2. • În fizică, rezonanţa este tendinţa unui sistem de a oscila cu
amplitudine maximă la anumite frecvenţe, denumite frecvenţe de
rezonanţă. La aceste frecvenţe, chiar şi forţe oscilante mici pot
produce amplitudini de vibraţie mari, deoarece sistemul stochează
energie oscilantă. Când atenuarea este mică, frecvenţa de rezonanţă
este aproximativ egală cu frecvenţa naturală a sistemului, la care el
vibrează liber.
3. Când rezonatorul are elongaţia maximă, excitatorul trece cu viteză maximă prin
poziţia de echilibru şi îl accelerează. La rezonantă, o oscilaţie se poate menţine ( A
= constantă ) cu transfer minim de energie de la excitator. Dacă cele doua pendule
nu au aceeaşi lungime l, energia mişcării nu se mai transferă integral la celălalt.
Catastrofa de rezonantă se produce atunci când amortizarea este mică si
amplitudinea creşte din ce in ce mai mult. De exemplu, daca turatia unui motor
creşte pana când coincide cu frecvenţa sistemului în care este încastrat, atunci
motorul se poate smulge din suport, deoarece acesta se fisureaza.
Din punct de vedere energetic, la rezonanţa, energia potenţiala elastică si
energia cinetică a corpului de masa m se transformă alternativ una din alta, în timp
ce energia furnizată de excitator se transformă ireversibil în căldură prin frecări.
4. • La rezonanta, sistemul excitat primeste de la excitator energie maxima.
• Cladirile inalte, platformele maritime, stalpii de sustinere si podurile au
grinzi si plansee cu anumite frecvente proprii de oscilatie. Orice constructie
cu o frecventa proprie de oscilatie apropiata de frecventele unor excitatori
(seisme, furtuni cu rafale de vant) primeste energie mare atunci cand
executa oscilatii fortate cu amplitudini mari, care se transforma in energie
de deformatie plastica.
• Oscilatiile fortate isi gasesc aplicatii in constructia seismografelor care
inregistreaza deplasari proportionale cu elongatia corpului de care sunt
prinse.
• Oscilatiile unui motor sunt perturbatoare pentru dispozitivul pe care este
montat.
• Oscilatiile geamurilor si ale solului produse de circulatia autovehiculelor
grele au amplitudini mai mari, iar la anumite turatii ale motoarelor sesizam
zgomot puternic
5.
6. CONSECINTELE REZONANTEI
• O cladire,daca are o armonica de vibratie apropiata de frecventele
unui seism,primeste o energie foarte mare continuand sa vibreze
elastic cu aceeasi frecventa si dupa ce oscilatia seismica s-a atenuat
in eventualitatea in care energia nu s-a transformat in energie de
deformatie plastica(crapaturi,plastifieri).
• Oscilatiile fortate isi gasesc aplicatii in constructia seismografelor care inregistreaza
deplasari proportionale cu elongatia corpului de care sunt prinse.
• Oscilatiile unui motor sunt perturbatoare pentru dispozitivul pe care este montat.
• Solicitarea ritmica a unui pod de catre rafalele puternice de vant sau de catre
marsul cadentat al unei trupe de soldati care il traverseaza,poate duce la
probusirea podului
8. CONSECINTE SI APLICATII
La rezonanta, sistemul excitat primeste de la excitator energie maxima.
Cladirile inalte, platformele maritime, stalpii de sustinere si podurile au grinzi si plansee
cu anumite frecvente proprii de oscilatie. Orice constructie cu o frecventa proprie de
oscilatie apropiata de frecventele unor excitatori (seisme, furtuni cu rafale de vant)
primeste energie mare atunci cand executa oscilatii fortate cu amplitudini mari, care
se transforma in energie de deformatie plastica.
Oscilatiile fortate isi gasesc aplicatii in constructia seismografelor care
inregistreaza deplasari proportionale cu elongatia corpului de care sunt prinse.
Oscilatiile unui motor sunt perturbatoare pentru dispozitivul pe care este montat.
Oscilatiile geamurilor si ale solului produse de circulatia autovehiculelor grele
au amplitudini mai mari, iar la anumite turatii ale motoarelor sesizam zgomot puternic.
9. CUTREMURUL DIN 4 MARTIE 1977 – 55
DE SECUNDE DE COSMAR
• Vineri, 4 martie 1977. Luna plina. Primavara batea la usa. Aparusera deja
mugurii copacilor. La televizor - filmul bulgaresc Dulce si Amar. Ceausescu,
aflat în Nigeria, participa la dineul oficial dat de presedintele african. Nimic
nu prevestea urgia care urma sa se abata asupra României 10 bombe
atomice.
• La ora 21.22 seismul, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, loveste
tara noastra. Violenta lui s-a înregistrat atât pe verticala, cât si pe orizontala,
în directia nord-sud si est-vest. Epicentrul a fost în zona Vrancea, la o
adâncime de circa 110 km, planul în care s-a produs prabusirea straturilor
fiind de aproximativ 60°. Toate statiile seismice de pe glob, aflate pe
receptie, au reperat cutremurul, prima care a prins, procesat si analizat
informatiile primite în urma cutremurului fiind cea de la Golden - Colorado
(Statele Unite). Energia distructiva eliberata de seism a fost egala cu cea
emisa de 10 bombe atomice de tipul celei aruncate asupra Hiroshimei!
10. DIMENSIUNEA DEZASTRULUI
• În Capitala au cazut 32 de blocuri si cladiri mari. Alte peste 130 au fost grav avariate.
Mormane de ruine au ajuns cladirile de la Lizeanu - colt cu Stefan cel Mare, Continental -
Colonadelor, Dunarea, Scala, Casata si Nestor. Sub darâmaturile blocului de la Colonadelor
si-au gasit sfârsitul: Toma Caragiu, Alexandru Bocanet, Doina Badea (împreuna cu sotul si cei
doi copii), poeta Veronica Porumbacu, criticul Mihai Petroveanu, poetul A.E. Baconski si sotia
sa. Din fericire, poeta Ana Blandiana nu se afla în acel moment în imobil, fiind internata cu
câteva zile înainte în spital.
• Ca prin minune, sotul, scriitorul Romulus Rusan, a fost gasit în viata sub mormanul de moloz.
Alexandru Ivasiuc moare lovit de o piatra, în fata blocului Scala, care s-a prabusit. Pe 5 martie
se dau primele cifre ale dezastrului: 508 morti. 2.600 de raniti. Orasul Zimnicea este prefacut în
ruine: 175 de case prabusite, 523 grav avariate, 4.000 de persoane sinistrate, sute de victime.
În Craiova sunt avariate grav peste 550 cladiri, printre care se numara Muzeul de Arta, Muzeul
Olteniei, Universitatea, Biblioteca judeteana. Primele estimari indicau un numar de 30 de morti
si 300 de raniti. La Vaslui sunt de asemenea pierderi grele, atât umane - 7 persoane
decedate, cât si materiale.
11. • La Ploiesti au fost distruse în jur de 200 de locuinte, alte 2.000 fiind grav avariate;
situatia este grava si în judetul Buzau, unde sunt afectate în jur de 1.900 de cladiri.
Mai "fericite" sunt judetele din Transilvania si Dobrogea, care au scapat neatinse sau
cu pagube mici. Evaluarea finala a pierderilor - umane si materiale, este teribila:
1.570 morti, 11.300 raniti, 32.900 locuinte prabusite sau grav avariate, 35.000 de
familii sinistrate, 763 de unitati economice afectate. Pagubele s-au ridicat la 10
miliarde lei, echivalentul a 2 miliarde de dolari. S-a dus o lupta neîncetata, zile în sir,
pentru scoaterea supravietuitorilor de sub darâmaturi. Au fost adusi chiar si
specialisti din Elvetia, însotiti de câini dresati pentru salvarea victimelor din munti. Au
fost gasiti supravietuitori chiar si dupa 11 zile de la cutremur. Ultimul salvat, tânarul
de 19 ani, Sorin Crainic, a stat sub darâmaturile fostului bloc "Continental" nu mai
putin de 250 de ore, înainte de a fi recuperat si redat vietii!
12.
13.
14. REACȚIA OFICIALĂ
• În seara zilei de 4 martie, președintele Nicolae Ceaușescu, împreună cu consoarta
sa, participau la banchetul oficial oferit de președintele Nigeriei în cinstea oaspeților.
După toastul șefului statului nigerian, un secretar român a intrat în sală și l-a informat
pe Ceaușescu de situația din țară. Răspunzând calm la cuvântarea gazdei,
președintele român s-a așezat și l-a anunțat în particular de dezastrul survenit în
România. Banchetului i s-a pus capăt câteva minute mai târziu.
• La început, știrile ajunse pe căi ocolite erau confuze, vorbind despre un cutremur de
gradul 10, deci despre distrugerea totală a Bucureștiului. Pana de curent de la
București făcea imposibilă orice comunicație. În plus, autoritățile locale erau
confuze, neluând pe moment nici o măsură concretă. După restabilirea legăturii cu
țara, Ceaușescu a cerut un raport sumar al situației din țară și a dat primele ordine
de acțiune, o dată cu un apel către populație. S-a instituit, prin decret prezidențial,
starea de necesitate pe întreg teritoriul României.
15. • În timpul nopții, o aeronavă a adus delegația română înapoi în țară. Pe
parcursul zilelor ce au urmat, Nicolae Ceaușescu, uneori însoțit de Elena, a
făcut vizite în București pentru a evalua pagubele și a calma populația. A
dat ordine ferme de a se continua salvarea victimelor chiar și peste termenul
considerat limită de supraviețuire.
• Cu ajutoare de la Crucea Roșie (mai ales câini dresați special pentru astfel
de cazuri), cascadorii și pompierii români au făcut eforturi supraomenești
pentru a salva cât mai multe vieți.
