2. Gazele de sist
1. Ce sunt?
2. Cum se exploateaza? De catre cine?
Controverse.
3. Situatia actuala (in Romania, jud.
Bihor,Barlad)
4. Exploatarea gazelor de sist in lume
5. Noi ce putem face?
3. 1. Ce sunt gazele de sist?
Zacamintele conventionale de gaze sunt
stocate in anumite roci-rezervor care permit
extractia cu usurinta a resurselor prin forarea de
puturi care penetreaza aceste roci.
Spre deosebire de aceste zacaminte, exista si
gaze neconventionale, stocate in fisurile fine si
in porii foarte mici ai unor roci numite “sisturi”,
situate la adancimi foarte mari (peste 3 km).
Acest tip de gaze sunt numite “de sist”.
4. 2. Cum se extrag?
Aceste roci avand o porozitate si o permeabilitate redusa, pentru a putea fi extrase
este necesara folosirea unei metode numite fracturare hidraulica (fracking) ce
presupune despicarea rocilor in care sunt stocate aceste gaze.
• Este singura metoda folosita in acest moment. Se face un foraj vertical, in
adancime, care, apoi, continua in plan orizontal, la adancimi de 3-6 km. Rocile in
care sunt stocate gazele sunt despicate artificial prin introducerea sub presiuni
enorme a unei mari cantitati de apa (intre 10.000-60.000 m3 la un singur foraj)
amestecata cu substante chimice (260-600), dintre care sunt substante: toxice
pentru organismele acvatice si om, cancerigene, mutagene.
5. Pericolele fracturarii?
• Contaminarea apei potabile si apelor subterane
• Cutremure si alunecari de teren
• Infrastructura distrusa de aprox. 1000 de camioane;
poluare fonica
• Soluri toxice si radioactive
• Poluarea aerului (prin exploatari se pierde gaz in aer)
• Cancer si boli incurabile (prin consumul apei din zona
de exploatare)
• Distrugerea florei si a faunei
6. De catre cine?
Mari companii: Chevron, Lukoil, MOL Hungarian Oil
& Gas PLC and Expert Petroleum SRL, Avere Enegrz
Inc, Clara Petroleum Ltd, Universal Premium SA, Audax
Resources LTD, Moesia Oil and Gas LTD
7. Prin ce proceduri?
Pentru acest tip de resursa nu se elibereaza de catre ANRM (Agentia
Nationala pentru Resurse Minerale) licente de explorare sau exploatare
(legislatia romana nu face deosebire intre resursele conventionale si
neconventionale),
1. ANRM semneaza acordul petrolier de concesionare care se desfasoara
in urmatoarele etape: explorare, exploatare, dezvoltare.
2. Se efectueaza prospectiuni seismice si geologice (agentii economici!)
Se efectueaza studii de impact asupra mediului (agentii economici!)
3. Se consulta populatia locala (cine?)
Etape ideale. In Romania nu exista antecedente pentru elaborarea unor rapoarte de
impact asupra mediului si nu exista nici acte de reglementare (acorduri de
mediu).
Sursa: Ministerul Mediului, http://mmediu.ro/file/2012-02-29_index_infgazesist.pdf -
neactualizat de 1 an!
Dar, pentru a putea face forajele, agentii economici trebuie sa obtina avize pentru
lucrari de amenajare si foraje pentru sonde de explorare pe care le emit
autoritatile locale.
9. In Bihor
Decembrie 2012 – Victor Ponta, primul
ministru al Romaniei, a semnat doua
acorduri de concesionare pentru jud.
Bihor:
Tulca si Tria
• Alte localitati amenintate sa intre in urmatoarea
runda de ofertare: Voivozi, Baile Felix, Salacea,
Otomani, Sudurau, Chislaz, Saniob
10. Barlad
Consiliul Judetean (CJ) Vaslui a
eliberat, în ultima lunã, trei
certificate de urbanism pentru trei
perimetre din judet unde compania
americanã Chevron intentioneazã sã
facã prospectiuni pentru o posibilã
exploatare a gazelor de sist.
Chevron detine în România un
perimetru de explorare/exploatare a
gazelor la Bârlad si trei perimetre în
judetul Constanta, respectiv Vama
Veche, Adamclisi si Costinesti.
Compania intentioneazã sã înceapã în a
doua jumãtate a acestui an forarea
unui put de explorare la perimetrul de
gaze de sist de la Bârlad si va initia
studii seismice pentru cele trei
perimetre din judetul Constanta.
Ieri, 27 februarie, la Barlad, a avut loc cea mai mare manifestare anti-
Chevron si gaze de sist din România de pânã acum. Au participat peste
8.000 de persoane, inclusiv din Constanta si Bucuresti.
Sursa: http://www.vrn.ro/revolutie
11. 4. Experienta externa
• SUA: interdictie temporara in peste 10 state si 60 de
orase
• Franta: prima tara unde fracking-ul este interzis prin
lege
• Bulgaria: a doua
• Marea Britanie: interdictie temporara
• Polonia: din dorinta de a deveni independenta de Rusia,
acorda 111 acorduri pentru 30 de companii. Cea mari
mare, Exxon paraseste tara pe motiv ca puturile nu au
demonstrat sustenabilitate comerciala. Compania isi
indreapta atentia spre Algeria
• Moratoriu in mai multe state cu privire la gazele de sist
12. 5. Noi ce putem face?
• Ne putem INFORMA! (Internet, filme documentare –
ex. Gasland, reportaje, studii, explicatii, etc.)
• Putem ACTIONA! (distribuire de informatii,
participare la evenimente pe tema exploatarii gazelor de
sist, comunicare cu autoritatile locale, nationale si
reprezentantii in Parlament solicitandu-le explicatii in
baza Legii 544/2001 – accesul la informatii de interes
public, incurajand autoritatile locale sa interzica prin HCL
exploatarea prin fracturare hidraulica (cum au procedat
peste sapte localitati din jud. Vaslui), iar cele judetene sa
le sprijine)
13.
14. Ministerul Mediului din Romania
recunoaste ca in momentul de fata (si
nici in viitorul apropiat) nu exista
fracturare “curata”, exploatare fara
substante chimice sau biocide.
