Subiecte licenta md 2011

TEMATICA SI BIBLIOGRAFIE PENTRU CONCURSUL DE REZIDENTIAT
/ EXAMENUL DE LICENTA IN DOMENIUL MEDICINA DENTARA
SESIUNEA 2011
(in paranteze este precizat indexul bibliografic al
temei)
1. Anestezia in medicina dentara ( 1,pag. 6-53).
2. Extractia dentara (1,pag.64-102).
3. Patologia eruptiei dentare (1, pag.116-122, 131-157, 159-169).
4. Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale (1, pag. 174-194).
5. Tratamentul chirurgical preprotetic (1, pag.198-220).
6. Infectii oro-maxilo-faciale (1, 242-268,270-288).
7. Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar (1, pag.292-308).
8. Traumatologie oro-maxilo-faciala (1, pag.312-335, 361-369, 379-382, 388-394).
9. Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale (1, pag. 402-
1
404, 406-426, 428-433, 437-443).
10. Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare (1, pag. 450-471, 474-
485, 488-510, 512-517).
11. Tumori maligne oro-maxilo-faciale 91, pag. 545-584).
12. Patologia articulatiei temporo-mandibulare (1, pag. 679-685, 687-693, 695-702)
13. Patologia glandelor salivare (1, pag. 719-720, 723-738, 744-753, 760-770)
14. Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe (1, pag. 787-816)
15. Despicaturi labio-maxilo-palatine (1, 824-855)
16. Durerea in teriorul oro-maxilo-facial. Nevralgia de trigemen (1, pag. 916-919)
17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (2, integral)
18. Rolul factorilor functionali in formarea apararului dento-maxilar (3, pag.315-392,
405-417, 433-445)
19. Dezvoltarea ocluziei dentare (4, pag. 35-49)
20. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali (4, pag.73-76)
21. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare 94, pag. 77-83)
22. Examenul radiologic in ortodontie (4, pag. 143-179)

23. Anomaliile dento-maxilare de Clasa a II-a (4, pag. 379-391)
24. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 ( 4, pag. 396-399)
25. Malocluzia de Clasa a III-a (4, pag. 405-408)
26. Sindromul de inocluzie verticala (4, pag. 418-426, 429-438)
27. Anodontia (5, pag. 15-40)
28. Dintii supranumerari (5, pag. 73-94)
29. Incluzia dentara (5, pag.73-94)
30. Reincluzia dentara (5, pag. 107-118)
31. Ectopia dentara (5, pag. 121-130)
32. Diastema (5, pag. 133, 142)
33. Transpozitia dentara (5, pag. 149-154)
34. Tratamentul cariei dentare (6, pag. 167-185, 294-333, 339-3460
35. Etiopatogenia cariei dentare (6, pag. 31-57)
36. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti (7, pag. 68-93)
37. Necroza si gangrena pulpara (7, pag. 94-102)
38. Parodontite apicale acute si cronice (7, pag. 103-125)
39. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (7, pag. 158-213)
40. Obturarea canalelor radiculare 97, 214-2480
41. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice (7, pag. 103-125)
42. Morfologia parodontiului marginal (8, pag. 26-89)
43. Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice (8, pag. 103-155)
44. Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale (8, pag. 189-201)
45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (8, pag. 205-219)
46. Forme clinice – simptomatologie in gingivite si parodontite marginale
2
(8, pag.221-280)
47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor (8, pag. 283-286)
48. Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale (8, pag. 288-374)
49. Imobilizarea dintilor parodontotici (8, pag. 427-461)
50. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament in gingivite si parodontite
(8, pag. 465-477)
51. Ocluzia dentara(9,pag.25-76)

52. Sindromul algo-disfunctional al articulatiei temporo-mandibulare(9,pag.77-146)
53. Examene clinice si paraclinice in leziunile odontale coronare si edentatia
partial redusa.(9, pag .147-169)
54. Principiile de tratament in restaurarile unidentare si prin punti dentare(9, pag. 500-
540)
55. Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare(9, pag. 170-400)
56.Elemente structurale ale puntilor dentare(9. Pag. 434-482)
57. Etape ale terapiei prin punti dentare:Amprentarea (9, pag. 630-690)
58. Etape ale terapiei prin punti dentare: Inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene
(9,pag. 690-740)
59. Examene clinice si paraclinice in edentatia partiala si edentatia totala(10, pag. 32-83)
60. Proteza partial acrilica mobilizabila.Elemente componente. (10, pag. 84-104)
61. Elementele structurale ale protezelor partiale scheletate(10, pag .116-199)
62. Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala(10,pag. 201-229)
63. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate:Amprentarea (10, pag.
279-293)
64. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: inregistrarea
relatiei intermaxilare (10,pag. 295-308)
65. Etape ale terapiei prin proteze totale:Amprentarea (10,pag.465-544)
66. Etape ale terapiei prin proteze totale: Determinarea relatiilor intermaxilare(10, pag.
550-564)
67 . Etape ale terapiei prin proteze totale. Proba machetelor (10, pag. 568-582)
68. Verificarea si adaptarea protezelor mobile.(10, pag.583-593)
69.Stomatopatiile protetice la edentatul total (10, pag.593-693)
70.. Reoptimizarea protezelor mobile.(10, pag.693-703)
3

4
BIBLIOGRAFIA
1. Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero – Compendiu de chirurgie
oro- maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.
2. Rodica Luca-Metode locale de prevenire a cariei in santuti si fosete, Ed.
Cerma, Bucuresti, 1997.
3. Gh. Boboc-Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvolatre, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1995.
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu – Ortodontie si ortopedie dento-faciala,
Editura medicala , Bucuresti, 2003
5. Ecaterina ionescu – Anomaliile dentare, Editura cartea Universitara, bucuresti,
2005.
6. A. Iliescu, M. Gafar – Cariologie si odontoterapie restauratoare, Editura
Medicala, Bucuresti, 2001
7. M. Gafar, A. Iliescu – Endodontia clinica si practica, Editia a II-a,
Editura, Bucuresti, 2001
8. H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu – Prodontologie, Editura Viata
Medicala Romaneasca, Bucuresti, 2009
9. N. Forna (sub redactia), D. Bratu, N.Forna, V. Mercut, Al. Petre, S. Popsor, T.
Traistaru, Ocluzologie. Sindrom algo-disfunctional. Proteza fixa, vol. I, Editura
Academiei Romane, 2011.
10. N. Forna (sub redactia), L. Lascu, N.Forna, M. Pauna, Proteza partial
mobilizabila. Proteza totala, vol. II, Editura Academiei Romane,
2011.

1. Anestezia in medicina dentara ( 1,pag. 6-53)
1.Hematomul obrazului după anestezia la tuberozitate:
A. Apare prin înţeparea plexului branhial-
NU
B. Se manifestă clinic prin apariţia unei tumefacţii geniene-
DA C. Se resoarbe în 2-3 ore-NU
D. Necesită antibioterapie-DA
E.Necesită utilizarea căldurii locale în primele 6 ore după producere-
NU
pag. 37
2. Manifestările sincopei vaso-vagale în stadiul presincopal sunt
: A. Pierderea bruscă şi tranzitorie a stării de conştienţă-NU
5
B. Paloare faciala-DA
C. Hiperventilaţie-DA
D. Diaforeză-DA
E. Greaţă-DA
pag.43
3.Care dintre afirmaţiile următoare cu privire la adrenalină este falsă?
A. Este o catecolamină-
NU
B. Este simpatomimetică-NU
C. Este cel mai eficient vasodilatator folosit în anestezicele locale-
NU D. Se foloseşte în concentraţii de 1:10000 până la 1: 200000-DA
E. Necesită adăugarea unui conservant de tip bisulfit-
NU
pag. 15
4.Anestezia tronculară periferică:
A. Vizează trunchiul nervos şi ramurile sale-
DA
B. Are durată de acţiune mai redusă decât anestezia topică-
NU C. Deformează regiunea anesteziată-NU
D. Este o anestezie loco-regională prin infiltrație-
DA E. Include anestezia tronculară bazală-NU
pag. 23

5.Care variantă de răspuns este corectă în ceea ce priveşte administrarea lidocainei în
timpul gravidităţii şi lactaţiei:
A. Are efect teratogen-
DA
B. Poate determina hipotensiune de sarcină-
DA
C. Nu se recomandă monitorizare cardiacă fetală-
NU
D. Se recomandă temporizarea administrării la gravide în primul trimestru de sarcină-
DA E. Nu se recomandată înlocuirea temporară a alimentaţiei la sân pentru 24 de ore-
NU
6
pag. 10
6.Complicaţiile locale ale anesteziei loco-regionale
sunt: A. Ulceraţii ale mucoasei-DA
B. Ruperea acului-NU
C. Alveolita postextracţională-DA
D. Pareza facială tranzitorie-NU
E. Hematom-NU
pag. 39
7. Reperele pentru anestezia nervului palatin anterior
sunt: A. Ultimul molar la 1 cm deasupra coletului-Da
B. La 0,5 cm înapoi de marginea posterioară a palatului dur-
NU
C. La 1 cm înaintea cârligului aripii interne a apofizei pterigoide-
DA D. La 1cm înaintea cîrligului aripii externe a apofizei
pterigoide-NU
E. Unghiul diedru format de creasta alveolară cu lama orizontală a osului palatin-
DA
pag. 26
8. Anestezia locală prin infiltraţie nu include:
A. Anestezia de contact-
DA
B. Anestezia submucoasă-NU
C. Anestezia intradermică-NU
D. Anestezia plexală-NU

7
E. Anestezia intraligamentară-NU
pag. 20

8
9. Gaura infraorbitară este situată:
A. La 5 mm înafara liniei verticale mediopupilare-NU
B. Pe orizontala ce uneşte gaura supraorbitară cu cea mentonieră-
NU C. Pe linia verticală ce trece între cei doi premolari superiori-
DA
D. La 6-8mm sub rebordul orbitar inferior-
DA E. Deasupra suturii zigomato-maxilare-
NU
pag. 28
10. Manifestările clinice ale alergiei sunt:
A. Dispnee cu wheezing-DA
B. Angioedem-DA
C. Hipotensiune arterial-DA
D. Bradicardie-NU
E. Colaps-DA
pag. 45
11. Anestezia plexală:
A. Este o anestezie supraperiostală-
DA B. Rar utilizată la maxilar-NU
C. Este paraapicală-DA
D. Este mai puţin eficientă la copii şi tineri-
NU E. Este o anestezie prin imbibiţie-NU
pag. 21
12. Reperele pentru anestezia la tuberozitate
sunt: A.Creasta zigomato-alveolară-DA
B.Rădăcina mezială a molarului de 12 ani-DA
C.Mucoasa mobilă-DA
D.Înainte muşchiului maseter-NU
E.Marginea inferioară a osului zigomatic-
NU Pag. 25

9
13. Lidocaina:
A. Are pH-ul 8-NU
B. Are toxicitate de 3 ori mai mare faţă de procaină -NU
C. Are putere anestezică de două ori mai mică decât a procainei-
NU D. Se metabolizează în proporţie de 90% la nivel hepatic-DA
E. Doza uzuală este de 18 ml soluţie-NU
pag. 8
14. Accidentele locale al anesteziei loco-regionale
cuprind: A. Sincopa vaso-vagală-NU
B. Durerea-DA
C. Alveolita postextractională-
Nu D. Pareza facială tranzitorie-
DA E. Descuamarea epitelială
-NU
pag.35
15.Tratamentul de urgenţă al edemului căilor aeriene superioare presupune:
A. Oxigenoterapie-DA
B. Administrare de adrenalină 0,3-0,5 mg dim sol.de1/1000 subcutanat-DA
C. Administrare de metaproterenol 0.3 ml sol. 5% cu 2.5-3 ml ser fiziologic-
DA D. Administrare de epinefrină în bronhospasm-Da
E. Administrare de antibiotice în edem laringian-NU
pag. 45
16. Anestezia la spina Spix :
A. Se efectuează rar pe cale orală-NU
B. Nu permite anestezierea mucoasei vestibulare distal de gaura mentonieră-
DA C. Are ca reper planul de ocluzie al molarilor superiori-NU
D. Determină anestezia nervului bucal-NU
E. Anesteziază și nervul auriculo-temporal- NU
pag. 29

10
17.Articaina:
A. Nu este întotdeauna asociată în soluţie cu vasoconstrictor-
NU B. Este contraindicată la copii sub 4 ani-DA
C. Este indicată la pacienţii cu bronhospasm în antecedente-
NU D. Are putere anestezică mai redusă decât lidocaina-NU
E. Se recomandă injectare rapidă-NU
pag 13
18. Anestezia intraligamentară:
A. Nu necesită seringi speciale-NU
B. Durata de instalare este mare-NU
C. Reduce riscul de alveolită postextracţională-
NU D. Durerea locală postanestezică e mai
redusă-NU E. Este indicată la pacienţii cu risc
hemoragic-DA
pag.22
19. Necroza mucoasei:
A. Apare pe fondul ischemiei prelungite-
DA
B. Este mai frecventă după anestezii efectuate vestibular-
NU C. Apare după decolări brutale ale muco-periostului-
DA
D. Are culoare roşie intensă-
NU
E. Este un accident al anesteziei loco-regionale-
NU
pag. 39
20.Anestezia topică:
A. Necesită o concentraţie mai mică a anestezicului decât pentru injectare-
NU B. Foloseşte frecvent xilina 0.5-1%-NU
C. Se poate utiliza şi pentru anestezia unui nerv situat relativ submucos-
DA D. Nu necesită uscarea prealabilă a locului de aplicare a anestezicului-
NU
E. Durata este de aproximativ două ore-NU
pag. 19

21. Anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori are contraindicaţii în:
A. Procese inflamatorii retrotuberozitare-DA
B. Tumori localizate în treimea distală a vestibulului superior-
DA C. Pacienţi sub tratament anticoagulant-DA
D. Hemofilici-DA
E. Pacienţi cu odontectomii ale molarilor de minte în antecedente-NU
pag. 24
.
22.Catecolaminele au ca efecte locale :
A. Vasoconstricţie la locul injectării-DA
B. Creşterea ratei de absorbţie a anestezicului în fluxul sangvin-
NU C. Putere anestezică mai mare-DA
D. Efect mai îndelungat-DA
E. Stimularea receptorilor din pereţii arteriolari-DA
11
pag. 16
23. Durerea ca accident local al anesteziei loco-regionale are ca
etiologie: A. Utilizarea soluţiilor prea reci față de temperatura
camerei-DA
B. Injectarea rapidă a soluţiei anestezice-DA
C. Injectarea din eroare a unor substanţe toxice-
DA D. Folosirea acelor cu bizou ascuțit-NU
E. Injectarea unor soluţii cu urme de alcool-DA
pag. 35
24.Mepivacaina:
A.Are o toxicitate de 1,5-2 faţă de procaină-DA
B.Durata anesteziei este crescută-DA
C.Are potenţă de 2 faţă de lidocaină-DA
D.Nu este metabolizată în ficat-NU
E.Este eliminată renal în proporţie de 50-60%-NU
Pag.11

25.Articaina este contraindicată la
A.Pacienţi epileptici fără tratament-DA
B.Pacienţi cu porfirie acută recurentă-DA
C.Pacienţi cu deficit de colinesterază plasmatică-DA
D.Pacienţi cu tulburări de conducere atrio-ventriculare severe-DA
E.Pacienţi sub tratament cu anticoagulant-
NU Pag.13
26.Semnele clinice ale accidentului general hipertensiv sunt
A.Stare de agitaţie nemotivată-DA
B.Tegumente uscate-NU
C.Senzaţia de greaţă-DA
D.Cefalee intensă-DA
E.Frison-NU
Pag.51
27.Tratamentul anginei pectoral constă în:
A.Poziţia declivă a pacientului-DA
B.Aspirarea secreţiilor din cavitatea orală-
NU
C.Administrarea unui vasodilatator coronarian-DA
D.Oprirea intervenţiei dentare-DA
E.Administrarea de antiedematoase per os-NU
Pag.49
28.Accidentele locale puncţiei anestezice la Spix
sunt: A.Ruperea acului-DA
B.Producerea unui hematom-DA
C.Trismus persistent- NU
D.Injectite postanestezice-NU
E.Congestia tegumentelor-NU
Pag.30
12

13
29.Reperele pentru spina Spix sunt:
A.Creasta temporală a mandibulei-
DA B.Tuberozitatea mandibulară-NU
C.Incizura sigmoidă-NU
D.Plica pterigomandibulară-DA
E.Planul de ocluzie al molarilor inferiori-
DA Pag.29
30.Avantajele anesteziei intraligamentare sunt:
A.Lipsa anesteziei la nivelul părţilor moi-DA
B.Anestezia simultană la mai mulţi dinţi-DA
C.Posibilitatea localizării la un singur dinte-
DA
D.Folosirea unei cantităţi de 0,15-0,20ml soluţie anestezică-DA
E.Nu necesită seringi special-NU
Pag.22

2. EXTRACȚIA DENTARĂ
(1,pag. 64-102)
1.Indicațiile de extracție ale dinților permanenți sunt multiple, fiind legate de:
A.Starea dintelui respectiv- DA
B.Erupția incompletă a dintelui pe arcadă
-NU C.Patologia structurilor adiacente- DA
D.Afecțiuni asociate - DA
E.Vârsta pacientului -NU
Pag. 64
2. Indicațiile de extracție ale dinților temporari sunt:
A.Dinți temporari care împiedică erupția celor permanenți -DA
B.Dinți temporari cu procese carioase complicate -DA
C.Dinți temporari cu macrodonție- NU
D.Dinți temporari cu procese carioase meziale- NU
E.Dinți temporari fracturați –
DA Pag. 64, 65
3.Contraindicațiile absolute ale extracției dentare
sunt: A.Leucemia acută-DA
B.Hipertensiunea arterială controlată-
NU C.Diabetul zaharat tip 2 -NU
D.Tratamentul cronic cu aspirina -NU
E.Infarctul miocardic mai recent de 6 luni –
DA Pag. 65
4.Contraindicațiile locale ale extracției dentare sunt:
A.Leziuni locale ale mucoasei orale (stomatite , herpes, etc)- DA
B.Plăgi ale buzelor - NU
C.Tumori maligne în teritoriul oro-maxilo-facial
-DA D.Tumori benigne de mici dimensiuni- NU
E.Sinuzita maxilară rinogenă -DA
Pag. 65
5.Tulburarile hepatice determina modificari importante
in: A.Formula eritrocitara - NU
B.Hemostaza -DA C.Formula
leucocitara -NU D.Cresterea
VSH-ului -NU E.Scaderea
hematocritului -NU
Pag. 66
14

6. Imunosupresoarele sunt medicamente administrate la pacientii cu
: A.Transplante- DA
B.Afectiuni cardiovasculare -NU
C.Diabet insulinodependent - NU
D.Reactii de hipersessibilitate -DA
E.Boli autoimune -DA
Pag. 66
7.Pentru extractia dentara , in mod uzual , sunt necesare
: A.Sindesmotoame -DA
B.Instrumentar rotativ - NU
C.Elevatoare - DA
D.Stilet butonat- NU
E.Clesti de extractie - DA
Pag. 69
8.Clestii drepti pentru maxilar sunt utili:
A.In zona posterioara a arcadei dentare - NU
B.In zona anterioara frontala -DA
C.Pentru extractia premolarilor inferiori - NU D.Pentru
extractia molarilor de minte superiori- NU E.Pentru
extractia resturilor radiculare intraalveolare -NU
Pag. 70
9.Aplicarea clestelui de extractie se face
intotdeauna: A.Spre partea meziala a dintelui
-NU
B.In axul dintelui -DA
C.Oblic anterior dreapta - NU
D.Orizontal -NU
E.Spre partea distala a coroanei -NU
Pag. 72
10.Pentru extractia caninilor superiori se practica urmatoarele tehnici de anestezie
locala: A.Anestezie plexala si anestezie la gaura incisiva -DA
B.Anestezie la tuberozitate si la gaura palatina mare -
NU C.Anestezie la tuberozitate si la gaura incisiva -NU
D.Anestezie la Spina Spix -NU
E.Anestezie la gaura infraorbitara si la nivelul gaurii incisive -DA
Pag. 75
11.Cand se extrage molarul doi mandibular , miscarea de basculare va avea o amplitudine
mai mare spre:
A.Lingual -NU
B.Vestibular - DA
C.Mezial -NU
15

D.Distal -NU
E.Coletul dintelui - NU
Pag. 79
12.Extractia cu clestele a molarului de minte mandibular erupt , au urmatoarele indicatii:
A.Radacinile molarului de minte inferior sunt drepte –paralele sau usor divergente
-DA B.Radacini recurbate spre distal - NU
C.Radacini recurbate spre mezial - NU
D.Integritatea coroanei dentare a molarului trei permite priza cu clestele -
DA E.Radacini cu odontoame satelite -DA
Pag. 79
13. Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele
tehnici: A.Extractia cu clestele de radacini - DA
B.Extractia cu sindesmotoamele -NU
C.Extractia cu ajutorul elevatoarelor
-DA D.Extractia cu ciupitorul de os -NU
E.Extractia prin alveolotomie -DA
Pag. 82
14. Alveolotomia este indicata in urmatoarele situatii:
A.Dinti sau radacini cu anchiloza dento-alveolara -
DA B.Resturi radiculare la nivelul marginii alveolare
-NU
C.Dinti cu radacini convergente ce cuprind un sept interradicular gros -
DA D.Dinti cu osteita periradiculara -NU
E.Radacini deformate prin procese de hipercimentoza
-DA Pag. 86
15. In extractia prin alveolotomie linia de incizie trebuie situata pe os integru,astfel ca,
la sfarsitul interventiei ea sa fie situata la o distanta de:
A.2 mm de defectul osos creat -NU
B.6-8 mm de defectul osos creat -DA
C.2-3 mm de defectul osos creat -NU
D.2-4 mm de defectul osos creat -NU
E.1 cm de defectul osos creat -NU
Pag.86
16.Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tablei osoase vestibulare este
indicata pentru:
A.Resturi radiculare mici, situate profund -NU
B.Radacini situate in imediata apropiere a marginii alveolare- DA
C.Radacini deformate in regiunea apicala -NU
D.Anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii
-NU E.Radacini cu procese periapicale -NU
Pag. 87
17.In extractia prin alveolotomie ,dupa chiuretajul alveolar si regularizarea osoasa,se
va practica sutura lamboului,cu fire separate suturandu-se mai intai:
A.Mucoasa din dreptul alveolei postextractionale -NU
16

B. Inciziile de descarcare -NU
C.Papilele dentare -NU
D.1/3 mijlocie a lamboului -NU
E.Unghiurile lamboului -DA
Pag. 90
18.Daca radacinile dintelui temporar,la examenul radiologic sunt atasate de
coroana premolarului permanent extractia trebuie sa fie facuta cu:
A.Elevatoarele -NU
B.Clestele de electie pentru premolari
-NU C.Sindesmotoamele -NU
D.Dalta si ciocanul -NU
E.Separatie radiculara -DA
Pag. 90
19.In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori legati
de: A.Leziuni patologice preexistente -DA
B.Particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate
-DA C.Starea generala a pacientului -NU
D.Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras
-DA E.Starea de igiena a cavitatii orale -NU
Pag. 92
20.In aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras , factorii de risc sunt:
A.Radacini curbe,cudate,in”baioneta”-DA
B.Creasta zigomato-alveolara -NU
C.Anchiloza dento-alveolara -DA
D.Sept interradicular gros -DA
E.Os alveolar dens -DA
Pag.92
21.Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul extractiilor din zone
cu corticala subtire:
A.corticala orala la nivelul caninului superior -NU
B.Corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior -DA
C.Corticala vestibulara din dreptul molarilor inferiori -NU
D.Corticala palatinala la nivelul molarilor superiori -NU
E.Corticala palatinala la nivelul premolarilor 2 superiori
-NU
Pag. 94
22.Fractura mandibulei este un accident rar al extractiei dentare asociat aproape
exclusiv cu:
A.Extractia sau odontectomia molarului de minte inferior
-DA B.Absenta de pe arcada a molarului 2 si a molarului1
-NU
C.Aplicarea unei presiuni pe mandibula
-NU D.Sustinerea incorecta a mandibulei
-NU
E.Existenta unei laxitati capsulo- ligamentare
-NU Pag. 95
23.Accidentele sinusale constau in:
17

A.Deschiderea sinusului maxilar -DA
B.Impingerea radacinii in spatiul retrotuberozitar -NU
C.Impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala -DA
D.Impingerea radacinilor in plina cavitate sinusala
-DA E.Impingerea radacinii sub mucoasa vestibulara
-NU
Pag. 96
24.Lezarea nervoasa in cazul extractiilor molarilor de minte inferiori apare
in: A.1% din cazuri -NU
B.0,1% din cazuri -NU
C.0,6-5% din cazuri -DA
D.7% din cazuri -NU
E.8%din cazuri -NU
Pag. 97
25.In mod normal sangerarea plagii postextractionale se opreste
dupa: A.3 minute -NU
B.5 minute -NU
C.8 minute -NU
D.10 minute -NU
E.15-20 minute -DA
Pag. 98
26.Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea
fi: A.Fractura procesului alveolar -DA
B.Lezarea unor vase(ex.artera alveolara inferioara)
-DA C.Mesarea alveolei -NU
D.Persistenta tesutului de granulatie in alveola
-DA E.Sutura plagii postextractionale -NU
Pag. 99
27.Factorii generali care determina tulburari in macanismul hemostazei
sunt: A.Tratamentele citostatice- DA
B.Accidentele ischemice cerebrale-
NU C.Starea de graviditate- NU
D.Hipotensiunea arteriala -NU
E.Infarctul miocardic -NU
Pag. 99
28.Alveolita postextractionala este favorizata
de: A.Pansament supraalveolar prelungit
-NU B.Infectii preexistente acute sau cronice
-DA C.Sutura plagii postextractionale- NU
D.Extractii atraumatice -NU
E.Administrarea de antiinflamatorii nonsteroidiene post extractional-
NU Pag. 100
29.In alveolita uscata simptomatologia este dominate de fenomene dureroase
intense,care apar:
A.Imediat dupa extractie -NU
18

B.La 2-3 zile postextractional- DA
C.Dupa 4 zile de la extractie -NU
D.La 5 zile postextractional -NU
E.Dupa o saptamana de la extractie -NU
Pag. 100
30.Factorii care influenteza vindecarea intarziata a plagii postextractionale
sunt: A.Dehiscenta plagii- DA
B.Radioterapia -DA
C.Solutia anestezica- NU
D.Tratamentul cu citostatice-
NU E.Varsta pacientului- DA
Pag. 101
19

3. PATOLOGIA ERUPTIEI DENTARE
(pag. 116-122,131-157,159-169)
1.Tulburările care interesează dintele în timpul perioadei de dezvoltare în grosimea
osului producând incluzia dentară sunt :
A.Poziţia ectopică a germenului dentar-
DA B.Malformaţiile coronare- DA
C.Malpoziţii ale dinţilor vecini-
NU D.Fibromucoasa densă -NU
E.Plicaturarea lamei dentare- DA
Pag. 116
2.Dintre cauzele locale ale incluziei dentare sunt si obstacolele în calea erupţiei dintelui
reprezentate de:
A.Malformaţii corono-radiculare
-NU B.Hiperplazii gingivale -DA
C.Fracturi ale oaselor maxilare- NU
D.Sindromul compresiei de maxilar-
NU E.Traumatisme- NU
Pag. 116
3.Factorii generali incriminaţi în etiopatogenia incluziei dentare sunt
: A.Razele X -DA
B.Factorii ereditari- DA
C.Hipertiroidismul -NU
D.Traumatismele- NU
E.Sindromul Turner- DA
Pag. 116
4.Reducerea spţiului pe arcadă reprezintă o cauză locală a incluziei dentare prin următoarele
mecanisme (pag 116):
A.Macrodonţii- DA
B.Sindromul compresiei de maxilar-
DA C.Ereditatea încrucişată -DA
D.Traumatisme locale -NU
E.Osteita deformantă -NU
Pag. 116
20

5.Multitudinea de forme clinice ale incluziei dentare permite clasificarea după
următoarele
criterii:
A.După criteriul morfologic- DA
B.După criteriul etiologic -DA
C.După criteriul topografic- DA
D.După criteriul antropologic-
NU E.După criteriul filogenetic-
NU
Pag. 117
6.Simptomatologia incluziei dentare este reprezentată de:
A.Prezenţa tremelor- DA
B.Prezenţa diastemelor- DA
C.Existenţa pe arcadă a unui spaţiu- DA
D.Mobilitate accentuată a dintelui temporar-
NU E.Mobilitate accentuată a dinţilor vecini
-NU
Pag. 117
7.Principalele date furnizate de investigaţia radiologică privind incluzia dentară
sunt: A.Poziţia dintelui inclus- DA
B.Adîncimea incluziei -DA
C.Starea dinţilor vecini -DA
D. Densitatea osoasa - NU
E. Ocluzia centrica-NU
Pag. 117
8.Structurile anatomice la distanţă util a fi observate pe ortopantomogramă în incluziile
dentare heterotopice sunt :
A.Apofizele stiloide -DA
B.Conductul auditiv intern- NU
C.Oasele parietale- NU
D.Apofizele mastoide- NU
E.Conductul auditiv extern şi intern
-NU Pag. 119
9.Incidenţa Donovan este indicată în radiologie
în: A.Incluzia molarului de minte superior
-NU B.Incuzia molarului de minte inferior
-DA C.Incluzia caninului superior -NU
D.Incuzia molarilor maxilari situaţi oblic-
NU E.Incluzia premolarilor superiori -NU
Pag. 120
21

10.Pe ortopantomograma efectuată in incluzia dentară sunt
vizibile: A.Dintele inclus- DA
B.Arcadele dento-alveolare- DA
C.Dinţii în erupţie- DA
D.Starea dinţilor vecini- DA
E.Rapoartele în sens transversal ale arcadelor dentare-
NU Pag. 118
11.Factorii locali din etiopatogenia incluziei molarului de minte inferior sunt în legătură
cu:
A.Angularea -NU
B.Relaţia cu canalul mandibular- NU
C.Morfologia rădăcinii- NU
D. Natura ţesutului acoperitor- NU
E.Topografia locului de erupţie şi morfologia molarului inclus-
DA Pag. 131
12.Reperele folosite în clasificarea incluziei molarului de minte inferior ce ne permit o
apreciere clinică asupra gradului de dificultate a extracţiei sunt:
A.Angularea- DA
B.Relaţia cu planul ocuzal-DA
C.Relaţia cu ramul mandibular- DA
D.Morfologia rădăcinii- DA
E.Vârsta pacientului- NU
Pag. 131
13.Din punt de vedere al angulării axului molarului de minte inferior inclus, ce permite o
evaluare a dificultăţii extracţiei in plan sagital după Peterson se descriu:
A.Incluzia mezio-angulară-odontectomie dificilă- NU
B.Incluzia orizontală –odontectomie foarte dificilă
-NU C.Incluzia verticală –odontectomie uşoară- NU
D.Incluzia verticală –odontectomie foarte uşoară -NU
E.Incluzia disto-angulară –odontectomie foarte dificilă-
DA Pag. 131
14.După clasificarea lui Winter care are în vedere unghiul format între orizontala
planului ocluzal şi axul lung al molarului de minte inferior inclus, incluzia po ate fi :
A.Incluzie cu ax inversat –unghi negativ- DA
B.Incluzie orizontală- DA
C.Incluzie mezio-angulară- DA
D.Incluzie verticală- DA
E.Incluzie axială- NU
Pag. 131
22

15.Din punt de vedere al relaţiei molarului de minte inferior cu ramul mandibular după Pe ll
şi
Gregory clasificarea cuprinde 3 clase :
A.Clasa I:Diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber faţă de marginea
anterioară
a ramului mandibular- DA
B.Clasa II:jumătatea distală a coroanei este acoperită de marginea anterioară a ramului
mandibular- DA
C.Clasa III:coroana molarului inclus este total acoperită de ramul mandibular-DA
D.Clasa III:coroana molarului inclus situată vestibular este parţial acoperită de
ramul mandibular -NU
E.Clasa III:coroana molarului inclus situată lingual nu este total acoperită de ramul
mandibular -NU
Pag. 133
16.În general morfologia rădăcinii influenţează dificultatea extracţiei molarului de minte
inclus prin:
A.Curbura rădăcinilor- DA
B.Lungimea rădăcinii -DA
C.Spaţiul periodontal -DA
D.Dimensiunea mezio-distală a rădăcinilor- cu cât această dimensiune este mai mare
la nivel cervical cu atât este mai uşoară extracţia- NU
E.Curbura rădăcinilor spre mezial scade dificultatea extracţiei-
NU Pag. 136
17.În incluzia dentară, dacă între molarul de minte şi molarul de 12 ani există
spaţiu: A.Extracţia molarului de minte este mult mai dificilă -NU
B.Extracţia molarului de minte este mult mai facilă
-DA C.Se vor folosi numai elevatoarele -NU
D.Se va folosi numai cleştele corespunzător- NU
E.Se vor folosi numai freze cilindrice de dimensiuni mici-
NU Pag. 137
18.Factori care uşurează odontectomia M3 inferior
sunt: A.Poziţia mezio-angulară -DA
B.Poziţia disto-angulară -NU
C.Clasa II după Pell şi Gregory- NU
D.Spaţiu parodontal larg- DA
E.Os elastic DA
Pag. 141
23

19.Factori care îngreunează odontectomia M3 inferior
sunt: A.Poziţia mezio-angulară- NU
B.Poziţia disto-angulară -DA
C.Clasa II după Pell şi Gregory- NU
D.Rădăcini scurte -NU
E.Clasa B după Pell şi Gregory- NU
Pag. 141
20.Tulburările asociate erupţiei sau incluziei molarului de minte inferior
sunt: A.Complicaţii septice -DA
B.Complicaţii trofice -DA
C.Complicaţii tumorale- DA
D.Complicaţii mecanice -DA
E.Complicaţii osoase -NU
Pag. 141
21.Incluzia caninului superior este:
A.Mai frecventă la sexul masculin -NU
B.Mai frecventă la sexul feminine -DA
C.Mai frecventă pe hemiarcada dreaptă- NU
D.Mai frecventă în poziţie vestibulară -NU
E.Mai frecventă în poziţie orizontală- NU
Pag. 159
22.În odontectomia caninului inclus se pot produce o serie de accidente
intraoperatorii: A.Deschiderea foselor nazale -DA
B.Deschiderea sinusului maxilar- DA
C.Luxarea dinţilor vecini -DA
D.Fractura procesului alveolar- DA
E.Sinuzita maxilară odontogenenă -NU
Pag. 163
23.Indicaţiile redresării chirurgical-ortodontice a caninilor incluşi sunt:
A.La pacienţii tineri- DA
B.În incluzii profunde- NU
C.În anomalii de formă- NU
D.În anomalii de volum- NU
E.La adulti-NU
Pag. 165
24

24.În majoritatea cazurilor incluzia incisivilor centrali superiori este
consecinţa: A.Prezenţei unui dinte supranumerar care blochează erupţia
acestuia -DA B.Unui traumatism la nivelul incisivilor temporari -DA
C.Unei boli intercurente- NU
D.Prezenţei altor dinţi inca neerupti pe arcada -NU
E.Unor modificări morfologice ale maxilarelor-
NU Pag. 166
25.Transplantarea caninului inclus constă în (pag.166):
A.Extracţia caninului inclus şi introducerea într-o alveolă nou creată în creasta alveolară
- DA
B.Extracţia pe cale mixtă a caninului inclus- NU
C.Extracţia caninului inclus şi introducerea în alveola rămasă după extracţia dintelui
temporar-DA
D.Extracţia pe cale vestibulară a caninului inclus- NU
E.Repoziţionarea chirurgicală a dintelui inclus-
NU Pag. 166
26.Atitudinea terapeutică în incluzia caninilor superiori poate fi radicală sau conservatoare
în raport cu :
A.Poziţia incluziei- DA
B.Profunzimea incluziei- DA
C.Spaţiul existent pe arcadă -DA
D.Vârsta pacientului- DA
E.Poziţia dinţilor antagonisti-
NU
Pag. 160
27.Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel:
A.Incluzie palatinală, mezializată sau distalizată -DA
B.Incluzie vestibulară -DA
C.Incluzie intermediară sau transversală- DA
D.Incluzie joasă -NU
E.Incluzie înaltă -NU
Pag. 160
28.Complicaţiile supurative uşoare reprezentate de pericoronarita asociată incluziei caninului
superior pot evolua spre:
A.Rinite supurate -DA
B.Tromboflebita sinusului cavernos-
NU C.Meningite -NU
D.Pericardite -NU
E.Septicemie -NU
Pag. 160
25

29.Odontectomia pe cale mixtă a caninului superior este indicată în (pag.163):
A.Incluziile vestibulo-palatine transversale
-DA B.Incluziile înalte- NU
C.Incluziile superficiale -NU
D.Incluziile complicate- NU
E.Incluziile profunde- NU
Pag. 163
30.În redresarea chirurgical-ortodontică a caninului inclus tratamentul cuprinde trei
etape principale:
A.Menţinerea sau obţinerea spaţiului necesar pe arcadă -DA
B.Descoperirea chirurgicală a coroanei şi ancorarea dintelui- DA
C.Tracţionarea lentă şi progresivă pînă la alinierea caninului pe arcadă-
DA D.Transplantarea dintelui -NU
E.Extracţia propriu-zisă –NU
Pag. 165
26

4 .TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE
(1, pag. 174- 194)
1.Anomaliile anatomice ce indicǎ rezecţia apicalǎ sunt urmǎtoarele:
A. Calcificǎri ale canalului cu reacţie periapicalǎ
-DA B. Canale cu curburi accentuate-DA
C. Cǎi false, perforaţii ale podelei camerei pulpare
-NU D. Obturaţia incompletǎ a canalelor laterale-NU
E. Resorbţii radiculare externe sau interne-
DA Pag.174
2.Contraindicaţiile absolute ale rezecţiei apicale sunt:
A. Corticala groasǎ – aşa cum se întâmpla în cazul molarilor mandibulari-
NU B. Dinţi fǎrǎ valoare proteticǎ -DA
C. Raportul nefavorabil coroanǎ-rǎdǎcinǎ –care trebuie foarte bine evaluat preoperator-
NU D. Fractura radicularǎ verticala-DA
E. Pacienţi cu imunosupresie-DA
Pag.175
3.Dezavantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ:
A. Dimensiuni limitate ce oferǎ acces minim, ceea ce constituie un inconvenient dacǎ
apexul sau leziunea periapicalǎ sunt dificil de localizat-
DA B. Se intervine asupra marginii gingivale libere-NU
C. Decolarea se realizeazǎ folosind uneori forţe excesive, ceea ce duce la
delabrarea lamboului la capete-DA
D. Pacientul poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ-
NU E. Incizie şi decolare facile-NU
Pag.177
4.Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal
sunt: A. Accesul chirurgical este foarte bun-DA
B. Tensiunea în lambou este minimǎ-DA
C. Sutura interdentarǎ este mai dificilǎ-
NU
D. Rǎdǎcinile dentare sunt vizibile în totalitate-
DA E. Igiena orala este mai dificil de menţinut-
NU
Pag.179
27

5. Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmǎtoarele:
A. Accesul este nefavorabil, dupǎ decolarea lamboului-
NU B. Corticala osoasa nu este bine evidentiata-NU
C. Colţurile lamboului se pot necroza-DA
D. Irigaţia lamboului poate fi deficitarǎ-
DA
E. Sutura este dificilǎ deoarece lamboul de mucoasǎ este subţire-
DA Pag.178
6.Avantajele lamboului gingival in plic
sunt: A. Decolarea lamboului este
dificilǎ-NU
B. Tensiunea asupra lamboului este excesivǎ-NU
C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia-
DA D. Accesul si vizibilitatea sunt minime-NU
E. Inserţia gingivalǎ poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi-
DA Pag.179
7.Principiile generale privind incizia si creearea lambourilor în rezecţia apicalǎ sunt:
A. Incizia se va realiza printr-o miscare fermǎ şi continuǎ-
DA B. Incizia trebuie sǎ intersecteze o cavitate deja
existentǎ-NU
C. Inciziile verticale trebuie practicate în convexitǎţile dintre eminenţele radiculare
-NU D. Baza lamboului trebuie sǎ fie mai îngustǎ decât marginea sa liberǎ-NU
E. Lamboul va fi astfel creeat încât sǎ protejeze structurile anatomice de vecinǎtate-DA
Pag.180
8.Decolarea unui lambou se va realiza:
A. Cu un decolator foarte bont pentru a nu produce delabrǎri ale lamboului
-NU B. Se începe decolarea la colţurile lamboului-DA
C. Mucoasa şi periostul trebuie decolate impreunǎ ca parte integrantǎ a lamboului-DA
D. Protuberantele ososase si exostozele nu impiedica niciodata decolarea continua
a lamboului -NU
E. Decolarea se realizeazǎ dinspre apical-NU
Pag.182
9.Principii generale in depǎrtarea lamboului:
A. Depǎrtatorul se va sprijini pe os si niciodatǎ pe lambou-DA
B. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente-
NU C. Lamboul nu va fi depǎrtat in tensiune niciodatǎ-DA
D. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt instrument-NU
E. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi incizia-
DA Pag.183
28

10.In cazul osteotomiei şi corticalei osoase intacte, localizarea apexului si a leziunii
periapicale se face pe baza:
A. Se urmǎreşte relieful corticalei vestibulare-DA
B. Când corticala osoasǎ este subţire, nu se poate explora poziţia apexului prin perfo
rarea
acesteia cu o sondǎ-NU
C. Nu se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii pe baza radiografiei retroalveolare izometrice
-NU
D. Se poate aproxima lungimea rǎdǎcinii, mǎsurând lungimea acului folosit pentru
tratamentul mecanic-DA
E. Se poate practica un mic orificiu in corticalǎ, în care se aplicǎ un material radioopac,
apoi se face radiografie de control-DA
Pag.183
11.Chiuretajul periapical are ca timpi operatori:
A. Se incepe cu chiureta orientatǎ cu convexitatea spre os-NU
B. Se detaşeazǎ leziunea progresiv, dupǎ care este îndepǎrtatǎ în întregime-
DA C. Se folosesc chiurete adaptate leziunii periapicale-DA
D. Se recomandǎ trimiterea piesei pentru examen histopatologic- DA
E. Pentru diagnostic corect piesa trebuie sǎ fie cât mai fragmentatǎ-
NU Pag.184
12.Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului(rezecţia apicalǎ propriu-zisǎ):
A. Se va rezeca un segment de 3-5 mm-NU
B. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la nivelul geodei osoase-
NU C. Nu se rezecǎ niciodatǎ mai mult de 1/3 din lungimea rǎdǎcinii-DA
D. Planul de secţiune va fi bizotat spre vestibular (45˚)-DA
E. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi, se practicǎ rezecţia şi sigilarea apexianǎ
la toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ-DA
Pag.186
13.Dinte care nu a putut fi obturat endodontic preoperator, dar poate fi obturat intraoperator
pe cale directǎ:
A. Canale cu secreţie persistentǎ-DA
B. Formarea de praguri în timpul tratamentului endodontic-
DA C. Prezenta unei reconstituiri corono-radiculare-NU
D. Rǎdǎcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in 1/3 apicala-
DA E. Corp strǎin pe canal-DA
Pag.188
29

14.Materialele pentru obturaţia retrogradǎ in rezecţia apicalǎ, trebuie sǎ îndeplineascǎ
urmǎtoarele deziderate:
A. Sǎ realizeze sigilarea tridimensionalǎ a canalului radicular-
DA B. Sǎ fie biocompatibile-DA
C. Sa nu inhibe creşterea bacterianǎ-NU
D. Sǎ fie solubil şi stabil volumetric-
NU E. Sǎ prezinte radioopacitate-DA
Pag.190
15.Complicaţiile postoperatorii tardive în rezecţia apicalǎ sunt:
A. Suprainfectarea-NU
B. Necroza osului prin frezaj intempestiv, fǎrǎ rǎcire-
DA C. Hematomul-NU
D. Fractura rǎdǎcinii-DA
E. Hemoragia postoperatorie-NU
Pag.193
16.Accidente intraoperatorii în rezecţia apicalǎ:
A. Leziuni nervoase-DA
B. Hemoragie postoperatorie-NU
C. Colorarea ţesuturilor din cauza materialelor de obturaţie retrogradǎ-
NU D. Necroza osului-NU
E. Mobilizarea obturaţiei retrograde din cauza cavitǎţii neretentive-
NU Pag.192
17.Contraindicaţiile relative ale rezectiei apicale sunt:
A. Fractura radicularǎ verticalǎ-NU
B. Corticala vestibularǎ groasa-DA
C. Parodontopatie marginalǎ cronicǎ
-NU D. Pacienţi cu imunosupresie-NU
E. Resturi radiculare cu absenţǎ marcatǎ de ţesuturi dure dentare-
NU Pag.175
18.Criteriile de apreciere a succesului in rezecţia apicalǎ sunt:
A. Simptomatologie clinicǎ specificǎ,prezenta( edem, durere, fistulǎ)-
NU B. Dinte nefuncţional-NU
C. Imagine radiologicǎ lipsitǎ de orice elemente patologice-DA
D. Radiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare decât cea preexistentǎ
-NU
E. Semne radiologice de resorbţie radiculare sau hipercementozǎ-
NU Pag.175
30

19.Lamboul intrasulcular triunghiular este format din:
A. O incizie orizontalǎ în şanţul gingival , completatǎ la cele 2 extremitǎţi cu douǎ
incizii
verticale de descǎrcare-NU
B. O incizie orizontalǎ de-a lungul marginii libere gingivale-NU
C. O incizie orizontalǎ la distanţǎ de marginea gingivalǎ liberǎ şi douǎ incizii oblice de
descǎrcare-NU
D. O incizie orizontalǎ în şanţul gingival continuatǎ de o incizie verticalǎ de descǎrcare
-DA
E. O incizie curbǎ, convexǎ spre marginea gingivalǎ-
NU Pag.178
20.În cazul apariţiei unei comunicǎri oro-sinusale sau oro-nazale:
A. Se realizeazǎ suplimentar manevra Valsalva-NU
B. Se încearcǎ explorarea suplimentarǎ a comunicǎrii-
NU C. Se conservǎ mucoasa sinusalǎ sau nazalǎ-DA
D. Nu se continuǎ intervenţia-NU
E. Se meşeazǎ cavitatea rǎmasǎ-NU
Pag.186
21.Reacolarea şi sutura se realizeazǎ de regula cu:
A. Cu fire separate, neresorbabile, 3-0 sau 4-0-DA
B. Cu fire separate,neresorbabile, 5-0 -NU
C. Cu fir continuu, resorbabil 2-0-NU
D. Cu fir continuu, neresorbabil 4-0-NU
E. Cu fire separate, neresorbabile, 2-0-NU
Pag.190
22.Îngrijirile post operatorii dupǎ rezecţia apicalǎ sunt:
A. Dieta din ziua intervenţiei va fi solidǎ, rece-NU
B. Se clǎteşte usor gura cu soluţii antiseptice pe bazǎ de clorhexidinǎ-
DA C. Spǎlatul pe dinţi este permis din ziua intervenţiei-NU
D. Se evitǎ masticaţia pe partea opusǎ zonei operate-NU
E. Se consumǎ bǎuturi carbogazoase în primele zile dupǎ intervenţie-
NU Pag.193
23.Accidentele intraoperatorii în rezecţia apicalǎ:
A. Edem-NU
B. Leziuni nervoase-DA
C. Hemoragie postoperatorie-NU
D. Mobilitate excesivǎ a dintelui-NU
E. Necroza osului prin frezaj intempestiv-
NU Pag.192
31

24.Chiuretajul periapical este o intervenţie chirurgicalǎ care are ca scop:
A. Secţionarea porţiunii corono-radiculare afectate şi extracţia acesteia, cu menţinerea
restului coroanei şi/sau rǎdǎcilor-NU
B. Îndepǎrtarea unei cantitǎţi osoase suficiente pentru accesul chirurgical, cu expunerea
apexului şi a leziunii periapicale-NU
C. Secţionarea chirurgicalǎ şi îndepǎrtarea segmentului apical al rǎdǎcinii unui dinte
-NU
D. Îndepǎrtarea apexului şi a ţesuturilor patologice-NU
E. Simpla înlǎturare a materialului de obturaţie în exces-
DA Pag.194
25.Avantajele lamboului gingival in plic
sunt: A. Decolarea lamboului este facila
-NU
B. Tensiunea asupra lamboului nu este excesivǎ-NU
C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia-
DA D. Accesul si vizibilitatea sunt minime-NU
E. Inserţia gingivalǎ nu poate fi modificatǎ dupǎ necesitǎţi-
NU Pag.179
26.Decolarea unui lambou se va realiza:
A. Cu un decolator ascuţit - DA
B. Se începe decolarea de la baza lamboului-NU
C. Mucoasa şi periostul trebuie decolate impreunǎ-DA
D. Decolare este facila cand corticala osoasa este neregulata marginal-
NU E. Decolarea se realizeazǎ dinspre partea orala-NU
Pag.182
27.Principii generale în secţionarea şi îndepǎrtarea apexului(rezecţia apicalǎ propriu-zisǎ):
A. Se va rezeca un segment apical de 5 mm-NU
B. Este neaparat necesarǎ rezecţia apexului pânǎ la limita geodei osoase-
NU C. Se poate rezeca 1/2 din lungimea rǎdǎcinii-NU
D. Planul de secţiune va fi bizotat spre vestibular (45˚)-DA
E. În cazul unui chist extins la mai mulţi dinţi,nu se practicǎ rezecţia şi sigilarea
apexianǎ la toţi dinţii cu apexurile în leziunea chisticǎ-NU
Pag.186
28.Principii generale in depǎrtarea lamboului:
A. Depǎrtatorul se va sprijini pe lambou-
NU
B. Depǎrtǎtorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente-
NU C. Lamboul va fi depǎrtat in tensiune-NU
D. Buzele şi mucoasa jugalǎ nu se vor indepǎrta cu un alt instrument-NU
E. Dacǎ este necesar şi accesul nu este suficient se va prelungi incizia-
DA Pag.183
32

29.Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apicalǎ:
A. Exista un punct de referinta pentru repozitonarea lamboului-
NU B. Se intervine asupra marginii gingivale libere -NU
C. Incizie si decolare facila-DA
D. Pacientul nu poate menţine o bunǎ igienǎ oralǎ-
NU E. Incizie şi decolare dificile-NU
Pag.177
30.Instrumentarul necesar pentru rezectia apicala consta
in: A. Bisturiu-DA
B. Sindesmotom-NU
C. Pensa ciupitor de os-NU
D. Chiurete de diferite dimensiuni-DA
E. Pensa Kocher-NU
Pag. 176
33

5. TRATAMENTUL CHIRURGICAL PREPROTETIC
(1, pag. 198-220)
1.În cazul frenoplastiei în „Z” inciziile oblice se fac în unghi de:
A. 450 - NU
B. 900 – NU
C. 600 – DA
D. 300 – NU
E. 150 – NU
Pag.199
2. Incizia în cazul frenoplastiei cu vestibuloplastie
este: A. Trapezoidala– NU
B. La nivelul insertiei alveolare a frenului –
DA C. În „baionetă” – NU
D. Tip Pichler – NU
E. in „L” – NU
Pag199.
3. Frenul lingual este constituit din:
A. Țesut conjunctiv lax –NU
B. Țesut fibros –NU
C. Fibre musculare – NU
D. Mucoasă acoperitoare groasa –NU
E. Țesut conjunctiv dens ce poate conține fibre musculare din mușchiul genioglos–DA
Pag 200
4. Etiologia hiperplaziei inflamatorii papilare palatinale
este: A. Determinata de fumat – NU
B. Iritativ-mecanică cronică – DA
C. Iritativ-mecanică acută – NU
D. Neoplazică – NU
E. Idiopatică – NU
Pag 206
5. Frenotomia presupune urmatoarea
incizie: A. Verticala –NU
B. Oblic mezial dreapta-NU
C. In „Z” –NU
D. Transversala, perpendiculara pe fren –DA
E. In „V”-NU
Pag.206
6. Defectul rezultat dupa excizia frenului hipertrofiat
este: A. Trapezoidal-NU
B. Liniar-NU
C. Romboidal-DA
D. Triunghiular-NU
E. Arcuat-NU
pag.201
34

7. Vestibuloplastia la mandibulă a fost descrisă pentru prima dată în 1924 de:
A. Trauner –NU
B. MacIntosh –NU
C. Kazanjian – DA
D. Obwegesser – NU
E. Valerian Popescu – NU
Pag 208
8. Principalul dezavantaj al alveoloplastiei crestelor alveolare edentate
este: A. Reducerea marcată a adâncimii alveolare –NU
B. Reducerea marcată a latimii șanțului vestibular –
NU C. Insertie joasa a frenurilor– NU
D. Reducerea marcată a înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare, in unele situatii –
DA E. Stimularea creșterii înălțimii și/sau lățimii crestei alveolare – NU
Pag.214
9. Regularizarea osoasă postextracțională în extracția alveoloplastică a dintilor egresati
urmarește:
A. Micșorarea spațiului dintre cele două creste edentate –
NU
B. Conservarea spațiului dintre cele două creste edentate –
NU
C. Mărirea spațiului dintre cele două creste edentate –
DA D. Înălțarea crestei edentate – NU
E. Creșterea lățimii crestei edentate –
NU Pag.213
10. În rezecția modelantă a crestei oblice interne ascuțite nu se recomandă realizarea unei
incizii de descarcare linguale datorită:
A. Pericolului lezării nervului bucal –
NU
B. Pericolul lezării limbii – NU
C. Pericolul lezării arterei faciale –
NU
D. Pericolul lezării nervului lingual –
DA
E. Pericolul secționarii fibrelor mușchiului buccinator–
NU
Pag 215
11. Tuberoplastia se realizează în scopul îmbunătațirii:
A. Relațiilor interdentare –
NU
B. Închiderii marginale anterioare a protezelor scheletizate –
NU C. Închiderii marginale posterioare a protezelor totale – DA
D. Ofertei osoase în vederea aplicării implantelor endoosoase –
NU E. starii de igiena orala a pacientului – NU
Pag 217
12. Incizia care se practică pentru osteotomia torusului palatin este:
A. În „L” – NU
B. În „V” – NU
C. În „Z” – NU
35

36
D. În „H” inversat – DA
E. In „W” – NU
Pag 218

13. Torusul mandibular este localizat:
A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau bilateral în zona canin-premolar
37
– DA
B. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular în zona incisivo -canină –NU
C. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral în zona molarului 3 –
NU
D. Pe versantul lingua al procesului alveolar mandibular bilateral în zona incisivo -canină
–
NU
E. Pe versantul vestibular mandibular uni– sau bilateral în zona canin-premolar –
NU Pag 219
14. După incizia mucoasei în plastia șanțului pelvilingual prin decolare supraperiostală
se prepară:
A. lambouri totale vestibulare – NU
B. lambouri totale linguale – NU
C. lambouri parțiale vestibulare și linguale – DA
D. lambouri parțiale jugale– NU
E. lambouri parțiale pe coama crestei alveolare – NU
Pag 209
15. Precizați care dintre următoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a frenurilor
labiale:
A. Vestibuloplastia–NU
B. Frenectomia – DA
C. Frenoplastia in „Z” – DA
D. Tuberoplastia – NU
E. Frenoplastia cu vestibuloplastie – DA
Pag 198,199
16. In cadrul tehnicilor de frenoplastie linguala se va tine cont de urmatoarele
formatiuni anatomice:
A. Canalul Wharton– DA
B. Artera faciala– NU
C. Vena linguala – DA
D. Glanda sublinguala–NU
E. Vena faciala– NU
Pag 202
17. Precizați care dintre denumirile de mai jos descriu hiperplazia inflamatorie a
mucoase i fundului de sac vestibular:
A. Hiperplazia palatinală – NU
B. Hiperplazia de proteza –DA
C. Epulis fissuratum –DA
D. Epulis granulomatos– NU
E. Hiperplazie gingivala indusa medicamentos–
NU Pag.203

18. Fibromatoza tuberozitară se poate dezvolta:
A. În plan vertical – DA
B. În plan sagital – NU
C. În plan transversal – DA
D. În ambele planuri – DA
E. În plan antero-posterior – NU
Pag.204
19. În cazul fibromatozei tuberozitare, efecturarea ortopantomografiei este obligatorie pentru
: A. A confirma natura conjunctivă a formațiunii – DA
B. A infirma evoluția în părțile osoase –DA
C. A infirma evoluția în sinusul maxilar–
NU D. A exclude prezența unui dinte inclus
–DA
E. A exclude prezența unei formațiuni tumorale –
DA Pag. 204
20. Hiperplazia gingivală este caracterizată prin:
A. Creșterea asimptomatica a gingiei –
DA B. Creșterea rapidă a gingiei –NU
C. Creșterea lentă și progresivă a gingiei –DA
D. Creșterea localizată sau generalizată a gingiei – DA
E. Creștere simptomatică a gingiei –
NU Pag. 206
21. Tehnicile de vestibuloplastie la mandibulă au ca dezavantaje:
A. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului vestibular din cauza
bridelor cicatriciale– DA
B. Stimularea hipertrofiei osoase la nivelul crestei alveolare –
NU C. Modificări postoperatorii ale adâncimii șanțului lingual –
NU D. Stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare –
DA
E. Stimularea atrofiei osoase la nivelul marginii bazilare – NU
Pag 208
22. Incizia inițială în cazul îndepărtării hiperplaziei gingivale se realizează:
A. Perpendicular pe festonul gingival –NU
B. Paralel cu festonul gingival doar pe un versant al crestei – NU
C. Paralel cu festonul gingival pe ambele versante ale crestei –
DA D. Până la nivelul periostului – DA
E. Obligatoriu interesează și periostul – NU
Pag 206
23. Creasta balantă reprezintă:
A. O zonă de hiperplazie cu aspect inflamator –NU
B. O zonă de hiperplazie fără aspect inflamator – DA
C. Localizată de obicei în zonele frontale edentate atat la maxilar cat si la mandibula –
DA D. Localizată în zonele frontale dentate –NU
E. O zonă de hipertorfie – NU
Pag 207
38

24.Pentru efectuarea vestibuloplastiei la mandibula, Kazanjian recomandă:
A. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei mobile – NU
B. Realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fixă și cea mobilă – DA
C. Raalizarea unei incizii pe mijlocul crestei edentate-NU
D. Realizarea unei incizii la 5 mm de mijlocul crestei edentate – NU
E. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei fixe –NU
Pag 208
25. Vestibuloplastia dupa tehnica Kajanjian este indicată
cand: A. Inaltimea mandibulei este sub 1 cm – NU
B. La pacienți cu atrofie severă mandibulara–NU
C. La pacienți cu fundul de sac ingust prin inserarea inalta a musculaturii
-DA D. Inaltimea mandibulei este de 10-15 mm-DA
E. E.Vestibulul prezinta bride cicatriciale –
NU Pag 208
26. Principiile alveoplastiei sunt:
A. Cunoașterea exactă a anatomiei zonei –DA
B. Inciziile se realizează pe versanții crestei –NU
C. Inciziile se realizează pe coama crestei fără incizie de descărcare – DA
D. Dacă inciziile de descărcare nu pot fi evitate, baza lamboului trebuie să fie mai mica
decât celelalte laturi – NU
E. Decolarea lamboului mucoperiostal să fie minimă –DA
Pag 211
27. Extractia alveoloplastica reprezintă o intervenție chirurgicala care:
A. Se realizează concomitent cu extracțiile dentare –DA
B. Se realizează fără conservarea osului alveolar –
NU C. Se realizează cu conservarea osului alveolar –
DA
D. Impune regularizarea osoasă la nivelul suprafețelor neregulate și/sau a septurilor
interradiculare – DA
E. Se realizează fără regularizare osoasă –NU
Pag 211
28. Exractia alveoloplastica presupune realizare unei
incizii: A.La nivelul festonului gingival –DA
B.La 1cm de festonul gingival –NU
C.La nivelul fundului de sac vestibular –NU
D.La limita dintre mucoasa fixa si cea mobila –NU
E.In mucosa mobila –NU
Pag 211
29.Osteoamele periferice sunt localizate de cele mai multe
ori: A.Vestibular la mandibula – DA
B.Vestibular la maxilar –DA
C.Oral la maxilar – NU
D.Central intraosos –NU
E.Vestibulo-oral –NU
Pag220
39

30. LANDA descrie trei forme clinice de torus palatin:
A. Torus ovalar cu localizare în treimea anterioară a bolții palatine – NU
B. Torus ovalar cu localizarea în treimea posterioară a bolții palatine – DA
C. Torus alungit cu localizare în două treimi posterioare ale bolții palatine –
DA D. Torus alungit cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine
–DA
E. Torus ovalar cu localizare în două treimi anterioare ale bolții palatine –
NU Pag 218
40

6. INFECTII ORO-MAXILO-FACIALE
(1, pag. 242-268, 270-288)
1. Flora microbiana implicata in supuratiile cervico-faciale
este: A. Specifica - NU
B. Nespecifica -DA
C. Mixta -DA
D. Compusa doar din germeni anaerobi -NU
E. Polimorfa -DA
Pag. 242
2. Infectiile specifice sunt reprezentate de :
A. infectiile spatiilor fasciale primare-
NU
B. infectiile spatiilor fasciale secundare -NU
C. supuratiile difuze -NU
D. actinomicoza- DA
E. supuratiile circumscrise -NU
Pag. 246
3. Vindecarea plagilor chirugicale dupa incizia supuratiilor se va
realiza: A. per primam -NU
B. per secundam -DA
C. dupa sutura intradermica -NU
D. dupa sutura in planuri anatomice -NU
E. Dupa sutra de pozitie
Pag 246
4. Flegmonul este o supuratie difuza in
care: A. exista o colectie supurata -NU
B. sint prezente sfacele si bule gazoase -DA
C. nu este modificata temperatura corporala
-NU D. valoarea procalcitoninei este normala -
NU
E. apare constant poliuria- NU
Pag. 245
5. In abcesul spatiului vestibular, faza subperiostala este
dominata: A. de congestia tegumentului -NU
B. de febra inalta -NU
C. de congestia fibro mucoasei corespunzatoare dintelui cauzal-
DA D. de dureri intense -DA
E. stare generala intens alterata -NU
41
Pag 247

6. Diagnosticul diferential al infectiilor spatiului vestibular se face
cu: A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare -DA
B. alveolita postextractionala -NU
C. abcesul palatinal -NU
D. fibromatozele gingivale localizate -NU
E. chistul de maxilar suprainfectat -DA
Pag. 247
7. In infectiile spatiului genian, examenul clinic
obiectiveaza: A. tumefactie discreta -NU
B. deglutitie imposibila -NU
C. tegumente acoperitoare destinse si lucioase
-DA D. torticolis -NU
E. hipoestezie pe nervii infraorbitar si mentonier
-NU Pag. 252
8. Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului infratemporal se face
cu: A. tumorile suprainfectate ale glandei parotide -NU
B. abcesul vestibular de la molarul 1 superior -NU
C. abcesul spatiului genian - NU
D. nevralgiile de trigemen -DA
E. pericoronarita molarului 3 inferior
-NU Pag. 256
9.Flegmonul de planseu bucal poate determina:
A. Tromboza septica a sinusurilor craniene
-DA B. Meningita septica -DA
C. Pareza de facial -NU
D. Mediastinita acuta -DA
E. Gangrena pulmonara -DA
Pag.271
10.Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutie urmatoarele
42
spatii: A. Laterofaringian -NU
B. Infratemporal - DA
C. Sinusul maxilar -DA
D. Mentonier –NU
E. Submandibular -DA
Pag. 272
11.Fasciita necrozanta:
A. Se refera la o supuratie grava a partilor moi -DA
B. Este determinate de o flora exclusiv anaeroba -NU
C. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna -NU
D. Debuteaza cu manifestari clinice specifice -NU
E. Poarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta - DA
Pag. 273

12.Diagnosticul diferential al fasciitei necrozante se face cu
: A. Adenopatii cervicale suprainfectate -DA
B. Tumori benigne ale glandelor salivare -NU
C. Supuratii difuze -DA
D. Lipomatoza cervicala -NU
E. Tumori maligne suprainfectate- DA
43
Pag. 274
13.Abcesul cerebral
A. Este o complicatie des intilnita a infectiilor odontogene -NU
B. Clinic, apar semne directe de hipertensiune intracraniana -NU
C. Diagnosticul se confirma prin CT cu substanta de contrast
-DA D. Tratamentul este specific neurochirurgical -DA
E. Evolueaza spre septicemie -NU
Pag 276
14.Osteoperiostita
A. Este o reactie inflamatorie osoasa localizata -DA
B. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita -DA
C. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului anatomopatologic
-NU D. Tratamentul consta in sechestrectomie -NU
E. Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea capacitatii de aparare
a organismului -DA
Pag 281
15.Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin
include: A. Osteomielite supurate, acute sau
cornice -DA
B. Osteomielite supurate, de tip cronic sclerogen
-NU C. Osteomielite dupa infectii specifice -DA
D. Osteomielite nesupurate de tip cronic sclerogen
-DA E. Osteomielita radionecrotica -NU
Pag 282
16.Diagnosticul diferential al osteomielitei supurate cronice se face
cu: A. Tumori benigne osoase -DA
B. Infectii nespecifice osoase -NU
C. Tumori maligne osoase –DA
D. Displazia fibroasa -DA
E. Supuratii periosoase -DA
Pag. 283
17.Sifilisul cu localizare in teritoriul OMF:
A. Este o infectie contagioasa nespecifica
-NU B. Evolueaza in mai multe stadii -DA
C. Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome -DA
D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza reactiilor serologice specifice- DA
E. Tratamentul este chirurgical- DA
Pag. 287

18.Diagnosticul pozitiv al tuberculozei cu localizare oala si maxilo -faciala,se
stabileste: A. In urma examenului clinic -DA
B. Pe baza IDR la tuberculina -DA
C. Punctie cu inoculare pe medii de cultura
-NU D. Examen RMN -NU
E. Lavaj bronho-alveolar -NU
Pag. 288
19.Principiile generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale sunt:
A. Incizia se practica in zone declive pentru a permite drenajul gravitational-
DA B. Incizia se practica in zonele centrale ale tumefactiei slab vascularizate
-NU
C. Alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile anatomice afectate
-DA D. Tratamentul cauzal poate fi conservator sau radical -DA
E. Spalaturile antiseptice trebuie efectuate bidirectional
-NU Pag 245
20. Cauzele supuratiilor spatiului infratemporal
sunt: A. Punctii sinusale gresit efectuate - DA
B. Infectii dento-parodontale ale molarilor superiori- DA
C. Punctii septice la spina Spix -NU
D. Difuzarea infectiei din spatiul mentonier -NU
E. Difuzare infectiilor din spatiile vecine -
44
DA Pag. 255
21.Spatiul submandibular este delimitat de :
A. Medial: m. milohioidian, m. hioglos, m. stiloglos
-DA B. Inferior: tegument si platisma -NU
C. Anterior: pintecele anterior al digastricului si m. stilohioidian -
NU D. Superior: mandibula, m milohioidian, m maseter - DA
E. Posterior: pintecele posterior al digastricului, m stilohioidian
-DA Pag 257
22.Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului sublingual se face
cu: A. Litiaza submandibulara supurata -NU
B. Abcesul spatiului submandibular -DA
C. Warthonita, periwarthonita -DA
D. Tumorile chistice de planseu bucal -DA
E. Flegmonul difuz al planseului bucal
-DA Pag 259
23.Spatiul parafaringian este subimpartit in
: A. Spatiul laterofaringian -DA
B. Spatiul prevertebral -DA
C. Spatiul pterigomaxilar -NU
D. Spatiul retrofaringian -DA
E. Spatiul pterigomandibular -NU
Pag 265

24.Diagnosticul diferential al supuratiilor spatiului laterofaringian se face
cu: A. Flegmonul amigdalian -DA
B. Flegmonul pterigomandibular -NU
C. Abcesul de spatiu submandibular cu evolutie in recessus
-DA D. Abcesul planseului bucal -NU
E. Tumorile laterofaringiene -DA
45
Pag 266
25.Spatiul retrofaringian este delimitat de
: A. Medial: spatiul prevertebral -NU
B. Lateral: spatiul laterofaringian de partea controlaterala -DA
C. Superior: baza craniului -DA
D. Inferior: vertebrele C4-T4 si mediastinul -NU
E. Anterior:peretele posterior al faringelui
-DA Pag 266
26.Flegmonul planseului bucal:
A. Se mai numeste angina Ludwig -DA
B. Procesul supurativ cuprinde spatiile submandibulare, spatiile sublinguale, spatiul
submentonier -DA
C. Supuratia difuza se poate extinde spre spatiul laterocevical, genian, spatiul maseterin
-
NU
D. Focarul hipertoxic este localizat cel mai frecvent la nivelul spatiului
pterigomandibular
-NU
E. Are ca punct de plecare procese septice dentoparodontale sau pericoronaritele supurate
ale molarilor de minte superiori
-NU Pag 270
27.Adenita acuta supurata se caracterizeaza
prin: A.Colectie difuza –NU
B.Colectie bine delimitata –DA
C.Prezinta la periferie fenomenul de periadenita –
DA D.Tegumentele acoperitoare sunt congestive –
DA E.Starea generala nu este alterata -NU
Pag 278
28.Diagnosticul diferential al adenitei acute parotidiene se face
cu: A. Tumorile de parotida -DA
B. Chistul sebaceu supurat -NU
C. Abcesul spatiului parotidian -DA
D. Artita cronica temporo mandibulara -NU
E. Adenopatia metastatica pretragiana ulcerata
-NU Pag 278-279

29.Adenopatia din sarcoidoza are urmatoarele caracteristici:
A. Este bilaterala simetrica, cu ganglioni mobili si duri
-NU B. Este nedureroasa -DA
C. Ganglionii sunt fermi si mobili -DA
D. Se insoteste de febra, splenomegalie -NU
E. Diagnosticul se pune pe baza testului ELISA pozitiv pt IgG sau IgM
46
-NU Pag. 279,280
30.Sifilisul tertiar
A. Se prezinta la nivelul partilor moi sub forma de sifilide
B. Se insoteste de adenopatie
C. Se prezinta la nivelul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si gome
D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si a reactiilor
serologice
specifice
E. Tabloul clinic se remite complet si spontan in 2-4 saptamini
Pag 287

7. AFECTIUNI DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR
(1, pag. 292-308)
1. Baza piramidei triunghiulare a sinusului maxilar este:
A. superior, reprezentata de planseul cavitatii orbitare-NU
B. extern, reprezentata de peretele lateral al maxilarului-NU
C. inferior, reprezentata de osul palatin-NU
D. medial, reprezentata de peretele extern al fosei nazale-DA
E. anterior, reprezentata de peretele anterior al maxilarului-
NU Pag. 292
2. Sinusul maxilar:
A. este o cavitate anexa a foselor nazale-
DA B. se deschide in meatul superior -NU
C. se deschide in meatul mijlociu-DA
D. se deschide in meatul inferior-NU
E. este implicat in apararea imuna nespecifica-DA
Pag. 292
3. Sinusul maxilar:
A. este o cavitate anexa a cavitatii orale-NU
B. este “cavitate de rezonanta” pentru fonatie-DA
C. este absorbant al socurilor traumatice de la nivelul etajului mijlociu al fetei-
DA D. este structura de sustinere a globului ocular-NU
E. este o structura compacta-NU
Pag. 293
4. Mucoasa care acopera peretele sinusului maxilar este
: A. formata dintr-un epiteliu cu ortokeratoza-NU
B. formata dintr-un epiteliu cu parakeratoza-NU
C. formata dintr-un epiteliu cilindric, cu cili-
DA D. formata dintr-un epiteliu pluristratificat-
DA E. formata dintr-un epiteliu de tip
respirator-DA
Pag. 293
5. Mucoasa sinusului maxilar este susceptibila patologiei :
A. infectioase-DA
B. alergice-DA
C. traumatice-NU
D. neoplazice-DA
E. autoimune-NU
Pag.293
47

6. Raportul dintre radacinile dintilor maxilari si sinusul maxilar
: A. este variabil in functie de marimea sinusului maxilar-DA
B. este variabil in functie de lungimea radacinilor dentare-DA
C. este variabil in functie de inaltimea proceselor alveolare-
DA D. este variabil in functie de numarul de dinti de pe arcada-
NU
E. este variabil in functie de patologia mucoasei sinusului maxilar-
NU Pag. 293
7. Sinuzita maxilara de cauza dentara :
A. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a sugarului-NU
B. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a adolescentului-NU
C. este cea mai frevcenta afectiune sinuzala a adultului-NU
D. este cea mai frecventa afectiune sinuzala rezultata in urma interactiunilor patologice
dintre structurile dento-parodontale invecinate si sinusul maxilar-
DA E. este cea mai frecventa afectiune infectiosa sinuzala -NU
Pag. 294
8. Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi
: A. caria dentara simpla-NU
B. inflamatia cronica a mucoasei rino-sinusale-
DA C. candidoza orala-NU
D. xerostomia-NU
E. lipsa igienei orale-NU
Pag. 295
9. Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi
: A. afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinusale-DA
B. deviatia de sept nazal-DA
C. scaderea motilitatii ciliare si crestrea de mucus intrasinusal-DA
D. anclavarea dentara-NU
E. candidoza orala cronica atrofica-NU
Pag.295
10. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot
fi: A. caria dentara a dintilor maxilari-NU
B. pulpita dentara acuta a dintilor sinuzali-NU
C. pulpita dentara cronica a dintilor maxilari-NU
D. necroza dentara a dintilor maxilari-NU
E. parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali-DA
Pag.295
11. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi
: A. parodontita apicala cronica a dintilor sinuzali-DA
B. incluzia dentara a caninilor maxilari-NU
C. chisturi radiculare suprainfectate a dintilor maxilari sinuzali-
DA D. gingivita cronica-NU
E. parodontita marginala cronica profunda la premolarii si molarii maxilari-
DA Pag.295
48

12. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :
A. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari-
NU B. osteita procesului alveolar al dintilor sinuzali-DA
C. incluzia caninului maxilar-NU
D. complicatiile infectioase ale incluziei molarului de minte maxilar-DA
E. chisturi foliculare suprainfectate la dintii sinuzali-
DA Pag.295
: A. obturatii de canal la dintii maxilari-NU
B. obturatii de canal cu depasire la dintii sinuzali-DA
C. obturatii de canal incomplete la dintii sinuzali-DA
D. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali-
DA E. toate cauzele de mai sus-NU
Pag 295
14. . Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :
A. fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentare-NU
B. fractura peretelui alveolar in timpul extractiei dentare a dintilor sinuzali-NU
C. comunicarea oro-sinuzala postextractionala neobservata-DA
D. comunicarea oro-sinuzala postextractionala incorect tratata-DA
E. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv-
NU Pag.295
: A. perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv-DA
B. perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestiv-NU
C. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei dentare-
DA D. impingerea caninului in fosa nazala in timpul odontectomiei-NU
E. impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul odontectomiei-
DA Pag 295
16. In sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei faze
successive: A. tumor, calor si dolor-NU
B. congestiva, catarala si supurata-DA
C. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza-
NU D. exudativa, de granulare si epitelizare-NU
E. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate-
NU Pag.296
17. In sinuzita maxilara cronica, mucoasa este
: A. congestionata-NU
B. hiperplaziata-DA
C. atrofiata-NU
D. cu formatiuni polipoide si chistice-
DA E. profund alterata-DA
Pag 296
49

18. In sinuzitele maxilare cronice reversibile
apare: A. scaderea IgA-NU
B. cresterea IgA-DA
C. scaderea vascozitatea mucusului-NU
D. cresterea vascozitatea mucusului-DA
E. disparitia partiala sau totala a cililor-
DA Pag.296
19. In sinuzitele maxilare cronice ireversibile se observa:
A. tendinta la scleroza si chisturi de natura glandulara-
DA B. disparitia complexelor immune circulante-NU
C. lipsa celulelor caliciforme -DA
D. fibroza parcelara sau totala-DA
E. disparitia cililor cu metaplazie epiteliala-
DA Pag.296
20. Germenii microbieni implicati frecvent in sinuzita maxilara de cauza dentara sunt
: A. haemophilus influenzae-NU
B. germenii microbieni probiotici-NU
C. pneumococii-DA
D. colibacilii-DA
E. stafilococus aureus-NU
Pag. 296
21. Semnele clinice in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara sunt :
A. durere unilaterala in etajul mijlociu al fetei, cu iradiere in regiunea orbitala,
fronto - temporala, occipitala, exacerbata de pozitia decliva a capului-NU
B. usoara jena dureroasa in zona sinusului afectat, in special in pozitia decliva a
capului- DA
C. febra 38-39°C-NU
D. iritatie faringiana-DA
E. cacosmie subiectiva-NU
Pag.297
22. Radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei evidentiaza in
sinuzita maxilara cronica de cauza dentara:
A. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism-
NU B. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit-
NU
C. opacifiere unilaterala, mai putin intensa central, mai marcata la periferie-
DA D. opacifiere unilaterala, mai putin intensa la periferie, mai marcata
central-NU
E. marimea si forma sinusurilor maxilare-DA
Pag. 297
23. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se face cu
: A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica-DA
B. sinuzitele maxilare specifice-NU
C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat
-NU D. sinuzita maxilara alergica-NU
E. sinuzita maxilara fungica-NU
Pag. 299
50

24. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara se face cu
: A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica-NU
B. sinuzitele maxilare specifice-DA
C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat-DA
D. sinuzita maxilara alergica-
DA E. sinuzita maxilara
fungica-DA
Pag. 299
25. In tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se va efectua
: A. asigurarea drenajului sinuzal-DA
B. antibioterapie -DA
C. corticoterapie-DA
D. indepartarea factorului cauzal-DA
E. cura radicala a sinusului maxilar-NU
Pag 300
26. In tratamentul sinuzitei maxilare cronice ireversibile de cauza dentara se va efectua
: A. antibioterapie cu cefalosporine de generatia a II-a si a III-a-NU
B. antibioterapie cu macrolide-NU
C. antibioterapie cu lincosamide-NU
D. corticoterapie-NU
E. indepartarea factorului cauzal si cura radicala a sinusului-DA
Pag.301
27. Cura radicala a sinusului maxilar :
A. consta in realizarea unei meatotomii-NU
B. se realizeaza in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara-NU
C. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul B, tipul III-NU
D. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul C, tipul IV-DA
E. consta in crearea unei comunicari oro-sinusale-NU
Pag.301
28. Cura radicala a sinusului maxilar :
A. are ca scop crearea unei meatotomii-NU
B. are ca scop crearea unei comunicari oro-sinusale-NU
C. are ca scop indepartarea mucoasei sinusului maxilar-DA
D. are ca scop asigurarea drenajului sinuzal-DA
E. are ca scop indepartarea factorului cauzal-
NU
Pag. 302
29. Comunicarea oro-sinuzala imediata post-extractional are drept criteriu de
diagnostic: A. sangerare mai abundenta din alveola, cu aspect aerat-DA
B. scurgere abundenta de secretie purulenta-NU
C. halena fetida-NU
D. refluarea alimentelor pe fosa nazala-NU
E. proba Valsalva pozitiva-DA
Pag.303
51

30. In alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari, de peste 7
mm, se va tine cont de :
A. adancimea vestibului maxilar-NU
B. prezenta sau absenta dintilor-DA
C. prezenta sau absenta lucrarilor protetice fixe-DA
D. adancimea boltii palatine-
NU E. optiunea chirurgului-DA
Pag 304
52

8. TRAUMATOLOGIE ORO-MAXILO-FACIALA
(1, pag. 312-335, 361-369, 379-382,388-394)
1.Factorii de risc locali în vindecarea întârziată a plăgilor
sunt: A.Corpi străini restanţi în plagă - DA
B.Sutura plăgii în tensiune – DA
C.Vârsta pacientului – NU
D.Plăgi zdrobite – DA
E.Imunosupresia - NU
Pag.314
2.După Navarro şi colab.,cele mai frecvente fracturi de mandibulă sunt localizate la
nivelul: A.Ramului mandibulei - NU
B.Condilului mandibular - DA
C.Zonei parasimfizare- NU
D.Procesului alveolar - NU
E.Procesului coronoid - NU
Pag.315
3.Principala cauză a fracturilor de mandibulă o constituie:
A.Accidentele rutiere - NU
B.Agresiunea - DA
C.Accidentele sportive - NU
D.Accidentele de muncă - NU
E.Iatrogenia - NU
Pag.316
4.Din punct de vedere biomecanic zonele de rezistenţă minimă ale mandibulei sunt:
A.Gaura mentonieră - DA
B.Simfiza mentonieră - NU
C.Zona parasimfizară - DA
D.Apofiza coronoidă - NU
E.Unghiul mandibulei - DA
Pag.316
5.Mecanismele de producere a fracturilor de mandibulă sunt următoarele:
A.Flexia - DA
B.Presiunea - DA
C.Tasarea - DA
D.Smulgerea - DA
E.Compresia - NU
Pag.316
53

6.După numărul liniilor de fractură, fracturile de mandibulă se clasifică
în: A.Unice - DA
B.Multiple - NU
C.Duble - DA
D.Cominutive - DA
E.Triple - DA
Pag.320
7.Clasificarea anatomică a fracturilor corpului mandibular este:
A.Laterale - DA
B.Verticale - NU
C.Oblice - NU
D.Mediane - DA
E.Paramediane - DA
Pag. 321
8.Semnele clinice de întrerupere a continuităţii osoase în fracturile de mandibulă sunt:
A.Mobilitatea anormală a fragmentelor osoase -
DA B.Modificări ale raporturilor de ocluzie - DA
C.Edemul părţilor moi - NU
D.Durere spontană - NU
E.Deformări osoase ale etajului inferior al feţei -
DA Pag.322
9.La palparea contururilor osoase ale mandibulei, pentru evidenţierea focarelor de fractură,
se urmăresc:
A.Puncte dureroase - DA
B.Discontinuitatea osoasă - DA
C.Prezenţa dinţilor pe ambele fragmente fracturate - NU
D.Prezenţa dinţilor pe fragmentul distal al mandibulei - NU
E.Prezenţa crepitaţiilor osoase - DA
Pag.322,323
10.Fracturile subcondiliene joase bilaterale
determină: A.Ocluzie deschisă anterioară - DA
B.Inocluzie frontală şi laterală de partea afectată -
NU C.Ocluzie în doi timpi - NU
D.Devierea liniei mediene de partea fracturată -
NU E. Ocluzie cap la cap - NU
Pag.327
11.Diagnosticul fracturilor de mandibulă se pune pe baza:
A.Simptomatologie clinică - DA
B.Ortopantomografie - DA
C.Computertomografie -DA
D.Radiografie în incidenţă Hirtz - NU
E.Radiografie de mandibulă în incidenţă defilată(laterală) -
DA Pag.332
54

12.Complicaţiile tardive ale fracturilor de mandibulă
sunt: A.Consolidarea întârziată - DA
B.Consolidarea vicioasă - DA
C.Pseudartroza - DA
D.Supuraţii periosoase - NU
E.Osteomielita mandibulei - NU
Pag.335
13.În fracturile etajului mijlociu al feţei pot fi
interesate: A.Osul maxilar propriu-zis - DA
B.Oasele zigomatice - DA
C.Osul mandibular - NU
D.Oasele palatine - DA
E.Apofizele pterigoide - DA
Pag.361
14.Fractura orizontală Le Fort I se mai
numeşte: A.Disjuncţie cranio-maxilară joasă -
NU B.Fractură transversală joasă - DA
C.Disjuncţie cranio-maxilară înaltă - NU
D.Fractură tip GUERIN - DA
E.Fractură WALTHER - NU
Pag.363,368
15. Fractura orizontală Le Fort I interesează:
A.Apertura piriformă - DA B.Creasta
zigomato-alveolară - DA
C.Tuberozitatea maxilară - DA
D.Apofizele pterigoide 1/3 medie - NU
E.Fosa canină - DA
Pag.363
16.Semnele clinice ale fracturii Le Fort I sunt:
A.Edem facial important („facies în butoi”) –NU
B.Palparea dureroasă retrotuberozitar (semnul Guerin) – DA
C.Mobilitate anormală a porţiunii inferioare a maxilarului în sens transversal –DA
D.Ocluzie deschisă frontală şi contacte premature la nivelul molarilor, bilateral –
NU E.Contacte premature la nivelul molarilor, bilateral – DA
Pag.364
17.Disjuncţia cranio-maxilară înaltă interesează :
A.Oasele nazale la nivelul suturii naso-frontale –
DA B.Peretele inferior al orbitei –DA
C.Apofiza pterigoidă în 1/3 medie – NU
D.Peretele extern al orbitei –DA
E.Arcada temporo-zigomatică –DA
Pag.365
55

18. Complexul zigomatic este alcătuit din :
A. Osul malar – DA
B.Arcada temporo-zigomatică –DA
C.Marginea inferioară a orbitei –DA
D.Marginea superioară a orbitei –NU
E.Podeaua şi peretele lateral al orbitei –
DA
Pag. 379
19.Tipuri de fracturi anterioare, cu deplasare, ale complexului
zigomatic: A. Fisuri ale complexului zigomatic –NU
B.Fracturi parţiale ale rebordului orbital inferior şi lateral –DA
C.Fractura –disjuncţie de malar –DA
D.Fractura ,, blow-out’’ a podelei orbitei –DA
E.Fractura cominutivă –DA
Pag.379,380
20.Semnele clinice ale fracturilor anterioare cu deplasare, sunt:
A.Asimetrie facială prin înfundarea reliefului malar –DA
B.Întreruperea continuităţii osoase la nivelul rebordului orbitar inferior –DA
C.Diplopie –DA
D.Punct osos dureros la nivelul arcadei temporo-zigomatice –NU
E.Tulburări de sensibilitate în teritoriul nervului infraorbital de partea lezata –
DA Pag.381,382
21.Pentru stabilirea diagnosticului de fractură de malar se recomandă următoarele tipuri
de investigaţii radiografice:
A.Computertomografie –DA
B.Radiografie în incidenţă Parma –NU
C.Ortopantomografie –NU
D.Radiografie în incidenţă semiaxială Hirtz –DA
E. Radiografie de craniu în incidenţă antero-posterioară(Caldwell) –NU
Pag.322
22.Leziunile traumatice dento-alveolare pot fi produse prin:
A.Cădere accidentală – DA
B.Accidente de circulaţie - DA
C.Agresiune umană sau animală –DA
D.Iatrogenie –DA
E.Complicaţii secundare infecţioase –NU
Pag. 388
23.Traumatismele dento-alveolare se clasifică în:
A.Leziuni dentare –DA
B.Leziuni osoase – NU
C.Traumatisme ale ţesuturilor dento-alveolare –
DA D.Traumatisme ale procesului alveolar –DA
E.Leziuni ale mucoasei fixe şi mobile –DA
Pag.388
56

24.Leziunile dentare sunt clasificate în următoarele forme anatomo-clinice:
A.Fisură coronară –DA
B.Fisura radiculara –NU
C.Fractură coronară cu expunerea pulpei dentare –DA
D.Fractură radiculară –DA
E.Avulsie dentară –NU
Pag.388
25.Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi realizat
prin: A.Coafaj indirect –NU
B. Coafaj direct – DA
C.Amputaţie vitală –DA
D.Extirpare vitală –DA
E.Extracţie dentară –NU
Pag.389
26.Traumatismele ţesuturilor parodontale pot fi:
A.Contuzia dentară- NU
B.Luxaţia cu extruzie – DA
C.Contuzia parodontală –DA
D. Avulsia completă –DA
E.Contuzia coronara NU
Pag. 390
27.În tratamentul luxaţiei dentare cu intruzie se pot adopta următoarele atitudini
terapeutice: A.Favorizarea erupţiei dentare, dacă dintele este imatur –DA
B.Repoziţionare imediată manuală a dintelui în poziţie corectă, cu fixarea lui la dinţii
vecini
–NU
C. Repoziţionare imediată chirurgicală a dintelui în poziţie corectă, cu fixarea lui la dinţii
vecini –DA
D. Extracţia dintelui luxat –NU
E.Tratament ortodontic pentru repoziţionarea dintelui intruzat –
DA Pag.391
28.Etapele replantării dentare sunt:
A.Curăţirea dintelui de detritusuri, înaintea replantării , cu ser fiziologic –DA
B.Sterilizarea dintelui cu soluţii antiseptice –NU
C.Introducerea manuală în alveolă în poziţie corectă –
DA D.Fixarea dintelui cu o atelă semirigidă 7-10 zile –
DA E.Scoaterea dintelui din ocluzie 4-6 săptămâni –NU
Pag. 392
29. Avantajele imobilizării dinţilor traumatizaţi prin ligatură hipocratică
sunt: A.Asigură o bună imobilizare –DA
B.Creează dificultăţi în menţinerea igienei orale –
NU C.Permite abordul pentru tratamenul endodontic
–DA
D.Pot aluneca apical sub proeminenţa cervicală determinând extracţia lentă –NU
E. Pot aluneca apical sub proeminenţa cervicală determinând leziuni ale cementului -NU
Pag.393
57

30.Tehnicile de imobilizare în traumatismele dento-alveolare sunt următoarele:
A.Gutiere acrilice –DA
B.Imobilizare rigidă intermaxilară –NU
C.Imobilizare cu sârmă cu 8( ligatură hipocratică) –DA
D.Şinele vestibulo-linguale NU
E.Imobilizare semirigida -DA
Pag.393
58

9. CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI
CERVICO-FACIALE MAXILARE
(1., PAG.402-404, 406-426, 428-433,437-443)
1.Chistul branhial:
A.Este adenopatie laterocervicală-NU
B.Este manifestarea cervicală a unui limfom Hodgkin-NU
C.Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom laterocervical-DA
D.Abordul chirurgical este pe cale intraorală-
NU E.Poate maligniza-DA
Pag. 407
2.Chistul canalului tireoglos:
A. Se mai numește și chistul median al gâtului-DA
B. Apare numai la copil-NU
C. Poate fistuliza tegumentar-DA
D. Apare laterocervical, în 1/3 superioară-NU
E. Trebuie făcut diagnosticul diferențial cu un lipom-DA
Pag. 409
3.Sialochistul:
A. Se datoreaza dilatației chistice a canalului de excreție a gandelor salivare accesorii-
DA
B. Apare doar la vârstnici-NU
C. Apare frecvent la nivelul buzei superioare-NU
D. Poate fi localizat si in parotida-DA
E. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar-DA
Pag. 411
4.Mucocelul:
A. Este o tumoră malignă-NU
B. Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul mucoasei orale-
DA C. Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale-NU
D. Consistenta este fluctuenta-DA
E. Este foarte dureros la palpare-NU
Pag. 411
5.Ranula:
A. Cel mai frecvent tip este cel ”în bisac”-NU
B. Este situată totdeauna pe linia mediană-NU
C. Se poate perfora spontan-DA
D. Se suprainfectează frecvent-NU
E. Varianta ”în bisac” are forma unei clepsidre -DA
Pag. 413
59

6.Chistul sebaceu:
A. Are originea în celulele adipoase din derm-NU
B. Ia naștere prin blocarea secreției glandelor salivare-NU
C. Își are originea la nivelul foliculului pilos-DA
D. Apare frecvent la nivelul tegumentelor cervicofaciale-DA
E. Cavitatea chistică este umplută de sebum-
DA Pag. 414
7.In functie de localizare diagnosticul diferențial al chistului sebaceu se face
cu: A. Chistul dermoid -DA
B. Tumori benigne parotidiene-DA
C. Limfangiomul chistic -NU
D. Chistul canalului tireoglos-DA
E. Ranula in bisac -NU
Pag. 415
8.Epulis fissuratum:
A. Este o tumoră malignă a cavității orale-
NU B. Apare la purtatorii de proteza mobila-
DA C. Se localizeaza pe mucoasa jugala
-NU
D. Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificată clinic-DA
E. Ridică suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori maligne-
DA Pag. 417
9.Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie:
A. Este localizată doar la nivelul limbii -NU
B. Apare la purtătorii de proteze mobile incorect adaptate-DA
C. Este intalnita predominant la bărbați-NU
D. Clinic apare sub forma unor multiple excrescente de mici dimensiuni cu aspect de
„broboane”-DA
E. Uneori este necesara extirparea chirurgicala -DA
Pag 417,418
10.Granulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau jugala, mai este cunoscut si
sub denumirea de:
A. Epulis Fibros-NU
B. Epulis granulomatos-NU
C. Epulis angiogranulomatos-NU
D. Botriomicom-DA
E. Hiperplazie papilomatoasa-NU
Pag. 418
11.Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival se face
cu: A.Fibromul osifiant periferic –DA
B.Papilomul mucoasei orale –NU
C.Fibromul mucoasei orale NU
D.Granulomul periferic cu celule gigante –DA
E.Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare-
DA
Pag 420
60

12.Diagnosticul diferențial al fibromului osifiant periferic trebuie făcut cu:
A. Granulomul piogen gingival-
DA B. Chistul de eruptie-NU
C. Papilomul -NU
D. Granulomul periferic cu celule gigante-DA
E. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare în perioada de debut-
DA Pag. 421
13.Granulomul periferic cu celule gigante:
A. Este asociat cu hipeparatiroidismul-
NU B. Este prevalent la sexul masculin-
NU
C. Apare mai frecvent la virste tinere-
NU D. Este localizat palatinal-NU
E. Se mai numeste epulis cu celule gigante-
DA Pag. 421
14.Granulomul congenital(epulisul
congenital): A. Este o leziune frecventă-NU
B. Afectează adesea sexul masculin-NU
C. Apare la nivelul mucoasei jugale-NU
D. Se localizeaza cel mai frecvent pe creasta alveolara maxilara,paramedian -DA
E. Poate fi necesară extirparea chirurgicală precoce-
DA Pag. 423
15.Papilomul este:
A. proliferare tumorala maligna-NU
B. proliferare celulara fibroblastica benigna-NU
C. proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului-
DA D. proliferare tumorala benigna a stratului bazal al epiteliului-
NU E. proliferare tumorala benigna a celulelor mezenchimale-
NU
Pag. 425
16.Papilomul:
A. Are drept cauza probabila infecția cu HPV-DA
B. Are întotdeauna consistență fermă-NU
C. Obișnuit, este pediculat-
DA D. Are culoare albăstruie-
NU
E. Poate apărea la orice vărstă-DA
Pag. 425
17. Fibromul
A. Nu are o frecvență crescută între tumorile benigne ale cavității orale -NU
B. Este cea mai frecventă tumoră benignă din cavitatea orală-DA
C. Apare doar la bărbați-NU
D. Apare la orice varsta-DA
E. Dimensiunie sunt, de regulă, mai mari de 2 cm-NU
Pag. 428
61

18.Diagnosticul diferențial al fibromului se face cu:
A. Melanomul cavității orale-
NU B. Granulomul piogen-DA
C. Papilomul mucoasei orale-
DA D. Mucocelul-NU
E. Ranula-NU
Pag. 429
19.Tratamentul fibroamelor constă în:
A. Radioterapie-NU
B. Chimioterapie-NU
C. Radioterapie și chimioterapie-NU
D. Extirpare chirurgicală în totalitate-DA
E. Cauterizare -NU
Pag. 429
20.Fibromatoza gingivală:
A. Este congenitală-
NU B. Este ereditară-
DA
C. Are cauză traumatică-NU
D. Tratamentul este reprezentar de chimioterapie-NU
E. Tratamentul este chirurgical-DA
Pag. 430
21.Lipomul:
A. Este o tumoră malignă-NU
B. Este un sarcom-NU
C. Apare exclusiv la nivelul teritoriului oro-maxilo-facial-
NU D. Apare mai frecvent la persoanele obeze-DA
E. Intraoral apare mai ales la nivelul mucoasei jugale-
DA Pag. 431
22.Lipomul se localizeaza:
A. Pe trunchi si membre -DA
B. Frecvent oral - NU
C. LA nivel cervico facial-DA
D. Mai rar oral DA
E. In derm -NU
Pag. 431
23.Sindromul Madelung:
A. Dezvoltare localizată a unor lipoame cervicale-NU
B. Dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze localizate si in regiunea cervico-faciala-
DA C. Este ușor de tratat chirurgical datorită caracterului localizat-NU
D. Este dificil de tratat chirurgical datorită caracterului difuz-DA
E. Îndepărtarea parțială pe cale chirurgicală conduce la recidive-DA
Pag. 432
62

24.Schwannomul:
A. Este o tumoră benignă-DA
B. Are originea în celulele Schwann-DA
C. Este congenitală-NU
D. Apare numai la vârstnici-NU
E. Recidivează frecvent după tratamentul chirurgical-
NU Pag. 433
25.Clasificarea actuală a leziunilor vasculare benigne cuprinde:
A. Hemangioamele-DA
B. Angiosarcoamele-NU
C. Fibrosarcoamele-NU
D. Malformațiile vasculare-DA
E. Malformațiile limfatice (limfangoamele)-
DA Pag. 437
26.Hemangiomul:
A. Este mai frecvent la sexul masculin (3:1)-NU
B. Sunt rar localizate în teritoriul oro-maxilo-facial-NU
C. Cele complet dezvoltate sunt rareori prezente la naștere-
DA D. Este cea mai frecventă tumoră din perioada copilăriei-
DA
E. In primele saptamani de viata tumora se dezvolta lent
-NU Pag 438
27.Tratamentul hemangioamelor poate consta
în: A. Pansament modelant-NU
B. Scleroterapie-DA
C. Producerea de sângerări-NU
D. Radioterapie-DA
E. Dispensarizare-DA
Pag. 439
28.Malformațiile vasculare:
A. Sunt prezente la naștere și persistă toată viața-
DA B. Au întotdeauna flux crescut-NU
C. Au întotdeauna flux scăzut-NU
D. Pot avea fie flux scăzut fie flux crescut-DA
E. Malformațiile capilare au flux scăzut-
DA Pag. 439
29.Sindromul Sturge-Weber:
A. Afecțiune tip hamartom-DA
B. Are si manifestări neurologice-DA
C. Sunt doar leziuni de tip capilar-NU
D. Sunt leziuni strict tegumentare-
NU E. Sunt leziuni strict mucozale-
NU
Pag. 441
63

30.Limfangiomul:
A. Apare excepțional în teritoriul oro-maxilo-facial-NU
B. Apar cel mai adesea în cele 2/3 anterioare ale limbii-DA
C. Evoluția este rapidă-NU
D. Tratamentul este întotdeauna chirurgical-NU
E. Raspund la tratament sclerozant -
NU Pag. 443
64

10. CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR MAXILARE
(1,pag.450-471, 474-485,488-510,512-517)
1.Dintre chisturile de dezvoltare odontogene face parte
urmatoarele: A.keratochistul odontogen-DA
B.chistul nazo-palatin-NU
C.chistul gingival al adultului-
DA D.chistul rezidual-NU
E.defectul osos Stafne-NU
Pag.450
2.Keratochistul odontogen primordial multilocular trebuie diferentiat
de: A.chistul folicular-NU
B.ameloblastomul-DA
C.mixomul odontogen-DA
D.chistul parodontal lateral-NU
E.chistul residual-NU
Pag.453
3.Keratochistul odontogen dentiger trebuie diferentiat
de: A.chistul folicular-DA
B.tumora odontogena adenomatoida-DA
C.ameloblastomul si fibromul ameloblastic-
DA D.mixomul odontogen-NU
E.malformatiile arterio-venoase osoase central-
NU Pag.453
4.Chistul folicular:
A.apare frecvent la nivelul oaselor maxilare-DA
B.reprezinta aproximativ 20% din totalul chisturilor de dezvoltare-DA
C.apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei-DA
D.nu se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral in cazul unui dinte semiinclus-
NU
E.afecteaza cel mai adesea adolescentii si tinerii,mai frecvent de sex feminin-NU
Pag.456
5.Dintre chisturile de dezvoltare neodontogene fac
parte: A.chistul nazo-palatin-DA
B.chistul median palatinal-DA
C.chistul nazo-labial-DA
D.chistul radicular-NU
E.chistul osos anevrismal-NU
Pag.450
65

6.Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral se poate face
cu: A.chistul radicular lateral-DA
B.chistul folicular-DA
Ckeratochistul odontogen primordial-
DA D.ameloblastomul-NU
E.fibromul ameloblastic-
NU Pag.460
7.Diagnosticul diferential al chistului radicular lateral se poate face
cu: A.chistul parodontal lateral-DA
B.keratochistul odontogen primordial-DA
C.parodontopatia marginala cronica profunda-
DA D.ameloblastomul-NU
E.fibromul ameloblastic-
NU Pag.470
8.Dintre tumorile epiteliului odontogen fac
parte: A.ameloblastomul-DA
B.tumora odontogena scuamoasa-DA
C.tumora odontogena epiteliala calcificata-
DA D.fibromul ameloblastic-NU
E.odontoameloblastomul-NU
Pag.474
9.Dintre tumorile ectomezenchimului odontogen cu sau fara epiteliu odontogen inclus
fac parte:
A.fibromul odontogen-DA
B.mixomul odontogen-DA
C.cementoblastomul-DA
D.ameloblastomul-NU
E.odontoameloblastomu-NU
Pag.474
10.Ameloblastomul intraosos solid sau
multichistic: A.poate aparea la orice varsta-DA
B.exceptional la copii sub 10 ani-DA
C.afecteaza in egala masura sexul masculin si cel feminin-DA
D.la maxilar sunt mai frecvente-NU
E.initial tumora este simptomatica-
NU
Pag.474
11.Sunt descrise mai multe forme anatomo-patologice de ameloblastom,dintre care cele
mai frecvente sunt:
A.formal foliculara-DA
B.forma plexiforma-DA
C.forma acantomatoasa-NU
D.forma desmoplastica-NU
E.forma bazocelulara-NU
Pag.475
66

12.Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se poate face
cu: A.hiperplazii epulis like-DA
B.tumori benigne gingivale-DA
C.forme de debut ale tumorilor maligne gingivale-DA
D.tumori maligne endoosoase-NU
E.tumori benigne osoase cu radiotransparenta osoasa-NU
Pag.482
13.Tumora odontogena calcificata:
A.este o tumora rara-DA
B.se considera ca deriva din resturile Serres ale laminei dentare-
DA C.localizarea cea mai frecventa este la mandibula-DA
D.afecteaza in special copiii-NU
E.clinic se prezinta ca o deformare a mandibulei cu crestere rapida,dureroasa-NU
Pag.483
14.Fibromul ameloblastic:
A.apare in special la pacienti tineri-DA
B.mai frecvent la sexul feminin-NU
C.localizarea predilecta este la maxilar-NU
D.este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni-
DA E.nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase-NU
Pag.483
15.Odontomul:
A.este o tumora odontogena relativ frecventa-DA
B.combina elemente epiteliale si ectomezenchimale-
DA C.prezinta doua forme anatomo-clinice-DA
D.forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina fara a
avea configuratia unui dinte-NU
E.mai frecvent la mandibula decat la maxilar-
NU Pag.484
16.Diagnosticul diferential radiologic al odontomului se poate face
cu: A.osteomul-DA
B.perlele de smalt-DA
C.corpi straini intraososi-DA
D.ameloblastomul-NU
E.chistul radicular-NU
Pag.485
17.Fibromul odontogen central:
A.este o tumora frecventa-NU
B.rezulta prin proliferarea tumorala a mezenchimului odontogen matur-
DA C.poate fi prezenta la orice varsta-DA
D.se localizeaza mai frecvent la maxilar-NU
E.leziunea in sine este legata de prezenta obligatorie a unui dinte-NU
Pag.488
67

18.Tumora odontogena cu celule
granulare: A.este extreme de rara-DA
B.apare la adulti in general peste 40 de ani-DA
C.se localiizeaza in special in regiunea premolara sau molara-
DA D.initial sunt leziuni simptomatice,dureroase-NU
E.pot induce o deformare dureroasa a osului din zona afectata-
NU Pag.489
19.Mixomul odontogen:
A.este rezultatul transformarii tumorale benigne a papilei mugurelui dentar-
DA B.apar si la nivelul oaselor lungi-DA
C.clinic,radiologic si evolutiv sunt asemanatoare ameloblastoamelor-
DA D.apar mai frecvent intre 20-45 de ani-NU
E.se localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei-
NU Pag.490
20.Cementoblastomul:
A.apare mai frecvent la adolescenti sau adulti sub 30 de ani-
DA B.afecteaza mai adesea dintii arcadeisuperioare-NU
C.se asociaza cu simptomatologie dureroasa difuza-
DA D.mucoasa acoperitoare este modificata-NU
E.dintele implicat este mobil si nu ramane vital-
NU Pag.492
21.Osteoblastomul:
A.este o tumora benigna osoasa-DA
B.este derivata din osteoclaste-NU
C.are incidenta scazuta-DA
D.apare mai frecvent la mandibula-DA
E.afecteaza mai frecvent persoanele tinere-
DA Pag.497
22.Torusul mandibular:
A.este o exostoza-DA
B.se localizeaza de cele mai multe ori pe fata vestibulara a corpului mandibular-NU
C.afecteaza mai frecvent sexul masculin-DA
D.sunt prezente la adultii tineri corelate uneori cu fenomene de bruxism-DA
E.dispar in totalitate in urma unui tratament protetic adecvat-
NU Pag.505
23.Boala Paget:
A.caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si resorbtie osoasa-DA
B.etiologie bine stabilita-NU
C.apare in special la persoane de peste 40 de ani-DA
D.apare mai frecvent la sexul masculin-DA
E.intereseaza doar oasele viscerocraniului-
NU
Pag.515
68

24.In general manifestarile clinice ale histiocitozei cu celule Langerhans pot fi
urmatoarele: A.subfebrilitate-DA
B.scadere in greutate-DA
C.exoftalmie-DA
D.pancitopenie-DA
E.anizocorie-NU
Pag.514
25.Urmatoarele entitati sunt chisturi
inflamatorii: A.chistul radicular -DA
B.keratochistul odontogen-NU
C.chistul gingival-NU
D.chistul parodontal lateral-NU
E.chistul follicular-NU
Pag.450
26.Urmatoarele entitati sunt chisturi
neodontogene: A.chistul globulomaxilar-DA
B.chistul gingival al adultului-
NU C.chistul folicular-NU
D.chistul de eruptie-NU
E.chistul rezidual-NU
Pag.450
27.Urmatoarele entitati fac parte din tumorile epiteliului
odontogen: A.ameloblastomul-DA
B.fibromul ameloblastic-NU
C.odontoameloblastomul-NU
D.cementoblastomul-NU
E.mixomul odontogen-NU
Pag.474
28.Urmatoarele entitati fac parte din tumorile mixte
odontogene: A.fibromul ameloblastic-DA
B.ameloblastomul-NU
C.tumora odontogena calcificata-NU
D.cementoblastomul-NU
E.mixomul odontogen-NU
Pag.474
29.In cadrul tumorilor neodontogene,dintre leziunile non-osteogene fac
parte: A.osteopetroza-DA
B.osteomul-NU
C.condromul-NU
D.osteocondromu-lNU
E.torusuri-NU
Pag.493
69

30.Tumora odontogena adenomatoida:
A.mai este numita si «tumora celor doua treimi » -DA
B.de cele mai multe ori tumora este de mari dimensiuni-
NU C.mai frecventa la persoanele de peste 40 de ani-NU
D.afecteaza cel mai adesea sexul masculin-NU
E.cel mai frecvent are legatura cu molarii de minte-NU
Pag.486
70

11. TUMORI MALIGNE ORO-MAXILO-FACIALE
(1, pag. 545-584)
1.Dintre factorii locali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale fac
parte: A.tutunul-DA
B.alcoolul-DA
C.varsta-NU
D.radiatiile solare-DA
E.paramixovirusurile-NU
Pag.545,546
2.Dintre factorii generali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale fac
parte: A.varsta-DA
B.radiatiile solare-NU
C.deficitul imunitar-DA
D.alcoolul-NU
E.fumatul-NU
Pag.547,548
3.Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne
sunt: A.buza-DA
B.mucoasa jugala-DA
C.bolta palatina -NU
D.fata ventral a limbii-DA
E.fata dorsala a limbii-NU
Pag.550
4.Dintre leziunile cu potential de malignizare fac parte
urmatoarele: A.fibroza submucoasa orala-DA
B.eritroplzia -NU
C.lichenul plan-DA
D.glosita sifilitica-DA
E.leucoplazia-NU
Pag.550-551
5.Din cadrul leziunilor premaligne fac parte
urmatoarele: A.lichenul plan -NU
B.eritroleucoplazia-DA
C.eritroplazia-DA
D.glosita sifilitica-NU
E.candidoza cronica hiperplazica-NU
Pag.550,552
6.Dintre factorii care influienteaza diseminarea metastatica a tumorii primare fac
parte: A.localizarea tumorii primare-DA
B.dimensiunile tumorii primare-DA
C.profunzimea invaziei-DA
D.invazia perinervoasa-DA
E.nici un raspuns corect-NU
pag.558
71

Subiecte licenta md 2011

Recomendados

Recomendados

Más contenido relacionado

Similar a Subiecte licenta md 2011

Similar a Subiecte licenta md 2011 (20)

Subiecte licenta md 2011