Jurnalul CDIMM

1. Jurnal CDIMM
Buletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş
Anul XVI, Nr. 3/ Martie 2010
EuropA 2020
o nouă strategie economică în Europa
Comisia Europeană a lansat Strategia Europa atractivităţii internaţionale a sistemului european
2020 pentru ieşirea din criză şi pregătirea econo- de învăţământ superior, prin promovarea mobilităţii
miei UE pentru deceniul următor. studenţilor şi a tinerilor profesionişti. Ca acţiune
Comisia identifică trei factori cheie pentru concretă, posturile vacante în toate statele mem-
creşterea economică, de aplicat prin acţiuni con- bre ar trebui să fie mai accesibile la nivelul întregii
crete la nivelul UE şi la nivel naţional: Europe, iar calificările profesionale şi experienţa să
- o creştere inteligentă (promovarea cunoaşte- fie recunoscute în mod corespunzător.
rii, inovării, educaţiei şi societăţii digitale); - O agendă digitală pentru Europa - asigu-
- o creştere durabilă (o producţie mai competi- rarea unor avantaje economice şi sociale durabile
tivă, cu o utilizare mai eficientă a resurselor); printr-o piaţă unică digitală bazată pe internet ultra
- o creşterea economică favorabilă incluziunii (o rapid; toţi europenii trebuie să aibă acces la inter-
mai mare participare la piaţa forţei de muncă, do- net de mare viteză până în 2013.
bândirea de competenţe şi lupta împotriva sărăciei). - O Europă care îşi utilizează eficient resur-
sele - sprijinirea tranziţiei către o economie care
Progresele realizate în direcţia acestor obiective utilizează eficient resursele, cu emisii reduse de
vor fi măsurate faţă de cinci indicatori de re- carbon. Europa trebuie să îşi menţină obiectivele
ferinţă reprezentativi la nivel UE, pe care statele 2020 în ceea ce priveşte producţia şi consumul de
membre vor fi invitate să le traducă în indicatori de energie şi eficienţa energetică. Acest lucru ar reduce
referinţă naţionali care reflectă punctele de plecare: cu 60 de miliarde EUR importurile de petrol şi de
- 75% din populaţia în vârstă de 20-64 de ani gaze până în 2020.
trebuie să fie angajată. - O politică industrială pentru o creştere eco-
- 3% din PIB-ul UE trebuie să fie investit în nomică verde - sprijinirea competitivităţii bazei in-
cercetare şi dezvoltare. dustriale a UE în lumea de după criză, prin promo-
- Obiectivele climatice şi energetice „20/20/20” varea spiritului antreprenorial şi dezvoltarea de noi
trebuie să fie îndeplinite. competenţe. Acest lucru ar crea milioane de noi
- Ponderea abandonului şcolar timpuriu trebuie locuri de muncă.
să fie sub 10%, iar cel puţin 40% din generaţia tâ- - O agendă pentru noi competenţe şi locuri
nără trebuie să aibă studii universitare. de muncă - crearea condiţiilor pentru moderniza-
- Trebuie redus cu 20 de milioane numărul rea pieţelor forţei de muncă, în scopul creşterii gra-
persoanelor expuse riscului sărăciei. dului de ocupare al forţei de muncă şi asigurării
durabilităţii modelelor noastre sociale, în condiţiile
Pentru îndeplinirea acestor obiective, Comisia ieşirii la pensie a generaţiei baby-boom.
propune o Agendă Europa 2020 constând dintr-o - Platforma europeană împotriva sărăciei –
serie de iniţiative-pilot. asigurarea coeziunii economice, sociale şi teritori-
- O uniune a inovării - reorientarea cercetării ale, ajutând persoanele sărace şi excluse social şi
şi dezvoltării şi a politicii de inovare către provocă- permiţându-le să joace un rol activ în societate.
rile majore, reducând în acelaşi timp distanţa dintre
ştiinţă şi lansarea pe piaţă, astfel încât invenţiile să Mai multe informaţii:
fie transformate în produse. Drept exemplu, breve- http://ec.europa.eu/eu2020/index_en.htm
tul comunitar ar putea permite întreprinderilor să
economisească 289 de milioane EUR în fiecare an. Margareta CĂpÎLNEAN
- Tineretul în mişcare - creşterea calităţii şi a Coordonator Centrul Europe Direct Maramureş
FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞ
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380;
e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/

2. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 3/2010
Buletin de informare lunar
Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Maramureş
a fost adoptat la 8 octombrie 2001, după mai bine
CoNSuLtArE pubLICĂ
de 30 de ani de negocieri, şi este utilizabil de la 8
Statutul de Societate Europeană
octombrie 2004. La 10 septembrie 2009 erau înre-
gistrate 431 SE.
Comisia lansează o consultare cu privire la Comisia Europeană a lansat o consultare publică
modul în care funcţionează statutul de socie- pentru a determina dacă sunt necesare schim-
tate europeană (SE) bări astfel încât statutul SE să funcţioneze mai
Statutul de societate europeană (SE) dă bine. Prin revizuirea statutului SE, Comisia doreşte
posibilitatea societăţilor care îşi desfăşoară acti- să sporească gradul de utilizare a SE în Uniunea
vitatea în mai multe state membre să îşi reorga- Europeană.
nizeze activitatea transfrontalieră într-o singură Întrebările se referă la: aspectele pozitive şi
structură europeană. Acest lucru le permite să îşi negative legate de crearea unei SE, principalele
desfăşoare activitatea într-un cadru legal stabil, să trenduri în privinţa repartizării SE în statele mem-
reducă costurile interne de desfăşurare a activităţii bre UE/SEE, problemele concrete de care s-au lovit
în mai multe ţări, fiind astfel mult mai competitive societăţile în timpul înfiinţării sau funcţionării unei
pe piaţa internă. SE s-a dovedit foarte popular în SE, şi posibila îmbunătăţire a cadrului legislativ actual.
unele state membre, dar nu a reuşit să se impu- Cum puteţi participa la consultare?
nă în altele. Printre exemplele bine-cunoscute de Chestionarul şi informaţii suplimentare referi-
SE încununate de succes se numără: Allianz, BASF, toare la SE se găsesc la adresa:
Porsche, Fresenius - MAN din Germania, SCOR din http://ec.europa.eu/internal_market/company/se/
Franţa, Elcoteq din Luxemburg şi Strabag din Austria. index_en.htm
Statutul de societate europeană, cunoscută sub Termenul limită pentru trimiterea răspunsurilor
denumirea sa latină „Societas Europaea” sau SE, la consultare este 23 mai 2010.
ŞtIrI EuropENE
◊ Comisia adresează româniei avertis- ◊ utilizarea telefoanelor mobile la bordul
mentul final în privinţa evaluărilor impactului navelor care navighează în apele europene
de mediu Comisia Europeană a adoptat noi reguli pentru
Comisia Europeană dă României un ultim aver- a facilita efectuarea de apeluri telefonice mobile
tisment în privinţa unui caz de încălcare a legislaţi- sau trimiterea şi primirea de mesaje text de către
ei UE în domeniul evaluărilor impactului de mediu. pasagerii şi echipajele de la bordul navelor din ape-
În 2007, în România s-a construit o fabrică de le teritoriale ale UE atunci când aceştia nu se află
formaldehidă fără autorizaţie şi înainte de realiza- în raza de acoperire a reţelelor de telefonie mobilă
rea unei evaluări a impactului de mediu. Iniţial, au- terestre. Noile reguli armonizează cerinţele tehnice
torităţile române au emis o decizie de demolare a şi juridice pentru serviciile de comunicaţii la bord
fabricii, însă ulterior o judecătorie locală a anulat şi deschid calea pentru aplicaţii inovatoare precum
această decizie. monitorizarea la distanţă a containerelor care se
Comisiei nu i s-a adus la cunoştinţă aplicarea află la bord. Aceasta sporeşte certitudinea juridică
niciunei sancţiuni asupra operatorului economic. şi aduce noi oportunităţi economice pentru furnizo-
Dacă nu se iau măsuri corespunzătoare în urma rii de servicii care doresc să ofere o conectivitate
celui de-al doilea avertisment, România ar putea fi mobilă maritimă continuă dincolo de graniţe.
adusă în faţa Curţii Europene de Justiţie. Noile reguli ar trebui să pună capăt mozaicului
România a încălcat mai multe texte de referinţă anterior format din 27 de seturi de legislaţii na-
ale legislaţiei de mediu a UE, inclusiv Directiva pri- ţionale diferite cu privire la acoperirea telecomu-
vind impactul asupra mediului şi Directiva Seveso, nicaţiilor mobile la bordul navelor de croazieră, al
al cărei scop este prevenirea pericolelor de produ- cargoboturilor şi feriboturilor din apele teritoriale
cere a unor accidente majore care implică substan- ale UE.
ţe chimice periculoase. Decizia şi recomandarea Comisiei cu privire la
Statisticile actualizate privind încălcările legisla- serviciile de comunicaţii mobile la bordul navelor:
ţiei comunitare: http://ec.europa.eu/information_society/policy/
http://ec.europa.eu/environment/legal/implemen- ecomm/radio_spectrum/topics/ecs/mcv/index_
tation_en.htm en.htm
Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

3. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 3/2010
Buletin de informare lunar
Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Maramureş
◊ Interesele consumatorilor, în prim-plan pe soluţiile IT pentru a re-
Se caută modalităţi de îmbunătăţire a servicii- zolva această problemă.
lor în domeniul energetic, bancar şi al transportului Tehnologia informaţiilor
feroviar. După părerea consumatorilor europeni, aduce schimbări în siste-
aceste servicii lasă mult de dorit. mul european de sănătate,
Potrivit unui sondaj UE efectuat recent, cei mai însă nu în ritmul dorit de
mulţi consumatori sunt nemulţumiţi de serviciile de UE. În acest context, mi-
transport public (cu autobuzul sau trenul) din ora- niştrii sănătăţii din state-
şele în care locuiesc, dar şi de serviciile oferite de le membre s-au reunit în Spania pentru a stabili
bănci şi companiile de gaz şi electricitate. obiective pe termen lung în domeniul e-sănătăţii
Aceste servicii s-au aflat în (termenul desemnează furnizarea de asistenţă me-
prim-planul conferinţei UE de- dicală cu ajutorul produselor şi serviciilor electroni-
dicate drepturilor consumato- ce). Prin e-sănătate nu se înţelege numai utilizarea
rilor, desfăşurată în cursul lu- de noi tehnologii, ci şi adoptarea unor metode de
nii martie, la Brussels. Printre lucru mai eficiente.
participanţi s-au numărat responsabili politici, apă- E-sănătatea este cea de-a treia industrie euro-
rători ai drepturilor consumatorilor, reprezentanţi ai peană în domeniul sănătăţii ca mărime, după in-
sectoarelor economice vizate şi alte părţi interesate. dustria farmaceutică şi cea a aparaturii medicale.
UE încearcă să elaboreze o abordare comună Reţele de informaţii, înregistrări pe suport electro-
asupra politicii cu privire la consumatorii europeni, nic şi portaluri în domeniul sănătăţii - iată doar câ-
atât pentru a-i proteja pe aceştia, cât şi pentru a teva exemple de proiecte reuşite.
elimina barierele din calea comerţului. În timp ce majoritatea medicilor europeni sto-
Produsele, serviciile şi strategiile de vânzări chează şi transmit informaţii cu ajutorul calcula-
sunt din ce în ce mai sofisticate, punându-i pe con- torului, doar foarte puţini dintre aceştia utilizează
sumatori în faţa unor alegeri tot mai complexe. În alte aplicaţii electronice, cum ar fi reţetele elec-
acelaşi timp, pieţele europene evoluează rapid, tronice şi monitorizarea la distanţă, care permite
odată cu amploarea pe care o iau achiziţiile on-line pacienţilor să fie sub supraveghere medicală fără a
şi cu globalizarea comerţului. se deplasa la cabinetul medical. De asemenea, se
Cele şase ateliere de lucru organizate au vizat practică foarte rar schimbul transfrontalier de date
teme precum comisioanele bancare, modalităţile privind pacienţii, ceea ce este o mare problemă
de identificare a furnizorilor de servicii potriviţi şi într-o lume din ce în ce mai mobilă.
transportul urban durabil. Mai multe informaţii:
Într-un discurs susţinut la începutul lunii cu oca- http://ec.europa.eu/information_society/activiti-
zia Zilei europene a consumatorului, noul comisar es/health/index_en.htm
John Dalli a declarat că va depune toate eforturile
pentru a elabora norme comune clare şi pentru a ◊ Instituţiile uE îşi schimbă metodele de
garanta aplicarea reglementărilor existente de că- selecţie
tre statele membre. UE revizuieşte procedura de selecţie a funcţio-
Anul trecut, Comisia a stabilit cinci măsuri prio- narilor publici, concentrându-se mai mult pe meto-
ritare de natură să încurajeze respectarea norme- dele de lucru şi mai puţin pe cunoştinţele generale.
lor de protecţie a consumatorului. Printre acestea Oficiul European pentru Selecţia Personalului
se numără o mai bună monitorizare a pieţei şi dez- (EPSO) speră că noile metode vor accelera pro-
voltarea cooperării transfrontaliere. cesul de recrutare şi vor atrage candidaţi cât mai
De asemenea, Comisia intenţionează să or- competenţi şi mai experimentaţi.
ganizeze mai multe controale surpriză. Ele vor fi În fiecare an, zeci de mii de persoane candidea-
efectuate de autorităţi în mai multe ţări, în acelaşi ză la diverse funcţii din administraţia europeană,
timp. Cele mai recente astfel de verificări au vizat printre care cele de interpreţi, traducători, avocaţi,
instalaţiile de Crăciun şi serviciile de telefonie mobilă. secretare şi administratori.
Alte informaţii privind Protecţia consumatorilor: Până acum, selecţia putea să dureze până la doi
http://ec.europa.eu/consumers/index_ro.htm ani şi începea cu o serie de teste.
Candidaţii se simţeau deseori descurajaţi, iar
◊ Soluţii It pentru servicii de sănătate instituţiile UE se aflau în dezavantaj în calitatea lor
durabile de potenţiali angajatori.
Dată fiind îmbătrânirea populaţiei, sistemele Noua procedură va dura între 5 şi 9 luni, în par-
publice de sănătate sunt supuse presiunilor - gu- te deoarece concursurile pentru posturi obişnuite
vernele naţionale se bazează din ce în ce mai mult ca cele de administratori, asistenţi şi lingvişti vor
Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

4. trebui să fie organizate cultural european şi valorile democratice care con-
anual, deci mai des decât stituie baza istoriei şi integrării europene;
înainte. Candidaţilor nu li - o mai mare sensibilizare faţă de turismul cultu-
se va mai cere să memore- ral european, ceea ce va aduce beneficii economice;
ze nenumărate date şi cifre - criterii clare şi transparente pentru statele
cu caracter general legate membre participante;
de istoria UE sau, cel puţin, - proceduri de selecţie şi monitorizare care ar ga-
nu în stadiul iniţial. ranta faptul că marca ar fi acordată doar celor mai
Procedura va avea două etape. Mai întâi, se vor relevante situri.
testa, în ţara de origine, abilităţile profesionale şi Marca UE a patrimoniului european propusă di-
capacitatea de gândire a candidaţilor. Cei care trec feră de alte iniţiative în materie de patrimoniu cul-
de faza de preselecţie vor fi invitaţi la Bruxelles. tural, cum ar fi Lista patrimoniului mondial UNESCO
Doar atunci le vor fi testate cunoştinţele despre sau „Itinerariile culturale europene” ale Consiliului
Uniunea Europeană. În cea de-a doua etapă, li se Europei deoarece:
va cere să rezolve şi exerciţii legate de profilul pos- - ar desemna situri care au avut un rol-cheie în
tului, demonstrând, în acest fel, că dispun, printre istoria Uniunii Europene;
altele, de capacitatea de a soluţiona probleme, de - ar selecta situri pe baza valorii lor simbolice eu-
a munci în echipă şi de a comunica. ropene, mai degrabă decât pe baza frumuseţii sau
Candidaţii vor primi informaţii mai detaliate a calităţii arhitectonice;
despre rezultatele testelor şi, dacă acestea sunt - ar evidenţia dimensiunea educaţională, în spe-
considerate satisfăcătoare, vor fi invitaţi, mai mult cial pentru tineri.
ca sigur, să se prezinte la un interviu. Cei care trec
de evaluare, dar nu sunt angajaţi imediat, vor fi ◊ protecţia drepturilor fundamentale în uE
plasaţi pe o listă de rezervă valabilă timp de un an. Comisia a propus directivele de negociere în vede-
Mai multe informaţii: rea aderării Uniunii la Convenţia Europeană a Drep-
http://europa.eu/epso/index_ro.htm turilor Omului (CEDO). Tratatul de la Lisabona con-
ţine temeiul juridic pentru aderarea UE la CEDO,
◊ ”Marca patrimoniului european” care reprezintă cel mai important instrument de
Comisia Europeană a propus înfiinţarea „Mărcii protecţie a drepturilor omului şi a libertăţilor fun-
patrimoniului european” ca iniţiativă la nivelul UE. damentale în Europa.
Obiectivul Mărcii este de a evidenţia siturile care Aderarea UE la CEDO va introduce un control
celebrează şi simbolizează integrarea, idealurile şi judiciar suplimentar în domeniul protecţiei dreptu-
istoria Europei. Decizia propusă de a înfiinţa Mar- rilor fundamentale în cadrul UE. Curtea Europeană
ca va fi prezentată Consiliului de Miniştri al UE şi a Drepturilor Omului de la Strasbourg va dobândi
Parlamentului European în vederea adoptării şi ar astfel competenţa de a exercita un control judiciar
putea intra în vigoare în 2011 sau 2012. asupra actelor instituţiilor, organismelor şi agenţi-
În cadrul noului sistem propus, fiecare dintre ilor UE, inclusiv asupra hotărârilor Curţii Europene
cele 27 de state membre ar putea propune până la de Justiţie, în privinţa respectării Convenţiei Euro-
două situri pe an care să primească noua Marcă a pene a Drepturilor Omului.
patrimoniului european. Un grup de experţi inde- De asemenea, aderarea va pune la dispoziţia
pendenţi ar evalua propunerile şi ar alege în fiecare persoanelor o nouă posibilitate de reparare a pre-
ţară maxim un sit pe an căruia să îi fie acordată judiciilor suferite. Acestea vor putea – după epu-
marca. Participarea la acest sistem ar fi facultativă. izarea căilor de atac disponibile în dreptul intern
Principalele avantaje oferite de Marca patrimo- – să depună la Curtea Europeană a Drepturilor
niului european ar fi: Omului plângeri având ca obiect încălcarea dreptu-
- noi oportunităţi de a învăţa despre patrimoniul rilor omului de către UE.
Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul
Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnal.htm
Centrul Europe Direct Maramureş Incubatorul de afaceri
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, Str. Melodiei 2, Baia Mare;
222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845;
Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; e-mail: bic@bic.cdimm.org
Maramureş
organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de Spaţii pentru închiriere; consultanţă;
la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. instruire; servicii comune: xerox, fax, internet,
Program cu publicul: 9.00-16.00 pază, parcare păzită.
Colectivul de redacţie
Fundaţia CDIMM Maramureş Margareta CĂPÎLNEAN
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, Radu BIG
221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org Mirel MIHALI
Consultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afaceri
Mihai PĂTRAŞCU
şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură.
ISSN - 1454 -7007