cc[ ppot ffi iidentificate îîn ttimp, ttot ffelul dde llu-
cruri ccare ss-aau ddesf[=urat, ddin aanii 11300, ppân[ îîn aanii 11700,
pe ccând ara nnoastr[ eera ccondus[ dde GGeorge WWashington.
3311
atunci ccând eele sse ttermin[ –– ccopacii îîncep ss[ mmoar[, aapar
boli… DDespre ppinii dde aaici, ddin SSUA, sse sspune cc[ îîi ddistrug
c[r[bu=ii. AAcest llucru nnu sse îîntâmpl[ ddin ccauza cc[r[bu-
=ilor; ddac[ ccercetezi mmai ttemeinic, vvei vvedea cc[ ssunt ==ase
boli ccare aafecteaz[ aace=ti ccopaci. SSistemul llor iimunitar ssl[-
be=te, iiar cc[r[bu=ii ddoar vvin ==i îîi ddistrug dde ttot. DDac[ aar ffi
s[n[to=i, cc[r[bu=ii nnu aar pputea fface aacest llucru. AA=adar,
atunci ccând ccopacii îîncep ss[ mmoar[, îîncep ss[ sse pproduc[
incendii, iiar ffiecare aacru* de pp[dure ddeine 550.000 dde ttone
de CCO2. CCând aaceste iincendii sse îîntind ppe mmilioane dde
acri, îîn aaer ssunt ddegajate ccantit[i uuria=e dde CCO2, cceea cce
produce eefectul dde sser[.
Chiar ddac[ nnu aar eexista nniciun oom aaici, ppe PP[mânt,
acest llucru ttot ss-aar îîntâmpla. RRegnul vvegetal ddeine aacest
volum uuria= dde CCO2 =i, ppe mm[sur[ cce fformele llui dde vvia[
mor, aard eetc., eele sse rreîntorc îîn aatmosfer[, iiar aacest llucru
produce eefectul dde sser[.
Se nnimere=te cca nnoi nnu ddoar ss[ ccontribuim lla aacest
lucru. ÎÎl aacceler[m. PPrin cceea cce ffacem, nne rreducem vviaa
cu ccâteva ssute dde aani. NNu ==tim eexact ccu ccât dde mmuli aani,
poate ccu 3300, 4400, 5500 dde aani, ppoate ccu mmai mmult. }}ntruc`t
contribuim lla mm[rirea cconcentraiei dde CCO2 din aatmosfer[,
gr[bim vvenirea eepocii gglaciare.
La ssfâr=itul eerei gglaciare… ssau mmai bbine ss[ nne rreferim
la ssfâr=itul pperioadei dde îînc[lzire, îîn ccare nne aafl[m îîn mmo-
mentul dde ffa[ –– ssuntem îîn pperioada dde 110.000 dde aani dde
înc[lzire –– ccând aajungem lla ffinalul eei, ssubstanele mminerale
se ttermin[, ccopacii mmor, îîncepe ss[ sse pproduc[ eefectul dde
** AACCRRUU:: UUnniittaattee ddee mm[[ssuurr[[ ppeennttrruu ssuupprraaffeeee ddee tteerreenn,, ccuu
vvaalloorrii vvaarriiaabbiillee ((îînn jjuurr ddee 44000000 mm22))
3300

neau cc[ ssunt nnebun, cc[ nnu ==tiu ddespre cce vvorbesc… DDar
am pprimit sscrisori ddin ppartea llui SSir DDavid KKing, uun oom dde
=tiin[ eeminent, ccare aa ff[cut pparte ddin eechipa llui TTony BBlair,
în ccare îîmi sscria cc[ ffiecare ccuvânt ddin cceea cce sspusesem
este aadev[rat ==i cc[ eera dde aacord ccu aafirmaiile nnoastre.
Andrew MMarshall, dde lla PPentagon… BBush nnu aa vvrut cca
el ss[ vvorbeasc[ ddespre aacest ssubiect, îîns[ eel aa ff[cut-oo
oricum ==i aa ppublicat, lla 77 ffebruarie 22004, îîn rrevista FFortune,
toate ddocumentele ssecrete dde lla PPentagon ddespre cclim[.
A aar[tat iimagini lluate dde ssatelii, dde aacum vvreo 113 aani, ccu
Polul NNord, iiar aapoi aa vvenit ccu iimagini ddin 22004, ccând 442%
din eel sse ttopise.
La uun aan ddup[ aaceea, ccel mmai mmare ppod dde gghea[
de lla PPolul NNord ss-aa rrupt îîn bbuc[i. AA ffost uun vvolum ffoarte
mare dde aap[. PPur ==i ssimplu ss-aa sspart ==i ss-aa ttopit. PPe mm[sur[
ce sse ttermin[ aaceste ssubstane mminerale, ccare pproduc uun
efect dde sser[, rridicând ttemperatura ooceanelor, îîncep ss[ sse
topeasc[ ccalotele gglaciare dde lla ppoli. IIar aatunci ccând îîncep
s[ sse ttopeasc[… aapa dde lla PPolul NNord ==i SSud eeste aap[
dulce –– nnu aap[ ss[rat[. IIar mmotorul ccare ppune îîn mmi=care
ace=ti ccureni ooceanici nnu eeste cc[ldura, cci ssarea.
Prin uurmare, ddac[ sstudiezi ccurentul AAtlanticului, eel
urc[ dde lla eecuator sspre ssuprafa[, ffiind cca uun rrâu ffoarte
cald, ccare ccurge lla ssuprafa[, cc[tre nnord. ++i ccontinu[ ss[
urce îînspre nnord, ppân[ aajunge îîn zzona GGroenlandei, ccât dde
sus ppoate, iiar aapoi ccoboar[ sspre ffundul ooceanului. IIar ssa-
linitatea eeste ccea ccare îîl fface ssa ccoboare îîn ffundul ooceanu-
lui. EEa eeste ccea ccare rridic[ aapa, eea eeste mmotorul. IIar ccând
ajunge lla ffund, eel ccircul[ dde-aa llungul ffundului ooceanului,
pân[ ccând sse îîndreapt[ ddin nnou sspre nnord ==i rrevine lla ssu-
prafa[. AA=adar, eeste vvorba ddespre uun ccerc ttridimensional,
care sse mmi=c[ îîn aacest ffel. SSe ppoate sspune cc[ eeste uun
3333
Iar ddac[ pprive=ti ppicturile ccu eel îîn ttimpul ttravers[rii ffluviului
Delaware, vvezi ssloiuri uuria=e dde gghea[ pplutind ppe aapele
acestui ffluviu, ffiindc[ nne aaflam îîn pplin[ mmini-eer[ gglaciar[. DDar
ea aa ddurat ddoar ddin 11300 ppân[ îîn 11850. AApoi, ccurenii ==i-aau
reluat rritmul, iiar nnoi aam rrevenit lla cclima ccald[.
Tribul AAnasazi eeste uun aalt ggrup sstr[vechi dde ooameni,
care aa ttr[it aaici, îîn zzona TThe FFour CCorners, ddar aa ddisp[rut,
=i nnu sse ppoate îînelege dde cce. EE cca ==i ccând aar ffi pplecat. AAu
disp[rut îîntr-oo zzi. DDar nnu sse fface lleg[tura ccu ttiparul vvremii,
care ss-aa sschimbat îîn aacea pperioad[. TTimp dde 446 dde aani, nnu
a cc[zut uun sstrop dde pploaie îîn aaceast[ rregiune. IIar eei nnu aau
avut dde aales. TToate ppânzele ffreatice aau ssecat, iiar eei aau ffost
nevoii ss[ pplece.
Din ssatelii, pputem vvedea cc[ aace=ti ccureni ooceanici ––
=i îîn sspecial ccei ddin OOceanului AAtlantic –– îî=i îîncetinesc rrit-
mul îîn mmod sspectaculos, aatingând vvalori eegale ccu ccele ddin
anul 11300. IIar aacest llucru îînseamn[ cc[ vva uurma ccel ppuin oo
mic[ eer[ gglaciar[, ffoarte ccurând.
Ar pputea ffi ddistrug[tor ppentru EEuropa, ddeoarece ssin-
gura eexplicaie ppentru eexistena uunei cclime ccalde aacolo
este ffaptul cc[ ccurentul ccurge sspre nnord, aaducând cc[ldura
de lla eecuator ==i îînc[lzind aacea zzon[. DDac[ aacest ccurent ––
numit ccurentul ggolfului –– sse vva îîncetini ssau sse vva oopri, eefec-
tul aar pputea ffi iincredibil dde ddistrug[tor ppentru eeuropeni. ÎÎn
2005, nnu eexista nnicio îîndoial[ cc[ aacest llucru sse îîntâmpl[.
Sau ccred cc[, dde ffapt, îîn 22004, aam aavut ssuficient dde mmulte
date cca ss[ îînelegem aacest llucru, ff[r[ nniciun ddubiu. DDin
cauza îîncetinirii, eel ==i-aa sschimbat ppân[ ==i fforma. AAm ppartici-
pat lla oo eemisiune aa tteleviziunii ggermane, îîn ccare lle-aam
spus: „„Oameni bbuni, aavei pprobleme sserioase ==i ttrebuie ss[
începei ss[ vv[ ffacei pplanuri.> SS-aau ssup[rat ffoarte ttare ppe
mine, aam pprimit ttot ffelul dde ee-mmailuri, îîn ccare ttoi îîmi sspu-
3322

Cel ccare mm[ iintereseaz[ ppe mmine eeste PPolul SSud, dde-
oarece eeste ssuficient dde mmult[ gghea[ lla PPolul SSud, ccare ss[
duc[ lla oo ccre=tere aa nnivelului ooceanelor ccu aaproximativ 660 mm.
Îmi aamintesc cc[, îîn uurm[ ccu 44 aani, ppodul dde gghea[ LLarsen
A ss-aa sspart îîn bbuc[i. NNivelul ttuturor ooceanelor aa ccrescut ccu
aproape 11/16 iinch ((2,54/16 ccm) DDar eei aau sspus, „„A, nnu ee
mare sscofal[, eeste aacolo ddoar dde 110.000 dde aani…>. DDar
apoi, aaceia=i ooameni dde ==tiin[ aau sspus: „„Podul dde gghea[
Larsen BB nnu sse vva rrupe nniciodat[, ddeoarece eexist[ dde mmili-
oane dde aani.> CCred cc[ îîn aanul uurm[tor ppodul dde gghea[ LLar-
sen BB ss-aa rrupt ==i eel. AApoi, eei aau ddeclarat cc[ ttopirea llui vva
dura 66 lluni –– ppentru cc[ eera dde mm[rimea uunui sstat, eera
enorm. DDar nn-aa ffost aa=a, ppentru cc[ ss-aa ttopit îîn 330 ssau 445 dde
zile, rridicând nnivelul ttuturor ooceanelor ccu aaproape 22,5 ccm.
Dar aatât ppe mmine, ccât ==i ppe ooamenii dde ==tiin[ ppe ccare
îi ccunosc nne ppreocup[ ppodul dde gghea[ RRoss. AAcest bbloc
de gghea[ aare oo îîn[lime dde ccâiva kkilometri, iiar îîn mmomen-
tul dde ffa[, eel sse ffisureaz[ îîn ppartea ddin sspate. TTocmai aam
vorbit ccu uunul ddintre ooamenii dde ==tiin[ ccare îîl sstudiaz[, ==i
sunt ppanicai ccu ttoii. PPentru cc[ sse fformeaz[ gg[uri ==i bbazine
de aap[ ccare îîl ttopesc ddin ttoate pp[rile ==i sse dduc îîn jjos, ppân[
la ffundul llui. IIar ssub eel ssunt ddoar ccureni dde aap[, ccare ssunt
forai ss[ uurce ddin nnou, pproducând aalte gg[uri. EEi ssunt dde pp[-
rere cc[ sse vva ssparge îîn bbuc[i. DDac[ ppodul dde gghea[ sse
sf[râm[, îîn pprimul rrând vva pproduce uun ttsunami ssau uun vval
de mmaree ccum llumea nnu ==i-aa iimaginat vvreodat[. DDac[ îîi
poi iimagina uun bbloc dde gghea[ îînalt dde 33 kkm ccare pplon-
jeaz[ îîn oocean…
Cât dde îînalt vva ffi aacel vval? IIar ddup[ cce sse vva ttopi dde
tot, vva fface ss[ ccreasc[, iinstantaneu, nnivelul ttuturor ooceane-
lor ddin llume, ccu aaproape ccinci mmetri. AAcest llucru aa ffost ddeja
calculat dde ooamenii dde ==tiin[. 990% ddin gghea[ sse dduce
3355
curent ttridimensional dde cconvecie. DDar mmotorul eeste ssa-
rea. FF[r[ ssare, nnu aar eexista nniciun ccurent.
A=adar, ppe mm[sur[ cce ppolii sse ttopesc –– iiar ccurenii
nordici ppun îîn ccirculaie mmiliarde dde llitri dde aap[ ddulce –– ssa-
linitatea ooceanului sscade, iiar mmi=carea aacestui ccurent îîn-
cepe ss[ sse îîncetineasc[. AA=a sse ppetrec llucrurile.
În mmai 22005, ii-aam aalarmat aatât dde ttare ppe ccei ddin EEu-
ropa, îîncât aau vvrut oo ddemonstraie. IIar ccei ddin AAnglia aau ttri-
mis ssubmarine îîn zzona îîn ccare ccurenii ccoboar[ ==i eefectiv
i-aau mm[surat. CCând ss-aau îîntors, aau rr[mas uuluii ss[ cconstate
c[ aace=ti ccureni ==i-aau rredus ccu 880% ffluxul nnormal. ÎÎn mmai
2005, eei ccurgeau ccu 220% ddin mmodul îîn ccare aar ffi ttrebuit ss[
curg[. AAcest llucru aa ddeclan=at oo rreuniune aa îîntregii UUniuni
Europene, îîn ccare aau sspus: „„Am îîncurcat-oo!> PPentru cc[ aasta
înseamn[ cc[, ffoarte ccurând, ttipul dde cclim[ ppe ccare îîl aau
acum vva ddisp[rea. ++i, ppotrivit ddovezilor ==tiinifice, vva ddisp[-
rea în 33 zzile! Dintr-oo ddat[, sse vvor ttrezi îîntr-oo iiarn[ vve=nic[.
Timp dde 990.000 dde aani, eei nnu vvor mmai vvedea SSoarele. AAces-
ta eeste sscenariul ccare ==tim cc[ sse vva pproduce, ddeoarece ss-aa
întâmplat dde ssute ==i ssute dde mmii dde oori îînainte, îîn ttrecut.
Revista TTime aa rrevenit aasupra ssubiectului, ppublicând
un nnum[r îîntreg, ffoarte vvoluminos, îîn ccare sse sspunea cc[ nnu
am ccalculat bbine pperioada ==i cc[, rreferitor lla tteoria pprivind
ceea cce uurmeaz[ ss[ sse îîntâmple, nnu eeste vvorba ddoar dde rre-
ducerea vvitezei ccurentului ddin OOceanul AAtlantic, cci aa ttuturor
curenilor. TToi ccurenii îîncep ss[-==i îîncetineasc[ rritmul, iiar
acest ffenomen îînseamn[ cceva mult mmai sserios decât cceea
ce ss-aa îîntâmplat îîn aanul 11300. ÎÎn mmomentul îîn ccare îîncepe
s[ sse îîntâmple aacest llucru, vvine oo aadev[rat[ eer[ gglaciar[,
la nnivel mmondial.
Al GGore ==tie aaceste llucruri, ddar eeu ccred cc[ îîi eeste tteam[
s[ sspun[ aadev[rul –– ppentru cc[ aadev[rul eeste îînfrico=[tor.
3344

meaz[ ss[-==i ddezv[luie pprofeiile ddespre ttoate aaceste llu-
cruri. EExist[ îîns[ oo ccale… ddac[ ee=ti cconectat ccu MMama PP[-
mânt ==i TTat[l CCer pprin iintermediul iinimii, îîntr-uun aanumit ffel,
poi ppur ==i ssimplu ss[ sstai, ff[r[ cca mm[car ss[ ffii îîngrijorat.
Pentru cc[, aatunci ccând MMama PP[mânt sschimb[ rrealitatea
din jjurul tt[u, eea îîi aalege ppe ooamenii ccare aau aaceast[ vvibra-
ie, ooamenii ccare ssunt ccentrai îîn iinim[. ++i îîi ine îîn vvia[.
Aceasta ee uuna ddintre mmarile ttaine ccu pprivire lla ttoate
acestea, ccare aa ffost ccunoscut[ dde mmult[ vvreme. OOamenii
au pputut sschimba llumea ddin jjurul llor, ddatorit[ ccapacit[ii llor
de aa rr[mâne îîn iinim[. PPopoarele iindigene sspun cc[, dac[
tr[ie=ti îîn mminte, nnu aai nnicio ==ans[.
Noi llucr[m ccu cceea cce sse nnume=te iinversarea ccon=-
tiinei, îîncepem ccu ccorpul dde LLumin[ aal oomului, iiar ddup[
aceea ttrecem lla sstructura iintern[ aa gglandei ppineale, aa gglan-
dei ppituitare, aa ttalamusului eetc. ==i lla mmodul llor dde ffuncio-
nare. LLa ccei mmai mmuli ooameni, ccâmpul MMer-KKa-BBa –– ssau
corpul dde LLumin[ –– nnu ffuncioneaz[. EEste cca oo ss[mân[.
Exist[, eeste iintact, ddar dde ffapt nnu ffuncioneaz[. CChiar ddac[
l-aai aactivat, mmai ssunt mmulte llucruri îîn lleg[tur[ ccu eel ddespre
care nnu aam vvorbit îîn nniciuna ddintre cc[rile mmele. VVor ffi ppre-
zentate îîntr-oo ccarte ppe ccare uurmeaz[ ss[ oo ppublic.
Mi-aa lluat mmult ttimp ss[ îîneleg aaceste llucruri –– ppopoa-
rele iindigene ssunt ccele ccare mm-aau îînv[at. VVreau ss[ sspun cc[
ei ccunosc iinteriorul ccreierului uuman mmai bbine ddecât mmajori-
tatea ccercet[torilor îîn ddomeniu. EEste uuimitor cceea cce ==tiu
ei. SSunt oopt rraze dde LLumin[ ccare iies –– ssau ar ttrebui s[ iias[
– ddin ccap. LLa ccei mmai mmuli ooameni, aaceste oopt rraze dde LLu-
min[ sse rreduc ddoar lla cculori cce sse aafl[ îîn jjurul ccapului. EEle
arat[ aaproape cca oo ccea[. DDar, ddobândind oo aanumit[ îîn-
elegere, aavând uun aanumit rritm rrespirator ==i oo aanume ccon=-
tien[, aaceste rraze sse rreactiveaz[, iiar îîn jjurul ccapului sse
3377
imediat îîn aap[ ==i oo ddisloc[, aa=a cc[ vva ffi –– ffac oo ppresupunere
– oo ccre=tere iinstantanee aa nnivelului ttuturor ooceanelor dde
aproape ppatru mmetri. IIar ttsunami-uul vva vveni dde ppeste ttot, cca
s[ eechilibreze, pproducând oo ddistrugere lla sscar[ mmare, pe
care nnu nne-aam pputea-oo iimagina vvreodat[ ppe aacest PP[mânt.
Iar ttoate oora=ele dde ppe ccoast[ vvor ffi aacoperite dde aap[.
Acest llucru sse ppoate îîntâmpla mmâine, lla mmodul sserios.
Ei nnici mm[car nnu mmai ppot ddetermina ggradul dde ffisurare.
Pentru cc[ oobi=nuiau ss[ mmonteze ccabluri dde lla uun ccap[t lla
altul, iiar ccând aacestea sse rrupeau, ==tiau cc[ ppodul sse mmi=c[.
Dar ppodul dde gghea[ îîn ssine sse ttope=te ccu 227 dde mmetri ppe
an. CCa ss[ cconstate cc[ eel sse mmi=c[, ttrebuie ss[ ttaie 227 dde
metri îîn gghea[, ppentru aa mmonta ccablurile.
Dac[ aacest ppod dde gghea[ vva ddisp[rea, vvom aavea uun
apel dde ttrezire. AAfl[ cce sspun ooamenii dde ==tiin[ ddin llume.
Aceste ddeclaraii nnu ssunt ff[cute ddoar dde oo ssingur[ ppersoa-
n[. ++i ooare ccine nnu ddore=te ss[ sse ==tie aacest llucru? TToate
corporaiile, ttoate ccompaniile ppetroliere. TToate aaceste ccor-
poraii mmari nnu vvor ss[ îînceteze ss[ mmai ffoloseasc[ ppetrolul,
nu vvor ss[ ttrecem lla fformele aalternative dde eenergie ==i eelectri-
citate ppe ccare le avem. Putem îînlocui absolut ffiecare nnivel.
+i vvreau ss[ sspun absolut ffiecare nnivel al ttehnologiei aactuale,
cu ttehnologii ccurate ==i mult mai eeficiente, ccare nnu dd[uneaz[
deloc PP[mântului. TTrebuie îîns[ ss[ rreii cc[ aacest llucru sse vva
întâmpla ooricum, cchiar ddac[ oomenirea nnu aar eexista aaici.
CCuumm ppuutteemm ssaallvvaa oommeenniirreeaa??
Din cceea cce aam îînv[at dde lla ppopoarele iindigene ddin
întreaga llume ddespre ccon=tiina uuman[, eexist[ oo vvibraie ==i
o ccale dde aa ffi –– ttoi mmi-aau vvorbit ddespre aacest llucru. EEi ==tiu
c[ aaceste ffenomene sse vvor pproduce. MMaya=ii ==tiu ==i uur-
3366

în llume ccare ss[ ppoat[ ss[ ffac[ aacest llucru. EEste ttotalmente
unic[. EEste pprima fform[ pprovenit[ ddin CCreaie.
Aceast[ fform[ ttoroidal[ ccare eexist[ îîn jjurul ccorpului
uman pprovine ddin iinim[. ++i eeste mmare –– aare uun ddiametru dde
la doi lla ttrei mmetri –– iar îîn iinteriorul ss[u eeste oo aalt[ aaseme-
nea fform[ ((toroidal[), ddar mmai mmic[. EEi ==tiu cc[ iimaginea
vine ddin iinim[, dde-aa llungul lliniilor fformei iinterioare. IImagi-
nile ccare vvin ddin iinim[ uurc[ ppe aaceste llinii, ttrec pprin ttuburile
de LLumin[ ccare iies ddin ccap, îîntr-oo aanumit[ oordine, ssunt rre-
cepionate, aajung lla aacest ttipar ddin ffrunte, aapoi sse ffor-
meaz[ uun ccâmp, ccare aajunge ppân[ lla vvârful ddegetelor ((n.n.
când sstai ccu bbraele ddesf[cute –– vvezi ssfera llui LLeonardo),
pe ccare ll-aa ddescoperit LLeonardo dda VVinci. AAcela eeste, îîn
principiu, eecranul dde pproiecie ((Sfera llui LLeonardo).
Când llumea iinterioar[ pproiecteaz[ iimaginile pprin
minte, pprin lliniile dde aacolo, nnoi ccredem cc[ ssunt rreale. ÎÎn rrea-
litate, nne aafl[m îîn mminte. NNu eeste ccu aadev[rat rreal. EEste oo
iluzie. IIar ccei cce aau sscris Upani=adele au sspus aacest llucru
în uurm[ ccu 66.000 dde aani. ÎÎn hhinduism, eeste nnumit[ MMaya,
care îînseamn[ iiluzie, ccare îînseamn[ dde ffapt nneadev[rat.
Instructorii ddin vvremurile sstr[vechi, ccei IIluminai, aau ==tiut
acest llucru ccu mmult ttimp îîn uurm[.
Acesta aar pputea ffi uun mmoment ppotrivit ppentru aa vvorbi
despre ffilmul Secretul. SSecretul ((a=a ccum eeste pprezentat îîn
acest ffilm) eeste mmodul dde aa ccrea ccu aajutorul mminii –– ccum ss[
creezi cceva. PPoi aatrage oorice llucru ppe ccare i-ll ddore=ti ––
dac[ ee=ti îînclinat ss[ ggânde=ti îîntr-oo mmanier[ mmaterialist[.
Poi aatrage bbani ==i ttot ffelul dde llucruri lla ccare sse rrefer[ eei.
Sau ppoi fface vvindec[ri îîn ppropriul tt[u ccorp. OOri ppoi aatrage
oameni. MMai mmult, eei vvorbesc ddespre llegea aatraciei. AAtragi
orice ggânde=ti ssau ssimi. GGenerezi oo vvibraie, iiar aacea eener-
gie îîncepe ss[ vvin[ sspre ttine.
3399
formeaz[ oo ssfer[ dde LLumin[ –– îîncepi ss[ sstr[luce=ti. ++tiinific
vorbind, lle ppoi vvedea.
Toate aacestea ffac pparte ddin ffelul îîn ccare aa ffost ccreat[
aceast[ llume. TToate aacestea aau lleg[tur[ îîntre eele.
Exist[ ttrei gglande ==i ttrei cchakre ddiferite, ccare ttrebuie
s[ ffie aaliniate. AAtunci ccând ssunt aaliniate ==i ffuncioneaz[ îîm-
preun[, sse ddeschide ccel dde-aal ttreilea oochi ==i ee=ti ppreg[tit ss[
prime=ti cceva, ddintr-uun aalt lloc ddin ccorpul tt[u, ddespre ccare
=tim aacum cc[ eeste îîns[=i iinima. AAscuns îîn aadâncul iinimii,
exist[ uun lloc mminuscul, ppe ccare UUniversitatea SStandford ==i
Institutul HHeartMath ll-aau ccartografiat, cc[utând ss[ eexplice
=tiinific cce eeste eel. EEste llocul îîn ccare aare lloc CCreaia. AAces-
ta ee llocul îîn ccare ttoate aaceste sstele ==i pplanete aau ffost CCrea-
te… DDac[ vvei cc[uta ==i vvei cciti Upani=adele, oo ccarte vveche
de 6.000 dde aani, vvei aafla ddespre uun nnum[r dde 1108 ooameni
care aau iintrat îîn iinim[. EEi aau ddescoperit CCalea aatunci ccând
au ttrecut ddin mminte îînapoi, îîn iinima llor. IIar ccând aau aajuns
acolo, aau sscris ddespre eexperienele llor. AAsta ee ttot.
Dar ttoi sspun cc[, aatunci ccând iintri îîn iinim[, nnu mmai ee=ti
deloc îîn ccreier. EE=ti îîn iinim[. PPrive=ti îîn jjur, pprive=ti îîn ssus ==i
acolo ssunt sstele –– ttoate, eexact ccum ssunt aaici. CCentura llui OOri-
on ==i ttoate ccelelalte. AAi aaceea=i ssenzaie dde aadâncime ==i
spaiu. EE cca ==i ccum ccorpul uuman aa rreprodus aaceast[ rrealitate.
Ceea cce ==tim aacum, ddar ==i cceea cce îînv[[turile sstr[-
vechi oo sspun, eeste cc[ aacela eeste llocul ccare aa ffost CCreat lla
origini ==i cc[ dde aacolo, aacea iimagine –– aa sstelelor, pplanetelor,
inclusiv aa PP[mântului –– aa ffost ttransmis[ dde-aa llungul lliniilor
toroidale dde eenergie ppe ccare lle-aau ddescoperit ccei dde lla
Standford. AAcesta eeste ccâmpul ttoroidal. EEste uunic. AA=a
cum ppoi vvedea, aaceste cculori ddiferite ttrec pprin eel ==i sse îînf[-
=oar[ îîntre eele. EEl nnu sse vva rroti ddoar îîntr-oo ddirecie, cci sse
poate rroti, ssimultan, ==i îîn ccealalt[. NNu eexist[ nnicio aalt[ fform[
3388

rat uunul ddin ccei mmai mmari ddoi eexperi dde ppe PP[mânt, iiar eel
este dde aacord ccu mmine. EEl aa ddescoperit cc[ ffolosindu-tte dde
creier, ppoi ss[ pp[trunzi îîn iinterior ==i ss[ ccreezi oorice, ddoar cc[
întotdeauna oobii ==i llucrul oopus. CCeea cce sse îîntâmpl[ ==i îîn
lume; dde eexemplu, eexist[ 66 mmiliarde ==i jjum[tate dde ooameni,
iar cei mmai mmuli dintre eei ddoresc ppace. MM[ rrefer lla ffaptul cc[
ace=tia sse rroag[ îîmpreun[ –– eexist[ aaceste ggrupuri ffoarte
mari dde ooameni ccare sse rroag[ ppentru ppace îîn llume. DDar eei
nu vvor oobine nniciodat[ ppace îîn llume, aatâta ttimp ccât sse rroa-
g[ ddin ccreier. RRezultatul ppe ccare îîl vvor oobine vva ffi cc[ jjum[-
tate dde llume vva ffi îîn ppace, iiar ccealalt[ îîn rr[zboi. IIar aacest llu-
cru vva ccontinua ss[ ggenereze ppace îîntr-oo jjum[tate aa llumii ==i
r[zboi îîn ccealalt[ jjum[tate aa llumii, ppân[ ccând vvor îînv[a ss[
creeze îîntr-uun aalt mmod.
Exist[ oo aalt[ ccale ddespre ccare ppopoarele iindigene ddin
întreaga llume nne vvorbesc ==i ddespre ccare aau vvorbit bbudis-
mul ttibetan ==i ttoate ccelelalte ttradiii sstr[vechi: cc[ ppoi ccrea
din llocul îîn ccare pprimele sstele ==i pplanete aau ffost ccreate, ==i
anume din iinim[. DDac[ iie=i ddin mminte, tte ddebarasezi dde eea
=i ccobori îîn iinim[, ppoi fface aacela=i llucru. AAcolo ppoi ccrea,
poi aatrage ttot cceea cce vvrei, ppoi sschimba llumea. DDar nu vei
obine ==i eefectul oopus.
O aalt[ mmodalitate dde aa eexplica aacest pproces eeste uur-
m[toarea… AAvem ddou[ cchakre aale iinimii: uuna ddeasupra
sternului, iiar ccealalt[ lla aaproximativ 77 ccm mmai ssus. CChakra
inferioar[ eeste cconectat[ ddirect ccu iinima. CChakra ssupe-
rioar[ eeste cconectat[ ccu eemisfera ccerebral[ ddreapt[. AAvem
un ccorp eemoional, ppe ccare îîl ccunoa=tem ccu ttoii. SSimim iiu-
bire, ssimim uur[, bbucurie, ttristee, pputem ssimi ttoate aaceste
lucruri. ÎÎns[ aacest ccorp eemoional îî=i aare ooriginea îîn eemis-
fera ccerebral[ ddreapt[, ccare eeste cconectat[ ccu cchakra ssu-
perioar[ aa iinimii.
4411
Desigur, ttoate aacestea ssunt aadev[rate. ÎÎnseamn[ ss[
admii cc[ ttot cceea cce eeste aaici eeste SSursa CCreaiei ==i eeste
real[. ++i mmai îînseamn[ ss[ aadmii cc[, aatunci ccând aau sscris,
autorii nnu aau îîneles uun llucru. DDar bbudismul ttibetan cchiar ll-aa
îneles, aa=a ccum ll-aau îîneles ==i ttoate ccelelalte ttradiii.
Informaiile ttransmise dde ffilmul Secretul nu ssunt nnoi.
Gregg BBraden aa sscris oo ccarte nnumit[ Efectul IIsaia, ccare aare
la bbaz[ uun mmanuscris gg[sit îîntr-uun vvas dde llut, ccam dde pprin
anul 5500 îî.Ch., îîn aapropierea llocului îîn ccare aau ffost ddes-
coperite mmanuscrisele dde lla MMarea MMoart[. IIar eel vvorbe=te
exact ddespre acelea=i informaii ddin ffilmul Secretul. GGân-
durile sse bbazeaz[ ppe llogic[, aapoi vvine llocul îîn ccare îîi ccon-
centrezi aatenia ssau iintenia. IIar iintenia ddeine ttrei ttipare
elementare: cce sse îîntâmpl[ îîn mmintea, îîn iinima ==i îîn ccorpul
t[u. IIar ddac[ aangrenezi ttoate aaceste ttrei sstructuri ssimultan,
da, vvei oobine eexact cceea cce aai iintenionat.
Dar cceea cce pproduc[torii ffilmului Secretul nu îîneleg,
este iinstrumentul ccu aajutorul cc[ruia eeste rrealizat pprocesul
de ccreaie –– ==i aanume mmintea, ccreierul. IIar ccreierul eeste uun
instrument ppolarizat –– aai eemisfera ccerebral[ sstâng[ ==i
dreapt[. IIar îîn ccele ddou[ eemisfere mmai eexist[ llobii ffrontali ==i
lobii pposteriori. AAce=tia ccontinu[ ss[ ttreac[ pprin cceea cce aam
numit ccele 664 dde ddiviz[ri –– aacelea=i 664 ddiviz[ri aale ccelor 664
de ccoduri dde aaminoacizi ddin sstructura AADN-uului uuman.
Este ddeci pposibil ss[ aatragi cceea cce ddore=ti ssau iinten-
ionezi –– pprin iinteniile ttale. DDar cceea cce vvei mmai aatrage eeste
=i ffora eegal[ ==i oopus[ aa cceea cce vvine ddin sspate –– uunde nnu
poi vvedea. OOchii nno=tri ppot vvedea ddoar îîn ffa[ –– nnu ppoi vve-
dea îîn ppartea pposterioar[. OObii aa=adar cceea cce vvrei, ddin ffa[;
dar vvei oobine exact ceea cce nnu vvrei, ccare pprovine ddin sspate.
La oora aactual[, eexist[ uun mmedic, DDr. JJames HHardt, ddin
California, uunul ddintre ccei mmai rrenumii nneurologi, cconside-
4400

mobile ==i ttoate ccelelalte llucruri nnici mm[car nnu nni lle iimagi-
nam, nnici mm[car nnu nne ggândeam cc[ aar ffi pposibile. IIar îîn uul-
timii oo ssut[ dde aani, aam ff[cut oo ttransformare ccum oomenirea
nu aa mmai vv[zut vvreodat[. ++i ppot sspune cc[ abia am îînceput.
Vom ccontinua ss[ mmergem ppe oo ccale cce nne vva ccon-
duce îîn ddirecii ppe ccare nnici mm[car acum nu nni lle pputem
imagina –– cchiar ddac[ ==tim ddespre aaspecte ddin SStar TTrek ==i
altele. SSe pproduce oo ttransformare iincredibil[.
Tot cceea cce tte rrog eeste ss[-i aaminte=ti cc[ ee=ti iintim
conectat ccu DDumnezeu ==i cc[ îîn ttimpul aacestei ttransform[ri
nu vvei ssuferi, nnu vvei ffi ll[sat îîn uurm[.
E=ti iimportant îîn aacest UUnivers. ÎÎn rrealitate, aacest UUni-
vers nnici mm[car nnu aar ffi eexistat ddac[ ttu nnu aai ffi eexistat. EE=ti
esenial ppentru ttot cceea cce sse ppetrece.
Iar ttot cce aai dde ff[cut eeste ss[ tte rrelaxezi, ss[ nnu-i ffie
team[ ==i ss[ ccrezi îîn ccine ee=ti ttu ccu aadev[rat ==i îîn lleg[tura tta
intim[ ccu DDumnezeu. IIar ttotul sse vva îîntâmpla llin, ff[r[ nnicio
durere ssau pproblem[.
Tot cce aai dde ff[cut ee ss[-i aaminte=ti cc[ ee=ti una cu DDum-
nezeu. VVor vveni sschimb[ri nnemaipomenite, cce vva zzgudui ddin
r[d[cini aaceast[ llume. VVechea ccale vva ffi ddistrus[. SShiva vva
ap[rea ddin nnou. SSistemele ffinanciare vvor iintra îîn ddeclin ==i ttot
ceea cce ccunoa=tem sse vva ppr[bu=i, ppentru cc[ a=a ttrebuie ss[
fie. VVechiul cciclu, cciclul mmasculin, eeste îîntotdeauna ddistrus.
Apoi iintr[m îîn cciclul nnou, ffeminin –– cciclul ffeminin dde LLumin[.
El nne rreaduce îîntotdeauna lla eechilibru, lla aarmonie. AA aavut
loc dde ffoarte mmulte oori îînainte. NNu ee nnimic nnou.
Nu tte aag[a îîns[ dde vvechea ccale, cc[ci eea vva ddisp[rea.
Va ddisp[rea cchiar ddin ffaa tta. DDar vva aap[rea cceva nnou, ffru-
mos ==i mm[re, cchiar îîn ffaa tta. ++i aafl[ cc[ ttoate aacestea sse îîn-
tâmpl[ pentru ttine, ppentru ffamilia tta ==i ppentru vviaa dde ppre-
tutindeni. NNu eeste uun rr[zboi. NNu ee rr[zboiul sstelelor. EEste
4433
Majoritatea ooamenilor nnu ==tie îîns[ cc[ mmai aavem ==i uun
alt ccorp eemoional, ccare eeste cconectat pprin iinima ffizic[. DDar
acest ccorp nnu aare nniciun ffel dde ppolaritate. PPrin uurmare, aaici
e ssingurul lloc îîn ccare ppoi ssimi iiubirea nnecondiionat[,
despre ccare vvorbe=te ttoat[ llumea. ÎÎn aacel ppunct, ppoi ttr[i
cu aadev[rat iiubirea nnecondiionat[ –– ==i oo ppoi ssimi. DDar nnu
din ccreier –– llocul ddin ccare ccei mmai mmuli ooameni sse cc[s[-
toresc, ]]ntruc`t sse îîndr[gostesc ddin ccreier. SSe cconsider[
frumo=i, sse ddoresc, sse cc[s[toresc. ÎÎn aacest ggen dde rrelaie
vor eexista îîns[ ddiscuii ddespre ccât dde mmult sse iiubesc uunul
pe aaltul… „„Te iiubesc, tte iiubesc, tte iiubesc>… iiar aapoi uunul
spune cceva ccare rr[ne=te eegoul cceluilalt ==i ttotul sse sschimb[
brusc. ÎÎncep ss[ sse uurasc[, ip[ uunul lla aaltul ==i ss[-==i sspun[
fel dde ffel dde llucruri. AAsta ee iiubirea ddin ccreier. HHa-hha-hha!
Aici, îîn iinim[, eexist[ îîns[ oo iiubire îîn ccare, iindiferent cce
ai sspus ssau aai f[cut – ppoate cc[ aai oomorât ppe ccineva –– ddac[
acea ppersoan[ tte iiube=te, iiubirea eei ppentru ttine nnu sse vva
schimba. AAceast[ iiubire nnu pprea aa ffost ccunoscut[. FFemeile
tr[iesc aaceasta eexperien[, dde oobicei ppentru sscurt ttimp. SS[
zicem cc[ aau uun bbebelu=, ccare ee lla ssânul llor; îîl pprivesc îîn
ochi, iiar îîn aacel mmoment îîl iiubesc ddin iinim[, nnu ddin ccreier.
Ele ==i-aar dda vviaa ppentru aacel ccopila=. AAceasta eeste iiubirea
necondiionat[.
CCoonncclluuzziiee
Ei bbine… lla ffinalul aacestei pprelegeri, aa= ddori ss[ vvor-
besc ddespre vvremurile îîn ccare ttr[im. DDe bbun[ sseam[ cc[
aceast[ ttransformare aa îînceput oodat[ ccu îînceputul oome-
nirii. DDar aacum vvreo ssut[ dde aani, ddup[ cce aam iintrat îîn sseco-
lul aal XXX-llea, nne ddeplasam cc[lare –– iideea dde aa mmerge ppe
Lun[, ssau dde aa zzbura îîn sspaiu, ccomputerele, ttelefoanele
4422

Capitolul 22
IInnffoorrmmaaiiii ddeesspprree ÎÎnn[[llaarree ==ii MMeerr-KKaa-BBaa
Sunt ffoarte mmulte llucruri rreferitoare lla MMer-KKa-BBa ––
Corpul dde LLumin[ ccreat dde ccreier ==i ccare nne îînconjoar[ ccor-
pul ffizic –– ccare ssunt ggre=it îînelese îîn îîntreaga llume. LLeg[-
tura ddintre MMer-KKa-BBa ==i pprocesul dde ÎÎn[lare îîntr-oo nnou[
lume eeste ==i eea ggre=it îîneleas[. ÎÎn aacest mmaterial aaudio,
vom eexplica aaspectele eeseniale aale aacestei ccunoa=teri, ddar
=i mmotivul ppentru ccare aa ffost mmodificat[ mmetoda dde aactivare
a ccâmpului MMer-KKa-BBa ddin jjurul ccorpului nnostru. EEa nnu mmai
este aactivat[ mmanual, aa=a ccum ss-aa ff[cut îîn sseminarele dde
Floarea VVieii, ffiind aacum aactivat[ îîn mmaniera sstr[veche,
care eeste mmult mmai uu=oar[ –– pprin iintermediul iinimii. AAceast[
nou[/str[veche îînv[[tur[ sse nnume=te Trezirea IInimii IIlumi-
nate ((abreviat AATIH – Awakening TThe IIlluminated HHeart).
Sper cc[ llucrurile ppe ccare lle aavem dde sspus îîn aacest mma-
terial aaudio vv[ vvor aajuta ss[ vv[ aaducei aaminte dde aadev[rata
cunoa=tere aa MMer-KKa-BBei iinimii ==i dde ffelul îîn ccare eea vv[ vva
conduce, îîn ffinal, sspre uun nnou PP[mânt ==i uun nnou mmod dde aa ffi.
DDrruunnvvaalloo MMeellcchhiizzeeddeekk
Bun[ zziua ttuturor,
Sunt DDrunvalo MMelchizedek. AAst[zi vv[ vvom pprezenta
un nnou ccurs, llansat pprin iintermediul mmeu aanul ttrecut, îîn 22011,
numit Trezirea IInimii IIluminate. M[ aaflu aaici cca ss[ eexplic mmai
pe llarg nnatura aacestei nnoi llucr[ri ==i mmotivul ppentru ccare
exist[ ppe PPlanet[ aaceast[ nnou[ îînv[[tur[, îîn aacest mmo-
ment - îîn 22012.
4455
evoluie. FFace pparte ddin AADN-uul ccosmic, ccare aa ffost pplanifi-
cat dde lla îînceputuri.
Sunt vremuri ccaptivante în ccare ss[ ttr[ie=ti! EEste oo ppe-
rioad[ dde MARE BBUCURIE. +i îîi vvei rreaminti ttot cceea cce
trebuie ss[-i rreaminte=ti.
În cclipa dde ffa[, ee=ti ddes[vâr=it, cchiar ddac[ eeste pposi-
bil ss[ nnu ggânde=ti aa=a. PPoi sspune: „„Dar nnu-mmi ppot aachita
nici mm[car ffacturile; nnu ==tiu ccum ss[ mmenin oo rrelaie; ccopiii
mei aau nnecazuri…> DDa, ==tiu… ttrecem ccu ttoii pprin aaseme-
nea îîncerc[ri. ÎÎns[, îîn iinteriorul tt[u, eexist[ aaceast[ LLumin[
str[lucitoare, iiar LLumina aaceasta va ie=i din ttine lla mmomen-
tul ppotrivit.
Tot cce aai dde ff[cut eeste ss[ ccrezi, ss[ aa=tepi, iiar ttoate
acestea sse vvor îîntâmpla. NNu eexist[ nniciun mmotiv dde ffric[.
Sunt ddoar mmotive dde bbucurie.
V[ iiubesc ppe ttoi. VV[ iiubesc ssincer.
Nu vva ttrece mmult ttimp ppân[ ccând nne vvom aafla îîntr-uun
alt nnivel dde eexisten[, mmoment îîn ccare vvei îînelege cc[ ttotul
este îîn rregul[.
http://www.youtube.com/watch?v=uUXiL8yAySw
4444

Ai mmai ff[cut aasta dde mmulte oori îînainte, nnu-ii aa=a? TTe
mui ddintr-oo llume îîn aalta. DDa, ==tii eexact cce aai dde ff[cut; tte-aai
mai nn[scut cca bbebelu=; tte ccentrezi îîn iinterior, îîn iinim[, aapoi
p[trunzi îîn aadâncul eei ==i gg[se=ti aacest SSpaiu SSacru aal IIni-
mii. IIar aapoi, mmergi ==i mmai îîn pprofunzime, cca ss[ gg[se=ti llocul
mic ddin iinima tta, SSursa CCreaiei. AAici eexist[ ddoar ppace. ++i ttot
aici ppoi ssimi rrespiraia MMamei ttale. AAcum, llumea dde aafar[
a ddisp[rut, ddar ttu îîi ppoi ssimi ccorpul –– ppoate cc[ sstai îîn ppi-
cioare ssau pplute=ti îîntr-oo llume nnou[ ==i nneobi=nuit[. ++i tto-
tu=i, ==tii cc[ ee=ti îîn ccontinuare ppe MMama PP[mânt. PPrive=ti îîn
jurul tt[u, iiar CCorpul tt[u dde LLumin[ MMer-KKa-BBa sse rrote=te ccu
o vvitez[ aapropiat[ dde vviteza lluminii, iiar ffrumoasa llui cculoare
aurie îîi eeste ffoarte ffamiliar[. DDa, îîi aaminte=ti, ==tii ==i ssimi cc[
te sschimbi, oodat[ ccu ffiecare rrespiraie. CCum ss-aa îîntâmplat
asta? DDe cce ss-aa îîntâmplat? UUau! DDe ddiminea[ îîi ff[ceai
cump[r[turile ==i ttotul eera nnormal!
În[larea pplanetar[ îîncepe aatunci ccând tte aafli îîn mmo-
mente sspeciale, lla îînceputul ssau lla ssfâr=itul uunui cciclu ccos-
mic, ccum eeste ccel dde ccare nne aapropiem lla 221 ddecembrie
2012. ÎÎntotdeauna eexist[ uun iinterval dde ttimp, ccâiva aani îîna-
inte ssau ddup[ ddata eexact[ aa mmomentului ccând sse pproduce
efectiv ssaltul îîn ccon=tiin[.
Prin uurmare, ttot cce pputem fface aacum eeste ss[ aa=tep-
t[m ppân[ ccând eenergia sschimb[rii îîncepe ss[ sse mmanifeste.
Dar, oodat[ cce îîncepe, nnu mmai eexist[ ccale dde îîntoarcere.
Înainte dde vvenirea aacelui mmoment, eeste nnecesar ss[ tte ppre-
g[te=ti ll[untric. VViaa îîi oofer[ îîntotdeauna llucrurile dde ccare
ai nnevoie, iiar dde aaceast[ ddat[ eeste lla ffel. ÎÎn ffaa tta eexist[ ttot
ceea cce îîi ttrebuie ppentru aa-i aaminti dde ttainele iinimii ttale,
de rrespiraia VVieii ==i dde CCorpul tt[u dde LLumin[ –– MMer-KKa-BBa.
Ele ssunt eelementele ccare-i ddau ccapacitatea dde aa tte dde-
plasa ddintr-oo llume îîn aalta.
4477
Ca ss[ ll[muresc ttoate aaceste aaspecte, vvoi vvorbi ddespre
În[lare, ddespre ccum ss[ aajungem lla aaceste sst[ri ssuperioare
de ccon=tiin[ ==i ddespre ttransform[rile pprin ccare ttrece llumea
în uultimii 220 dde aani. NNu mmai ssuntem ccei ccare aam ffost aacum
20 dde aani. ÎÎn pprezent, nne ssunt aaccesibile nniveluri dde ccon=-
tiin[ lla ccare nnu aam aavut aacces ppân[ îîn uurm[ ccu ppuin ttimp.
Suntem îîntr-aadev[r ppreg[tii ppentru cca ÎÎn[larea ppla-
netar[ ss[ îînceap[.
E=ti ppreg[tit ss[ ffii nn[scut îîntr-oo llume ==i oo vvia[ ccomplet
nou[? FFiind aatât dde aaproape dde ddata dde 221 ddecembrie
2012, ppreg[tirea ppentru ÎÎn[lare sse aafl[ îîn iinima aa mmilioane
de ooameni –– aa=a cc[ hhai ss[ îîncepem ccu ccâteva ccuvinte ddes-
pre cceea cce sspun ddiferite pprofeii aale iindigenilor ddin îîntrea-
ga llume rreferitor lla cce aanume aau ccrezut eei cc[ uurmeaz[ ss[
se îîntâmple.
Pentru aa-i ooferi oo vvedere dde aansamblu, îînchide oochii
=i iimagineaz[-i cc[ uurm[toarele llucruri i sse vvor îîntâmpla
efectiv, ccândva, îîn vviitorul aapropiat.
E=ti aacas[ ==i aa=tepi ss[ ccinezi. TTimpul eeste acum –
prezentul vve=nic. PPotrivit pprofeiilor mmaya=e, aar pputea îîn-
cepe lliteralmente sschimb[ri iireversibile ppentru ffiecare ddin-
tre vvoi –– ==i ppeste ttot îîn jjurul vvostru. TTe ggânde=ti lla cceva cce
i ss-aa îîntâmplat ppuin mmai ddevreme îîn aacea zzi, iiar ppercepia
ta ddespre rrealitate îîncepe ss[ sse sschimbe. SSimi cc[ eeste
amuzant ==i tte îîntrebi cce i sse îîntâmpl[. RRespiraia i sse mmo-
dific[, ssimurile îîncep ss[ sse iintensifice pputernic, iiar llumea
ta îîncepe ss[ ddevin[ mmai ttransparent[ ==i ppoi vvedea dde ccea-
lalt[ pparte aa eei. ÎÎncepi ss[ ssimi cceva cciudat îîn aal ttreilea oochi
– ==i, ddintr-oodat[, îîi aaduci aaminte. EEste cca ==i ccum ss-aar ffi rridi-
cat uun vvoal, iiar uun ssentiment aancestral îîi ccurge pprin ccorp.
Îi vvine ggreu ss[ ccrezi, ddar ssimi, îîn aadâncul iinimii ttale, cc[ ==tii
ce uurmeaz[ ss[ sse îîntâmple.
4466

2) ttronul llui DDumnezeu.
În ddecembrie 11984, MMae=trii ÎÎn[lai mmi-aau ccerut ss[-ii
prezint llumii iinformaiile ddespre CCorpul uuman dde LLumin[
sau MMer-KKa-BBa. AAm pprezentat nnu ddoar ccuno=tinele mmate-
matice ==i ggeometrice ddespre MMer-KKa-BBa, cci ==i ccunoa=terea
modului îîn ccare, ttimp dde mmiliarde ==i mmiliarde dde aani, ss-aa
insistat ss[ ffie aactivat[ MMer-KKa-BBa îîn jjurul ccorpului oomenesc.
A ffost pprima ooar[, îîn aaproape 113.000 dde aani dde iisto-
rie aa oomenirii cca îîntreg, ccând aa ffost rreadus[ uuna ddintre
p[rile ccunoa=terii ffundamentale ccu pprivire lla ÎÎn[larea
spre nniveluri ssuperioare dde ccon=tiin[. FF[r[ aaceast[ ccu-
noa=tere, ÎÎn[larea eeste aaproape iimposibil[.
De aatunci îînainte, ss-aau îîntâmplat aatât dde mmulte llucruri,
încât MMae=trii ÎÎn[lai ddoresc ss[ cclarifice aacum cce aanume
s-aa îîntâmplat dde lla aacel mmoment iistoric, ddin 11984, sschim-
b[rile pprin ccare aa ttrecut dde aatunci îîncoace aaceast[ ccunoa=-
tere ==i, îîn ffinal, uunde nne vva cconduce aacest llucru îîn vviitor.
Dac[ ÎÎn[larea eeste pprioritatea ddin vviaa tta, eeste pposi-
bil cca cceea cce uurmeaz[ aa-i ffi ddezv[luit ss[ ffie eextrem dde iim-
portant ppentru ttine –– îîn sspecial ddac[ sspui cc[ îînelegi MMer-
Ka-BBa ==i ee=ti ppreg[tit. DDar ddac[ nnu aai aauzit ppân[ aacum ddes-
pre ccuvântul MMer-KKa-BBa, aatunci tte aafli îîn llocul ==i lla mmomen-
tul ppotrivit. ÎÎn ccartografierea ccon=tiinei uumane, MMer-KKa-BBa
reprezint[ ddoar îînceputul. SSunt îînc[ ffoarte mmulte llucruri cce
trebuie ss[ ffie îînelese ==i sst[pânite –– iiar ddac[ vvrei ss[ tte îînali,
nu oo ppoi fface aavând ddoar îînelegerea ddespre MMer-KKa-BBa.
Ce îînseamn[, aa=adar, MMer-KKa-BBa, îîn llumea ==tiinific[
=i rreal[?
Mai îîntâi dde ttoate, îînelege cc[ MMer-KKa-BBa eeste oo ffunc-
ie aa ccreierului ==i cc[ eea eeste ggenerat[ dde ccreier. AAtunci
când vvorbim ddespre ccâmpul ccare sse rrote=te îîn ssens iinvers
acelor dde cceasornic, eemisfera sstâng[ –– mmasculin[ –– eeste
4499
Cei ddin vvremurile sstr[vechi, sstr[mo=ii tt[i, tte vvor îînsoi
cu aadev[rat lla ffiecare ppas ppe ccare îîl ffaci, ppe mm[sur[ cce iintri
pe ccanalul nna=terii, îîntrucât ddescoperi uun nnou sstil dde aa ttr[i
– iiar eei vvor fface lla ffel. LLucrurile ss-aau ppetrecut îîntotdeauna
astfel, iiar îîn vviitor, tte vvei îîntâlni ffa[ îîn ffa[ ccu mmuli sstr[mo=i.
Mae=trii ÎÎn[lai cchiar aau mmulte ss[-i sspun[ ddespre ccine vvei
fi pprin ttrezirea cce sse nna=te ddin vvisul iinimii ttale.
Vom îîncepe pprin aa ddiscuta ddespre CCorpul tt[u dde LLu-
min[ –– nnumit aadesea, îîn vvremurile sstr[vechi, MMer-KKa-BBa ––
=i ddespre ppovestea rrecent[ pprivind ffelul îîn ccare ccei ddin vve-
chime aau pprimit aaceast[ ccunoa=tere. IIstoria uultimilor 330 dde
ani vva eexplica ==i ddescrie mmulte ddintre aaspectele ppozitive ==i
negative aale pprocesului dde îînv[are aa MMer-KKa-BBei. AAi îîn-
tr-aadev[r nnevoie ss[ îînelegi ddespre cce sse vva ddiscuta, ppen-
tru cc[, ddin ppunct dde vvedere sspiritual, aar pputea ffi nnefast ss[
învei mmetoda ggre=it[ ppentru MMer-KKa-BBa.
În llume eexist[ ffoarte mmult[ îînelegere ggre=it[ ==i ddezin-
formare ccu pprivire lla aacest ssubiect. SS[ ssper[m cc[ cceea cce
vom sspune aaici tte vva aajuta ss[ iiei ddecizia ppotrivit[. CChiar
dac[ aacum ffaci mmeditaii ccu MMer-KKa-BBa, aaceste iinformaii
i-aar pputea aaduce oo îînelegere ccare vva dduce lla uun eechilibru
=i oo cclaritate ==i mmai mmare.
Mer-KKa-BBa eeste uun ccuvânt ccare sse ppronun[ îîn mmulte
moduri ddiferite, aavând îîns[ aacela=i ssens. ÎÎn llimba eegiptea-
n[, Mer înseamn[ ccâmp dde LLumin[ ccare sse rrote=te îîn ssens
invers aacelor dde cceasornic, Ka înseamn[ sspirit, iiar Ba în-
seamn[ ccorp ffizic. ÎÎmbinând aaceste ssensuri, îîn îînelesul ss[u
deplin, MMer-KKa-BBa îînseamn[, îîn llimba eegiptean[, uun ccâmp
contra-rrotitor dde LLumin[, cce vva ttransporta ppersoana, ccorpul ==i
spiritul ss[u ddintr-oo llume îîn aalta. ÎÎn llimba eebraic[, MMer-KKa-BBa,
pronunat[ MMer-KKá-BBa ssau MMer-KKá-BBah, aare ddou[ ssensuri:
1) ccar ssau vvehicul ==i
4488

c[ aau ffolosit aaceste MMer-KKa-BBe iinstabile. Prin uurmare, eeste
covâr=itor dde iimportant ss[ ==tii ccare ssunt sstabile ==i ccare nnu.
Din aacest mmotiv, VViaa ddin aacest UUnivers aa iinvestit ttimp
în sstudierea ==tiinei MMer-KKa-BBei, mmai mmult ddecât îîn oorice aalt
subiect. EEste vvorba ddespre ffelul îîn ccare eevolueaz[ ccon=-
tiina nnoastr[. OOrice pposibil[ MMer-KKa-BBa îîi îîng[duie pper-
soanei ddin aacest ccâmp ss[ aaib[ oo eexperien[ ddespre UUni-
vers, îîntr-oo mmanier[ uunic[ ==i nnou[.
Da, eexist[ uun ssingur UUnivers, ddar eel ppoate ffi ccunoscut
în ssiguran[ îîn aaproape oo ssut[ dde mmii dde mmodalit[i eesen-
iale. CCeea cce îînseamn[ cc[ ssunt aaproape oo ssut[ dde mmii dde
niveluri ttotal ddiferite dde ccon=tiin[ ddescoperite ppân[ aacum
în UUnivers. ÎÎn pprezent, nnum[rul eexact sse aapropie ffoarte mmult
de 1100.200. ÎÎn pplus, ffiecare nnivel cconine uun nnum[r uuria= dde
posibile eexpresii ggeometrice dde VVia[ –– aa=a ccum, ppe PP[-
mânt, ccon=tiina uuman[ eeste îînconjurat[ dde oo MMer-KKa-BBa
proprie; îîns[, eexist[ ccel ppuin aalte 330 dde mmilioane dde fforme
de vvia[ cce ssunt ggenerate ddin aaceast[ MMer-KKa-BBa sspecial[.
Acest llucru eeste vvalabil ppentru ffiecare ddintre ccele 1100.200
Mer-KKa-BBe pposibile ((aflate îîn UUnivers nn.t.) ==i pprin uurmare,
Viaa eeste sspectaculos dde ccomplex[; îîns[, îîn pplan ggeome-
tric, eea eeste uuimitor dde ssimpl[.
Omenirea sse cconsider[ ccea mmai ggrozav[ fform[ dde
via[ dde ppe PP[mânt, îîns[, îîn aacest UUnivers ssingular, oomeni-
rea sse ssitueaz[ aaproape dde mmarginea iinferioar[ aa nnivelurilor
de ccon=tiin[ pposibile. DDin 1100.000 dde nniveluri pposibile, ooa-
menii sse aafl[ lla nnivelul 22. LLa ccapitolul llucrurilor pposibile,
suntem ddoar uun pprunc –– ==i ee mminunat –– îîns[ ccopilul aar ttre-
bui ss[ nnu îîncerce ss[ cconduc[ aautocamioane, aadic[, aar ttre-
bui ss[ îînaint[m ppe sscara eevoluiei ppas ccu ppas, ss[ aavem
r[bdare. ÎÎn ffinal, ppe mm[sur[ cce nne mmaturiz[m cca sspirit, vvom
ajunge lla aabsolut ffiecare nnivel.
5511
cea ccare sse rrote=te sspre sstânga, iiar eemisfera ddreapt[ –– ffe-
minin[ –– ccea ccare sse rrote=te sspre ddreapta. CCreierul eemite
un ccâmp eelectromagnetic cce îînconjoar[ ==i ccuprinde îîntre-
gul ccorp oomenesc. AAcest ccâmp sse aafl[ lla oo ttemperatur[ dde
aproximativ 44° KKelvin ssau lla 44° ddeasupra llui zzero aabsolut.
Ca nnivel eenergetic, eel eeste uun ccâmp ffoarte sslab, îîns[
uluitor dde pputernic îîn cceea cce pprive=te ppotenialul aadus îîn
con=tiina uuman[. AAcest ccâmp dde eenergie ddin jjurul ccorpu-
lui aare oo nnatur[ ggeometric[ ==i eeste ccuprins îîntr-oo ssfer[ ccu
un ddiametru dde ccca 116,5 –– 119,5 mm., ffiind ccentrat, ppractic
vorbind, lla bbaza ccoloanei vvertebrale ((n.n. pparalel ccu pp[-
mântul). EEste ppuin îîn aafara aacelei zzone, îîn llocul eexact îîn
care sse aafl[ ccelulele ttale rreproduc[toare… ppoate cc[ îîn mmo-
dul îîn ccare ll-aa iilustrat LLeonardo dda VVinci. PProporiile aacestui
câmp ssunt ccorelate ccu îîn[limea tta, aastfel îîncât, ssfera tta ee
cu aatât mmai mmare, ccu ccât ee=ti mmai îînalt. ÎÎn aaceast[ ssfer[ eexis-
t[ mii dde rrelaii ggeometrice –– iinclusiv ccele ccinci ssolide ppla-
tonice ==i mmulte aalte ppoliedre. FFiecare ddintre aaceste rrelaii
geometrice eeste cconinut[ mmai ddeparte îîn ccentrul uunui ttorus.
Torusul ==i CCorpul dde LLumin[ aal oomului ssunt cca ffoile dde
ceap[ –– ffoi îîn iinteriorul aaltor ffoi. CCombinaia aacestor ccâm-
puri ggeometrice dde eenergie ==i nnum[rul eextrem dde mmare dde
modalit[i dde iinterconectare ccreeaz[ ttoate ccâmpurile pposi-
bile aale MMer-KKa-BBei ddin jjurul ccorpului nnostru. ÎÎn ddecurs dde
miliarde dde aani, ss-aa ddescoperit cc[ ssunt pposibile ppeste oo
sut[ dde mmii dde MMer-KKa-BBe ddiferite. ÎÎn pplus, ssunt ccunoscute
alte aaproape 2250.000 dde ccâmpuri, cce ss-aau ddovedit îîns[ aa ffi
instabile îîn aanumite ccondiii. EEle nnu ppot ffi ffolosite aa=a ccum
sunt ffolosite îîn aacest sscop aanume –– îîntrucât, ddup[ uun ttimp,
ele vvor ffunciona ggre=it, iiar ssimplul ffapt dde aa tte bbaza ppe eele
te cconduce lla uun ==ir dde îîmprejur[ri ddezastruoase. ÎÎn ddecur-
sul ttimpului, ssute dde ooameni dde ppe pplanet[ aau mmurit ppentru
5500

Drunvalo merchiyedek-cartea-inimii-

Drunvalo merchiyedek-cartea-inimii-

Recomendados

Recomendados

Más contenido relacionado

Destacado

Destacado (14)

Drunvalo merchiyedek-cartea-inimii-