Jurnal cdimm nr.4 Europe Direct Maramures Aprilie 2010
1. Jurnal CDIMM
Buletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş
Anul XVI, Nr. 4/ Aprilie 2010
JustIţIe şI securItAte INterNă îN ue:
Avantaje pentru cetăţeni şi întreprinderi
Un nou plan de cooperare pe probleme de jus- Păstrarea datelor
tiţie şi securitate internă în Uniunea Europeană a 7. Evaluarea necesităţii de modificare a directi-
fost propus pentru următorii cinci ani. Planul are în vei pentru păstrarea datelor.
vedere domenii diferite, cum ar fi: criminalitatea in- Migraţie
formatică, controlul la frontiere, azilul şi dreptul la 8. Clarificarea condiţiilor de intrare, muncă şi re-
un proces corect. zidenţă pentru cetăţenii din state non UE.
Ţările UE şi-au intensificat, în ultimele decenii, 9. Atenţie specială în ceea ce priveşte procesul
cooperarea în această direcţie, a justiţiei şi securită- de imigrare al minorilor neînsoţiţi.
ţii interne. Totuşi, diversitatea sistemelor juridice ale sistem comun de azil în ue
celor 27 de state membre îi împiedică, adesea, pe 10. În 2010, Comisia va stabili un mecanism de
europeni să trăiască şi să lucreze în alte ţări decât revizuire a sistemelor naţionale de azil ale statelor
cele din care provin. De exemplu, multe dintre actele membre şi identificarea problemelor privind capaci-
civile nu sunt recunoscute peste hotare. tatea de primire a azilanţilor.
Planul urmăreşte nu doar eliminarea unor astfel
de obstacole, ci şi încurajarea unei abordări la nivel Planul include şi 10 propuneri care să vină în
comunitar în cazul problemelor care depăşesc grani- sprijinul europenilor care muncesc, studiază
ţele naţionale, cum ar fi reacţia în caz de dezastru, sau călătoresc în spaţiul comunitar, precum
imigrarea, crima organizată şi terorismul. şi pentru sprijinirea activităţilor economice pe
Planul conţine 10 iniţiative pentru protecţia Piaţa Unică a UE:
cetăţenilor: 1. Protecţia datelor personale
securitate internă - Directiva privind datele personale va fi moderni-
1. Definirea unei strategii de securitate internă, care zată pentru a răspunde ultimelor dezvoltări tehnolo-
să întărească cooperarea în domeniile: poliţie, protecţia gice şi pentru a integra coerent diferitele instrumente
graniţelor, managementul dezastrelor, criminalitate. de protecţie utilizate în domeniul poliţienesc şi judiciar.
Lupta împotriva terorismului 2. Drepturile sporite pentru suspecţi în ca-
2. Negocierea unui acord pe termen lung cu Sta- zuri de criminalitate, pentru protejarea categorii-
tele Unite pentru procesarea şi transferul datelor, lor vulnerabile (ex. copii):
care să includă garantarea protecţiei datelor. - Dreptul la informare
Lupta împotriva criminalităţii - Dreptul asistenţă şi sprijin legal
3. Crearea unui cadru comun la nivel UE pentru - Dreptul la comunicare cu rudele şi autorităţile
ca Baza de date Passenger Name Record (EU-PNR) consulare.
să poată fi utilizată în scopul aplicării legii. 3. O mai bună protecţie a cetăţenilor UE în
4. Măsuri împotriva furtului de identitate, care afara graniţelor:
afectează atât cetăţenii cât şi afacerile. - protecţie diplomatică şi consulară în ţări non UE.
5. Protejarea cetăţenilor europeni împotriva ata- - în Europa sunt peste 500.000 de accidente
curilor produse de sistemele informatice: Comisia va transfrontaliere anual, iar cetăţenii se confruntă cu
propune în 2010 o nouă directivă în acest domeniu. confuzii multiple în ceea ce priveşte termenele de de-
Politica vizelor şi securitatea graniţelor punere a formularelor pentru asigurări. Comisia va
6. Întărirea securităţii graniţelor prin introduce- propune armonizarea acestor limite pentru asigurări.
rea unui sistem Intrare/Ieşire pentru deţinătorii de - Directiva privind Pachetele de călătorie. În pre-
vize UE, care va înlocui actualul sistem de ştampilare zent, în jur de 56% dintre europeni îşi organizează
a paşaportului, pentru şederile pe termen scurt. ei înşişi vacanţele şi astfel, la tot mai puţini cetăţeni
le sunt protejate drepturile în călătorii.
FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞ
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380;
e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/
2. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 4/2010
Buletin de informare lunar
Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Maramureş
4. O simplificare a procedurilor legale în ca- 9. Protecţia copiilor. Copiii şi părinţii trebuie
zul căsătoriilor internaţionale: să poată solicita ajutor rapid şi gratuit, în caz de
Cuplurile ar putea alege ţara ale cărei proceduri nevoie, atunci când călătoresc în spaţiul european.
să fie aplicate în caz de divorţ, precum şi în caz de Numărul cazurilor de dispariţii de copii a crescut
diviziune a proprietăţilor comune. foarte mult în ultimii ani. De aceea Comisia a acţio-
5. reducerea sarcinilor administrative pen- nat şi a rezervat la nivel naţional, numerele de tele-
tru cetăţeni fon de şase cifre care încep cu 116 pentru liniile de
Europenii care vor dori să se căsătorească, să telefon la care copiii pot solicita sprijin: 116000 - li-
adopte un copil sau să-şi schimbe statutul civil, nu nie de telefon pentru copii dispăruţi şi 116111 - linie
ar trebui să facă faţă unor proceduri administrative de telefon pentru ajutor solicitat de copii. Comisia
suplimentare dacă se află în afara ţării. Comisia va va propune un regulament pentru liniile de telefon
propune o lege pentru recunoaşterea mutuală a do- destinate copiilor dispăruţi.
cumentelor de stare civilă. 10. O mai bună aplicare a justiţiei în Europa
6. sprijinirea afacerilor să opereze Reţeaua de procurori, magistraţi sau ofiţeri de
transfrontalier poliţie din UE, Eurojust, a fost înfiinţată pentru o
În prezent, companiile recuperează numai 36% mai bună cooperare între statele membre în cazul
dintre creanţele transfronatliere, în timp ce peste investigaţiilor. Comisia va propune ca Eurojust să
60% dintre creanţele transfrontaliere nu pot fi exe- poată iniţia direct investigaţii.
cutate. Comisia va propune o reglementare privind Cum se va proceda în continuare?
un „ataşament” european pentru conturile bancare, Planul propus de Comisie va trebui aprobat politic
care să asigure că banii datoraţi nu dispar. de Parlamentul European şi de Consiliu. Conform Tra-
Certitudinea legalităţii este esenţială pentru mo- tatului de la Lisabona, majoritatea politicilor privind
tivarea afacerilor transfrontaliere. Vor rămâne 27 de justiţia şi afacerile interne vor fi elaborate de Comi-
regimuri contractuale, însă Comisia pregăteşte un sie, vor fi aprobate de Parlament şi votate de Consiliu
instrument contractual adiţional şi opţional, asemă- prin vot cu majoritate calificată, în loc de unanimita-
nător cu US Uniform Comercial Code. te, cum era până la intrarea în vigoare a Tratatului
7. Combaterea violenţelor împotriva femei- de la Lisabona. Scopul este ca aceste măsuri să fie
lor. Dacă un judecător acordă protecţie pentru o fe- implementate până la sfârşitul anului 2014.
meie abuzată, ea trebuie să poată călători într-un alt Mai multe informaţii:
stat membru, protecţia fiind valabilă oriunde în UE. http://ec.europa.eu/news/justice/100420_ro.htm
8. Reguli mai bune în ceea ce priveşte drep-
turile victimelor. Margareta căPîLNeAN
coordonator centrul europe Direct Maramureş
Logoul CE este o garanţie a securităţii, un pa-
MArcAJuL euroPeAN
şaport care le permite produselor să circule liber în
De coNforMItAte
Spaţiul Economic European (din care fac parte cele
27 de state membre ale UE, Islanda, Liechtenstein
Comisia Europeană lansează o campanie şi Norvegia). Permite reducerea formalităţilor ad-
de informare privind marcajul de conformita- ministrative şi a costurilor, garantând totodată un
te CE, creat pentru a facilita libera circulaţie grad ridicat de securitate.
a bunurilor în Europa şi pentru a-i informa pe Fabricantul care înscrie simbolul CE pe produ-
consumatori. sele sale îşi asumă întreaga responsabilitate cu
Produsele cu marcajul CE, indiferent dacă sunt privire la respectarea
fabricate în Europa sau în afara ei, respectă norme- normelor europene
le UE în materie de securitate, sănătate şi protecţie aplicabile.
a mediului. Acest logo este
Cu toate că acest marcaj există de mai mult obligatoriu pentru co-
de 15 ani, mulţi nu ştiu ce reprezintă simbolul CE, mercializarea anumi-
crezând că acesta indică faptul că un produs a fost tor produse în UE (ex.
fabricat în Europa. calculatoare, jucării,
Campania de informare vizează întreprinderile, aparatură electrică),
în egală măsură. Marcajul CE a fost creat, pe de o reprezentând mai mult
parte, din raţionamente de securitate pentru utili- de 30% din producţia industrială.
zatori şi, pe de altă parte, pentru a facilita libera Detalii despre Marcajul CE:
circulaţie a bunurilor pe piaţa unică europeană. http://ec.europa.eu/news/business/100419_ro.htm
Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
3. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 4/2010
Buletin de informare lunar
Proiect finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Maramureş
ştIrI euroPeNe
◊ Noutăţi privind siguranţa produselor În prezent, 30 de ţări europene (cele 27 de
state membre, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia)
folosesc sistemul RAPEX pentru a se informa reci-
proc cu privire la produsele nesigure. Cu excepţia
alimentelor, produselor farmaceutice şi aparaturii
medicale, toate celelalte tipuri de produse sunt
monitorizate de sistem.
De la crearea acestuia, în 2004, numărul notifi-
cărilor a crescut de patru ori.
Mai multe despre protecţia consumatorilor:
http://ec.europa.eu/consumers/index_ro.htm
◊ comisia lansează o consultare publică
referitoare la viitorul industriilor culturale şi
creative
Anul trecut, ţările europene au utilizat sistemul Consultarea este legată de o nouă carte verde
de alertă rapidă (RAPEX) pentru a transmite aver- care evidenţiază ca element-cheie nevoia de a îmbu-
tismente cu privire la 1993 de produse periculoa- nătăţi accesul la finanţe, în special pentru micile în-
se, cifră cu 7% mai mare decât cea înregistrată treprinderi, pentru a permite sectorului să se dezvol-
în 2008. Dintre produsele notificate, 1699 au fost te şi să contribuie la creşterea durabilă şi inclusivă.
considerate o ameninţare gravă la adresa consu- Sectorul care include arta spectacolului, artele
matorilor, a mediului sau a securităţii publice. 20% vizuale, patrimoniul cultural, industria cinemato-
din totalul produselor au fost fabricate în Europa şi grafică, televiziunea şi radioul, muzica, publicarea,
60% în China. jocurile video, noile mijloace media, arhitectura,
Creşterea numărului produselor notificate, de designul, creaţia de modă şi publicitate, asigură
la 1866 în 2008, la 1993 în 2009, se datorează slujbe de calitate pentru 5 milioane de persoane
unui cumul de factori, printre care se numără o mai din UE.
bună informare cu privire la standardele în materie Contribuţia acestuia la PIB-ul european este de
de siguranţă, controale mai numeroase şi mai efi- 2,6%, ceea ce reprezintă un rezultat mai bun decât
ciente şi o mai bună cooperare între ţări. cel al altor industrii manufacturiere. Totodată, in-
Statele care utilizează sistemul RAPEX comu- dustriile culturale şi creative se dezvoltă mai rapid
nică măsurile pe care le iau pentru a preveni sau decât majoritatea sectoarelor economice.
restricţiona comercializarea produselor considerate Digitalizarea şi globalizarea deschid noi opor-
periculoase - interzicerea vânzării, retragerea de tunităţi de piaţă, în special pentru micile întreprin-
pe piaţă sau informarea consumatorilor cu privire deri. Însă, aceste întreprinderi se confruntă foarte
la riscuri. adesea cu obstacole în calea realizării potenţialului
Potrivit raportului din 2009 al UE privind siste- lor deplin.
mul de alertă rapidă (RAPEX), jucăriile au repre- Consultarea publică va încuraja factorii intere-
zentat 28% din produsele notificate. Au fost con- saţi, precum şi pe alţi actori să reflecteze asupra
siderate deosebit de periculoase, în special pentru unor întrebări cum ar fi:
copiii mici, jucăriile formate din părţi detaşabile Cum putem facilita accesul la finanţare pentru
sau având în componenţă metale grele toxice. micile întreprinderi şi microîntreprinderi al căror
În anul 2009, inspectori din 13 ţări europene unic avantaj îl reprezintă creativitatea?
au controlat 14.000 de jucării pentru a stabili în Cum poate UE să asigure combinarea optimă
ce măsură au fost respectate standardele europe- a aptitudinilor creative cu cele de management în
ne de siguranţă în materie de părţi componente şi aceste sectoare?
conţinut de metale grele. Cum putem încuraja mai bine inovarea şi expe-
Din 576 de produse cu părţi componente de mici rimentarea, inclusiv utilizarea mai amplă a tehno-
dimensiuni, 200 (35%) au fost considerate pericu- logiilor de informare şi comunicare?
loase. Testele pentru stabilirea conţinutului de me-
tale grele s-au dovedit mai încurajatoare, deoarece Industriile culturale şi creative contribuie, de
doar 17 produse din 227 (aproximativ 7,5%) nu au asemenea, la competitivitatea şi coeziunea socială
respectat limitele legale. a oraşelor şi regiunilor noastre.
Proiect finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
4. Capitalele culturale europene, precum Lille, Noile norme vor intra în vigoare în iunie şi vor fi
Liverpool şi altele arată că investiţiile în acest sec- valabile până în 2022, cu o fază tranzitorie de un an.
tor crează locuri de muncă şi contribuie la trans- Mai multe informaţii:
formarea imaginii oraşelor. Deşi, mai întâi, se dez- http://ec.europa.eu/romania/news/norme_de_
voltă pe plan local şi regional, industriile culturale concurenta_distributie_bunuri_si_servicii_ro.htm
şi creative au un potenţial de extindere globală,
contribuind la asigurarea unei prezenţe europene ◊ comisia lansează o cerere de propuneri
pe mapamond. Sprijinul provenit din mediul lor lo- de proiecte pentru afaceri ecologice
cal şi regional poate să le ofere o rampă de lansare Comisia Europeană a lansat o cerere de propu-
pentru a avea succes la nivel global. neri de proiecte pentru ecoinovare în valoare de 35
Industriile culturale şi creative pot, deopotrivă, de milioane de € care urmează să fie finanţate prin
să aibă efecte benefice care să se repercuteze asu- Programul pentru Competitivitate şi Inovare.
pra unei game ample de alte întreprinderi şi asu-
pra societăţii în general. Designerii, de exemplu,
au devenit treptat o parte esenţială în echipele de
management ale multor societăţi mari.
Consultarea publică lansată de cartea verde du-
rează până la sfârşitul lunii iulie.
Informaţii suplimentare
http://ec.europa.eu/culture/our-policy-develop- Cererea de proiecte se referă la patru domenii
ment/doc2577_en.htm principale:
- reciclarea materialelor
◊ Antitrust: comisia adoptă norme revi- - materiale de construcţii durabile
zuite în materie de concurenţă pentru distri- - sectorul alimentelor şi băuturilor
buţia bunurilor şi serviciilor - afaceri ecologice
Comisia Europeană a adoptat un regulament de Cererea de propuneri de proiecte este adresa-
exceptare pe categorii a acordurilor dintre produ- tă în mod special IMM-urilor care au dezvoltat un
cători şi distribuitori pentru vânzarea produselor şi produs, proces sau serviciu ecologic care este fiabil
serviciilor. Regulamentul şi orientările de însoţire din punct de vedere tehnologic dar nu a reuşit să
iau în considerare evoluţiile din ultimii zece ani în se impună pe piaţă.
ceea ce priveşte internetul ca forţă motrice pentru Se acordă cofinanţare directă prin subvenţii
vânzările online şi pentru comerţul transfrontalier, care acoperă până la 50% din costul total al pro-
lucru pe care Comisia doreşte să îl promoveze în- iectului. Aproximativ 50 de proiecte pot fi alese
trucât contribuie la o mai mare posibilitate de ale- pentru finanţare.
gere pentru consumatori şi la o mai mare concu-
renţă la nivelul preţurilor. Perioada de depunere a proiectelor se termină
Principiul de bază rămâne libertatea întreprin- pe 9 septembrie 2010.
derilor de a alege modul de distribuţie a produselor, Documentaţia relevantă legată de cererea
cu condiţia ca acordurile să nu conţină restricţii pri- de propuneri de proiecte:
vind fixarea preţurilor sau alte restricţii grave şi ca http://ec.europa.eu/environment/eco-innovati-
atât producătorul cât şi distribuitorul să nu deţină on/application_en.htm
o cotă de piaţă de peste 30%. Distribuitorii agreaţi Zile de informare naţionale organizate în di-
pot vinde pe internet fără limitări în ceea ce priveş- ferite state membre:
te cantitatea, amplasarea clienţilor sau restricţii în http://ec.europa.eu/environment/eco-innovati-
materie de preţ. on/events_en.htm
Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul
Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm
Centrul Europe Direct Maramureş Incubatorul de afaceri
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, Str. Melodiei 2, Baia Mare;
222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845;
Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; e-mail: bic@bic.cdimm.org
Maramureş
organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de Spaţii pentru închiriere; consultanţă;
la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. instruire; servicii comune: xerox, fax, internet,
Program cu publicul: 9.00-16.00 pază, parcare păzită.
Colectivul de redacţie
Fundaţia CDIMM Maramureş Margareta CĂPÎLNEAN
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870, Radu BIG
221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org Mirel MIHALI
Consultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afaceri
Mihai PĂTRAŞCU
şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură.
ISSN - 1454 -7007