Izolarea romaniei in cel de al ii-lea razboi mondial
Revolutia de la 1848 1849 slide share
1. Anul 1848 în Europa
,, Bătrâna Europă moare,
lucrurile vechi pier şi totuşi cât
de lentă –i
e această agonie.
2. Context
Apar noi ideologii şi curente politice:
naţionalismu
liberalismul
socialismul marxist
Anul 1848- primăvara popoarelor
- anul revoluţionar al Europei
3. Cauze generale
Lupta împotriva dominaţiilor străine ale
Marilor Puteri
Câştigarea de drepturi şi libertăţi democratice
Înlăturarea unor regimuri absolutiste
4. Cauze
Naţionale Economice şi sociale :
Autonomie mai largă desfiinţarea privilegiilor
Eliberarea de sub stăpânire feudale
străină Desfiinţarea servituţii
Realizarea unităţii naţionale personale
Politice Înlăturarea legilor ce
Regimuri democratice îngrădesc economia
Drepturi şi libertăţi Împroprietărirea ţăranilor
cetăţeneşti Condiţii de muncă mai bune
Constituţii liberale pentru muncitori
6. FRANŢA
Principala cauză- politică
Februarie 1848- izbucneşte revoluţia –Paris
Regele Ludovic Philip- abdică
28 febr. 1848- proclamată Republica
Guvern provizoriu: Lamartine- republican burghez, Louis Blanc-
socialist, Albert- muncitor
Decrete- legi- vot universal pentru bărbaţi, libertăţi cetăţeneşti,
organizarea de Ateliere Naţionale
Martie 1848- vot universal- Adunarea Constituantă- constituţie
Iunie- iulie 1848- conflict burghezie- muncitori
Noiembrie 1848- a doua Republică
2 dec. 1848- Ludovic Bonaparte- preşedinte
2 dec. 1852- împărat- al doile imperiu francez
7. STATELE GERMANE
Martie 1848- izbucneşte revoluţia în Confederaţia statelor
germane
Gruparea naţională- unificarea Germaniei
Gruparea revoluţionar- radicală- reforme liberale radicale
imediate
Regele Frederic Wilhelm IV- numeşte un guvern liberal
18 mai 1848- Parlamentul de la Frankfurt- dezbătea
unificarea patriei
Noiembrie 1848- înăbuşite mişcările revoluţionare
Parlamentul de la Frankfurt - desfiinţat
8. IMPERIUL HABSBURGIC
Cauze: politice, sociale, naţionale
Martie 1848- izbunesc revoluţii la Praga, Pesta, Viena, Milano
Cancelarul Metternich- demis; sunt promise reforme democratice,
constituţie liberală
Obiectivele revolutţiei maghiare în contradicţie cu cele ale
revoluţionarilor români
Dieta de la Pozsony- Lajos Kossuth- program liberal, refacerea
Ungariei istorice
Tactica ,, divide et impera’’- înăbuşite mişcările revoluţionare din
Milano
2 dec. 1848- împărat Frany Josef- constituţie liberala
Sprijinit de ţarul Nicolae I- revoluţiile sunt înfrânte
1851- instaurat regimul neoabsolutist
9. STATELE ITALIENE
Cauze politice, naţionale
Revoluţionarii- ,,TÂNĂRA ITALIE’’
Personalităţi: Garibaldi, G. Mayyini, regele Piemontului
Carol Albert. Papa Pius IX- eliberarea şi unificarea Italiei
Ian. 1848- izbucneşte revoluţia la Milano, Palermo,
Neapole
Piemont, statele papale- constituţii liberale
Milano, Veneţia- habsburgii alungaţi
Război cu Austria
Intervin armatele franceze- revoluţiile înfrânte
11. ŢĂRILE ROMÂNE
12 ianuarie 1848, izbucneşte insurecţia de la Palermo, regele este obligat
să dea o constituţie;
în februarie 1848, revoluţie la Paris, regimul monarhic condus de Ludovic
Filip d Orleans este înlăturat, se proclamă republica;
13 martie 1848, declanşarea revoluţiei în Imperiul Habsburgic, la Viena;
15 martie 1848, declanşarea revoluţiei în Ungaria, la Pesta.
Sub impresia evenimentelor revoluţionare europene, spiritul
revoluţionar se manifestă şi în rândul tinerilor intelectuali români.
Nicolae Bălcescu, într-o scrisoare adresată din Paris, datată 24 februarie
1848, relata prietenului său din Iaşi, Vasile Alecsandri :
că nu ai văzut-o cu
Minunata Revoluţie ce te căiesc amarnic
ochii va schimba faţa lumei, scria el plin de
entuziasm.
12. CAUZE
Naţionale :
asuprirea străină în cele trei ţări româneşti;
existenţa regimului politic bazat pe Regulamentele Organice în
Ţara Românească şi Moldova:
Apariţia pericolului anexării Transilvaniei la Ungaria, în urma
izbucnirii revoluţiei maghiare şi al refuzului maghiarilor de a
recunoaşte drepturile naţionale ale românilor;
13. CAUZE
Economice şi sociale :
existenţa privilegiilor feudale;
necesitatea unei reforme agrare pentru rezolvarea
problemei ţărăneşti şi împroprietărirea ţăranilor;
absenţa drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;
14. FORŢE PARTICIPANTE
Tinerii intelectuali : la Paris au
apărut societăţi precum
Societatea studenţilor români
din Paris , ce a plănuit primul
proiect de declanşare a unei
revoluţii comune moldo-
muntene. Printre tinerii
revoluţionari şi patrioţi aflaţi
la Paris la sfârşitul anului
1847 - începutul anului 1848,
se aflau :
Burghezia.
Boierimea de orientare
democratică
Orăşenimea.
Ţărănimea.
Ţărănimea
15. MOLDOVA
Caracter moderat
28 martie 1848- ,,Petiţiunea Proclamaţiune
Domnitorul Mihail Sturdza - respinge documentul - arestează pe
revoluţionari
Revoluţia înfrântă înainte să se declanşeze
Revoluţionarii moldoveni refugiaţi la Braşov- 24 mai 1848-
,,Prinţiipiile noastre pentru reformarea patriei’’- unirea Ţării
Româneşti cu Moldova într-un singur stat neatârnat
Cernăuţi- ,,Dorinţele partidei naţionale din Moldova” - unirea
-,,cheia bolţii fără de care întreg edificiul naţional s-ar prăbuşi’’
19. TRANSILVANIA
Caracter naţional - radical
3- 15 mai 1848- Marea Adunare Naţională de la Blaj
Petiţia Naţională - libertatea şi independenţa naţiunii române
Programul respins
Sept. 1848- A treia Adunare Naţională de la Blaj - participanţii
organizaţi militar de către Avram Iancu
Confruntări militare - rezistenţa din Munţii Apuseni
2 dec. 1848- Proiectul de Pacificare de la Seghedin
Aug.- sept. 1849- intervenţia armatelor austriece - înăbuşirea
revoluţiei
21. CONCLUZII
• În 1848 Republica franceză a rostit trei cuvinte:
LIBERTATE, EGALITATE,
FRATERNITATE şi a declarat prietenie şi
alianţă tuturor popoarelor.
• Revoluţia din Ţările Române a fost înfrântă din
cauza intervenţiei imperiilor vecine.
• Revoluţiile de la 1848 au deschis calea înfăptuirii
de reforme de care întreaga Europă avea nevoie şi
cadrul necesar înfăptuirii unităţii naţionale acolo
unde popoarele năzuiau la acest vis.