Seceta si desertificare

1. Secetă și deșertificare
Crasmaru Robert
Cornean Dragos

2. Seceta
Seceta este o stare climatică extremă, caracterizată prin
faptul că o anumită regiune suferă din cauza lipsei
necesarului de apă, însoțită frecvent de caniculă. Seceta
poate fi clasificată ca:
Secetă meteorologică când domnește o perioadă mai lungă
de timp lipsa completă a precipitațiilor sau când
precipitațiile cad în cantități foarte mici.
Secetă agricolă când există o cantitate insuficientă de apă
necesară agriculturii (provenită din precipitații sau ape
freatice)
Secetă hidrogeologică când scade substanțial nivelul pânzei
de ape freatice (rezervorul de apă subterană), nivelul apelor
curgătoare și al celor stătătoare.

3. Seceta şi fenomenul asociat acesteia si anume deşertificarea,
reprezintă, după poluare, cea de-a doua mare problemă cu care se
confruntă omenirea, în ultima jumătate de secol.

4. Desertificarea
Deșertificarea este un fenomen complex de
transformare treptată a unor terenuri cu soluri fertile
în deșerturi, determinat de schimbările climatice(secetă
puternică și prelungită) și activitățile umane
(supraexploatarea terenurilor)
În general, deșertificarea este determinată de o
supraexploatare locală, mai ales prin suprapășunat,
care provoacă o agravare a eroziunilor, adâncirea apei
freatice și, ca urmare, instalarea secetei (ex. bazinul
mediteranean). Astfel, Mesopotamia, o zonă inițial
înfloritoare, a fost transformată în deșert
prin suprapășunat și despăduriri.

5. In ultimii 30 de ani, cererea de suplimentare a producţiilor agricole
pentru a hrǎni populaţia planetei în creştere, a exercitat o presiune
crescǎtoare asupra solului şi resurselor de apǎ. Comparativ cu anii
1970, astǎzi trebuie hrǎniţi 2,2 miliarde locuitori în plus. Dacǎ
producţia agricolǎ va ţine pasul cu creşterea demograficǎ, în
urmǎtorii 30 de ani va fi nevoie de o suplimentare a hranei cu 60%
şi o creştere a suprafeţei cultivate prin despǎduriri cu 60-80 %.
Deşertificarea a fost descoperitǎ la 30% din terenurile irigate, la
47% din terenurile neirigitate şi la 73% diverse alte terenuri. Anual
o cifrǎ estimatǎ între 1,5 şi 2,5 milioane ha terenuri agricole irigate,
3,5 – 4 milioane ha terenuri agricole neirigate şi cca. 35 milioane
ha alte terenuri îşi pierd parţial sau în totalitate productivitatea
datoritǎ eroziunii solului.
Refacerea terenurilor degradate prin eroziune este un proces foarte
lent. Sunt necesari 500 de ani pentru a reface 2,5 cm de sol.

6. În SUA În Sudan
o largă suprafaţă de teren este
potenţial vulnerabilă la
deşertificare: mare parte din
jumătatea vestică a ţării poate fi
clasificată ca „semiaridă", pe baza
precipitaţiilor reduse. Se estimează
că circa 2,6 mil. kmp (mai mult de
1/3 din această arie cu puţine
precipitaţii) este în pericol de
deşertificare (aici eroziunea este în
creştere). Problemele sunt cauzate
sau agravate de intensa utilizare a
resurselor de apă, suprapăşunatul şi
creşterea populaţiei (în special în
„Sun Belt").
situaţia este îngrijorătoare, mai
mult de jumătate din teritoriul său
(partea centrală, de la graniţa cu
Ciadul până la Marea Roşie) este
afectat de deşertificare. Creşterea
aridităţii a dus la o deplasarea a
populaţiei spre centrele urbane, în
special spre Khartoum, care a atras
circa 2/3 din această populaţie. Cu
cât populaţia a devenit mai mare,
cu atât a crescut necesarul de
resurse (hrană, apă, combustibil),
cel mai solicitat fiind teritoriul
înconjurător. Efectele au apărut
rapid, oraşul fiind frecvent expus
furtunilor de nisip.

7. Cauzele desertificarii
Principala cauză a deșertificării este îndepărtarea
vegetației. Îndepărtarea vegetației este determinată de
mai mulți factori, cum ar fi:
seceta
schimbările climatice
cultivarea terenurilor arabile
pășunatul excesiv
defrișarea.

8. Măsuri de reducere a deşertificării
Numeroase metode de reducere a deşertificării au fost
creeate şi implementate, însă multe dintre ele tratează
,,simptomele” şi nu cauzele acestui fenomen
(suprapăşunat, agricultură nesustenabilă, despăduriri).
Tehnicile de reduce a deşertificării pot fi împărţite în
două categorii: obţinerea apei (de exemplu prin foraje şi
sisteme de irigaţie care să aducă apa de la distenţe mari)
şi fixarea şi fertilizarea solului.

10. Riscul desertificarii

11. Evaporarea Lacului Ciad(Africa)

12. Multumim pentru atentie!
