1. SARBATOAREA DRAGOBETELUI ELEVA: Bira Ramonacls: a VII-a BRealizator proiect:CiocoiuAna-Maria

2. DRAGOBETE Dragobetele este o sărbătoare românească celebrată pe 24 Februarie sau în unele locuri la 28 februarie, 1,3 şi 25 martie. Sărbătoarea de Dragobete este considerată echivalentul românesc al sărbătorii valentine's day sau ziua Sfântului Valentin, sărbătoare a iubirii.

3. TRADITII DE DRAGOBETE Îmbrăcaţi de sărbătoare, feteleşiflăcăii se întâlneauînfaţabisericiişiplecausăcauteprinpădurişilunci, flori de primăvară.Dacă se găseauşifragiinfloriţi, aceştiaerauadunaţiînbucheteşi se puneau ulterior înlăutoareafetelor, timpîn care se rosteaucuvintele: „Floridefraga/Din lunaluiFaur/La toatălumeasafiudragă / Urâciunilesă le desparţi”.Pedealurile din sat se aprindeaufocuri, iarînjurullorstăteauşivorbeaufeteleşibăieţii. La oraprânzului, fetele se întorceauîn sat alergând, obiceinumitzburătorit, urmărite de câte un băiatcăruiaîicăzusedragă. Dacăbăiatul era iute de piciorşi o ajungea, iarfataîlplăcea, îlsărutaînvăzultuturor. De aiciprovineexpresiaDragobetelesărutăfetele!Sărutulacestasemnificalogodnacelordoipentru un an, sauchiarpentrumaimult, Dragobetelefiind un prilejpentru a-ţiafişadragosteaînfaţacomunităţii.[„Uniitineri, înZiua de Dragobete, îşicrestaubraţulînformă de cruce, după care îşisuprapuneautăieturile, devenindastfelfraţi, şi, respectiv, surori de cruce. Se luau de fraţişi de surorişifărăritualul de crestare a braţelor, doarprinîmbrăţişări, sărutărifrăţeştişijurământ de ajutorreciproc. Ceice se înfrăţeausau se luau surori de crucefăceau un ospăţpentruprieteni”, a afirmatSimionFlorea Marian. FolcloristulromânConstantinRădulescu-Codin, înlucrarea „Sărbătorilepoporului cu obiceiurile, credinţeleşiuneletradiţii legate de ele.” scria: „Dragobete e flăcăuiubieţşiumblăprinpăduridupăfeteleşifemeile care au lucratînziua de Dragobete. Le prindeşi le face de râsullumii, atuncicândele se ducdupălemne, flori, bureţi ...”. De aicişiprovinerăspânditaexpresieadresatăfetelormarişinevestelortinere, care îndrăzneausălucrezeînaceastăzi: „Nu teprindăDragobeteprinpădure!”.

4. Înaceastazi, oameniimaiînvârstătrebuiausăaibăgrijă de toateanimalele din ogradă, darşi de păsărilecerului. Nu se sacrificauanimalepentrucăastfel s-arfistricatrostulîmperecherilor. Femeileobişnuiausăatingă un bărbat din alt sat, pentru a fidrăgăstoaseîntreganul. Fetelemaristrângeau de cu searaultimilerămăşiţezăpadazânelor, iarapatopită din omăt era folosităpeparcursulanuluipentruînfrumuseţareşipentrudiferitedescantece de dragoste.[Există o serie de obiceiuriînzonarurala legate de aceastăsărbătoare. Bărbaţii nu trebuiesă le superepefemei, să nu se certe cu ele, pentrucăaltfel nu le va merge bineîn tot anul. Tineriiconsiderăcăînaceastăzitrebuiesăglumeascăşisărespectesărbătoareapentru a fiîndrăgostiţi tot anul. Iardacăînaceastăzi nu se vafiîntâlnitfata cu vreunbăiat, se credecă tot anul nu vafiiubită de nici un reprezentat al sexului opus Înaceastăzi, nu se coaseşi nu se lucrează la câmpşi se face curăţeniegeneralăîncasă, pentru ca tot ceurmeazăsă fie cu spor. Înunele sate se scotea din pământrădăcina de spânz, cu multiple utilizăriînmedicinapopulară.

6. DRAGOBETE VS. VALENTINE’S DAY După 1990, românii au importat de la occidentaliValentine’s day, sărbătorităpe 14 februarieşiconsideratăZiuaÎndrăgostiţilor. Au existatînsăşicontestări ale acesteidatini, unelepersoaneacordând o importanţămai mare păstrăriitradiţiilorautohtoneşi, implicit, sărbătorireazilei de Dragobete la 24 februarieînloculacesteia.Unelepublicaţiisaucompanii au începutsăconducăcampanii pro-Dragobete, sub sloganul „De Dragobeteiubeşteromâneşte!”.ÎnRomânia, celebrareaSfantuluiValentinaluatamploaredatorităcomercializăriidiferitelorproduseavândaceastătematică.

7. VALENTINE’S DAY