Influenta pandemiei de coronavirus

CORINA CIURARU
INFLUENŢA PANDEMIEI DE CORONAVIRUS
ASUPRA ACTIVITĂŢII BIBLIOTECARILOR PUBLICI

CORINA CIURARU
INFLUENŢA PANDEMIEI
DE CORONAVIRUS
ASUPRA ACTIVITĂŢII BIBLIOTECARILOR
PUBLICI
Brăila, 2021

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
CIURARU, CORINA
Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii
bibliotecarilor publici din România / dr. Corina Ciuraru. -
Brăila : Proilavia, 2021
ISBN 978-606-8972-69-5
02
ISBN 978-606-8972-69-5

5
Argument
Bibliotecile publice sunt preocupate constant de
calitatea serviciilor pe care le oferă comunităţilor lor. Deşi se
stabilesc şi se urmăresc indicatorii de performanţă, se raportează
diverse date în scopul centralizării lor, cu toate acestea, foarte
puţine sunt situaţiile în care, în zilele noastre, putem accesa
informaţii cantitative despre ceea ce se întâmplă în biblioteci,
cum evoluează acestea. Sigur, fiecare bibliotecă are propriile
metode de investigare şi de analiză, dar nu este suficient,
este nevoie de stocarea, partajarea şi comunicarea de situaţii
centralizate la nivel naţional. Ele ne oferă o perspectivă amplă
şi, repetate anual, prin datele obţinute, contribuie la identificarea
de soluţii acolo unde lucrurile nu stau mulţumitor.
Cercetarea de faţă este concretizarea unei promisiuni
personale de a continua o serie de eforturi pe care le-am întreprins
în direcţia analizării resurselor umane din bibliotecile publice
româneşti. Primele studii s-au finalizat înainte de începerea
pandemiei de coronavirus şi am considerat că trebuie să continui
cercetarea şi pentru perioada de forţă majoră declanşată la
începutul anului 2020, deoarece această experienţă, nefinalizată
încă, prin care trec bibliotecile, este unică şi a schimbat într-un
mod ireversibil interacţiunea cu publicul, aşa cum se va constata
şi din concluziile formulate în acest studiu.
Cu siguranţă, temei abordate i s-ar mai fi putut adăuga
multe alte aspecte, dar, câteodată, este important să limitezi aria
de lucru atunci când doreşti să finalizezi ceva. Am preferat să mă

6 Corina Ciuraru
opresc aici, deşi tentaţia de a completa cu alte şi alte direcţii a
fost foarte mare şi nici măcar în acest moment nu mă pot elibera
de această dorinţă. Probabil că astfel se conturează, din această
stare, alte viitoare proiecte.
Doresc să mulţumesc colegilor din bibliotecile publice
româneşti care au acceptat să completeze chestionarul prin
intermediul căruia am colectat datele. Această lucrare este
dedicată bibliotecarilor, ei sunt principalii beneficiari. Indiferent
dacă lucrează în biblioteci mari sau mai mici, la oraş sau la sat,
datele vor confirma (sau nu) faptul că modul lor de reacţie în
această perioadă a fost similar cu al altor colegi, că deciziile
pe care ei sau finanţatorii lor le-au luat în numele lor au fost
corecte sau vor arăta de ce paşi mai au nevoie pentru a-şi atinge
obiectivele.
Îndrăznesc să sper că, prin această iniţiativă, va creşte
interesul colegilor mei de breaslă pentru sondarea în profunzime
a sistemului de biblioteci sub toate aspectele lui. Este o condiţie
de a accede în lumea bună a bibliotecilor care înţeleg că
progresul are la bază şi experienţe disecate şi împărtăşite, nu
numai resurse sau tehnologie.
Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila nu este
doar instituţia care mi-a sprijinit demersurile profesionale, este
cea mai bună şcoală de biblioteconomie aplicată, pentru că
aici m-am implicat, alături de colegii mei, în cele mai creative
proiecte, împreună am schimbat conceptul de bibliotecă publică
în cel de spaţiu comunitar şi percepţia comunităţii brăilene în
ceea ce priveşte serviciile pe care trebuie să le ofere o bibliotecă
modernă. În acelaşi spirit avangardist, această instituţie de elită a
Brăilei a încurajat cercetarea, nu numai practica, şi demonstrează
acest lucru editând lucrări cum este şi cea de faţă, fapt care mă
determină să rămân recunoscătoare şi motivată.
Autorul

7
Influenţa pandemiei de coronavirus asupra activităţii bibliotecarilor publici
1. Introducere
În decembrie 2019, în oraşul Wuhan, China, a fost
raportat primul caz de infectare cu un nou tip de coronavirus,
numit SARS-CoV-2 (Severe Acute Respiratory Syndrome
Coronavirus 2), care provoacă afecţiunea denumită COVID 19
(WHO, 2020)1
. Nu este primul coronavirus cu care omenirea se
confruntă,însăcelmenţionatalăsatşiîncălasăurmedevastatoare
asupra întregului glob. Conform Worldometer, până la data de
21 iulie 2021 s-au înregistrat 192.577.302 de cazuri confirmate
şi 4.138.248 de decese2
, iar pandemia continuă să facă victime.
Toate sectoarele economice, culturale, sociale au fost afectate, iar
redresarea lor implică eforturi deosebite pentru unele domenii.
Nici bibliotecile nu au fost ferite de efectele nedorite
ale acestui virus. Fără a fi privilegiate nici înainte de pandemie,
acestea identifică soluţii suplimentare pentru a rezista până la
încetarea pericolului de infectare. Cei care trebuie să caute şi
să aplice soluţii de criză sunt chiar bibliotecarii, pentru că ştiu
cel mai bine nevoile utilizatorilor, suportă efectele restricţiilor
instituite pentru prevenirea contaminării cu coronavirus şi
gestionează cu abilitate resursele limitate de care dispun.
În literatura de specialitate există o serie de autori care
au analizat diverse aspecte legate de modul în care pandemia
1 Coronavirus disease 2019 (COVID-19) (Situation Report –94). (2020,
aprilie). World Health Organisation. https://www.who.int/docs/default-
source/coronaviruse/situation-reports/20200423-sitrep-94-covid-19.
pdf?sfvrsn=b8304bf0_2#:~:text=Retrospective%20investigations%20
by%20Chinese%20authorities,%2C%20some%20did%20not
2 COVID-19 Coronavirus / Cases. (2021, iulie). Worldometer. https://www.
worldometers.info/coronavirus/coronavirus-cases/

8 Corina Ciuraru
influenţează activitatea bibliotecilor şi a bibliotecarilor. Foarte
pe scurt vom menţiona câteva articole axate pe acest subiect.
La începutul pandemiei, Coravu R. (2020) atrage atenţia asupra
faptului că bibliotecile trebuie să devină mai active în mediul
online şi cât este de important ca bibliotecarii să aibă „o minimă
contribuție [care] ar consta într-o atitudine responsabilă vizavi
de știrile referitoare la pandemie”3
Szegedi E. (2020) realizează o trecere comparativă
în revistă a modului în care marile asociaţii profesionale
internaţionale şi bibliotecile din diverse ţări ale lumii au luat
măsuri pentru combaterea pandemiei şi pentru asigurarea, pe cât
posibil, a continuităţii serviciilor pentru public4
În articolul “Libraries Reaction of Romania to the
Crisis Caused by COVID 19”5
, Erich A. (2020) exemplifică
modul în care câteva bibliotecile din România au devenit mult
mai active în mediul online şi subliniază cum “aceste instituţii
s-au adaptat la noul context, utilizând metode inovative şi tehnici
caracteristice societăţii informaţionale, pentru a nu pierde
contactul cu utilizatorii şi pentru a ajuta comunitatea furnizând
informaţii verificate şi utile”.
OsoianuV. (2020) pune accent pe paradigma “biblioteca
în condiţii de criză” şi face referire la “impactul situaţiei
epidemiologice asupra bibliotecilor publice. Sunt identificate
3 Coravu, R. (2020, martie 15). Crize și oportunități: profesioniștii
informației în vremuri de restriște. Blog excesiv. https://coravu.
wordpress.com/2020/03/15/crize-si-oportunitati-profesionistii-
i n f o r m a t i e i - i n - v r e m u r i - d e - r e s t r i s t e / ? f b c l i d = I w A R 1 B Y _
hX4PuJZXJlyNYIrIqvLRV0wuYEp30RfDJYsub6R5XCxjs8pvmlfL8
4 Szegedi, E. (2020). Bibliotecile în perioada pandemiei. Breviaria
Bibliothecaria, 1. Published. https://www.bcucluj.ro/ro/bb/bb-numar1-
articol1
5 Erich, A. T. (2020). Libraries Reaction of Romania to the Crisis Caused by
COVID 19. Postmodern Openings, 11(3), 332-343. https://doi.org/10.18662/
po/11.3/218

9
orientările pe termen scurt şi lung în scopul depăşirii situaţiei
de criză”6
De asemenea, pentru a sublinia că orientarea
bibliotecilor spre mediul online este irevesibilă şi fără echivoc,
s-au intensificat evenimentele găzduite de diverse platforme
virtuale de dialog sau de socializare constituind adevărate surse
de informare pentru bibliotecari, strângând laolaltă specialişti
care împărtăşesc din experienţa lor colegilor, astfel încât se poate
spune că, în ciuda distanţării la care au fost supuşi, bibliotecarii
au comunicat intens, poate mai intens decât în vremurile de
dinainte de pandemie. Putem enumera întâlnirile profesionale
ale Bibliotecii Naţionale7
, webinarii (Dezvoltarea culturii
organizaţionale în biblioteci în contextul Covid 198
), mese
rotunde9
etc. Mai mult decât atât, prin intermediul Internetului,
bibliotecarii au acces mai rapid şi mai uşor decât oricând şi la
sesiuni organizate în alte ţări decât România, ceea ce reprezintă
o oportunitate care nu trebuie irosită, cu atât mai mult cu cât o
parte dintre aceste evenimente sunt gratuite. 10
6 Osoianu, V. (2020). Paradigma bibliotecii în „noua realitate/ normalitate”
sau Biblioteca la viitorul prezent. Magazin bibliologic : Revistă ştiinţifică şi
bibliopraxiologică, 3/4. - p. 37-41
7 Bibliotecarii români împotriva pandemiei dezinformării: ce trebuie să știe,
ce ar trebui să facă. (2020, Noiembrie 29). [Eveniment profesional online].
Întâlnirile profesionale ale Bibliotecii Naționale, Bucureşti, Romania. https://
www.bibnat.ro/Evenimente-culturale-s108-ev691-ro.htm
8 Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași. (2020, noiembrie 28). Webinar:
Dezvoltarea Culturii Organizaționale în Biblioteci în contextul COVID-19
[Facebook post]. Facebook. https://www.facebook.com/groups/infoabr/
posts/4057407960941522
9 Tupa, R. (2020, aprilie 24). Activităţile culturale, afectate de coronavirus.
Cum se adaptează bibliotecile la distanţarea socială. Mediafax.ro. https://
www.mediafax.ro/cultura-media/activitatile-culturale-afectate-de-
coronavirus-cum-se-adapteaza-bibliotecile-la-distantarea-sociala-19094536
10 Seminar 2020: How cam libraries play a positive role in a crisis? (2020,
octombrie 22). EUROLIS. https://eurolis.wordpress.com/seminar-2020/

10 Corina Ciuraru
2. Scop şi obiective
Scopul studiului este să prezinte, pe baza unei cercetări
empirice, modul în care personalul de specialitate reuşeşte să se
adapteze situaţiei de criză şi care sunt soluţiile şi dificultăţile cu
care s-a confruntat şi se confruntă, pentru că pandemia nu este
încă învinsă. Înainte de a fi bibliotecari, angajaţii din biblioteci
sunt oameni şi influenţele existente pe plan profesional şi
personal se întrepătrund şi se reflectă, în diverse măsuri, în
serviciile pentru comunitate pe care aceştia le realizează.
Obiectiv general: analiza impactului pe care pandemia
de coronavirus l-a avut asupra bibliotecilor şi bibliotecarilor
publici din România. Considerăm că este util şi chiar necesar
să deţinem informaţii despre situaţiile de forţă majoră şi modul
în care acestea afectează funcţionarea bibliotecilor. Aceste date
ajută la ajustarea măsurilor care se iau în astfel de situaţii pentru
a atenua cât se poate de mult efectele negative asupra sistemului.
Obiective specifice:
- Identificarea modificărilor survenite asupra
programului pentru public şi al angajaţilor;
- Identificarea serviciilor noi, implementate în
perioada pandemiei;
- Analiza modului în care bibliotecarii au utilizat
diverse aplicaţii software în perioada vizată;
- Analiza dificultăţilor întâmpinate de personalul
din biblioteci, modul cum acestea au influenţat activitatea de
bibliotecă.

11
3. Instrumentele cercetării
Cercetarea empirică întreprinsă a utilizat o metodă
de sondare cantitativă, un chestionar care conţine o grilă de
18 întrebări, din care 4 întrebări de identificare utile pentru
rafinarea datelor prelucrate în funcţie de vârsta, sexul sau tipul
respondenţilor. Chestionarul se regăseşte în Anexa acestei
lucrări.
Chestionarul a fost creat cu Google Forms, online, de tip
autoadministrat. S-a preferat modul de lucru electronic din mai
multe motive, pentru uşurinţa cu care acest tip de document poate
ajunge la grupul ţintă indiferent de distanţă, colectarea automată
a datelor şi, nu în ultimul rând, din cauza mobilităţii reduse,
consecinţă a restricţiilor impuse de pandemie, chestionarea
directă, faţă în faţă, devenind mai anevoioasă. Grupul ţintă a fost
contactat prin intermediul platformelor social media, grupurilor
profesionale şi e-mail. Au existat destul de multe situaţii în care
bibliotecarii au distribuit mai departe aceste chestionare, ceea ce
a contribuit la creşterea numărului de răspunsuri primite.
Grupul ţintă a fost compus din personalul de specialitate
dinbibliotecilepublicedinRomânia.ConformdatelorInstitutului
de Statistică din România, în 2020 au fost raportate 2083 de
biblioteci publice şi personal de specialitate, 3795 de persoane11
.
Cercetarea nu a fost extinsă şi la alte tipuri de biblioteci pentru
11 Institutul Naţional de Statistică. (2020). Activitatea unităţilor cultural-
artistice în anul 2020. http://www.insse.ro/cms/files/Publicatii_2021/29.
Activitatea_unitatilor_cultural_artistice_anul_2020/activitatea_unitatilor_
cultural_artistice_anul_2020.zip.

12 Corina Ciuraru
că există diferenţe semnificative de funcţionare şi organizare,
care s-au menţinut şi pe durata pandemiei. Pe de altă parte,
experienţa profesională a autorului, acumulată în bibliotecile
publice, a favorizat implicarea studierii cu precădere a acestora.
Suntem conştienţi de faptul că modalitatea de
distribuire online a chestionarelor conduce la excluderea unei
părţi importante din marea masă a bibliotecarilor şi anume pe
aceia care nu deţin echipamentele necesare pentru a se conecta
la Internet sau care nu sunt familiarizaţi cu lucrul pe diverse
dispozitive sau în mediul virtual. De aceea, în partea consacrată
concluziilor acestui studiu se va ţine cont de acest aspect.
Chestionarul a fost activ în perioada lunilor februarie
- martie 2021, și a colectat 318 răspunsuri. Din acestea, 314
răspunsuri au fost valide şi au intrat în etapa de prelucrare a
datelor prin intermediul aplicaţiilor IBM SPSS şi Microsoft
Excel.

13
4. Rezultatele cercetării empirice
4.1 Distribuţia grupului ţintă:
Tabel 1 Distribuţia respondenţilor în funcţie de tipul bibliotecii
Tipul bibliotecii %
Orăşenească/Municipală 24.5
Comunală 25.2
Judeţeană 50.3
Tabel 2 Distribuţia respondenţilor în funcţie de vârstă
Varsta respondentului %
18-25 ani 0
26-40 ani 15.6
41-60 ani 80.3
peste 60 ani 4.1
Tabel 3 Distribuţia respondenţilor în funcţie de sex
Sexul respondentului %
Feminin 93.9
Masculin 6.1
Figura 1 Distribuţia respondenţilor în funcţie de tipul bibliotecii (%)
24.5
25.2
50.3
Orăşenească/Municipală
Comunală
Judeţeană

14 Corina Ciuraru
Figura 2 Distribuţia respondenţilor în funcţie de sex (%)
Figura 3 Distribuţia respondenţilor în funcţie de vârstă (%)
93.9
6.1
Feminin
Masculin
0
15.6
80.3
4.1
18-25 ani
26-40 ani
41-60 ani
peste 60 ani
Pe lângă datele din chestionar care oferă informaţii
despre structura grupului ţintă, este utilă prezentarea unei
imagini de ansamblu în ceea ce priveşte variaţia numărului de
biblioteci publice româneşti, dar şi a personalului în ultimii cinci
ani, prin intermediul datelor oferite de Institutul Naţional de
Statistică (INS). Astfel se poate observa că ambele variabile sunt
în scădere continuă, lucru care nu poate fi avantajul sistemului de
biblioteci publice, cu răsfrângere asupra comunităţilor deservite
de acesta.

15
Influenţa
pandemiei
de
coronavirus
asupra
activităţii
bibliotecarilor
publici
Anul Total
perso-
nal
din
care:
feminin
Din total,
personal cu
normă întreagă:
Din total, după nivelul de educație al personalului:
Total
perso-
nal
din
care:
feminin
Studii superioare Studii medii Alt nivel
Total
perso-
nal
din
care:
feminin
Total
perso-
nal
din
care:
feminin
Total
perso-
nal
din
care:
femi
nin
2016 4686 3975 4590 3910 2807 2400 1704 1438 175 137
2017 4628 3934 4532 3855 2826 2404 1697 1446 105 84
2018 4551 3862 4471 3799 2834 2409 1632 1391 85 62
2019 4505 3828 4425 3764 2872 2441 1555 1329 78 58
2020 4324 3680 4267 3630 2821 2403 1426 1218 77 59
Tabel 4 Repartiția personalului din bibliotecile publice după tipul normei
şi nivelul de educație (2016 – 2020)
Sursa: INS

16
Corina
Ciuraru
Anul Total
personal
din
care:
femi-
nin
Din care, după grupa de vârstă:
Sub 25 ani 25 – 49 ani 50 – 64 ani 65 ani și peste
Total
pers.
din
care:
feminin
Total
personal
din care:
feminin
Total
personal
din care:
feminin
Total
personal
din care:
feminin
2016 4686 3975 41 36 3076 2655 1540 1273 29 11
2017 4628 3934 30 24 2828 2444 1740 1453 30 13
2018 4551 3862 34 30 2559 2200 1933 1624 25 8
2019 4505 3828 35 33 2325 1984 2112 1796 33 15
2020 4324 3680 25 20 2102 1782 2154 1855 43 23
Tabel 5 Repartiția personalului din bibliotecile publice
după grupa de vârstă (2016 – 2020)
Sursa: INS

17
Tabel 6 Repartiția personalului din bibliotecile publice după tipul
bibliotecii (2016 – 2020)
Anul Total
personal
din care:
feminin
Judeţene Municipale
şi orăşeneşti
Comunale
2016 4686 3975 2040 678 1968
2017 4628 3934 2054 652 1922
2018 4551 3862 2079 643 1829
2019 4505 3828 2102 639 1764
2020 4324 3680 2068 620 1636
Sursa: INS
Observămcăînultimiicinciani,deşi,pertotalpersonalul
a scăzut cu 362 de persoane, în cazul bibliotecilor judeţene
numărul angajărilor a crescut cu 28 de persoane, bibliotecile
orăşeneşti au mai puţin cu 58 de angajaţi, iar scăderea cea mai
importantă s-a întâmplat în cazul bibliotecilor comunale, 332
de persoane, acestea fiind cele mai afectate, deşi comunităţile
rurale, în cea mai mare parte sărace, au o nevoie mai mare de
acces gratuit la informare.
Tabel 7 Variaţia numărului de biblioteci publice, unităţi
administrative (de bază) (2016 – 2020)
Anul Biblioteci publice
(total)
Judeţene Municipale şi
orăşeneşti
Comunale
2016 2304 41 256 2007
2017 2266 41 252 1973
2018 2207 41 254 1912
2019 2168 41 250 1877
2020 2034 41 246 1747
Sursa: INS

18 Corina Ciuraru
Figura 4 Variaţia numărului de biblioteci publice
în perioada 2016 - 2020 (sursa: INS)
Cifrele, dar şi reprezentarea grafică, prezintă aceeaşi
realitate şi anume că, în cinci ani, 270 de biblioteci publice
şi-au încetat activitatea, preponderent din mediul rural. Situaţia
este similară şi în ceea ce priveşte resursele umane din aceste
biblioteci.
4.2. Programul de lucru al personalului în perioada
pandemiei
Tabel 8 Programul de lucru al personalului în perioada pandemiei
Tipul Bibliotecii Program normal,
fără intreruperi
A lucrat
doar o parte
din personal
Nu a lucrat
nimeni, bib-
lioteca a fost
închisă
Judeţeană 40 35 2
Orăşenească/Municipală 56 20 3
Comunală 126 22 10
Total răspunsuri 222 77 15

19
Figura 5 Programul de lucru al personalului în timpul pandemiei (%)
Aproximativ trei sferturi dintre cei chestionaţi au lucrat
cu un program normal de 8 ore, sub un sfert a răspuns că a lucrat
doar o parte din personalul bibliotecii şi 5% din respondenţi nu
au lucrat deloc, biblioteca fiind închisă pentru public.
4.3. Locul de desfăşurare a activităţii
Tabel 9 Locul de desfăşurare a activităţii
Tipul bibliotecii La
bibli-
otecă
De
acasă
Ambele
variante
S-a stat
acasă fără
a avea
sarcini
bine sta-
bilite
La
Primă-
rie
Judeţeană 32 1 42 2 0
Orăşenească/Municipală 54 4 17 2 2
Comunală 123 0 20 2 13
Total răspunsuri 209 5 79 6 15
12.7
11.1
0.6
17.8
6.4
1
40.1
7
3.2
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Program normal, fara intreruperi
Doar o parte din personal
Nu a lucrat nimeni, biblioteca inchisa
Judeteana Oraseneasca/Municipala Comunala
10.2
0.3
13.4
0.6
0
17.2
1.3
5.4
0.6
0.6
39.2
0
6.4
0.6
4.1
0% 20% 40% 60% 80% 100%
La biblioteca
De acasa
Ambele variante
S-a stat acasa fara a avea sarcini bine stabilite
La Primarie
Judeţeană Orăşenească/Municipală Comunală
Figura 6 Locul desfăşurării activităţii în perioada pandemiei

20 Corina Ciuraru
Într-o analiză derulată la finele anului 2020 la Biblioteca
Judeţeană „Panait Istrati” Brăila, s-au identificat tipurile de
activităţi care se pot realiza de acasă de către personalul de
specialitate. Se pot enumera câteva: prelucrarea documentelor,
descrierea părţilor componente, digitalizarea documentelor,
promovarea şi marketingul de bibliotecă cu tot ceea ce implică
acesta, adică prezentarea serviciilor şi colecţiilor disponibile
în această perioadă, tranzacţii de referinţă, cum ar fi serviciile
online de tipul „Întreabă bibliotecarul”. Este evident că
împrumutul de carte necesită prezenţa bibliotecarului în spaţiul
bibliotecii. Acestă organizare „de pandemie” este posibilă în
special în cazul bibliotecilor care au organigramă, adică mai
mult de un singur angajat, pentru că lucrul de acasă al unei părţi
dintre angajaţi nu stânjeneşte tranzacţionarea documentelor
către utilizatori. În cazul bibliotecilor comunale, care, de obicei,
au un singur angajat cu multiple atribuţii, absenţa bibliotecarului
din bibliotecă înseamnă, implicit, sistarea serviciului de lectură
publică, echivalând cu închiderea bibliotecii. Faptul că aceste
biblioteci rurale nu sunt automatizate, nu au baze de date care se
pot accesa de la distanţă de asemenea constituie un impediment
pentru aplicarea variantei de lucru de acasă. Aceste concluzii
sunt susţinute şi de către rezultatele obţinute în urma cercetării
şi explică de ce bibliotecarii comunali nu au răspuns afirmativ în
cazul lucrului de acasă.
În schimb, pentru bibliotecile comunale este de
menţionat o altă situaţie care nu are legătură cu pandemia, dar
care, este posibil să fie amplificată de aceasta. Aşa cum deja
se cunoaşte, în bibliotecile comunale bibliotecarii desfăşoară
activităţi nespecifice, în afara fişei postului, de obicei în primării,
la solicitarea primarilor. Şi în timpul pandemiei s-a păstrat acest
obicei dăunător pentru bibliotecă, dar şi pentru comunitate, ba
chiar este posibil să se fi amplificat. Nu au lucrat de acasă, dar
au avut de lucru în Primărie.

21
Per total, procentul celor care au lucrat la bibliotecă
este majoritar, peste 60%, iar un sfert din respondenţi a lucrat în
variantă mixtă, la birou, dar şi de acasă.
4.4 Servicii specifice de bibliotecă menţinute pe
perioada pandemiei
Tabel 10 Servicii specifice de bibliotecă menţinute pe perioada
pandemiei
Care dintre serviciile de bibliotecă au fost
menţinute în ultimul an?
Răspunsuri
Catalog online 107
Referințe electronice/virtuale 142
Scanare documente 162
Întreabă bibliotecarul 142
Împrumut interbibliotecar 70
Împrumut la domiciliu 276
Altele 33
Figura 7 Servicii de bibliotecă menţinute în perioada pandemiei (%)
34.4
45.7
52.1
45.7
22.5
88.7
10.6
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Catalog online
Referinte electronice/virtuale
Scanare documente
Intreaba bibliotecarul
Imprumut interbibliotecar
Imprumut la domiciliu
Altele

22 Corina Ciuraru
La această întrebare cu răspuns multiplu, ierarhizarea
a fost uşor de realizat. Primele trei servicii menţinute în timpul
pandemiei, în ciuda restricţiilor impuse sunt: împrumutul la
domiciliu (88,7%), scanarea de documente (52,1%) şi pe locul
trei, la egalitate, referinţele electronice şi informaţiile de tipul
„Întreabă bibliotecarul” (fiecare cu 45,7%).
În categoriaAltele, bibliotecarii au adăugat „consultarea
de documente în Sala de lectură”, element care a fost omis
din răspunsurile propuse prin chestionar, instruiri, tot felul
de activităţi cultural-educative cu public, cu număr redus și
distanțare fizică, cluburi de programare etc. Un aspect important,
care merită menţionat este că în unele biblioteci, profitând
de accesul restricţionat al publicului în secţii, bibliotecarii au
derulat activităţi administrative sau de reorganizare a colecţiilor,
etichetare RFID, inventariere etc.
4.5 Servicii noi, implementate în perioada pandemiei
Tabel 11 Servicii noi, implementate în perioada pandemiei
Ce servicii noi, adaptate acestei perioade, aţi imple-
mentat?
Răspunsuri
Lectura online 143
Divertisment/petrecerea în mod plăcut a timpului: jocuri de logi-
că, rubrici de curiozități, sugestii de lectură
107
Ateliere de scris creativ 36
Ateliere de programare 44
Diverse cursuri online 85
Împrumut cu precomandă: se solicită online sau telefonic cartea și
se preia fără a staționa în spațiul bibliotecii
208
Expoziții virtuale 164
Prezentarea colecțiilor bibliotecii 155
Realizarea de materiale necesare protecției împotriva Covid-19
(măști, viziere)
57
Altele 39

23
Figura 8 Tipuri de servicii noi, adaptate acestei perioade (%)
Cererea de carte în perioada pandemiei, în ciuda riscului
ridicat de infectare cu coronavirus, a fost şi rămâne ridicată, prin
urmare, bibliotecarii a trebuit să o rezolve utilizând metode prin
care să se reducă la minimum timpul de staţionare în spaţiile
bibliotecii şi să ofere cititorului cărţile dorite fără ca acesta
să le poată alege din raft, aşa cum era obişnuit. În realizarea
acestui tip de împrumut, cu precomandă, în care utilizatorul
îşi alege cărţile de la distanţă, le solicită telefonic, prin e-mail,
mesagerie sau un formular electronic, un rol esenţial l-a avut
catalogul electronic, baza de date de descrieri bibliografice a
documentelor din bibliotecă. A fost unicul instrument pe care
utilizatorul l-a avut la îndemână pentru a se ghida în alegerea
documentelor, în afară, desigur, de recomandările bibliotecarilor,
realizate în mod sincron, telefonic, faţă în faţă sau asincron,
prin prezentările şi recenziile de carte, e-mailuri etc. De aceea,
împrumutul cu precomandă a fost cel mai utilizat serviciu de
bibliotecă „de pandemie” – 66,9%. Expoziţiile virtuale, forma
modernă de comunicare a colecţiilor deţine, de asemenea, un
loc important, 52,7% şi este o modalitate relativ uşoară de a
păstra interesul publicului faţă de colecţiile deţinute. Aşa cum se
menţionează puţin mai sus, fără prezentările de carte, publicul
46
34.4
11.6
14.1
27.3
66.9
52.7
49.8
18.3
12.5
0 10 20 30 40 50 60 70 80
Lectura online
Divertisment/petrecerea in mod placut a timpului: jocuri…
Ateliere de scris creativ
Ateliere de programare
Diverse cursuri online
Imprumut cu precomanda: se solicita online sau telefonic…
Expozitii virtuale
Prezentarea colectiilor bibliotecii
Realizarea de materiale necesare protectiei impotriva…
Altele

24 Corina Ciuraru
ar fi destul de dezorientat în selectarea lecturilor potrivite sau
dorite, deci bibliotecarii au intensificat modalităţile prin care îşi
asistă utilizatorii. Cu un procent, de asemenea, ridicat (46%) se
pot menţiona şi sesiunile de lectură online, apreciate de public
pentru maniera facilă şi sigură de a intra în contact cu operele
literare.
Chiar dacă ne îndepărtăm uşor de subiect, este necesar
să menţionăm că statisticile naţionale, dar şi internaţionale,
prezintă o scădere majoră a lecturii pe suport hârtie şi o creştere
importantă a cererii de carte electronică12
. Aceste schimbări se
pare că sunt ireversibile, este posibil ca unii consumatori de
carte să devină fideli lecturii online pentru avantajele pe care
le prezintă13
. Marea problemă a bibliotecilor româneşti este
că nu sunt pregătite a face faţă acestui tip de cerere, nu deţin
colecţii închegate de cărţi electronice, care să poată fi lecturate
prin împrumut, pe bază de card de acces. Există câteva biblioteci
virtuale, unele destul de ofertante, dar puţine şi cu documente
din domeniul public, fără conţinut recent sau solicitat intens.
Respondenţii au adăugat la „Altele” servicii interesante,
unele presupunând şi utilizarea tehnologiilor moderne: modelare
şi imprimare 3D, scriere şi implementare de proiecte, digitalizare
etc. De asemenea, bibliotecarii s-au implicat în diminuarea
efectelor pandemiei, prin acordarea de asistenţă pe platforma
Vaccinare.ro, Ghişeul.ro, realizarea şi distribuirea de materiale
de protecţie etc.
12 Asociația Editorilor din România. (2020, August 4). Cum a schimbat
pandemia industria cărții. https://aer.ro/ro/cum-a-schimbat-pandemia-
industria-cartii/
13 Wilburn, T. (2020, June 16). Libraries Are Dealing With New Demand
For Books And Services During The Pandemic. NPR.Org. https://choice.
npr.org/index.html?origin=https://www.npr.org/2020/06/16/877651001/
libraries-are-dealing-with-new-demand-for-books-and-services-during-the-
pandemic?t=1620753018264

25
4.6. Criteriile care au stat la baza implementării
acestor noi servicii
Tabel 12 Criteriile care au stat la baza implementării acestor noi
servicii
Pe baza căror criterii aţi ales aceste noi servicii? Răspunsuri
Sunt ușor de implementat 131
Deținem tehnologia necesară 164
Au fost solicitate de către utilizatori 136
Am vrut să venim în întampinarea dorinței utilizatorilor 219
Am preluat modele de bune practici din alte biblioteci 135
Trebuia să facem ceva ca să nu pierdem susținerea financiară 70
Altele 10
42.4
53.1
44
70.9
43.7
22.7
3.2
0 20 40 60 80
Sunt usor de implementat
Detinem tehnologia necesara
Au fost solicitate de către utilizatori
Am vrut sa venim in intampinarea dorintei utilizatorilor
Am preluat modele de bune practici din alte biblioteci
Trebuia sa facem ceva ca sa nu pierdem sustinerea financiara
Altele
Figura 9 Criterii care au stat la baza alegerii noilor servicii (%)
Cei mai mulţi respondenţi, peste 70%, au avut în
vedere să îşi mulţumească utilizatorii, iar pe locul al doilea s-a
poziţionat dorinţa de crea servicii bazate pe echipamentele şi
aplicaţiile pe care biblioteca le deţine (53,1%). Cu diferenţe
destul de mici în procent a contat faptul că unele servicii au fost
uşor de implementat (42,4%), au fost solicitate de utilizatori

26 Corina Ciuraru
(44%) sau au fost exemple de bune practici preluate de alte
biblioteci care le-au aplicat cu succes (43,7%).
Micul procent din categoria „Altele” (3,2%) conţine
opinii care demonstrează dorinţa bibliotecarilor de a-şi ajuta
comunitatea, cum ar fi:
„Să fim prezenți alături de oameni, de comunitatea din
care facem parte şi suntem necesari, cultura şi bibliotecile sunt
organisme vii!”
„Am dorit să fim prezenți în viața oneștenilor chiar și în
mod virtual, să le dăm un semnal că nu sunt singuri și că ne pasă
permanent de bunăstarea lor spirituală.”
„În această perioadă, digitizarea este cea mai solicitată de
cetăţenii comunei fiindcă nu au unde să completeze dosarele
necesare pentru APIA”
4.7. Aplicaţii informatice utilizate în perioada
pandemiei
Tabel 13 Aplicaţii informatice utilizate în perioada pandemiei
Ce aplicaţii informatice aţi utilizat pentru derularea
acestor noi activităţi?
Răspunsuri
Facebook 288
Zoom/Meet 177
Youtube 97
Office 365 13
Google Drive/Classroom 64
Altele 50
Opinia
bibliotecarilor

27
92.3
56.7
31.1
4.2
20.5
16
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Facebook
Zoom/Meet
Youtube
Office 365
Google Drive/Classroom
Altele
Figura 10 Aplicaţii informatice utilizate pentru derularea noilor
activităţi (%)
Este utilă identificarea, prin date, a instrumentelor
software utilizate de bibliotecari în perioada pandemiei.
Facebook este platforma social media preferată (92,3%), apoi
s-a folosit Zoom sau Google Meet pentru comunicare (56,7%),
iar pe locul al treilea s-a situat Youtube (31,1%). Respondenţii
au menţionat, în plus, Whatsapp, Skype, Hopin, Cisco Webex,
aplicaţii de editare audio şi video etc.
Ca şi în alte domenii, cum ar fi educaţia, această
perioadă a separat bibliotecarii care s-au adaptat şi au deprins
să lucreze în mediul online, cu diverse aplicaţii informatice,
de cei inerţi şi/sau conservatori. Aşa cum s-a menţionat deja,
s-a introdus o serie de servicii virtuale şi totul a depins doar de
deschiderea spre nou a bibliotecarului şi de interesul acestuia de
a se adapta noilor solicitări profesionale.

28 Corina Ciuraru
4.8. Modalităţi de promovare a bibliotecii
Tabel 14 Modalităţi de promovare a bibliotecii
Ce modalităţi de promovare aţi utilizat în această
perioadă?
Răspunsuri
Pagina web a bibliotecii 129
Facebook 292
Mass-media scrisă, audio-vizualul 98
Niciuna 11
Altele 17
41.1
93
31.2
3.5
5.4
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Paginaweb abibliotecii
Facebook
Mass-mediascrisa,audio-vizualul
Niciuna
Altele
Figura 11 Modalităţi de promovare utilizate în această perioadă (%)
Faptul că publicul nu a interacţionat la fel de direct
şi intens cu biblioteca, aşa cum se întâmpla în perioada de
dinainte de pandemie, a presupus eforturi suplimentare din
partea bibliotecarilor pentru a menţine contactul cu utilizatorii.
Prin urmare, se ridică firesc întrebarea referitoare la modul
în care specialiştii din biblioteci cresc sau măcar păstrează
interesul utilizatorilor pentru bibliotecă şi ce instrumente au
preferat să utilizeze pentru a menţine contactul cu publicul.
Din nou platforma Facebook este preferată (93%), nu numai
pentru utilizarea ei facilă, dar şi pentru modul eficient în care

29
informaţia ajunge la destinatar. Pe următorul loc este pagina
web a bibliotecii (acolo unde există, desigur) şi mass media:
presă scrisă, audio-vizual etc. Respondenţii au completat cu
Whatsapp, blogurile şi telefonul.
4.9. Dificultăţile cu care se confruntă bibliotecarii
Tabel 15 Dificultăţile cu care se confruntă bibliotecarii
Tipul
bibliotecii
Ce dificultăți ați întâmpinat în implementarea noilor servicii? (%)
Lipsa
fondurilor
și mate-
rialelor
necesare
Lipsa de
echipa-
mente
moderne
Neim-
plicarea
colegi-
lor
Dezintere-
sul șefilor/
finanțato-
rului
Nu au
fost
proble-
me
Altele
Judeţeană 16 18 10 9 16 8
Orăşenească/
Municipală
23 31 2 9 9 5
Comunală 48 39 3 31 25 12
Total
răspunsuri
87 88 15 49 50 25
5.1
5.7
3.2
2.9
5.1
2.5
7.3
9.9
0.6
2.9
2.9
1.6
15.3
12.4
1
9.9
8
3.8
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Lipsa fondurilor si materialelor necesare
Lipsa de echipamente moderne
Neimplicarea colegilor
Dezinteresul sefilor/finantatorului
Nu au fost probleme
Altele
Figura 12 Dificultăţi întâmpinate în implementarea noilor servicii

30 Corina Ciuraru
Aşa cum s-a menţionat la începutul acestui studiu,
bibliotecile publice, de cele mai multe ori, nu se pot lăuda cu
abundenţă de resurse. Pentru a realiza servicii de calitate, acestea
trebuie să dispună de fonduri, spaţii, personal şi dotări. Dacă în
mediul urban există situaţii în care aceste nevoi sunt oarecum
asigurate, în mediul rural lucrurile nu stau atât de bine, de fapt,
conform statisticilor, chiar mai prost, mai ales dacă luăm în
calcul scăderea numărului de biblioteci active (vezi Tabelul 7).
În aceste condiţii, pandemia a adus un surplus de constrângeri,
dintre cele mai diverse, care s-au adăugat celor existente.
Bibliotecarii consideră că principala problemă este
lipsa echipamentelor moderne (28%) în strânsă legătură cu lipsa
fondurilor şi a altor materiale (27,7%). Este o observaţie corectă,
pentru a ţine pasul cu vremurile, pentru a rezista avansului din
ce în ce mai puternic al Internetului în detrimentul tipăriturilor,
bibliotecile trebuie să deţină tehnologie, echipamente şi, nu în
ultimul rând, personal capabil să le utilizeze şi să creeze servicii
performante cu ajutorul lor.
Este de remarcat şi faptul că există un procent
semnificativ care consideră că nu întâmpină niciun fel de
dificultăţi (15,9%), iar un procent similar (15,6%) se simte
ameninţat de indiferenţa celor care îl conduc.
Respondenţii au adăugat şi alte motive în afara celor
prestabilite, dar care au legătură cumva tot cu lipsa de dotări
şi instruire IT şi cu tensiunea indusă de pandemie, valabilă şi
pentru bibliotecari, dar şi pentru utilizatori.

31
4.10. Influenţa pandemiei asupra funcţionării
bibliotecii
Tabel 16 Influenţa pandemiei asupra funcţionării bibliotecii
Tipul
bibliotecii
Cum a influenţat această perioadă funcţionarea bibliotecii?
Am implementat noi
servicii satisfăcătoare
pentru public
A crescut numărul
persoanelor intere-
sate de activitatea
bibliotecii
Nu a fost
benefică
Altele
Judeţeană 48 7 17 5
Orăşenească/
Municipală
26 16 34 3
Comunală 71 17 64 6
Total
răspunsuri
145 40 115 14
15.3
2.2
5.4
1.6
8.3
5.1
10.8
1
22.6
5.4
20.4
1.9
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Am implementat noi servicii satisfacatoare pentru public
A crescut numarul persoanelor interesate de…
Nu a fost benefica
Altele
Figura 13 Influenţa pandemiei asupra activităţii de bibliotecă (%)
Unul dintre obiectivele acestui chestionar este de a
identifica răspunsuri în ceea ce priveşte modul în care pandemia
a afectat „viaţa” bibliotecilor publice româneşti activitatea
angajaţilor din aceste instituţii. Este îmbucurător faptul că,
în ciuda restricţiilor şi riscului de contaminare, 46,2% dintre
bibliotecari consideră că perioada a fost un câştig pentru că
s-au implementat noi tipuri de servicii pentru public. Însă, de
asemenea, un procent important, 36,6%, a răspuns că această

32 Corina Ciuraru
perioadă nu a fost benefică pentru funcţionarea bibliotecii lor
şi este evident că şi această concluzie este corectă şi obiectivă.
Unii bibliotecari (12,7%) consideră că au atras un număr de mare
de oameni către bibliotecă, probabil pentru că unii utilizatori au
rămas mai mult în izolare sau auto-izolare şi dorinţa de a găsi
activităţi care să umple timpul a făcut ca indivizii să se îndrepte
spre bibliotecă.
Respondenţii au dorit să adauge, tot ca un efect al
pandemiei, faptul că au învăţat cum să utilizeze mai bine
Internetul, diverse aplicaţii, să creeze noi servicii bazate pe
mediul online, dar sunt nemulţumiţi de scăderea numărului de
utilizatori fizici.
4.11. Servicii menţinute şi după sfârşitul pandemiei
Scopul acestei întrebări cu răspuns deschis a fost să
identificăm dacă bibliotecarii găsesc plus valoare în tot ceea
ce au întreprins în această perioadă de forţă majoră, în care
activitatea s-a desfăşurat, în multe situaţii, bazându-se pe multă
inovaţie şi creativitate, pentru că experienţă acumulată într-o
perioadă similară nu a existat. Respondenţii au avut libertatea
de a răspunde cum a crezut fiecare de cuviinţă, însă, pentru
a simplifica analiza, am grupat aceste păreri în următoarele
categorii principale:
- Bibliotecarii au „descoperit” serviciile şi activităţile
online de toate tipurile (vezi punctul 4.5.) şi le vor continua şi de
aici înainte pentru că au observat că sunt apreciate de utilizatori.
- O parte dintre colegi face referire la modul de lucru
specific în pandemie şi ar menţine împrumutul cu precomandă,
carantinarea şi dezinfectarea cărţilor.

33
- Alţi colegi au fost mulţumiţi de această perioadă
pentru că le-a oferit posibilitatea să participe la o serie de
întâlniri online profesionale, din care au învăţat foarte mult şi au
comunicat mult mai intens cu colegii din alte biblioteci.
- Promovarea bibliotecii în mediul online, sub toate
formele ei este o altă activitate care se consideră că trebuie
menţionată
- O ultimă categorie, probabil cea mai redusă ca
număr, menţionează că nu ar păstra nimic, dorind ca totul să
revină neschimbat la vremurile anterioare pandemiei.
Prezentăm câteva opinii din cele peste trei sute primite:
„Nu cred că este sănătos să punem problema
«întoarcerea la normal», consider că ar fi de bun augur să
păstrăm noile abilități descoperite în această perioadă.”
„Vom păstra și continua totul, doar că vom insista pe
activități cu public în incinta bibliotecii.”
„Interacțiunea cu publicul în spațiul virtual, serviciile
oferite în mediul online.”
„Nu aş păstra nimic, aş uita totul.”
„Din păcate, biblioteca a fost închisă majoritatea
timpului! Bibliotecarul a primit alte sarcini de serviciu
în primărie care nu au legatură cu biblioteca sau cu
promovarea cărţii!”
Opinia
bibliotecarilor

34 Corina Ciuraru
4.12. Influenţa pandemiei asupra stării de bine a
personalului
Tabel 17 Influenţa pandemiei asupra stării de bine a personalului
Tipul
bibliotecii
Ca angajat într-o bibliotecă cum aţi reacţionat la provocările
acestei perioade?
M-au afectat
mult
M-au afectat
puţin
Nu m-au afectat deloc Altele
Orăşenească/
Municipală
27 38 9 5
Comunală 56 89 9 4
Total
răspusuri
101 173 25 15
5.7
14.6
2.2
1.9
8.6
12.1
2.9
1.6
17.8
28.3
2.9
1.3
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
M-a afectat mult
M-a afectat putin
Nu m-a afectat deloc
Altele
Figura 14 Influenţa pandemiei asupra stării de bine
a personalului (%)
Jumătate dintre cei care au răspuns (55,1%) a admis
că această perioadă i-a afectat doar într-o oarecare măsură, iar
32,2% susţin că au fost afectaţi mult. Foarte puţini, 8%, nu au
simţit nicio diferenţă faţă de perioada de dinainte de pandemie.

35
Răspusurile din categoria Altele, în cea mai mare parte,
se referă la faptul că, deşi nu a fost uşor, respondenţii sunt
optimişti şi ştiu că vor depăşi şi această situaţie de forţă majoră.
Cuvântul de bază este „adaptare” şi se fac eforturi de eficientizare
într-o perioadă în care absenţa publicului din bibliotecă este un
mare neajuns. O altă parte dintre respondenţi apreciază acest
timp pentru că au putut să îl rezerve unor activităţi care, sub
presiunea publicului, au fost amânate.
4.13. Complexitatea activităţii în timpul pandemiei
Tabel 18 Complexitatea activităţii în timpul pandemiei
Tipul
bibliotecii
Cum apreciaţi activitatea d-voastră în această perioadă?
Mai simplă Mai complicată Nemodificată Altele
Orăşenească/
Municipală
10 36 28 5
Comunală 15 97 34 12
Total
răspunsuri
33 180 78 23
2.5
15
5.1
1.9
3.2
11.5
8.9
1.6
4.8
30.9
10.8
3.8
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Mai simplă
Mai complicată
Nemodificată
Altele
Figura 15 Variaţia complexităţii activităţii desfăşurate de către
personal (%)

36 Corina Ciuraru
Cum au perceput bibliotecarii această perioadă din
punctul de vedere al complexităţii muncii? Cei mai mulţi, puţin
peste jumătate (57,3%), susţin că a fost mai complicat, aproape
un sfert din respondenţi crede că nu s-a schimbat nimic şi 10,5%
au afirmat că a fost mai uşor. De remarcat este că respondenţii
care consideră că activitatea a devenit mai complexă provin din
bibliotecile rurale (30,9%). Pentru ei confruntarea cu schimbările
aduse de pandemie a fost mai serioasă. Putem identifica unele
motive chiar din răspunsurile lor anterioare: activităţile derulate
în primărie, lipsa resurselor de diverse tipuri, poate a asistenţei
de care ar fi avut nevoie pentru a se adapta mai uşor la schimbări,
toate acestea sunt motive suficiente ca aceşti bibliotecari să
resimtă mai intens provocările perioadei de pandemie.
Au existat şi alte păreri, în afara celor trei variante de
răspuns, şi s-au referit exact la acele provocări cărora bibliotecarii
a trebuit să le facă faţă. Unii au menţionat că nu a fost neapărat
mai greu sau mai uşor, ci doar diferit. Este evident că mulţi
bibliotecari au ieşit din zona de confort, au învăţat lucruri noi,
acestea au presupus efort, dar pentru unii a însemnat progres şi
au fost mândri de acest lucru, aşa cum reiese din afirmaţiile de
mai jos:
„Am învăţat să folosim mai multe mijloace virtuale
de comunicare, dar care ne-au oferit un public doritor să
înveţe! Şi chiar am găsit o oportunitate de a fi bibliotecari
valoroși! Bibliotecari descurcăreți! Deci funcţionăm şi
online, şi față în față!”
„Am avut timp să mă ocup de restanţe [de la locul
de muncă]. Am fost în câştig, m-am putut concentra mai
bine.”
„De multe ori plăcută, necesară, interesantă, câteodată
mai obositoare, dar folositoare [activitatea de bibliotecă].”
Opinia
bibliotecarilor

37
4.14. Identificarea tipurilor de probleme cu care
s-au confruntat bibliotecarii
Această întrebare, pentru a fi prelucrată, a impus o
grupare a multitudinii de răspunsuri deschise primite, cu trimitere
la situaţii destul de diverse. Astfel, s-au identificat două categorii
principale şi anume:
- Probleme care ţin de specificul profesiei şi nu
au legătură neaparat cu pandemia, unele fiind mai vechi decât
aceasta:
a) Reducerea normei de lucru;
b) Condiţii precare de muncă: fără căldură sau alte
neajunsuri;
c) Lipsa Internetului şi a echipamentelor IT&C
necesare pentru a crea activităţi online pentru utilizatori;
d) Autorităţi care nu s-au implicat, nu au fost alături de
bibliotecă şi de bibliotecar;
e) Nesiguranţa locului de muncă.
- Probleme generate de pandemie, de restricţiile
impuse, de riscul contaminării etc:
a) Teama de contaminare cu coronavirus;
b) Interdicţiile care au oprit accesul utilizatorilor în
bibliotecă, distanţarea, secţiile golite de public;
c) Lipsa măsurilor de protecţie: măşti, dezinfectanţi
etc;
d) Munca de acasă sau telemunca, aşa cum mai este
cunoscută.

38 Corina Ciuraru
Am selectat câteva dintre răspunsurile mai detaliate şi
relevante:
„Este cumplit sa fii singur într-o bibliotecă, care, înainte
de pandemie, era ca un stup de albine.”
„Disperarea de a nu pierde rostul bibliotecii în
comunitate şi efectul de «nisip mişcător» în relaţia cu
finanţatorul (primarul, Consiliul local)”
„Comunicarea în interiorul instituţiei. Deoarece
prezenţa fizică a personalului în instituţie s-a făcut prin
rotaţie, fluxul operaţiunilor a fost puţin îngreunat.”
„La o bibliotecă comunală este foarte greu să faci totul
de unul singur: achiziție, partea tehnică, animație culturală,
administrare, întreținere spațiu și aparatură, implicare în
proiecte.”
„Lipsa implicării autorităţilor locale şi judeţene
(Biblioteca Judeţeană) pentru sustinerea bibliotecii
[comunale]. Această situaţie nu are legatură doar cu
pandemia. Situaţia persistă de ani de zile, din păcate.”
„Neconcordanța între ordinul ministrului și realitatea
din biblioteci. De fapt, lipsa oricărei forme de susținere din
partea instituțiilor tutelare, de la Consiliul Judeţean până la
Minister.”
„Servirea publicului la geamul instituției și cu dorința
utilizatorilor de a intra ei în secție pentru a-și alege cărțile
dintre cei care nu aveau o bibliografie.”
„Nu am avut o problemă cu care să mă confrunt
la locul de muncă, doar că am lucrat la alte activităţi în
cadrul primăriei prin dispoziţia primarului, atât scrisă cât
şi verbală. Dar nu este o noutate...! Am lucrat tot timpul,
Opinia
bibliotecarilor

39
de când m-am angajat, de 27 de ani...! Trebuie să facem...!
Dacă refuzi... lucrurile atunci nu sunt ROZ.”
„NU trebuie să zici NU POT... Altfel nu mai eşti văzut
BINE... Am lucrat prin toate compartimentele primăriei...
cu salariul minim pe economie.”
„Acum nu am probleme. Dar am trecut prin multe de-a
lungul anilor. E foarte greu să te menţii pe post şi să nu ai
sprijin de la nimeni.”
„Dezamăgirea utilizatorilor deoarece accesul liber la
raft a fost interzis.”
„La nivel de instituție, absența publicului, a interacțiunii
directe cu el, întreruperea activităților culturale. La nivel
personal, în afară de munca la domiciliu, care mi s-a părut
apăsătoare, nu am întâmpinat probleme.”
„Lipsa fondurilor pentru achiziții, întreruperi dese în
programul de lucru cu publicul, ceea ce a dus la întârzieri
mari ale termenelor de restituire a cărților împrumutate,
dezinteresul publicului pentru activitatea bibliotecii.”
„Adaptarea la sistemul dual: munca desfășurată de la
sediul instituției și cea desfășurată în regim de telemuncă.”
„Închiderea bibliotecii de către primar şi atribuţii
date bibliotecarului în primărie care nu au legătură cu
biblioteca. Această pandemie a facilitat autorităţilor locale
posibilitatea de a închide biblioteca!”
„Pierderea răbdării, a concentrării, teama de eșec, care
genera o supraplanificare și în cazul treburilor simple, o
ușoară irascibilitate în relațiile de zi cu zi între colegi, fără
vreo cauză legată de munca în instituție.”
Opinia
bibliotecarilor

40 Corina Ciuraru
4.15. Gradul de contaminare cu coronavirus
Tabel 19 Gradul de contaminare cu coronavirus
Tipul
bibliotecii
Ati fost contaminat cu Covid19?
Da Nu Nu știu
Judeţeană 9 54 14
Orăşenească/
Municipală
10 54 15
Comunală 23 110 25
Total
răspunsuri
42 218 54
2.9
17.2
4.5
3.2
17.2
4.8
7.3
35
8
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Da
Nu
Nu stiu
Figura 16 Gradul de contaminare cu Coronavirus în rândul
personalului (%)
Această secţiune nu oferă rezultate care pot fi luate
în considerare drept nişte statistici medicale, pentru că nu s-au
utilizat metode de analiză specifice acestui domeniu. S-a dorit
doar o sondare de suprafaţă a gradului în care bibliotecarii au
fost sau nu infectaţi cu coronavirus. Din răspusurile acestora se

41
observă că aproape 70 % dintre ei susţin că nu au fost infectaţi şi
doar 13,4% sunt siguri că au avut boala respectivă. Există şi un
procent de respodenţi incerţi de 17,2%. Desigur, contaminarea
celor care pretind că au avut boala nu se poate pune pe baza
faptului că au dobândit-o la locul de muncă, pentru că, din punct
de vedere legislativ, au existat suficiente măsuri care au protejat
instituţiile care lucrează cu publicul, dar şi publicul, de a intra
în contact cu zone sau materiale care ar putea infecta populaţia.
Pe de altă parte, s-au carantinat cărţile împrumutate, s-au
dezinfectat acolo unde au existat diverse dispozitive capabile să
realizeze acest lucru, într-un cuvânt s-au luat măsurile necesare
pentru limitarea pericolului de infectare.

42 Corina Ciuraru
5. Concluzii şi discuţii
Aşa cum s-a afirmat încă de la început, studiul îşi
propune să aducă o contribuţie cu scopul creşterii cantităţii
de date publicate despre bibliotecile româneşti, în general. Cu
foarte mici excepţii (Institutul Naţional de Statistică şi Ministerul
Culturii), nu se colectează, deci nici nu se prezintă date relevante
despre biblioteci, necesare pentru fundamentarea altor analize de
impact sau de stabilire a evoluţiei acestor instituţii publice. Prin
această cercetare, dorim să adăugăm informaţii utile, cantitative,
dar şi calitative, din bibliotecile publice româneşti, despre o
perioadă atipică, de forţă majoră, şi anume cea a pandemiei de
coronavirus. Alături de preocupările altor specialişti din acest
domeniu de a analiza perioada menţionată, concluziile de faţă
pot completa, susţine sau infirma diverse opinii deja formulate.
Cercetarea se adresează în primul rând bibliotecarilor,
celor care, prin răspunsurile lor, au devenit colaboratorii indirecţi
ai lucrării şi beneficiarii de drept ai concluziilor la care s-a ajuns.
Lucrarea este utilă pentru manageri, pentru cei care elaborează
strategii în domeniul resurselor umane din biblioteci, pentru
bibliotecarii care au atribuţii metodologice, pentru asociaţiile
profesionale ale bibliotecarilor, ca un ajutor în elaborarea de
programe de pregătire profesională şi proiecte de perfecţionare
a personalului pe baza răspunsurilor colectate.
Administraţiile publice locale ar putea, acolo unde
există preocupare pentru bibliotecile din subordine, să susţină
mai intens această categorie profesională, a bibliotecarilor, şi
implicit să îmbunătăţească serviciile pe care aceştia le oferă
comunităţii.

43
Oricine este interesat de bibliotecile publice şi de
bibliotecari, parcurgând această cercetare va identifica lucruri
utile, poate deja cunoscute unele, dar susţinute de date concrete,
devin mai credibile şi fundamentate.
Un punct slab al acestei analize este, aşa cum am
specificatmaisus,adresabilitatea.Prinmodalitateadechestionare
aplicată, online, am exclus o categorie importantă de bibliotecari:
cei care nu s-au adaptat informaţional, tehnologic sau pe cei
care nu au dotările necesare pentru a accesa chestionarul şi a
fi incluşi în cercetare. Aceştia, cu voie sau nu, sunt izolaţi nu
numai faţă de astfel de iniţiative cum este cea de faţă, ci și de
toată breasla profesională din care fac parte. Şi, cu siguranţă,
publicul bibliotecilor din care fac parte are de suferit. Această
categorie de bibliotecari ar putea face parte dintr-un alt studiu,
care, cu siguranţă, ar avea nişte concluzii deosebite şi care poate
ar explica care este diferenţa dintre o bibliotecă blocată în timp
şi una adaptată la societatea informaţională.
Trebuie să menţionăm câteva aspecte legate de modul
în care se colectează datele unui chestionar, oricare ar fi el.
Raportat la numărul de bibliotecari pe care Institutul Naţional de
Statistică îl precizează că ar exista (vezi Tabelul 6), răspunsurile
reprezintă puţin peste 7%. S-au întreprins multiple încercări de
a mobiliza mai mulţi respondenţi, chestionarul a fost proiectat
astfel încât să fie cât mai simplu de completat, fără a colecta date
personale, tocmai din dorinţa de a creşte dorinţa de implicare.
Aceste răspunsuri simple aduc multă lumină asupra unor
domenii despre care avem puţine date concrete, deci invitaţia de
a completa un chestionar sau un sondaj trebuie luată în serios, ca
pe un avantaj venit în sprijinul profesiei şi al bibliotecilor.
Cea mai importantă concluzie care se desprinde din
întreaga cercetare este obligativitatea trecerii ireversibile a
bibliotecilor în era digitală, cu tot ceea ce presupune acest lucru,

44 Corina Ciuraru
dotări, echipamente, comunicaţii de date, servicii şi personal
instruit. Pandemia a accelerat şi chiar a forţat această tranziţie
acoloundelucrurileîncăerauindecise.Totpandemiaademonstrat
că nu mai există cale de întoarcere, drumul bibliotecilor este
unul hibrid, în care colecţiile tradiţionale se completează cu cele
digitale, în care utilizatorului îi place să îşi aleagă singur cartea
din raft, dar şi de la distanţă, de la birou sau de acasă. Rolul
furnizorilor de formare profesională este important, bibliotecarii
trebuie să adauge compenţe de social media, e-learning şi multe
alte componente ale erei digitale.
Bibliotecile româneşti trebuie să se întâlnească şi să
alcătuiască proiecte comune de digitalizare, biblioteci virtuale,
achiziţie şi împrumut de documente electronice. Pandemia
a deschis şi mai mult această cutie a Pandorei digitale, iar
utilizatorul a simţit avantajele accesării bibliotecii de la distanţă
şi doreşte să profite cât mai mult de acestea.
În încheiere, putem afirma că bibliotecarii publici au
fost, în cea mai mare parte, în activitate, în ciuda restricţiilor
impuse de pandemie. Au învăţat, s-au reinventat şi au creat
servicii menite a păstra comunitatea în legătură cu biblioteca
ei. Au fost afectaţi de pandemie emoţional, uneori chiar fizic,
dar, în mare măsură au fost optimişti şi mulţumiţi că au găsit
soluţii şi pentru această situaţie şi că, deşi au ieşit din zona de
confort, au progresat profesional, dar şi personal; totul în ciuda
situaţiei precare a multor biblioteci, a izolării fizice impuse şi a
provocărilor tehnologice de tot felul.

45

1EVGEÃMYRWMRKYVSZEP
.YHIÅIERm
3Vm¿IRIEWGm1YRMGMTEPm
'SQYREPm
1MluUIUU]MiM_olpipH]UIX_iMlUa@K@
i@_KMÛMU
YRm^MYE
%GIWXGLIWXMSREVIWXIEHVIWEXFMFPMSXIGEVMPSVHMRFMFPMSXIGMPITYFPMGIVSQàRI½XM½MZMÎE^m
TIVMSEHEHIPEëRGITYXYPTERHIQMIMTàRmëRTVIÎRX)WXIMQTSVXERXHIVIÅMRYXEGIWXPYGVY
ëRXMQTYPGSQTPIXEVMMVmWTYRWYVMPSV
'LIWXMSREVYPWIëRWGVMIëRWIVMEGIVGIXmVMPSVTIGEVIPIëRXVITVMRHHIETVSMQEXMZXVIMERMGY
WGSTYPHIEGSPIGXE½MTVIÎRXEHEXIVIEPIHIWTVITIVWSREPYPHMRFMFPMSXIGMPITYFPMGIÑR
YPXMQMMERMEQEPSGEXXMQT½MIRIVKMITIRXVYEEREPMÊVIEPM^mVMPIHEV½MTVSFPIQIPITIGEVI
ERKENEÅMMHMRMRWXMXYÅMMPIQIRÅMSREXIPIVIPEXIE^mTVMRMRXIVQIHMYPEGIWXSVGLIWXMSREVI
*MIGEVIFMFPMSXIGEVGEVIZEVmWTYRHIZEEZIEVIGYRS½XMRÅEQIE½MEWMKYVEVIEGmHEXIPITI
GEVIPIJYVRMÎE^mZSVGSRXVMFYMPEGYRSE½XIVIEQEMETVSJYRHEXmEWTIGMJMGYPYMTVSJIWMIMëR
EGIEWXmTIVMSEHmEXMTMGm
2Y½XMYHEGmJEGXSVMMHIGMHIRÅMGEVIEVXVIFYMWEYEVTYXIEWmWGLMQFIPYGVYVMPIëRFMRIZSVJM
TVISGYTEÅMHIMRJSVQEÅMMPIGSPIGXEXIHEVJMIGEVIVIWTSRHIRXZEEZIEQMGEFYGYVMIWm½XMI
GmMEYJSWXGSRWIQREXISTMRMMPI½MGmIPIEVTYXIEENYXEëRXVYRERYQMXGSRXIX%GIWXI
VI^YPXEXIZSVHIZIRMTYFPMGIEWXJIPëRGàXXSÅMGIMMRXIVIWEÅMHIWYFMIGXWmEMFmEGGIWPE
MRJSVQEÅMM
:mVSKWmVmWTYRHIÅMHSEVSWMRKYVmHEXmPEEGIWXGLIWXMSREVWmëPXVMQMXIÅM½MEPXSVGSPIKMWm
ëPGSQTPIXIÎ½MWmJMÅMWMRGIVMTIRXVYGmVmWTYRWYVMPIWYRXGSQTPIXERSRMQIRYWIZE
JSPSWMWYFRMGMSJSVQmMHIRXMXEXIERMGMYRYMVIWTSRHIRXHIJETXIERMGMRYZEJMGYRSWGYXm
ÑRXVIFmVMPIEYRIZSMIHIVmWTYRWëRQSHSFPMKEXSVMYRYWYRXSTÅMSREPIMEVGLIWXMSREVYPIWXI
IXVIQHIWMQTPYHIGSQTPIXEXRIGIWMXmHSEVGàXIZEQMRYXI
'YWXMQm½MVIWTIGXTIRXVYXSÅMGSPIKMMQIMHMRFMFPMSXIGMPIVSQàRI½XM
'SVMRE'MYVEVY½IJWIVZMGMYMFPMSXIGE.YHIÅIERm4EREMX-WXVEXMVmMPE
3FPMKEXSVMY
-lMIU{@«U]aI@]Uo@oM@¥U[pKM«p]Ó
2Uip]HUH]UaoMIUUÓ
Anexa

46

*IQMRMR
1EWGYPMR

ERM
ERM
ERM
TIWXIERM

4VSKVEQRSVQEPJmVmëRXVIVYTIVM
(SEVSTEVXI
2YEPYGVEXRMQIRMFMFPMSXIGEEJSWXëRGLMWm
2Y½XMY

%PXIPI
0EFMFPMSXIGm
(IEGEWm
%QFIPIZEVMERXI
7EWXEXEGEWmJmVmEEZIEWEVGMRMFMRIWXEFMPMXI
1Mwp]Ó
8Blmo@Ó
_iMlUa@K@moflUUKMplSM_«fÕ@]MlofiMlma_@]p]@_S@[@oX_HUH]UaoMIf@]pIl@oÏÓ
aK@]Uo@oM@KMKMmRf¥pl@lM@@IoUuUof«UUÊÓ

47

%PXIPI
MJEÃMXSEXIZEVMERXIPIETPMGEFMPI
'EXEPSKSRPMRI
6IJIVMRÅIIPIGXVSRMGIZMVXYEPI
7GEREVIHIHSGYQIRXI
ÑRXVIEFmFMFPMSXIGEVYP
ÑQTVYQYXMRXIVFMFPMSXIGEV
ÑQTVYQYXPEHSQMGMPMY

%PXIPI
0IGXYVmSRPMRI
(MZIVXMWQIRXTIXVIGIVIEëRQSHTPmGYXEXMQTYPYMNSGYVMHIPSKMGmVYFVMGMHIGYVMS^MXmXM
WYKIWXMMHIPIGXYVmIXG
%XIPMIVIHIWGVMWGVIEXMZ
%XIPMIVIHITVSKVEQEVI
(MZIVWIGYVWYVMSRPMRI
ÑQTVYQYXGYTVIGSQERHmWIWSPMGMXmSRPMRIWEYXIPIJSRMGGEVXIE½MWITVIMEJmVmE
WXEÅMSREëRWTEÅMYPFMFPMSXIGMM
)TS^MÅMMZMVXYEPI
4VIÎRXEVIEGSPIGÅMMPSVFMFPMSXIGMM
6IEPMÊVIEHIQEXIVMEPIRIGIWEVITVSXIGÅMIMëQTSXVMZE'SZMH Qm½XMZM^MIVIIXG

%PXIPI
7YRXY½SVHIMQTPIQIRXEX
(IÅMRIQXILRSPSKMERIGIWEVm
%YJSWXWSPMGMXEXIHIYXMPMÊXSVM
%QZVYXWmZIRMQëRëRXàQTMREVIEHSVMRÅIMYXMPMÊXSVMPSV
%QTVIPYEXQSHIPIHIFYRITVEGXMGMHMREPXIFMFPMSXIGM
8VIFYMIWmJEGIQGIZEGEWmRYTMIVHIQWYWÅMRIVIEJMRERGMEVm
@lMKU_olMmMluUIUU]MmiMIURUIMKMHUH]UaoMIf@pRamo^M_¬U_poMX_p]oU^p]@_ÏÓ
MmMluUIUU_aUÉ@K@io@oM@IMmoMUiMlUa@KMÉ@¬UUî]M^M_o@oÏÓ
-MH@{@IflalIlUoMlUU@¬U@]Mm@IMmoM_aUmMluUIUUÏÓ

48

%PXIPI
*EGIFSSO
SSQ1IIX
=SYXYFI
3JJMGI
+SSKPI(VMZI'PEWWVSSQ

%PXIPI
4EKMRE[IFEFMFPMSXIGMM
*EGIFSSO
1EWWQIHMEWGVMWmEYHMSZM^YEPYP
2MGMYRE

%PXIPI
0MTWEJSRHYVMPSV½MQEXIVMEPIPSVRIGIWEVI
0MTWEHIIGLMTEQIRXIQSHIVRI
2IMQTPMGEVIEGSPIKMPSV
(I^MRXIVIWYP½IJMPSVJMRERÅEXSVYPYM
M@i]UI@«UUU_Ral^@oUIM@«UpoU]U{@oiM_olpKMlp]@lM@@IMmoal_aU@IoUuUof«UÓ
MâK@]Uof«UKMilaâu@lM@«UpoU]U{@oX_@IM@mofiMlUa@KfÏÓ
MKURUIp]of¬U@¬UX_oBîU_@oX_Uî]M^M_o@lM@_aU]almMluUIUUÏÓ
%PIKIÅMYRWMRKYVVmWTYRWGIPQEMMQTSVXERXTIRXVYHZSEWXVm

49

%PXIPI
%QMQTPIQIRXEXRSMWIVZMGMMWEXMWJmGmXSEVITIRXVYTYFPMG
%GVIWGYXRYQmVYPTIVWSERIPSVMRXIVIWEXIHIEGXMZMXEXIEFMFPMSXIGMM
2YEJSWXFIRIJMGm

%PXIPI
1EYEJIGXEXJSEVXIQYPX
1EYEJIGXEXTYÅMR
2YQEYEJIGXEXHIPSG
p^@U_R]pM_«@o@IM@mofiMlUa@KfRp_I«Ua_@lM@HUH]UaoMIUUÏÓ
U_S@^@mMluUIUU]al_aUÉôKMi@_KM^UMôÉIM@«Uifmol@¥UKpiflMuM_UlM@
HUH]UaoMIU]al]@^aKp]KM]pIlp_al^@]ÏÓ
@@_S@[@oX_olåaHUH]UaoMIfipH]UIfla^B_M@mIfIp^@«UlM@I«Ua_@o]@
ilauaIflU]M@IMmoMUiMlUa@KMÏÓ

50

%PXIPI
1EMWMQTPm
1EMGSQTPMGEXm
0EJIPGE½MëREMRXIHITERHIQMI

%PXIPI
(E
2Y
2Y½XMY
8f^p]«p^MmIiM_olpoUîp]@IalK@oÍ
p^@ilMIU@«U@IoUuUo@oM@Kåua@molfX_@IM@mofiMlUa@KfÏÓ
@lMMmoMIM@^@U^@lMilaH]M^fIpI@lMuå@«UIa_Rlp_o@o]@]aIp]KM^p_IfX_
iMlUa@K@i@_KMÛMUÏÓ
6IPEXEÅMHSEVSWMRKYVmWMXYEÅMIGIEQEMMQTSVXERXm½MëRXVYRQSHGàXQEMWYGGMRX
«URamoIa_o@Û_@oIp auUK™¡ÏÓ

51
LISTA FIGURILOR
Figura 1 Distribuţia respondenţilor în funcţie de tipul bibliotecii
(%) ............................................................................................ 13
Figura 2 Distribuţia respondenţilor în funcţie de sex (%) ........ 14
Figura 3 Distribuţia respondenţilor în funcţie de vârstă (%)...... 14
Figura 4 Variaţia numărului de biblioteci publice în perioada
2016 - 2020 (sursa: INS) ........................................................... 18
Figura5Programuldelucrualpersonaluluiîntimpulpandemiei
(%) ............................................................................................ 19
Figura 6 Locul desfăşurării activităţii în perioada pandemiei.. 19
Figura 7 Servicii de bibliotecă menţinute în perioada pandemiei
(%) ............................................................................................ 21
Figura 8 Tipuri de servicii noi, adaptate acestei perioade (%) ... 23
Figura 9 Criterii care au stat la baza alegerii noilor servicii (%) 25
Figura 10Aplicaţii informatice utilizate pentru derularea noilor
activităţi (%) ............................................................................. 27
Figura 11 Modalităţi de promovare utilizate în această perioadă
(%) ............................................................................................ 28
Figura 12 Dificultăţi întâmpinate în implementarea noilor
servicii ....................................................................................... 29
Figura 13 Influenţa pandemiei asupra activităţii de bibliotecă
(%) ............................................................................................ 31
Figura 14 Influenţa pandemiei asupra stării de bine a
personalului (%) ........................................................................ 34
Figura 15 Variaţia complexităţii activităţii desfăşurate de către
personal (%) .............................................................................. 35
Figura 16 Gradul de contaminare cu Coronavirus în rândul
personalului (%) ........................................................................ 40

52
LISTA TABELELOR
Tabel 1 Distribuţia respondenţilor în funcţie de tipul bibliotecii 13
Tabel 2 Distribuţia respondenţilor în funcţie de vârstă ............. 13
Tabel 3 Distribuţia respondenţilor în funcţie de sex .................. 13
Tabel 4 Repartiția personalului din bibliotecile publice după
tipul normei şi nivelul de educație (2016 – 2020) ...................... 15
grupa de vârstă (2016 – 2020)................................................... 16
tipul bibliotecii (2016 – 2020) .................................................. 17
Tabel 7 Variaţia numărului de biblioteci publice, unităţi ad-
ministrative (de bază) (2016 – 2020) ........................................ 17
Tabel 8 Programul de lucru al personalului în perioada
pandemiei ................................................................................. 18
Tabel 9 Locul de desfăşurare a activităţii ................................ 19
Tabel 10 Servicii specifice de bibliotecă menţinute pe perioada
pandemiei ................................................................................. 21
Tabel 11 Servicii noi implementate în perioada pandemiei ..... 22
Tabel 12 Criteriile care au stat la baza implementării acestor
noi servicii ................................................................................ 25
Tabel 13 Aplicaţii informatice utilizate în perioada pandemiei 26
Tabel 14 Modalităţi de promovare a bibliotecii ........................ 28
Tabel 15 Dificultăţile cu care se confruntă bibliotecarii ........... 29
Tabel 16 Influenţa pandemiei asupra funcţionării bibliotecii .... 31
Tabel17Influenţapandemieiasuprastăriidebineapersonalului 34
Tabel 18 Complexitatea activităţii în timpul pandemiei ............ 35
Tabel 19 Gradul de contaminare cu coronavirus ...................... 40

53
Bibliografie
1. Asociația Editorilor din România. (2020, August 4). Cum a schimbat
pandemia industria cărții. https://aer.ro/ro/cum-a-schimbat-pandemia-
industria-cartii/
2. Biblioteca Județeană „Gh. Asachi” Iași. (2020, noiembrie 28). Webinar:
Dezvoltarea Culturii Organizaționale în Biblioteci în contextul COVID-19
[Facebook post]. Facebook. https://www.facebook.com/groups/infoabr/
posts/4057407960941522
3. Bibliotecarii români împotriva pandemiei dezinformării: ce trebuie să știe,
ce ar trebui să facă. (2020, Noiembrie 29). [Eveniment profesional online].
Întâlnirile profesionale ale Bibliotecii Naționale, Bucureşti, Romania.
https://www.bibnat.ro/Evenimente-culturale-s108-ev691-ro.htm
4. Coravu, R. (2020, martie 15). Crize și oportunități: profesioniștii
informației în vremuri de restriște. Blog excesiv. https://coravu.
wordpress.com/2020/03/15/crize-si-oportunitati-profesionistii-
informatiei-in-vremuri-de-restriste/?fbclid=IwAR1BY_
hX4PuJZXJlyNYIrIqvLRV0wuYEp30RfDJYsub6R5XCxjs8pvmlfL8
5. Coronavirus disease 2019 (COVID-19) (Situation Report –94). (2020,
aprilie). World Health Organisation. https://www.who.int/docs/default-
source/coronaviruse/situation-reports/20200423-sitrep-94-covid-19.
pdf?sfvrsn=b8304bf0_2#:~:text=Retrospective%20investigations%20
by%20Chinese%20authorities,%2C%20some%20did%20not
6. COVID-19 Coronavirus / Cases. (2021, iulie). Worldometer. https://www.
worldometers.info/coronavirus/coronavirus-cases/
7. Erich, A. T. (2020). Libraries Reaction of Romania to the Crisis Caused
by COVID 19. Postmodern Openings, 11(3), 332-343. https://doi.
org/10.18662/po/11.3/218
8. I.N.S. (2017). Activitatea unităţilor cultural - artistice - anul 2016. Preluat
de pe Institutul Național de Statistică: https://insse.ro/cms/ro/content/
activitatea-unit%C4%83%C5%A3ilor-cultural-artistice-anul-2016
activitatea-unit%C4%83%C5%A3ilor-cultural-artistice-anul-2017
de pe Institutul Național de Statistică: https://insse.ro/cms/ro/content/ac-
tivitatea-unit%C4%83%C5%A3ilor-cultural-artistice-%E2%80%93-an-
ul-2018

54
activitatea-unit%C4%83%C5%A3ilor-cultural-artistice-%C3%AEn-
anul-2019-0
12. I.N.S.(2021).Activitateaunităţilorcultural-artistice-anul2020.Preluatde
pe Institutul Național de Statistică: https://insse.ro/cms/ro/content/activita-
tea-unit%C4%83%C5%A3ilor-cultural-artistice-%C3%AEn-anul-2020-0
13. Osoianu, V. (2020). Paradigma bibliotecii în „noua realitate/ normalitate”
sau Biblioteca la viitorul prezent. Magazin bibliologic : Revistă ştiinţifică
şi bibliopraxiologică, 3/4. - p. 37-41
14. Seminar 2020: How cam libraries play a positive role in a crisis? (2020,
octombrie 22). EUROLIS. https://eurolis.wordpress.com/seminar-2020/
15. Szegedi, E. (2020). Bibliotecile în perioada pandemiei. Breviaria
Bibliothecaria, 1. Published. https://www.bcucluj.ro/ro/bb/bb-numar1-
articol1
16. Tupa, R. (2020, aprilie 24). Activităţile culturale, afectate de coronavirus.
Cum se adaptează bibliotecile la distanţarea socială. Mediafax.
ro. https://www.mediafax.ro/cultura-media/activitatile-culturale-
afectate-de-coronavirus-cum-se-adapteaza-bibliotecile-la-distantarea-
sociala-19094536
17. Wilburn, T. (2020, June 16). Libraries Are Dealing With New Demand
For Books And Services During The Pandemic. NPR.org.https://choice.
npr.org/index.html?origin=https://www.npr.org/2020/06/16/877651001/
libraries-are-dealing-with-new-demand-for-books-and-services-during-
the-pandemic?t=1620753018264
18. LibGuides: Pandemic Resources for Academic Libraries: Self-Care
and New Ways of Working. (n.d.). Associations of College Research
Libraries. Retrieved July 21, 2021, from https://acrl.libguides.com/
pandemic/self-care-home
19. Randall, P.R. Burke, J. LC. (2020, April 23). Library, Archives
Workers Share Work-From-Home Ideas. Library Journal. https://www.
libraryjournal.com/?detailStory=Library-Archives-Workers-Share-Work-
From-Home-Ideas
20. LibGuides: Coronavirus (COVID-19) and Massachusetts Libraries:
What Your Library Can Do Remotely. (n.d.). Massachusetts Library
System. Retrieved July 21, 2021, from https://guides.masslibsystem.org/
COVID19/LibrariesCan

55
CUPRINS
Argument ................................................................................... 5
1. Introducere ............................................................................. 7
2. Scop şi obiective .................................................................... 10
3. Instrumentele cercetării .......................................................... 11
4. Rezultatele cercetării empirice ............................................... 13
4.1. Distribuţia grupului ţintă ........................................ 13
4.2. Programul de lucru al personalului în perioada
pandemiei ...................................................................... 18
4.3. Locul de desfăşurare a activităţii ............................ 19
4.4. Servicii specifice de bibliotecă menţinute pe
perioada pandemiei ....................................................... 21
4.5. Servicii noi, implementate în perioada pandemiei ... 22
4.6. Criteriile care au stat la baza implementării acestor
noi servicii ..................................................................... 25
4.7. Aplicaţii informatice utilizate în perioada
pandemiei ...................................................................... 26
4.8. Modalităţi de promovare a bibliotecii ..................... 28
4.9. Dificultăţile cu care se confruntă bibliotecarii ....... 29
4.10. Influenţa pandemiei asupra funcţionării bibliotecii 31
4.11. Servicii menţinute şi după sfârşitul pandemiei .... 32
4.12. Influenţa pandemiei asupra stării de bine a
personalului ................................................................... 34
4.13. Complexitatea activităţii în timpul pandemiei ..... 35
4.14. Identificarea tipurilor de probleme cu care s-au
confruntat bibliotecarii .................................................. 37
4.15. Gradul de contaminare cu coronavirus ................ 40

5. Concluzii şi discuţii ................................................................ 42
Anexă ......................................................................................... 45
Lista figurilor ............................................................................. 51
Lista tabelelor ............................................................................. 52
Bibliografie ................................................................................ 53
Cuprins ....................................................................................... 55

Influenta pandemiei de coronavirus

Influenta pandemiei de coronavirus

Recomendados

Recomendados

Más contenido relacionado

Similar a Influenta pandemiei de coronavirus

Similar a Influenta pandemiei de coronavirus (20)

Más de Biblioteci Bihorene

Más de Biblioteci Bihorene (20)

Influenta pandemiei de coronavirus