1892 05

-0~1Y,W#MAIVff."1
BisERI
ORTHODOXA ROMANA
Revista Periodic. Eclesiastica.
ANUL AL XV1-lea, No. 5.
AUGUST_
TABLA MATERIILOR. Th,$)A
Pag.
I. Documente inedite privitore la is-
toria nationala din seculul present. 289
II. Material inedit pentru istoria drep-
talus Canonic Oriental . . . 319
III. Discurs funebru. 335
IV. Apologia §tiintifida. 345
V. Paulin de Nola 365
VI. Donatinn- . 381
TE1
130U:kg
e4ioft.,,ezi/iez Weigh tWe,:reOtee4ce,
%1
Sir. Principatele- Unite, 34.
I 8 9 2.
4W,~4WEW
1 !
7,6--.
I t(,1
SECT1R1E nL
84.
/71
.
.
/
V
5
1 11 yt 1././/
www.dacoromanica.ro

13tSERICA ORTODOXA ROMANA.
DO CUMENTE INEDITE
PrivitOre la istoria Nation la politica si bisericeasca,
tefan Cantacuzin respunde la scrierile Patriar-
huluT Dositheiti in Constantinopol chutand a se
disvinovati inaintea luT de murmurul pe drept rft-
dicat in Constantinopol §i in Cara asupra-T, ca a
contribuit qi conlucrat la decapitarea bine-faceto-
ruluT sal Constantin Cantacuzin Brancoveanu §i a
celor 4 fiT aT luT. Martirul Doran, dupe ce a fost ra-
dicat pe neaqteptate din tron, pentru care TurciT
luase tote. precautiunele de a'l putea mazili, se cam
reabihtase curand in faca SultanuluT qi a ViziruluT
a§a eh avea permisiune a eqi din casa sa de la Sf.
Stefan din Constantinopol, lush cu cavas. Auclind
despre acesta Stefan Cantacuzin, Domani tereT, §ti-
ind ca are qi finnan de a domni pe viata qi ingrijin-
du-se ca nu cum-va sa revie prin banT la tron qi
el sa fie mazilit, incepe o aerie de uneltirT secrete
in Constantinopol §i de urmarirT violente in loca-
litate uncle se afla averea luT Constantin BrAnco-
veanu, cautati cu multi asprime de chtrh TurciT
www.dacoromanica.ro

290 DOCtJME&TE !NhDITE PRIVIT6RE LA
trimiqT inadins in tara. tefan Cantacuzin cercetka,
qi prin agentiT s6T, pune mama pe Diploma luT Con-
stantin Brancoveanu, prin care acela era recunoscut
de Principe al IruperiuluT Cesaricesc, q'o trimite
prin Imbrohor SultanuluT. Acesta a fort ultimul
motiv puternic ce a grhbit martirisarea luY Branco-
veanu. Acesta Diploma impreuna cu alte hartiT
diplomatice cu Rusia gi alte corespondente eras
ascunse secret in o valiza la Monastirea Colta, dup6
cum ne spune Athanasie Comnen Ipsilant (rot-yro
ljv xexpup.ivov p.uaruci ei.; gv crev7.oilm cpuXaTTOF.EVOY Ei4 TO Alo-
vccaTilptov T*KOATct4 pag. 294). Chiar din ac4sta a-
pologie a luT tefan Cantacuzin results ne'ndoTos,
ca el impreuna cu tatal sett at luptat din resputerT
la stingerea totals a familieT lull Constantin Bran-
coveanu, de tema sa nu-T reTa tronul. Apo( in acesth
epistola sa -descrie qi situatia t6reT dupe mazilirea
lui Brancoveanu, cat §i nenorocirile acelor timpurT.
N'a remas viclenie pe care sa, n'o unelt6sch
CantacuzineqtiT asupra families lull Constantin Bran-
coveanu, de qi erail rude de apr6pe. (Consulta
Magazinul istoric vol. IV, pag. 28-38 qi vol. V
pag. 171-184).
Christos a inviat! Prea lericite StepcIne, inchi-
nandu-me cu religiositate fericirei tale, v6 sarut cu
amabilitate sfintita VOstra drepta.
Epistola V6strA, cinstita si respectata, scrisa de la I a
trecutel luni am primit'o qi informandu-ne despre mult do-
rita non& sanatate a V6stra ne-am bucurat din tot sufletul.
Am primit si parintestele Vostre doriri si birle-cuv8ntArY,
pentru care V6 li mulomim, am viSlut qi cele in ea In-
www.dacoromanica.ro

ISTOMA NAT1ONALX POL1TiCA §113[SERICgSCA 291
semnate, si ca s'a bucurat si veselit fericirea V6stra, pentru
ca nu s'a inaintat o persona strains la acest tron dom-
nese, ci nol, si acesta o credem, si nu ne indoim ; numal
Sfantul Dumnec,leu prin rugaciunile fericirel V6stre sa ne
intaresca ca sa putem sa deseversim si ordinile imperatesti
si sa guvernam si acest sarac si nenorocit pame'nt. Iar
pentru a sa lips6sca de asupra n6stra, t6ta presupunerea
despre alungarea si caderea Domnulul celul inainte de noT,
si sa remanem inocenti, este de nevoe ca sa ne luptam
pentru el si cu cnvintele si cu faptele, si pe fats si in
ascuns sä alergam si sa-1 sjutam, cacT de adsta afetcerei
in adever Stepanul met', ne-am si confusat nu putin,
ne-am intristat; si data alti multi presupun ceva de felul
acesta asupra n6stra, nu ne pass atata ; dar, fericirea V6s.
tra, Ora de tati prudenta si intelepciunea, care cunoste
cele vechi si presente, care are atata esperienta de tote
cestiunile politice, cum 6re sä fi ca4ut asa de usor in o
asemenea presupunere, cugetand nu cum-va din partea
n6stra au premers acesta sforamare (nirnicire) totals a prea
luminatului Constantin Basarab Voevodul ? adica a alunga
pe Domn din tronul set', si mai ales pe un ast-fel de Domn
de multi ani si f6rte bogat, dupe cum cun6ste marea Vos-
tra intelepciune ; pentru aceea era de trebuinta aceste doua
ca direct san indirect sa-1 fi persecutat si alungat.
Aprecieze deci fericirea rostra, cu prea prudenta-Ve minte
preve46t6re. Sa judece din aceste douit imprejurari, data a
intervenit vre-una din partea n6stra ? sa presupue ca,
si data noi voiam, conform cu ideile us6re si deserte ale
multora, ca sa intreprinderu ceva de felul acesta, data am
avut astfel de mijloce, pe care sa le intrebuintam dupe
voia si dorinta n6stra ? Este de cercetat, Stepate al men,
indirect ar fi adsta : este necesar acel ce voeste sa perse-
cute un Domn si Egemon sa alba amid de acestia, ca pe
Kabala al ViziruluT, ca pe Tefterdar, ca pe Reis-Efendi, ca
pe Ceaus-Baca, ca pe Silichtar, pe primul Evnuh, si pe
marele Imbrohor al imperatului, si sa le aerie adesea si de
si
:
ea
Sall
www.dacoromanica.ro

292 DOCUMENT t INhDITE PRIVIToRE LA
mii de oil, pentru ca sa-§I ajunga scopul set, realitatea.
Daca nol ay avut amicitia acestor persene oficiale, acesta
nimenea altul nu pate sa o §tie mai bine, afara de Feri
cirea V6,tra, de asemenea daca aveam o ast-fel de invoire,
ca A scriem, nu la ast-fel de oficiali, ci macar §i la 6meni
simpli li particularl, acesta iarap o §tie fericirea Vesta.
Pentru ea, in cat ne prive§te pe nol, nu ca sa, scriem in
pament strain n'aveam voe §i libertate de la Domnul pre-
dicesorul nostru, ci sa ne credql ca, nici catre parealabii
locurilor nostre de aicea, n'aveam voe ca sa scriem liber,
ci tot-deuna cu frica §i teama, de nepresupunere, pentru ca
sa evitam in tot timpul presupunerile 4ilnice §i de nopte
de asupra nostra, a acestui bun cretin §i mai ales de atunci
de sand am trecut Dunarea, s'a strecurat 10 ani, dupe
cum cunO§te0, li data presupunem ca aveam mai tnainte
caci-va prieteni in Capitala imperatesca §tiO bine ca acele
vechi individe, tote s'ail dus, §i t6te aii devenit nol §i ne-
cunoscute noun. Si sa, ne inchipuim cum am fi putut ca-
dea tntr'o ast-fel de presupunere §i sa intreprindem a§a
ceva peste propria nostra putere ? §i care sufletul viu, preve-
4etor de lueruri in fond, ne-ar mai avea in aseminea pre-
supuneri, ca not am stat adica (am fost) primil causatori
al caderei totale a hu Constantin Voevod ? Iata dar ca s'a
demonstrat intaia imprejurare ca eta departe de noi. SA
venim h a doita, la cea directs. Direct puteam sa-1 per-
secutam prin puterea banilor sail cu fagaduinte §i cu alt
adaus al nostru la haragiul anual, dupe cum §i Straluci-
rea sa a facut, qi data o ast-fel de putere s'ar fi aflat la
mine, sail data aveam tesaure ca sa trimit celor puternici
al no§tri, lasam ca sa marturisascA, larall fericirea rostra
in faca tuturor, in cat eel ce er voi sa ne alba in o ast-fel
de presupunere, de sigur cal-ar fi gre§ita suposiia. Si data
a fost, Stepanul met, ca sa se seen, Domnul eel inainte de
nol prin mijlocul amicilor, sau prin puterea banilor, Ore nu
sunt ataca, Domni mazib in Capitala imperMiel, §i al01 cu-
noseup, caril ca lupil ratacind, all cautat §i cauta, cli-da li
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NATIONALA POLITICA $I B SERTCESCA 293
n6ptea, §i prin mijlocul prietenilor si cu promisiuni de bane
multt ca s6, obtie acest renumit har, dar mult dureros qi de
plans trai. Este sigur, ca aunt multt diferitt. Dar nu
de la 6ment este lucrul acesta Stepanul meta, nu de la
6men1 este alungarea §i eAderea Domnului celul inainte de
not, daramarea este de la Dumne4ett qi de la marea indignare
a dreptAtel DumnecTee§ti. Cad n'a putut pang in sfar§it
sa sufere, de §i este indelung rAbdat6re, distrugerea dose-
v'ersitA, a acestul pament mult incereat si nenorocit. Numal
o presupunere de§6rtA a 6menilor a fort ca acesta tarn se
afla in o situatiune fericita si buns, dar cand s'a ridicat
din mijloc perdeatia ce acoperea nenorocirea si suferinta
puternica existents la sermanit localnici, dupe ce s'a alun-
gat col ce aduna in tesaure si nu §tia cut le aduna pre
ele, atunci s'a aratat si guvernarea si fericirea qi starea
misers a acestui loc de jale. Pentru meta ca sA ne cr6da
fericirea V6strA, aduc martor pe Dumnedeil ca aicea
remas de cat individe in doliti, si val ! cu totul nenorocite
Ar trebui acum un alt Ieremia a istorisi faptele, si alto guff
de cat a n6strA. Atatanumat Ire spunem cu adeverat si BA
credett neindoios : cum ca productele campulut le-a man-
cat lacusta, tar dupe lAcusta alts jivinA, §i resturile a-
cesteia le-a nimicit rugina. Acel bun crestin numal ea
sA sature .pe altii, farA vola lui, a saracit Cara si n'a lasat
nicl un ban in Vistirie, dar inch §i dupe ducerea lul de
aid a lAsat atata §i atata creltini in intristari nedescrise,
§i in stramtorArt nespuse §i sufer nenorocitit schingiuin-
du-se pans la morte, in 1 gAturt §i temniti, §i violandu-se
de catra gloriosul Imbrohor-Aga, ca sA arate §i BA dea
avutiele si tesaurele lui Constantin Voevod ; mai ales §i intro
toti ca berbeci de sarnA sint trambitatl : sermanul Clucer
VacArescu §i camarasul Asaul de la Parealabul Dughigestin
Dragoman, care se aflA in cea mai profundA, inchis6re,
ce se numeste si Kalangine si alti §i alti parcalabi a
celor-l-alto localitstl, §i tine pote BA descrie fericirea V6stre
si
n'aii
www.dacoromanica.ro

294 DOCUMENTE IN1 DIT6' PRIVITORE LA
espue tragedia cu gura sau prin scris, cele ce se
sevarqese asta-qf aid? Cu totI trecem prin foe i ape,,
suferim ci nol nu putin ordonandu-ni-se zilnic de catra
Imbrohor-Aga, pe unul sa,-1 prindem, pe altul sa-llegam,
pe altul sa-1 inchidem qi nu avem de be cea ma' mica
libertate ea sa punem maear un mic cuv6nt pentru ci-
neva. Cad are in rnainI hatiseriful mares Imperatil qi face
ce voe§te, §i ne ordona noue qi celor-l-alit nu despre altele,
ci despre bogatia tesaurul ci a Domnului §i a fiilor lull,
§i a ginerilor lul (eu tote ca ce sint vinovatI gineril lul ?)
cat despre altil nu qtim, Tar despre sermanul Postelnic
Niculache Roseti ci Constantin Baleanu acesta §tim §i
cesta marturisita : ca niel pe buzele lor n'at gustat qi nicl
s'a sting eel mal castig tai venit al guvernarei lor,
In atatea bune qi stralucite vile a fericirei sale, dar amen-
doi s'a luat tmpreuna cu socrul lor, fare, ca se, pue In
sinul lor dos, treI lel eel putin de cheltuIale este a-
cesta propriu uneI purtari cre§tineqti qi de compatimire,
de rudenie? Nu s'a multumit norocitul nici cu atata ci
Indata ce a trecut Dunarea, Indatil, a trimis catra nol
scrisori ordonatore sa i se pasireze satele lul nemiccate,
casele lul necaleate, animalele neatinse, productele ph-
mentulul ne alterate, vinurile de acum ale lul FA se vends,
ca mai tnainte In piete gi la balciurY qi pe la cele-l-alte
oracele cu pretul cu care ci Stralucirea sa le-a vendut.
Productele lul sa se adune Tratr'un loc, cusuturile lor ter-
minandu-li-se as nu se piarda, ci sa se trimeta dupe el Cu
siguranta altele asemenea acestora, incat se, infricolaza
sufletul nostru, cand ni le reproducem in minte, gi sa nu
socot4sca fericirea VOstra, adeverul Ve spun, ca, be des-
criem pentru inculparea acusarea lor (sa nu fie Chris-
tose Imperate), ci cunoscendu-Ve de parinte comun spiritual
parinte ferbinte all amanduror acestor case, de aceea
compatimind Vi le raportam ca sa' compatimisca ci feri-
circa Vostrit ; de opiniunea ci progresul de acum al a-
sa
mie
gi
wi
si
1i
a-
;
si
1i
1i
1i
www.dacoromanica.ro

'STOMA NATIONALA POL ITICA $1 BISERICtSCA 295
celula si de asezarea nastrA de acum si viitare. Cad suntem
cu totul novice nestiind cum vom guverna acest despoiat
loc, si cum vom ajunge ca sa realizam ordinele imperAtesti
ce ne prestall. Pentrd Hotin am pregatit peste 1000 de
salahorl ca se -1 trimitem, pentru care a venit si AgA cu
firman ca sa -I scale si sa -1 duce la curA0tul Prutului, de
asemenea si a41 salahori pe atata ; dace intreba0 si pen-
tru Sembet-Tahrire cate ail venit pane acum ca BA le
platim, acele sint variate si nenum6rate. Cel inainte de
not, fie se trAiascA multi ant, n'a lasat nici un ban pentru
o mica u urare a greutAcilor, ci sperand in multimea bo-
gAtiel lul, s'a due si a plecat. Pe noT numal atata ne
bucur% a-tot-puternicia prea bunulul si milostivului Dum-
necjet ; cAci puterea, nastra in slabiciune se severseste si
cele cu neputintg, la 6meni sint cu putintA la Dumne4eu,
a cAruia ajutor prezent, devine un venit sigur la t6tA lipsa,
si t6tA greutatea si neguvernarea se preface in usurare si
buns guvernare. Ne rugam insa si fericireT V6stre ca sa
nu lipsascA, si sa ne ajute de departe prin rugaciunile $i
bine-cuventarile V6stre pArintesci, pentru ca se putem sg,
ne aratam experiments* si vrednici Beryl aT Impgratiel st-
panitare, si demni apAratori aT turmeT acestia, ce ni s'a in-
credintat, fie sa ne cunasteti nu ca pang, acum, ci cu un
a daus maT mult de iubire si de supunere pi6s1 catra fe-
ricirea V6stre, si la tot timpul prea gata la ordinile V6stre
stgpanesci. Dupg putintA si Monastirile si metacele V6stre
de aicea le vom avea in cercetarea si privigherea nosh*
ca cu timpul sit luam si noT rugAciuni si bine cuventari
maT ferbinti. Damna nastra si fiii nostri se inching, cu pio-
sitate fericireT V6stre si saruta cu respect santa V6strA
drepta. Dace se va intampla si va bine-voi harul lui Dum-
ne4e6 ca sit V6 avem cand-va aicea personal, si sa ne
inchinAm Vou6, atuncT acele ce acum nu &die si n'a audit
le va aucji si se Va spaimAnta. Fie sa avem si acum iarAll
respunsul Yostru ca sg, ne bueuram de sanatatea V6strA
www.dacoromanica.ro

296 DECUMENTE iNEDI i E PRiVITORB LA
presentA, i i ru ae1unile V6stre pArintesci sä ne fie none
de ajutor In tote, vials.
1714 Aprilie in 9.
Al fericireI V6stre filu spiritual qi
cu totul la ordinile V6stre,
Tscalit : to ,,S'tefan Cantacuzin Voevod.
(Originalul in grecelte).
Patriarhul de Ierusalim Dosithei1t Linea cores-
pondente regulate cu Domnitorii Principatelor qi
cu boeriT tire'; Tar acesta pentru ea avea interese
materials- adnainistrarea averilor de la monastirile
romane§tT inchinate locurilor sfinteprecum qi ces-
tiunT politice, flind-ca Dositheiti era qi om politic qi
forte influent ]a Porta, pentru eruditia sa. Cu ocasia
mazilirel subite a lui Constantin Brancoveanu, Do-
sitheiti scrie, de buna. Emma cu tiin a IuT Branco-
veanu, ce era acum Inchis in Constantinopol, scrie
doue epistole catra Constantin Cantacuzin, mogul
set tatal DomnuluT, ca sä nu inculpe i calomnieze
el qi boeriT pe Brancoveanu, spre a nu -1 ingrenia po-
sitiunea sa fats de Porte,. Constantin Cantacuzin
respunde la cele done epistole ale luT Dositheid
prin ac6sta numaT. El descrie starea trista a Ore
qi a locuitorilor cum qi vexatiunele Turcilor de a
putea afla averea luT Brancoveanu. Declara ca si-
tuatia DomnitoruluT mazilit este forte grea, pentru
eh a facut multe inovarT, a batut monede, a fost in
relatii politice cu streinT qi In fine, TurciT aveati de
mult atintitY ochiT asupra luT de a-1 mazili, pentru
eh se temeall de el, qi dar eT nu digital de cat o
ocasiune favorabila. Constantin Cantacuzin se in-
qic,
qi
www.dacoromanica.ro

1810121A NATIONALA P011 ICA *I BISER1C1SCA 297
doeste eh BrAncovenul se va putea apAra la Porth i.
dar it prevede o marte sigurh. Eu cred, cA acest
C. Cantacuzin, tatal DomnuluT nail a luT tefan
Cantacuzin, tesa intrigT in secret tocmaT spre ne-
norocirea lui Brancoveanu, mg ales cá sustine ca
nu-1 asculta ca era cu fumuri Brancoveanu.
Nota pus6 la finele acestd epistole are mare in-
semnatate istorica. DA pe fat6, intentiunea sa de
tradator.
Prea fericite, prea sfintite prea lntelepte al
nieu Stepan.
Me inchin cu smerenie i servil fericireT V6stre,
sarutand cu tots evlavia prea santa Vastrii drepta.
Doug respectate scrisorl ale pArintestei V6stre bune-voinp,
scrise una de la 8 si alta de la 13 a presenter lunT, salutan-
du-le cu piositate, le-am primit, si am glorificat pe
pentru pOita de Dumnecleti dorita-ml sangtate a Vostrg.
Cer de la blanda V6strA inttljime iertare, cit n'am putut
sA Ve r69pund la cea dintAT scris6re a V6strA, din causa
durer6selor imprejuurilri temporale, dar respund la ambele
scrisori pe !curt; fiind-eg nici mintea mea, nicT limba mea
nu Bunt deajunse ca sA descrie nenorocirile, primejdiele
temerile ce au urmat la neasteptata nenorocita cAdere
a prea strAlucitulul Constantin Vodit, despre care mar nu
gresesc sg, 4ic eA au it,trecut plangerile luT Ieremia, i orT-
ce altit tragedie veche nouit. Pentru c6. de sigur eAderea
a fost mare §i infricosatA i cu multA mania i orgie;
rapiri devastitri a averilor lui, din cAte au luat cu sine,
din eke au litsat ici colea ascunse; cercetitri i amenintarl
marl, ca sA nu se aseundA Ea nu se piardti nimic ; s'at't
cercetat veniturile propriet4ilor hit Este ternii ca Ed nu
urmecle .asupra acestora vre-o.greutate necuvenitg i ne-
obielnuitg, lucru care m'a aruncat intr'o b6IA pericul6s4,
si
iii
gi
D-tlet
ei
gi
gi
1i
gi
ei
si
gi
www.dacoromanica.ro

298 bJCUMENTE t: EDITS PRIVIT (5RE LA
dar mflrire lui Dumnecleit ca Bunt mai bine, sufer inc5,
putin de picior. Sint intristat despre ambele, c5 lucrurile
aunt incurcate cu multi greutate si confusiune, si nici o
inteligentit otnendsca si capabilit nu p6te s5 le indrepte,
afara de Pronia lui Dumneleil ; catrit care (dupe cum hotit-
rAste cu intelepciune, indemnandu-me prudenta Vostra, ge-
nial5) arunc speranta mea si me rog sit fie induritt6re si
greutatile sa le prefaca in usurAtate. Ast-fel de schim-
bare si zdrobire de domnie nu s'a intarnplat nice odatt
aicea, si nici se va intampla asemenea : mazilire pe nestiute,
aghialetele (armatele) tote de la Dunitre si de la Sofia si
din jos, din ordin imperial, ail venit in Copaceni ; scrisori
din Schitarch et se apropie cu armatele, data s'ar face vre-o
impotrivire, sa intre in interior, sa tae si sa apere. Improhor
Aga a venit incAreat nu de firmane, ci de hatiserife, avend
voe si putere irnperAt6sca st severs6sa aceea ce i s'ar
pfirea mai bun si mai potrivit. MArire Dumnecjeului celui
sant, ca n'a urmat nici o impotrivire la poruncile impe-
ratesti, si nu s'a fAcut nici o incursiune, jefuire si varsare
de singe, mila lui Dumnegeil, BA ajute si de acum inainte
si sit ne dea o stare pacinicA. Prea intelept si crestineste
ne sfatueste bunavointa V6strit pitrintescit, ca adic5, din
partea ndstra sa nu se fact nici o acusatiune asupra neno-
rocitului Domn si nici nume de Protopop si Nichita at nu
se amintesca, Stepanul men. Cel ce va fi fiira de rninte si
nereligios va intrebuinta de acestea. De aceea din partea
nastrA nu va vedea nici o impotrivire si supgrare, data si el
insusi nu s'ar fi ocupat cu fnmurile deserte ce le are ; ci
mai ales cat va fi cu putinta it vom ajuta, dupe cum re-
clamit datoria crestin6scit si cuviinta. Dar, Stepanul meti,
dupe cum cunosteti, multe lucritri de ale lui strigt si de
acestea me tem ca sa nu-1 pricinuiasca pericole grele de
evitat. Cred, ca ye rechemati in memoria V6str5, Cate am
vorbit la Tergoviste, c5, insust Stralucirea sa sa grabea
spre cadere si nn asculta sfatul vre-unui intelept, si mai
ales pentru aces galbeni din noir turnatl din ambitiune, pe
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NATIONALX POI 1 rtcA $i BISERICACX 299
care II avea chip ca secret, dar care se respandeall in lume
si pe care 1-ail gasit slujbasii imperatesti, $i s'at i. trimis la
Inuperiitie ca sa-i vada, si altele de asemenea, ce Intrec or-
dinea si demnitatea Domniei si inddmna pe stepanitori la
o manie mai mare. Am vorbit despre acestea fiind-ca nici
un pecat, nu remane ne pedepsit, dar dupe cum am dis,
Stralucirea sa nu s'a hint de scopul sell tai s'a vatamat
nu numai pe sine, dar si pe rude $i pe amicil set si a in-
curcat si acesta sarmanit tarn si patrie in cele mai marl
nenorociri si primejdil. Numai Indurarea dumnedeTasca sa-1
ajute tai pe el, tai pe n I Ili Cara, ca alta speranta nu este si
nici un ajutor omenesc , fiind-ca nu de la 6menT, ci din in-
dignarea dumnedeiasca a urmat acesta nenorocire plina
de jale. Am simtit mare mangaere and (poet' ca doriti
Inca odata sit ne aflam impreuna corporal si dupe aceea
fie vola Domnului, despre care me rog ca sa me invred-
nicesc in grabs pentru a me inchina cu trupul, fiind-ca sper
ca vederea fericirel V6stre sa ulureze intristarile mele ne
mangalate. M'am intristat pentru ca inaltimea rostra pa-
rint4sca scrie, ca sa Ve am in buna athintire, judeand
cuventul acesta, nu cum-va ye aflati in presupunere, $i ca
s'ar fi stns dispositia mea de alta data pi6sa si supusg
catra Vol, cum si iubirea si dorul divin eel din inceput in-
sadit in inimamea? lucru ce nu se va intau3pla nici-odata ,
ccI dupe cum din inceput asa si acum mat ales depun
supunerea si ascultarea din inimii, si supusit filostorgiei
V6stre parintesci, fiind-ca mai ales acum am trebuinta de
rugaciunele si bine-cuventitrile V6stre, cum si de indem-
nurile V6stre intelepte, de aceea cu dor me rog a nu ne
priva de niste aseminea, nici de lubirea V6stra parintesea.
Fratele med Hagi Mihail, sotia mea si copiii met si tota,
smerita mea casa primind cu religiositate rugaclunile ci
bine cuventarile V6stre sa inchina servil fericirei V6stre.
De asemenea tai nepotif mei ye trimit inchinaciune pi6sa
si servila. Dupe cum doriti s'a confirmat si aicea pacea
cu Francesii $i Germanii, si Dumnedeu Sfantul sa bine-
www.dacoromanica.ro

BOO DOCUMENTE iNtDITE PRIVITORE LA
voiasca sa se faca acest bine al pacer si in alte part1, p6te
prin pace lumea va afla putina liniste si o prefacere
mai bung.. Prea sfintele si de Dumne4eu indurat6rele V6stre
rugaciuni sa fie cu not.
1714 April 21.
Al prea inteleptei V6stre
pentru tot-d6una prea pion si ascultator sery
Iscalit : C. Cantacuzin.
(Originalul in greceqte).
NOTA. Stepanul met, socot ca Ye amintitt si nu IntaII
ca stepanitoril maT de de-mult au avut in cuget ca siti pue
mana pe el, prin multe mestesuguri, temendu.se de numele
mare al Stralucirei sale, pe care -I comparail, in putere
in bogatii, cu lay6ratif si regif ca sit nu li vie din partea
lui vreo Devoe si'n timpurile de acum si in cele viitare ati
pus nAna pe el cu multe mijloce. Ce aptrare va putea
faca slut la indoiala ; noI i le preqiceam cugete pentru
conservare, nimic insa. Nu luat in considerare si nici
se sth,tuta cu tine -va. Pate multe plicate a intunecat mintea
n6stril, ca sa cadem in ultimele primejdii si in totala ob-
stesca nenorocire, despre care ce putem sit qicem, de nu :
mila mut Dumne4e11. sit ne adumbriasca pe totT.
(Originalul in greceqte).
Dosotheiti a scris alte done epistole catra Stefan
Cantacuzin, Domnul tad, anuntandu-Y mortea tra-
gica a luT Constantin Brancoveanu §i a fiilor luY,
la care epistole respunde Domnitorul prin acesta.
Declara ca aqa era destinul pentru Brancoveanul
a muri martirii CA remanea de cat sa -;i Mica
acel cuvent ultim: Dumnecleti sa -1 Terte. Pe sotia
luT Constantin Brancoveanu o asamana cu vechYa
EcubA, numind'o cea noun. SA sphimanta qi tefan
Cantacuzin de actul brutal §i tragic severqit de
Turcipare ca avea o presimcire ca Did luT nu-T
pit i
fericirl,
ki
le-ati
nu-T
si
si sit
si
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NATIONALA POLITICA §I IIISERICtSCA. 301
vasuride mult norocul, ceea ce s'a infamplat. Cine
saps grOpA altuYa, dice proverbul, el cade intaT
in ea!
Prea fericite Stapdne, inchindndu-ne fericirel tale
cu piositate, sdrutam cu respect sfdnta Vostret drJpta.
Am primit cele done cinstite si respectate scrisorl ale feri-
eireI V6stra cu placere ; serise, cea intraa de la 27, Tar a
dotia de la 31 a trecutel luta instiintandu-ne prin ambele
despre sanatatea V6stra prea dorita, mult ne-am bucurat.
Am cetit si cele cuprinse in ele si la intala nu avem a
respunde alt-ceva de cat ca, plicul erttra Prea Santitul de
Betleim masts ce l'am primit i l'am inmanat, si iata c si
Prea Sfintia Sa Ve trimite scris6rea ,a, ce va cuprinde res-
punsurile sale. Iar serisorea la Constantinopol, cand se va
intampla sa trimitem calarasii nostri, ve vom trimite-o si
aceta. Iar a dotia scris6re, care vorbeste despre nenorocitul
si vrednicul de plans sfarsit al fericitulul acelula si al fiilor
lul, si acele le cunosteam bine, despre care verva limbo
nu p6te sa pronunte nicl un cuvent, pentru c6. modul in-
eeperei si terminarei acestel miserabile tragedil este ne-
cunoscuta omenilor, §i numal Pronia diving le cunoste tote,
ca ori-ce von) spune suntem departe de scop. Cacl cine
§tie mintea Domnului ? Sall eine s'a facut lul sfetnic ?
Dupe cum a placut Domnulul asa a si facut. NoT ca Ores-
tinI area datorie avem, ca sä spunena oil, pe eel omorip.
sa-T Terte Durnnedeti eel sant, si sa asec,le sufletele for in
lacasurile vecinice, Tar pe sermana si intristata noun Ecuba
sa o mangAe, sa o intrarmeze prin chipurile ce El stie. De
sigur, Stepanul meti, acesta representatiune a acestel tragedil
vrednica de jale si de mils, nu numal la rude si la prieteni
a fost motiv de multa intristare si de descurajare, dar
indrasnim a (lice, ca si chiar la inimici si la eel de alt
neam, fiind-ca a fost o fapta teribila neauqita si socotim
ca nice a vNut'o cine-va cu ochil savaritaa unde-va, si nici
fi
www.dacoromanica.ro

3O2 DOCUMENTE tNEDITE Pawl TORII to
a citit'o descrisa in cartile istorice; de ace% tariist re-
luand euventul 4icem Dumneclett sa Terte. Cum s'a ho-
tarat fericirea V6s.ra, la 8 a acesteT luni ca sa plece de
acolo, spre nor mull ne am bucurat, Dumnalett
eel slant O. Ve conducil, bine, si sa Ve conserve si natos si
vEsel pent ca sä Ve primim dup6 dorul nostru, si sa ne
Inchintim Vora trimite la timp si spre intim-
pinarea fericirel V6stre ca urmeze primirea Nostra in-
tr'un chip mai pios. Am scris acum qi boerului nostru,
marelui capitan de margiue, ca sä serv4sca, la ceea ce
p6te pe fericirea V6stre, si asa va face. Domnia nostra
cu oficialil inehinAndu-se cu religiositate Ve saruta, sfiniiita
drepta. Fie sa avem §i acum on6rea ca sA ne bucurtm
de dorita V6stra siinittate, si rugadunile V6stre sit fie cu
not in tota viata.
1714 Septernbrie 6.
Al fericirei V6stre fill spiritual
si cu totul la ordine,
Iscalit: to ',Stefan Cantacuzin Voevod.
(Originalnl in grecelte).
C. E.
Documente inedite privitore la istoria Bisericesca
nationals din seculul present.
Prize urmatorul hrisov Domnul loan Gheorghe
Caragea oprelte abuzul hirotouiilor prea multe, ce
sá severqari in seculit trecutt i prescrie formalita-
tile ce trebuia sa. indeplinescA candidatul de preotie,
ca conditiunt indispensabile pentru primirea la hi-
rotonie. Prin acest hrisov s t constath, ca poporul
roman din tats vechimea lua parte la alegerea
candidatulut de preotie §i ca numat cu taiirturia
iscalith de popor se putea hirotoni. ProprietariT
Voila
sit
Ve
ci sa vina
insi-ne
si
www.dacoromanica.ro

ISTORTA NATIONALA LIN SECULUL PRESENT 303
Monastirile ert0 consultatT la hirotoniile preotilor.
S. maY spune in hrisov, ca pentru hirotoniY sd nu
se Ta de la hirotonit maT mult ceva, de cat eel
prevdclut prin ptavilele politiceqtT, acesta insemna
sti gm ati zarea simonieT.
lo loan Gheorghe Caragea Voevod Gospod,
Zemli Vlahisc.
Prea Sfintia Ta parinte Mitropolite, Sfintiilor Vostre Tu-
bitorilor de Dumnecleu EpiscopT, indatoratt fiind de Domnia
mea a ingriji cu neadormire pentru t6te cite aunt spre
bunk oranduialk si dreptate a supusilor Domniel mele, de
a nu se lksa nisi un lucru reit sg, curgg, cu nebkgare de
sgmg., atat la partea politic6sca, cat si la tagma preotascd,
ne am pliroforisit Domnia mea cg, la tagma preotasck de la
o vreme in c6ce curge un mare catahrisis nesuferit asupra
hirotoniilor, prin mijlocire neprimita Bisericel, pentru ca
nu se hirotonisesc dupe trebuinta pe la locurile ce se afll
lipsk de preott sat diaconi, ci si peste trebuintk, cu asupra,
inmultandu-se hirotoniile far' de nice un cuvent si cu acesta
sä prieinueste locuitorilor mireni inskreinare si nedreptate. Si
cercetand Domnia mea cu dinadinsul ca sa afiam cu ce mijioc
sa urma hirotoniile mat inainte, ne-am adeverit din hris6-
vele fratilor Domni, ce au stAtut inaintea nostril, ca se
urma intiaqest chip : Adick, uncle sa aflk cu adeverat
si trebuinta de preot, da orealabul satidui Impreung, Cu
satenii sat mahalagiii, awl org0,nii adeverintele for inscris,
sub iscklitura tuturor, la mamile acelula ce era a se face
preot sat &aeon intr'acel sat sail mahala sail oras, cum
ca este slobod, adick nicT o pricing, de dajdie si cum
stia viata si firea lui si cum cg, cu adeverat at trebuintk
de preot, care adeverintk sk se iscklesek si de stepknul
mosiel on mAnfistireascA de era sail boeresek, Tar de s'ar
intampla a fi satul (mosie) megiesasca sk se iscalescA nutual. de
lipsa
ca-I
www.dacoromanica.ro

304 bOCUMENTE 1NEO1TE PRTV1T6RE LA
megiesi ala cu [teem adeverinta, dimpreuna cu
venea acela ce era sa se preotasca, cei din Eparhia Mi-
tropoliei la Preasfintia sa parintele Mitropolit, Tar ce! din
Eparhii Episcopestt la D-lor iubitorii de Dumnelet parinti
Episcopi si dand acea marturie atat prin scris cat prin
cuvent, sa cerceta apoi de Arhierell, dupe orindulala bise-
ricesca pentru vrednicia lui, Tar mai virtos pentru inveta-
turd si de-1 gasea vrednic carturar sit arata cu anafora
inscris catra Domnie cu sat, oral, sat mahala, cu biserica
unde era lipsa trebuinta, dimpreuna cu adeverinta satelor,
sat a mahalalelor sat a orasului, spre a fi ferit! Arhie-
reil de categoria acea a imultirei preotilor fall de trebuinta
$i cu acea anafora intitrita avehti Arhiereil voe ca sa-1 hiro-
tonisasci, care anafora dimpreuna i cu cartea arhieresca,
ce i se da dupre lege pentru preotie, le avea insusi acela
la mana lui, ca sa nu fie superat de zapciii Dec!
acOstit intocmire si orindulala vkjend'o Domnia mea forte
cu euviinta si dupe lege, am hotarat, ca sa se urmeze in
tocmai nestramutat si de acum inainte, si am poruncit
D-sale vel Logofet ca sa se pue in lucrare inoirea si de
catrit Domnia mea a le acestor hris6ve ale fratilor Domni
de mal inainte. Am poruncit si D-sale vel Visternic a face
poruncile Domniet mele in tota tam, dupe mijlocul ce cu-
prinde mai sus, pe on care-1 va gdsi preot on diacon de
acum inainte far' de anafora intarita de Domnia mea la
mana lui, sa nu-1 cundsca in ceata preotascd, ci ca pre
un mirean darnic intre birnicii 'c6rei. Dar pans a se
face $i a se intgri hris6vele Domniei mele, scriem Preasf
Tale pdrinte Mitropolite al Ungro-Vlahiei Sfintiilor V6s-
tre iubitorilor de Dumnecleti Episcopi, de asta- 4t inainte
nici un preot sat diacon ad nu se mai hirotonisascii fara de
adeverinta, dupe mijlocul mai sus ardtat $i far' de anafora
intarita de catra Domnia mea pentru voe data, nici sa se
la poclon mai mare de cat ceea ce srt, cuprinde in impera-
testele pravile politicesti, care at pretuit in ban!, precum
fn hrisovul Domnie! Sale fratetulu! Alexandru Voda Moruz,
gi megiesi!,
politicesti.
si
gi
si
si
si
gi
ti
qi
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NATIONALA DIN SECULUL PRESENT 305
ce este intoemit de la leat 1794, sA cuprinde, care sd. aflA
trecut si in condica Mitropoliei, si de primirea acestui pitac
s6. avem Domnia mea respuns.
1813Februar 4.
ipecetea
gospod.
Este curios acest pitac Domnesc privitor la
OvreT. Acesta ins4nanii, ca era murmur in popor ca
OvreiT Tail sange de la copiiT crestinilor. DecY pen-
tru a se curma acestA banuTala. li se interdice cres-
tinilor de a'sT angaja pe copiiT for nevrasnici Ca
servitor/ la OvreT. Pitacul are aerul de a nu adnaite
luarea de s'ange de cats OvreT de la crestinT, ci o
considera ca o supersticie, care atita felurT de bii-
nueli pricinuitdre de turburarT intre crestinT si OvreT.
Pitac Domnesc sa nu servescA copii mid la Evrei.
lo loan Gheorghe Caragea Voevod Gospod.
Zemli UngrovlahiscoI.
Preasfintia. Ta printe Mitropolite. Multe necuviinei6se
urmari s'a pliroforisit Domnia mea di s'ad intamplat si
p6te a se mai intampla aici in politie, din pricing, ciicl
multi din eel sdraci, avend eopii sad fete nevdssnice, obici-
nuese de-I dad slugl sail slujnice pe la Ovrei, si dintr'acestd,
urmare sä atitd, fella.' de banueli pricinuit6re de turburAri,
si nu d6r cb. poprim Domnia mea de a nu se mai baga p6
la Ovrel slugs sad slujnice dintre crestinii cei ce vor voi,
fdrd numai ca sit lipsasca din mijloc on -ce banulalit, ce s'ar
socoti asupra Ovreilor, poruncim ca tuturor preotilor de
prin tote mahalalele politiel sL le dal Pr(osfini;ia Ta en
deadinsul poruner de a face si molitfele for cunoscuta cAtrli.
Murk* Ortodox& Romani' 2.
www.dacoromanica.ro

306 DOCUMENTE INEDITE PRIVITORE LA
tots for acestA, poruncA a Domniel mele; ca de
asta-qT Inainte nimene sa nu indrAznescA da pe la
Ovrei slugs sau slujnick or! copil or! fatA, nevarsnict fiind,
cad eel ce dovedi improtivA urmand sa va pedepsi
cu strdsnicie, ca un pricinuitor de turburarl ; Tar din eel
varsnici orT parte barbAt4scA sad femeeascA aceTa
sunt a se bAga pe la Ovrel sa be slujasca, precum acestA
sloboc,lenie urnika si prin alte tart.
1813 April 20.
ipecet.
gospod.)
Este obiceiti veehiti in Biserica Ortodoxii, ca cre-
tiniT bolnavi qi suferindY sa cada la dame. Acura
inaa din causa 1361eI eTumei ii s'a interdis de a
cadea la sf. darurT, pentru a nu contagia pe ser-
vitorT i pe ceT ce sit apropia de eT. NumaT ceT pri-
bolitT putea sá each,' la darurT, and trebuea sh
presinte permisiunea Inspectorilor de carantine,
lo loan Caragea Voevod i Gosp.
Preosfintia Ta pArinte Mitropolite primind acest domnesc
al nostru pitac BA daT poruncA preotilor de pe la tote Mo-
nastirile i Bisericile de aid din politie, a nu maT primi in
biserica, Omen! bolnavi, cari merg de cad la sfintele darurT,
fora teseherearta Dior sale boerilor EpistacT at lazaretulu!,
adie a D-sale vel ban Radu Golescu $i a D-sale biv. vel
Postelnie Constantin Sutu.
1813 Iulie 2.
(Din causa ciumel) sa face cunoscut preotilor.
tpecet.1
gosp.
enoriasil
a'sT
sit va
sloboll
iproci.
/

www.dacoromanica.ro

'STOMA NATIONALA DIN SECtILIII, PRESENT 301
Pentru intretinerea bolnavilor clumatT s'a hothrit
a se chuta in Spitalele de la DudestI si care re-
clamati o cheltuTala de 50,000 taleri pe an. Ac4sta
sums sh, aduna de la MonastirT. Asa dar in timpuri
grele si de cumphnh Biserica Nationala contribuTa
forte mult la ajutorul material al locuitorilor Ora.
Sh aminteste in acesta anafora si de niste bans a-
dunatT de muscalT pentru o trebuinta delicate, ce
insemna asta nu stitt. Atat pot lice, ca numaT noT
RomaniT nu putem profita din acea dare de 50,000
taleri push de Rusi asupra Monastirilor nostre.
Prea Ina gate Domne !
Cu tote ca fhcusem arg,tare InAltimef Tale ea pentru
trebuinta Spitalurilor of Dudestif, acum de o cam dati
sd se dea pe luna talerf 5030, Ins& taleri 3030 pentru
meremetul spitalului si taleri 2000 pentru lefile i pentru
mancarea 6menilor ce ad vor adune la spital atat la bolnavf,
cat si la cef-l-alp, dupe cum all fort obiceiti, si pe urnA
sii se faczt socoteala pe fiescare lima ce merge eheltufalit
si sti ardtiim, Ili apoi sA, se fae cisla 0 ManAstirl, de care
s'ati fricut si un pitac al Inalpmef Tale, ca sit se dea taleri
5030 de la sf. MAndstirf ; dar facurlm socotealA ed pe OM
luna sit se facit cislit pe Manastirf este cam discolie (greu-
tate) ci putem socoti ed mai bine °data sit se facit 6011 de
taleri 50,000 si sa se fach o cash sit stringit banif la D-luf
Postelnicul Sutu si ad se dea uncle va trebui cu ravasele
n6stre amandurora Epistaplor si pe fies-care lunA sit se
facit socoteala unde si uncle s'afi dat, si acea socoteala sa
se aritte InitIpmef Tale si banif sit se adune la case in
treT edsturi, Is sfarsitul lunef acestia In ban!, si la 20 de
(pie ale lul Avgust al doilea ban!, si la Septemvrie 10 al
treilea ban!, ci s'ati ghsit o cislh din Vele muscalilor, ce
www.dacoromanica.ro

308 DOCUMENTE 4NED1TE PRIVITORE LA
sa cisluise niste ban! Tails! pe Manastir1 pentru alta tre-
buincA, delicata, si dupe acea cisla am Limit si no! acesta
cisla de talerT 50,000, numal Sf. Mitropolie si Episcopiile
nu le-am pus, ci pentru acesta cum sa va hotari de catra
InalOmea Ta. De se va hotari sa dea si Mitropolia E-
piscopiile sa va scadea fie-care Manastire pe analoghie si
vom preface atuncea acesta cisla. No! cum ni s'au parut
a fi ma! bine aratam, Tar Inaltirnel Tale rernane la buna
chibzuire si hotarirea InaltimeI Tale.
1813 Ellie 11.
Radu Golescu vel ban. Biv. post. C. Sup,.
Urmeza catalogul Monastirilor cu cifrele de datorie si
Mitropolia face mijlocire a se da, acesti ban! de ca,tra Ma-
'Astir!, fiind-ca-I ciuma in tara si spitalele trebuesc.
Pana scum nu stiam ca exista o dare si Inca
mare pentru eel ce voiati a se casatori. Taxa ce sh
percepea la cununie de catra Protolerel prin preotY
sa varsa la Mitropolie si apoi Mitropolia trimitea
acestl haul la cutia milosteniilor. Acesta dare n'are
nicl o justificare, ci 'Ate era o povOra la seversirea
cununiilor. Nu ajungea atatea dart pentru peclurl,
pentru vulpY, pentru conacaril, pentru plata preoti-
lor, mail trebuia i acest colac peste pupuzadarea
pentru cutia milosteniilor.
Contributil asupra celor ce se casatoresc.
Prea Inallate Domne!
Asta-11 la 22 ale urmat6rei lunl ni aratat luminata
intarirea Marie! Tale, ce dat la auaforaila D-lor Ve-
litilor boerl, prin care intgrire ni se porunceste ea se facem
teslin la cutia milosteniilor banit cununiilor anulul trecut,
s'aii
1i
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NATIONALA DIN SECULIIL PRESENT 309
Insa ate talerT 20 de o cununie de Boer mare, ate 10 de
al doilea manA, 5 de al treilea si ate unul de la prostimea
orasului Bucurestilor, la care cu smerenie arittArn InAltimel
Tale, c% In anil trecuti nefiind acest obiceii i. a se lua de
la eel ce cununat suma ce sit arata de bani pe sama
cutiel, nici luminata porunca a Inaltimei Tale din anul
trecut nu am avut, de aceea nick s'att luat ; si a, nu s'atl
luat acesti banT slut martori to eel de obste locuitorf a
acestii politilf. Iar pe acest urmator an, dupe 1uminat5, hoth,-
Area InaltimeT Tale de la 5 ale trecutel Ghenar, ce s'atl
dat la anaforaila D-sale Veliti boerl, railcar ca noun ni
arritat la 27 ale acelul Ghenar, dar 1ndattl, am si dat
porunci pe la Protopopir orasuluT a face catagrafie de nu-
mele celor ce s'ail cununat, ca cu foie sit se mate la E-
pitropia obstiei si va orandui bumbasir a implini de la
fies-care. Iar anil Mari' Tale rugAm pre milostivul Dum-
ne4ed a fi multi si fericitT.
1814 Februar 22
Al Mariei Tale smerit pastor sufletesc
si catra Dumneled ferbinte rugator
lslectarie at Miura-Naiad.
Sa vede- ca tote masurile administrative i igie-
nice in vechime sa faceari prin mijlocul Terarhiei
Biserice§tT. Lucrul sh justifica, pentru ca clericil
erail eel mat stabill qi mat nationalT in seculil tre-
cup.. Masura de a se plati doctorl pentru a cura
gratis saracimea i a altoi copiil de varsat a celor
saracl fara plata acum am inthlnifo pentru prima
data. Salariele doctorilor sa da din cutia milelor.
Peniru altuitul copiilor.
Cu frgtascA plecacTune inchinandu-me siirut blagoslovi-
t6rea dreptii a Prea Sfintiel Tale.
s'all
s'ar'i
www.dacoromanica.ro

310 DOC:UMENTE INEDITE PRIVITORE LA
Fac instiintare Preosf. Tale ca indreptarea lefilor sAra-
cilor, ci din luminatA poruncti s'at fitcut, de Mil D-lor
orinduitit boerl, s'at asezat la leafa vre o sap dohtod Eill
dol terahi at politieT, ale eitrora nume sa insemn6zA mat
jos. Carii din luminatA poruncA se. insArcineazA ca fail de
pregetare sit alerge la orl-ce stirac bolnav ce BA vor chiema
din politie, far' de nicI o plant, mulOmindu-se cu leafa
ce li s'at orinduit la cutia milosteniei, cArora li s'ati facut
cunoscutA, cit de nu vor urma acestil luminate poruncl,
dupe cercetarea ce este sA, se face. de cAtrA Epitrop, atuncea
vor fi lipsiV de leafs. Acura at luat stapanirea pliroforie,
ca in politia acesta este mare epidimie de versat la copil,
me rog Preasf. Tale ca sA se facA poruncl diu partea Prea-
sfinOel Tale atilt preotit mahalalelor ca se facA de stire
tuturor seracilor ce vor avea copil ne altoiti, ca se. -1 aducA
la ori-care dinteacesti insemnati dohtorl ca sa-1 altoeascA,
cu vaccine., care insusi D-lor Dohtorilor aratandu-le Epi-
tropia de acesta, at dat fagAduialA ce, vor urma far' de
plats si pregetare si cu totA cheltuTala sa.
1815 April 12.
Al Preaf. Tale,
Vel V ornic fill sufletesc.
D-lor Dohtoril si terahii politiel.
1) D -luT Const. Darvari la Sf. Dimitrie. 2) D-lui Cos-
tandache Caracasin dreptul Mei de la Curtea veche.
3) Silivestrula Sf. Dimitrie. 4) D-lui Const. Filitiin
Sf. loan vechit. 5) D-lui loan Pascalla Sf. Spiridon not.
6) D-lui Ioan Casit terahin Sf. VinerT. 7) D-lui Viler
terah of casele Obedencil din Co4a.
S'a fAcut cunoscut de Mitropolie tuturor Protopopilor
din oral.
PreociT, cum spune acesta mijlocire, faceati or luati
parte §i la policia StatuluT. VatajeiY era' cam oda
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NATIONAL A MN SECULAR, PRESENT 311
ce slut sergentii de ased-dT, dar mult mai puVnY,
apoT aceOia Impreuna cu preotiT enoriilor facead
dilnic inspectii in periferia for §i raportati despre
mersul populatiei maT ales acelei fluctuante, fall
caphtaiii qi bagabondi, pe cariT IT raportail politiei
spre qtiinth.
Cu fiasca evlavie me inchin Preosfintid Tale.
Din vechit obiceiti ail fost ea toil preotil Bisericilor sd
se uneasea, cu vatajeii mahalalelor, ea in tote lilele sa cer-
ceteze fies-care cash din mahala, atht pentru bOlele intam-
plat6re, cum si pentru alte pricini,veneticii si calhtoril
dincotro all venit Eli unde merg, de sint cunoscuti si ce
gazda ail, de sint 6meni bunt sail rai si cu ce trebuinta
ail venit sail se ealatoresc, care adsta bun/ orinduiall de
la o vreme incOce cu totul s'ail precurmat, si fiind-ca acum
sli cam aude in partile terei turcesti, mai vartos la Ibraila
de molipsale naprasnicel bole, si urmezh, ca fies-care dreg/-
torie FA fie cu mare ingrijire si privighere, ca nu cum-
vasi, din nebhgare de Emma sit petrecem ceea ce am petrecut
(fereasca milostivul Dumneoleti), si mai virtos datorie a
tuturor find, rog 0 Preosf. Ta a se da strasnice porunci
prin Protopopit politiei a indatora 0 toti preotii Bisericilor
sl se unease/ cu vatajeit mahalalelor ca in tote (pele sh
raportueasca la Spatdriel dupe cum ail stittut si vechiul
obiceiti, care vatajei sint porunciti prin D lul Dvornicul
politiei a se uni cu preotii a o face acdsta. i de urmare
voiri avea respunsul Preosfintiei Tale.
1815 Iunie 3.
Sint al Preasfintiet Tale ca un fits sufletesc
si gata slug/ (iscalit greceste).
Georgios Arghiropulos.
www.dacoromanica.ro

312 DOCUMENTE NEDITE PRIVIToRE LA
Acesta dare asupra preotilor din partea Chiriar-
hieinumith darea bastonuluT- -n'am stiufo 'Ana
acum, dar exista din tots vechimea. Era un venit
sigur si anual al Protopopilor, cariT n'aveat salariT
de la Biserica pe acele timpuri. Cu darea basto-
nuluY sa faceaq abuzurT de cAtra ProtopopY, luand
prea mult, si preopY neputand suporta darea reel mat
contra ProtoTereilor. Ordinul acesta opreste acest
abuz.
Nectarie Milost. Boy'. Arhiep. i Mitropolit. Ungrovl.
Cucernice Protop6pe al pl6k}ei sud macar c6, ho-
tarirea n6stra era pentru pricina bastonului a se lua cate
taleri csapte, precum se urma §i in vremea fratelui proin
Mitropolit chir Theodosie, dar fiind-cii, Cucernicia V6stra
litcomindu-vo v'ati intins a lua §i pnnti, la taleri eke 12,
care acest catabrisis neputendu-se suferi la auclul nostru ;
lath straquic ye poruncim ca de acum inainte mai mult de
cat taleri eine!, cu numire de baston, sa nu indrAsniti a
lua, li acesta lara§i sincatavaticos (cu pogoremint), socotind
ostenelele ce facet! peste an, §i celtuelele cu trimiterea ba-
nilor la Mitropolie. i on -care din molitfa Vostra va In-
drasni a lua mai mult peste acesta porunca §i vor veni la
aqui nostru jalba din partea preocilor, unul ca acela sa
stie cu hotftrire ea nu numai 0, va osindi a int6rce Inapoi ce
va lua mai mutt, ci ei, va lipsi din Protopopie, ba Inca sti,
va qi pedepsi stralnic, ca un nesupus qi neascultator po-
ru noir.
1815 Deceniv. 24.
Exarhul Gavriil, representantul Rusiel in Prin-
cipate pentru tote afacerile BisericestYcad se
suspendase MitropoliciT Tarilor nOstre de catra Rust
www.dacoromanica.ro

ISTOR1A NATIONALA DIN SECULUL PRESENT 313
si se trimisera aci omul volt reformeze
Decasteriile n6stre de cum erail organisate din ye-
chime si a avut intentiunea de a le reforma dupe
modelul celor din Rusia. Dupe cum fats terei era
rusita, tot asa tindeati sa fach Rusin si In Biserica
terilor romanestt Rusii stieati forte bine ca data
nu vor rusifica Biserica nostra, nu vor putea
odat6 a'si avea influinta trebuitorepentru o ocasie
bine-venith, adech pentru anexarea orY ripirea n6s-
trbi si alipirea la Rusia, cum a facut cu Basarabia
cu acesta ocasie, cand s'at1 retras la 1812.
Reformarea Ccinsistoriulul Valahie prin Exarhul
Gavriil, representantul bisericesc din partea Rusilor
in Principate la 181o.
Instructie sail punere la tale fa ce chip are sti fie du-
hovniceasca Consistorie a MitropolieT cei de la Valahia.
I.
Achia, Consistorie sail duhovnicesc4 judeatorie urmeza,
cereetdzk hotAr5§te tote trebile cele ce atarnil la duhov-
nic6sca judeatorie, sub comanda fntfiiului sa4atorului Mi-
tropoliului Valahiei coadjutorului lul.
II.
Tot felul de scrisorl corespunclet6re la jalube, care infra
la Mitropolitul Valahiet, cu incuviintatil datoria lul le cauta
in Consistorie dupe puterea rezolutiel Mitropolitului sari
coadjutorului lui, adica spre cercetare sari hotarire sail
Implinire, dupe cum va fi pricina.
Spre acest sraroit indatoriti este Cnsistoria a avea un
lor,a
nicY
gi
se
www.dacoromanica.ro

314 DOCUMENTE INFDITE PlIVIToRE LA
r
deosebit catastih pricinelor ce all intrat si din care catastih
sail protocol sa se tacit trel de acest fel, adica I) in care
se scria tot felul de venite jalube sail pricini, al II) ce
sa glee a mesa (fiind-ca tot-d4una pe masa se afla) in
care sa insemneaza curgerea pricinelor sail a for hotiirire,
al III) a esirel in care se arata tot ce dat de la Con-
sistorie, cu ajudecatorilor iscalituri, raporturl sail poruncT
sail alte discoperirl cu insemnarea anulul lune!
IV,
Intru acesta Consistorie trebue sa fie patru fete impreunk
sacl5tor1 cell vrednicl Arhimandriti sail Protopopi sail
Ieromonasi unul din mireni Logofet, ar scriitori atata,
pe cat va cere trebuinta dupe impresurarile trebilor.
V.
Pentru Consistorie trebue cel mai putin patru odai, una
pentru judecatorT, al doilea pentru scriitorl, al treilea pen-
tru arhivar sail paza scrisorilor si al patrulea pentru slugs
de Vita indamanarea si pentru eel inchisT.
VI.
Logofetul si scriitoril sint datorT ca tot! sa se afle la ease
ceasuri evropienesti, adica vara la 12 ceasurt de dimineta,
iar Tama la 2 sail 3 ceasurl din qi, pe la locurile sale, tar
judeciitorii cu un teas mai tArgiit si pang, la venirea for
Logofetul gateste cele ce all 0, se asculte pricini, scriin-
du-le in protocolul eel aratator.
VII.
Dupe ce ail venit judecatoril si dupe ce ail venit pe la
locurile sale, atunci Logofetul pune protocolul cel aratator
de pricinele ce alt gatit spre ascultare §i ceteste deschis
tote pricinele una dupe alta pe rand, Tar judecatoi asculta
salt
c3e
si
@i dilel.
www.dacoromanica.ro

ISTORIA NAIIONALA DIN SErI3LIII, PRESENT 315
cu luare aminte, 'i dupe ce au cetit judeca scriind in pro-
tiva fieste-carii pricini hotarirele sale, cu aducerea praveleT,
data la vre-o pricina face trebuinta, si dupe sfarsitul tre-
bilor iscalesc jurnalul (s'ail a cillef protocol) totT judecetoril
si cu Logofetul si intr'acest chip sa face implinire.
VIII.
T6te poruncile Exarhului si ceririle Exarhicestii dicas-
terii va fi dat6re acesta Consistorie a le implini fara prege-
tare si bra de rand, adica lasand pre alte trebi, si pentru
ca ati urmat, cere dreptatea ca sa faca raport on ExarhuluT
on la dicasteria lul, Tar alte trebT de tote este a le cauta
fail prelungire, ci insa pe randuiala for intrare. Si acea
far& patima Bat vre-o partinire.
S'aii dat din porunca Preosi. Sale indreptatorului Sinod
al et si al acelufas1 in Moldavia, Valahia si Basarabia,
Exarh Mitropolit si Cavaler Gavriil de la Exarhiceasca
Dicasterie.
1809 Mart 14.
Exarhul Gavriil aver, ordine imperhte0 de mo-
dul cum trebuea sh administreze Principatele gi se
organiseze Dicasteriile. In acesta poruuch ce ur-
meza el spune eh a i primit aseminea ordine
numite ucazurY imp6rate0Y. ApoY face cunoscut
DivanuluY Onejid ValahieT de a considera Dicas-
teria bisericesch, ca qi un Tribunal civil, cu aceleaqY
drepturT qi prerogative.
Dupe doua ucazurT ce ni s'ad trimis noun de Preas-
fintitul indreptatorul Sinod preincuviintat al lmparetefla
sale marim intarit Alexandru Pavlovict a tOta Rusia, intaiul
din 23 Decemvrie 1808, al doilea din 29 Noernvrie 1809 sub
No. 4419, intre altele am fost noT indatoraT a as6za in
www.dacoromanica.ro

316 DOCUMENTE INEDITE PR1VIT5RE LA
Mitropolia Valahiel duhovniceica Consistorie, adeea jude-
catoria Bisericesca, precum si in Mitropolia MoldoveY s'a>1
asezat, si aflandu-ne acum aicea in Ora Rumanesca de
fata, am implinit cele mat sus pomenite ucazuri si am Elsa-
zat in 20 a lunei acestia Consistoria Mitropoliel Valahiel,
dupe obicelul si oranduTala judecatoriflor bisericesti, ran-
duind judecatori la acesta Consistorie chid pers6ne duhov-
nicest! si un Logofet, care judecatori impreuna cu Logofetul
sub povatuirea, ocarmuirea si hotarirea Preosf. Sale Mitro-
politulul Valahiel, vor cauta t6te pricinele cele ce atfirna
la judecata Bisericei, dupe pravelile Sf. Parintt si asezarea
pravoslavnicei Biserico, pentru care instiintam pe cinstit
blagorodnicul Divan al Cnejiel Valahiel, ca si, fie acesta
duhovnicesca Consistorie a Mitropoliel Valahiel cunoseuta,
atat de cinstitul Divan, cat si de tocI dregatorit ce se afla
la feliurl de slujbe in Valahia, ca o judecatorie legluita si
de prea Inaltatul si prea blagocistivul Imperat intarita si la
tate instiintarile si ceririle, ce va avea a face Consistoria
pentru vre-o pricina ce se cauta de duhovnicesca judecata,
sit bine-volasca cinstitul Divan si toV dregatorii a da cu-
viinciosul respuns si ajutoria, fiind-ca Consistoria acesta
are datorie a cauta pricing dupe pravila precum ma! sus
s'aii scris, gar nu dupe vointil, si hataruri.
1810 Ghenar 21.
La 1810 Ghenar 14, sa da ordin de Wilt Exarhul
Gavriil tuturor Episcopilor Valahiel de a cunoste de Mitro-
polit al Ungrovlahiei pe Ignatie, proin Artis, numit prin
ucaz Imparatesc No. 4420 din 29 Noemvrie 1809, find
indepartat Dositeia Mitropolitul. Acesta spre a-I pomeni si
recunoste de Mitropolit.
Se face cunoscut si tuturor Protolereilor de acesta si
Manastirilor.
La 1810 Februar 10 sit declara de Biserica Sobor Bi-
www.dacoromanica.ro

/STOMA NATIONALA INN SECULUL PRESENT 317
serica Curtea veche, unde se impune a se Linea serviciul
tocmai ca la Bisericile de Sob 6re ale Rusiei.
Mitropolitul Iosit al Argesului este trimis de Exarhul
G-avriil in misie in Moldova la 1810 Februar 10.
SA institue o comisie care si. ceart Mitropolitului Do-
siteiu sanati de averea Mitropoliei la 1810 Ghenar 17, la
care iata, ce respunde Dositeiu Mitropolitul.
Mitropolitul Dositeid Lupu s'a retras, constrans
de imprejurarT, la Bra§ov, l'a luat atuncT cu sine
multe din od6re §i hris6ve, de tema sá nu le ni-
miceasca Eteri§tii sail TurciT. 0 parte din Doco-
mente le-a llsat la Consulul nemcesc, cari s'ati
nimicit de Eteri§tT, sail s'ati dosit de Consulat.
Dupe terminarea Eteriei, Mitropolitul Dositeiu din
cause politice a fort suspendat din deinnitatea sa
de catra Domnitorul Ghica qi inlocuit cu Mitropo-
litul Grigorie. Ru§iT §tieati ca od6rele §i Hris6vele
nu sint in tar6, qi at voit sa is pe sema averea
Mitropoliel de la fostul Mitropolit Dositeiu, dar
acesta declara cä sint in Brasov acele od6re §i bri-
save ce lipsesc, pentru care se proecteazg, a se forma
o comisie spre a le aduce din Bra§ov.
Catra blagorodnicul Divan al Cnejlei V alakiel.
D-lor boeril Cinovnici ce sint randuip din partea Di-
vanuhn, impreunA ca eel duhovnicesti ipochimene ce sint
rhnduite de not spre luarea sitmilor averili r Mitropoliei
Valahiei, atat celor miscatore cat $i a celor statat6re, ne -au
ariitat a intrand in cercetarea lucrurilor, sint lipsite de
aicea cele mai multe din lucruri, precum od6rele cele mai
www.dacoromanica.ro

318 DOCUMBNTE !NEDITE PRIV. LA 1ST. NAT. DIN SEC. PRESENT
cumpe ale Bisericel, HrisOvele si scrisorile mosiilor Mitro-
polio!, care sint duse pentru frica la Brapv de Preosf
sa proin Mitropolit chir Dositel, ne fiind de faca acele
lucrurl nu se p6te da sfarsit trebuincet acestia. Drept acea
pohtim pe cinstitul Divan ca sa poruncesca cui sit cuvine,
ca sa mOrgit la Brasov Impreunrt cu o pers6nit din cele
duhovnicestt ce s va randui ca se aductt tote lucrurile de
acolo Tar aicea la urma lor.
1810 Ghenar 20.
Dupe deslegarea venitit din Rosia prin ucaz, Mitropo-
litul Dositeiu este trimis la Monastirea Dobrovelului din
Moldova spre liniste, la 1810, Fevruar 10. I sit da o pensie
de 6000 lei din banit Mitropolie!.
Dositeiu sere sit fie lasat la Monastirea Anin6sa din
Valahia si i se admite cererea de catra Gavriil Exarhu la
1810 Mart 17. In fine dup6 constatarea prin dot doctor!
ca aerul de la Manatirea Anin6sa nu I-ar face bine proin
Mitropolitului pentru b6la de care sufere, este permutat la
Monastirea Tarlovu, unde aerul este curat. Acesta la 1810
Martie 9.
Dar Mitropolitul Dositeiu Tata ce dice la 1810 Mart 20 :
Asti! -d! Daminicii la 20 de dile ale curg6t6reT 'mai am
primit scris6rea de la Preosf. Mitropolit si Exarh chir
Gavriil, cu loan onaul Sf. Mitropolil, prin care ni se scrie,
cti tntorcandu-ne sit mergem la Monastirea Anin6sa din Sud
Muscel, pentru care vom fi urmititor, plecAm 'name lunT
spre locul eel orinduit, si pentru ca sit fie stiut cit ne -au
adus acea scrisOre numitul Loan, Biwa dat acestti, adeverin0.
: Proin Mitropolit Dositeiu.
C. E.
si
www.dacoromanica.ro

MATERIAL INEDIT
pentru
ISTORIA DREPTULUI CANONIC ORIENTAL.
Manuscriptul Grecesc a lui Manuel Ma lax Notarul.
Forma i eontinutul manuseriptulni.
Manuscriptul Notarulului Manuel Ma lax, asupra ciiruia
am fiicut studierea comparativ intre el si Indreptarea Legef
publicata la Targoviste in 1652, este proprietatea Bibliote-
cei Seminarului central din Bucuresti. Biblioteca Seminarului
central din Capita la este formata Vita din resturile Bibliotecei
Mitropoliei Ungro-Vlahiei, cand sub reposatul Nif on Mi-
tropolitul s'a cedat acea veche si renumita Biblioteca a
Mitropoliei Seminarului pentru studiul profesorilor dup6
timp. Este lucru stiut ca Mitropolicii Ungro-VlahieT din
tota vechimea au stat in o mai mare dependenta de Pa-
triarhatul de Constantinopol de cat eel din Moldova. Apo!
in timpurile mai posteri6re, dup6 Mitropolitul Theodosie
marea majoritate si a MitropoliOor si a Episcopilor Ungro-
VlahieT erati Greci de neam si de abea s'ag strecura cat! -va
www.dacoromanica.ro

320 MATERIAL INEDIT
Romani pdnd la 1819, cand s'a ales Mitropolit Dionisie
Lupu. Ast-fel se explicit existents, atator manuscripte de
drept canonicNornocanonein Biblioteca fastit a Mitro-
poliei Ungro-Vlahiei, ea adied Ierarhia fiind greeisata, E-
piscopii si Mitropolitii intrebuintau pentru usal si trebuintele
for 4ilnice Nomocan6ne grecesti in manuscripte, pentru ca
ele, fiind multe si variate in privinta continutului, nu se
puteati imprima. Apoi Romanic aveati deja in limba for
imprimat un Nomocanon Indreptarea Legei si midi pravile
si praviliore. Cu t6te acestea Ierarhilor Greci li placea mai
mult a ceti pe manuscriptele Grecesti, in care giiseati di-
ferite cestiuni de drept deslegate, pe care nu le cuprindeau
cele romanesti. Asa'mi explic numai existenta atator No-
mocanke ce ni s'a conservat in diteritele Biblioteci din
Tara.
Timpul si imprejurarile nestatornice n'ati lasat putint
invetatilor Occidendali de a face cercetdri bibliografice si
in terile Romanilor, de si existau Biblioteci inseminate pu-
b)ice, pe Tanga Academiile din Iasi si Bucuresti ; dar mai
ales biblioteci particulars, pe la boerii avuti si iubitori
de stiintil. Din resturile unor aseminea Bibliotece
format si se maresc !Ana asta-qf Bibliotecele publics ale
Prei n6stre, si intre care shit carts k5i mai ales manuscripte,
earl ad o lusemnatate neprquith pentru literatura Nationala.
Multe note, insemnari curi6se si date am intdlnit in anus-
criptele din tarn, fie acele in greceste, fie in romaneste. Este
o datorie pentru on -ce Roman ca de cite -ors are ocasie sa afle
vre un manuscript, sit-I cumpere si sa'l dea unei Bi-
blioteci publice, si Roraanimea va fi pururea recunos-
c6t6re. Lucrul firesc este, cd aseminea manuscripte si fi
fost mai mult cdutate si pretuite de strains, de cat de Ro-
mani pitnd pe timpul Renasterei Nationale. Astdcli bed
numai este permis, ba chiar trebue considere de ne
Roman si traddtor acela ce ar avea ocasie sa afle eArtf
vechi Romanesti si manuscripte in ors -ee limbs si le-ar
distruge, on le-ar vinde pe nimic ! Cu durere de inimd
lean
't
sal
www.dacoromanica.ro

PENTRU ISTORIA IDREPTULLI CANONIC ORIENTAL 3
spun cu cunostinta positiva, ca multe manuscripte Roma-
nesti si de continut national, sint asta-di in mana streinilor
si prin Bibliotecele europene. Ar trebui ca Guvernul pre1
sa faca, cat mai curand o lege prin care sa se interdica
de a se sc6te din tail, fie prin vindere, fie prin on -ce
aka met6da, vre-o carte veche romaneasca si vre-un manus-
cript in on -ce limba ar fi, cand se afla in tara. Fara exis-
tenta acestora, noT nu ne vom putea complecta nici Istoria
Literature Romane, nici Istoria Nationale. lath pentru ce
clic, ca trebue considerat ca ne Roman si tradator acel ce
ar vinde la streini carti vechi si manuscripte ce sä afla
intro Romani. Cunose ea, mult abuz, ba si trafic s'a facut
de unit cu aseminea carti, de aceea trebue luat un mijloc
energic de a se opri exportarea si instreinarea lor.
Rog, pe cetitor sa'mi Terte ac6sta indepartare de la ces-
tiune, si se cred.a c'am atins'o ocasional numai pentru marea
indignare ce am contra acelor ce trafica cu un lucru asa
de scump si sant pentru noT Romanii. Intru in cestiune.
Manuscriptul ce-1 am sub odat si despre care voesc a da
.arnii. cetitorilor Revistei" este de o val6re nepretuit de
mare. Ne contestat, dace nu este de cat o copie, atunci este
una din cele mai vechi si saris pe timpul cand trala au-
torul Manuel Malax.
Si forma manuscriptului in folio si ic6na scrierei si exac-
titatea reproducereT, t6te militeaza in fav6rea vechimel si
importantei sale. SA stie, ca. Manuel Malax se ocupa singur
cu transcrieri de pe Nomocanonul sett si be vindea, lucru
cu care si din care trata, mai ales cat a stat in Constanti-
nopol ca profesor. SA mai p6te sustinea, ca ar proveni de la
autor chiar, ca copie executata facuta de autor, pentru ca pe
manuscript nu gasese nici, o data, ceea ce de obiceiii mai top
decopiatorit de manuscripte deelara la finale manuscriptelor
on alta data la inceput, ca, este scris prin ostenela cutarui..
In manuscriptul acesta nu gasesc de cat urmatorea frasa:
... thy' ip.oil TokIl ELTEXot); `8oU/ou ocino5,.. (De mine modestul
sery al lui,..) si dupe ce'li spune neamul si originea se lice :
3.
Blserica Ortodoxii Romani
www.dacoromanica.ro

22 MATERIAL tNEDTT
7A7C0 7.001106tO-rmsiov %cur& o447. yEVViCTEW.; IOU Kupiou
)M1 0E03 MCI ECOrip0;; i]tak IcroU Xpto-ro5, rob' NEO'i
XiAto6r1i3 7EVTaX00106TC1) rcpt-up, 'AnpaAiou tptxxos-ii.
(Iar de la nasterea dupe trup a Mhutuitorului luruei, Dom-
nului si Dumnecleului si Mantuitorului nostru heirs Christos,
noul Adam, una mie cinci sute sase-geci ffi unul (1561)
April 30.
Manuscriptul este complect, afar de f6ia 1ntroductivt de
la inceput, in care este transcris inceputul acesto insenin6n,
dar in care este reprodus inceputul, insa exact, de,o mint, pos-
teriora, din seculul trecut. La incept dar nu este dat nu-
mele transcrietorulul on decopiatoruhu, de asetninea nice
la finele manuscriptulul care ni s'a conservat ne alt rat.
Asa dar, putem cu multi ratiune sa sustinem vechimea
eat provenienla deeopielei chiar din timpul autorului
si ptea probabil executata clnar de autor instisT. Manus-
criptul este tot scris de aceeasi mina, decopiat caligrafic
si cu abreviqiunile tirnpului, dar f6rte lisibil pentru cunos-
cetorit de paleografie. Rar sa intimpina manuscripte asa
de trumos reproduse. Marimea este folio, tar hfirtia de lux
marca fabricel un cerc in interior cu literile fabrican
tului si de care cerc atarna, o stew. Lungimea manuscrip-
tului este de 30 centimetri, lar lqimea de 21. Manuscriptul
incepe eu scara capitulilor materiel, can sunt in numer
de 580.
Multi au sustinut dintre cercetatoril asupra Indreptarel
Legei publicate in Thrgoviste, ca partea intaia a acestuT
Nomocanon este Manuel Malax Notarul, ceea ce si eti am
creclut, bazat pe spusa lor. Lucru Inst. nu este. in totul asa,
dupe cum ne vom convinge din studiarea amanuntL a a-
cestui manuscript.
Este adeverat atka numal, ca Nomocanul Ku Manuel
Malax Notarul a servit de ban pentru formarea unui in-
semnat numer de Nomocan6ne, dintre care In trea majori-
tate slut in limba vulgara greaca, pe cand manuscriptul
acesta al Jul Malax este in limbo Bizantina, prin urmare
-614
'A;it,c,
iErixOTT(i)
3&
ei
www.dacoromanica.ro

PENTRU ISTORIA DREPTtLUI CANONIC ORIENTAL $2g
in limba bisericeseI a seculului al XVI-lea. Atat reprodu-
cerile textelor din can6ne cat ifi ale Novelelor, legilor
Inaperateo $i ale Sf. Parinti sint in limba originals, pre-
cum tai on -ce citatii. Limba chTar a lui Manuel Ma lax este
limba canonistilor anteriort, ca Zonora, Balsamon, Vlastar etc.
Este de aseminea adeverat, cA Inceputul in Nomocanonul
lui Manuel Ma lax se potriveste cu Inceputul din Indreptared
Leget traduset in Romanqte, dar indata ce trecem Ia capitul
II, III ect. nu mat este aceeast ordine, sa schimbs si atunci
ordinea si continutul capitulilor, can in Indreptarea Lego
forte adese stilt duntite pe unde se potrivesc. De aceea ur-
meza, dovedit, ca nu manuscriptul tut Ma lax a servit de baza
traducetorilor in Romfineste a Indrepidrel Legef, ci vre-un
alt manual, lucrat dupe al lui Manuel Malax. Pentru a nu
lasa mult in indoialit $i neliniste sufletesa, pe cetitor a-
supra cestiund, dupe care dar manuscript grecesc s'a
tradus Indreptarea Leger n6stre, me grAbesc a-I satisface an-
ticipat dorinta si curiositatea. Posed chlar eti un manuscript
de Nomocanon, in limba vulgarit, care corespunde pe deplin
cu trite capitulile din Indreptarea Legel. Manuscriptul meg
este scris Ia 1600 de un Arhimandrit Porfirili, care in urma a
devenit Mitropolit al Nicheei, Daca se esceptioneza din In-
dreptarea Leger ort s'ar suspenda adausele fAcute in ea cu
introducerea legislatiei lui Vasilie Lupu in OM Intregimea,
atunci manuscriptul Mitropolitului Niched Porfirie cuprinde
apr6pe exact materialul continut in partea inttila a Indrep-
tetra Leger. Child void. descrie aparte Manuscriptul meu
scris de Porfirie al Niched, cum si pe altele ce le cunose,
voill aduce si texte din aceste scrierl spre a se vedea ase-
mdnarea lor. Can6nele din Indreptarea Leget sint luate
dupe Aristen.
Pentru acum aduc citate din manuscriptul lui Manuel Ma-
lax $i Indreptarea Legei, punendu-le in paralel §i din
care comparatie se va dovedi pe deplin ca traducetorii
Indrepthret Legei n'ati avut inaintea for manuscriptul ori-
ginal al mill Malax, ca text dupe care au tradus, ci un altul
vulgar li mat abreviat.www.dacoromanica.ro

324 MATERIAL iNEDIT
Text din Manuel Ma lax Notarul
Titlul capitulului 1-ia.
11 pi xpvco5 TOU Elva: ei4 Tciv-
Tcc crupt.Tc1.0.11q.
TEXTUL.
DEL TOV Xpair) TO .511.AV 6..)4
OIOV TE ?LOU fl.y.EtaliOCE Stai EZVOCE
7Cp04 ircccv.c7; oup.rroceiic ay.wricri-
xxxoc ecv4ixosxoc ciOpyl-co;. ci-
wpocrunrOXTITcto. ci3copo36xylro,;
xcci p.-11 EOxepol; (ivEEvrcicr-
Tco.; 8Lxi3oXcei; xxi AOL80)piltg ItEi-
OurOca. Ix yap -co5 301:nif3Etv 'thy
xputilv Tok ivccv-ct6t4 circEtplep.vi-
ilivcdv cipetcZy naaaL rcoAloi. =A-
Ilcxec &8:r.co4 xtv;uviuoverc. Tptci
xccpcitxtripiE.I. -cav (fkilo-4 xperip
TO TaTtEtV0V Tcpbc ToUc; ecptepcopt.i-
vou4 Clecii. TO Cc7c/oliv Tatc
xat Eoll.EToC(3aYIT01 xxi Tb
eacpocrcoirO),-tvccov iv Tccic xpiamt
xcci et3(.90861.-vov... CO XplT7); £1.1-
ivrex-cola-co zr,I; TcpocTio'io-t. al-
Eimcc-capp6vyiro4. xxi Enj
;v1Ao.rw OJet ile63v 6pyt-
Op.evoc v.Ecet ppoviiTaw4 laTt»
Tcepi ..cols); crivvidpou xca 8E-
erect) To6c xExcidwp.i.vou;.
Acesta-1 concinutul capita-
lulul I-iii.
Text din Indreptarea Legei
Titlul capitulului
Pentru judecator.
Cum i se cade sa fie mi-
losird i sa nu creacjA cuvin-
tele nimAnui fArA de intrebare.
TEXTUL.
Cade-se judecAtorului, adict
Arhiereulul, sa fie aseminea
judecatorului celul drept ;
marelui Arhiereil Domnului
nostru Iisus Christos. SA fie
tuturor Milosird, neaducetorii .
aminte de rail, nemanios, ne-
fatarnic, ne luatoriti de mitt,
drept, sä nu cre4A lesne si
de intrebare prepunerile si pa-
r6le i lAnuelele. CA de va
asculta i va crede, adica eele
ce stall tnprotiva celor bune,
nu este drept. Pentru c6, mulct
de multe se pedepsesc far&
dreptate, cad nu cauta judo-
catoriul vina.
G-raeste dumnecleescul
Zlato-ust, nu se cade sa crell
pre nimenea fail, de iscodire
(cu ros). Judecatorului i se
cade sA's1 aduca aminte de
ceste trel luerurI : Litt, ca e
pre lege incepetor. A dota, cA
pre emeni oblAdueste. A trela,
ca in vecie nu e incepetorid,
ci i el ca un am va sa mera.
Aicea st termina capitulul I.
N.B. Pe margine la Indrep-
tarea Leget se ve'd vita file
urmatere in ros :
1) Mateiii, tocmitor de lege
iv 7r96c-
xt,4
Tr)
v
farA
onT
S
7-1a.
si
ti
www.dacoromanica.ro

PENTRU 1STORIA DREPTULUY CANONIC ORIENTAL 325
Text din Manuel Main.
Cap. II. KocTixpto-t4 ivre(Jacroc
Etc To Ug xptTi4 ITapi AE6vTor; xca
'AXEE&v3pou tc.7.)Y COcrEP(.7)v Bx-
crt)
Cap. III. Rept l'AXf3cf.vor)
x67cou TpcpCcaoc 6aTt; Toi4 ptXotiv-
Tcx4 TO Sixfxtov ?..haKE autoccrTk
xxt ei,p4pEuov cruvTdp.toc, 'rain; xpi-
vop.I.vouc.
Cap. IV. rIepi xprri6v tvoc eicroi
(ciicrc?)iYEICiATI7LTOL XcU LT inrEpari-
TOLE Etc TO cicio.y..oc x7.1 Ti FEj ()cm
Ti ad, tft.EilviloOot, za.1, Ti Eat
Cap. V. Hopi xpttoij Ewpogo-
x1OINT04, AE6v704 xoci KWVO-T:CV-
TivOU TG)V 0-0(1:1DTOETWV CrtliGOV.
Cap. VI. Ilepi 81.zacoo.6v-rl.
TEXT.
AtaltocrUvn ci crrot0Epdc xcet
4rivExii 506X111014, i'th4T(.0 Ti? EL-
-Amoy a7cov4i.oucroc Sixottov.
amextol-Ovric To xoo-v.iy )X0V 6XaTCTEIV, iXiCTTCp TO OE-
xatov aiTovgv.s.ev.
Dupe acest text exist cita-
tele din Sirah, Epictet, Sf. A-
postoll, care's comune ; Apoi
in Indreptarea Leger se citOzA,
Armenopol al DomnuIui, Pan-
decte, sa, chiama cá att scris
de tote de ale Sf. Scripturil
Text din Indreptarea Legel.
si ieromonah, carob a fost forte
intelept, pre pore,311 Vlastar.
2) Zlato-ustd. 3) Prea bate-
leptul Agathon.
Acest capitul Lipseste in In-
dreptarea Leger.
Si acest capitul Lipseste.
Lipseste acest capitul.
Lipseste.
Glava 2. Pentru dreptate
si pentru sg, facl dreptate ju-
decatorul.
TEXT.
Dreptatea este un lucru mar
adeverat de tote, carea da fi-
este-cui dreptate. Adeverin0a
dreptatel este s5, lacuesa nis-
tine frumos si drept, ca FA nu
vinueasca pre nimene.
iwv.
xat
prw.oveouv.
'PTA
ET10,
tk)
ima-
yi
www.dacoromanica.ro

326 MATERTAL NEM r
Text din Manuel Malax.
Vasilie Vel. Iar in Manuel
Malax To; Eolov.C.Pnoc, Tou IIpo-
pirou 'Icrceiou, apol Eic ;ix,xtov
StapOpcov norrITC6v,
Cap. VII. Ilepi TCOEETV Sc-
zaEocrUvlv 6 xptrilg.
Cap. VIII. "ETepov Tcepi 31.-
xsttoo-inric
Cap. IX. nrEpt N61100.
TEXT.
Ney.o; OTi xotvbv TCap&yysApta,
ppovitLon eo3pc.-6v 86;v.ot iXOUCTECOV
xxi eocouaiwv cicp.aprritth-ccov
Tpocinj o-oppovcptOc. Tco iu.4
o-uvOijoi zotvii tart SE xxi ado%)
OpTp.a. &per)) VO(10'.1 T& XE)LELW
TO X0AUWV TO ble-rphrecv. Tb TE-
p.wptio-Oat. oi) TcEpi TOO xctOixcecrrov
dcAA4 xotvik of v6p.oc. TiOEVT i. c0
VOV.04 &,7t6 8txmocrov1; thvO-
t.icarrat. Icrtt y&p TF Vri Tot; xcaor,
xoci T01.5 io-ou
Dupe acest text care s'ar
parea cA, samanA cu traduce-
rea din Indreptarea Legei, a-
poi Malax mat are alt text ce
este cu totui lasat in Indrep-
tarea Lege! ; se citeaza Ins
in Malax Tor) aEoAOTou,
ptoo-Oi.vou, 'Apno-alcou, Icrump&-
Touc, EX ;tct?6,30.)v Teotritiov. Dupe
acestea o pericopa de o paginA
folio cu o scholie sub titlul :
isEpi V6110U, TO-6 'ApplEVOTZ0U-
X00. Tote aceste tratate estinse
lipsesc in Indreptarea Legei.
Cap. X. IIEpi i065v
cr
Text din Indreptarea Legei.
Lipse§te.
Lipse§te.
Glava III. Pentru 14ge.
TEXT.
Lege este mester§ug lucrului
celui bun qi porunca tuturor
pricepucilor §i inteleMilor
6menilor bogoslovl ; celor ce
vor i celor ce nu vor int&
leptie. i cetatilor este porunca
socotinta F,ti inv64Atura,
Iara este si dumne4eesca,
adicA aflare sfanta. i porunca
legit este, sA petrecA ne§tine
drept, met pe alt pre nime sA
nu betejasca. Tara lege se,
chiamA pentru cAce ca da fie-
0111 dreptate
Mai incolo nu se potrive§te
cu textul luI Malax de loc,
are insa citat pe Grigorie Theo-
logul, Inteleptul Isocrat i Va-
silie Velichie.
Glava 4. Pentru obiceffil al
Bisericel care nu se afla scris
gi al cet4ilor. In Indreptarea
si
Till Ex-
Oi
obete i
to
rot
tnsa-
761;
Aq-
"ETI,
si
www.dacoromanica.ro

PENTRU ISTORIA DREPTUI i CANONIC ORIENTAL 327
Text din Manuel Malax.
Cap. XII. lisp). 'Apzteowo-6-
wq4, eitat'Avrtoyou, un tratat
eompleet.
Cap. XIII. eio-rcto-ELa tor., Ms-
Tao.) Kwycyccrrivo9 si; Tdc; Tt-
p.Z...- 6 .3_;wpiicrato v.axapLw-
t&tcp
Cap. XIV. Ti ;-riAot tO t./.11-
tpav ?vv.) 6 `Pcopt..4 xal 6 'A-
lsavpiot4 xat 7t6O'JV T&VTTIV ?) a-
pov popstv, 'hat rwy of )1E701
ipxtspsic; ecTif.E7ray XEpot.Vil let-
touoyoikrcv.
Cap. XV. rlEpi 70-u Kwvotatv-
TtVOUTt6)E0)4 Ilatpthpxou Ott lzst
Tti 1T.OECTPETA 1,1E1'4 TOV
xai Ti tcrti II&Traq xai 7c6ic Ft-
xatoUtat 6 eIIpaxAsiac xstpoto-
vs.(%) te,) Ilarptdpmv.
Cap. XVI. Ilspi tou flot-cpE-
pxou.
etc.
Text din Indreptarea Legel.
Legel Capitulul X si XI sint
contopite In unul. Apoi din
Armenopol nu este reprodus
de cat frasa acesta :
`IITroCi at& 6UY)10el,a, eCVTi `.4.01)
CpUMuTTETIL. Ca obicaul ve
chTu In loc de lege se soco-
teste si se One".
Lipseste.
Lipseste.
Lipseste.
Glava 5 si 6. Aicea sint
schimbate capitulile In Indrep-
tarea Legei, adica in locul ca-
pitulului 5 din Malax este 6
si in locul celui al 6 este al
5. SA mai observa ca textul
in romaneste este f6rte scurtat,
pe and in codicile lui Malax
sint mull mai estins tratate a-
ceste capitule.
etc.
Din textele puse in pararel pans aicea din Nomocanonul
lui Manuel Malax Notarul si Indreptarea Legei imprimata.
in TM goviste, cred ca on -ce cetitor se va convinge pe deplin
despre acest adever, ca adica n'a servit de baza traduceto-
rilor Indreptarea Legei Nomocanonul adeverat al lui Malax`
Tw
11&177.
T)1
`1)6.y.Tic,
www.dacoromanica.ro

328 MATERIAL 1NEDIT
ci o alta luerare, a altui autor sal a vre-unui conpilator
de Nomocanone, care a avut de bash in scrierea sa No-
mocanonul lui Manuel Ma lax. Numai asa se- pot explica
unele asemanari de texte, unele nepotriviri cu totul, ltnele
adause precum si multele omiteri din Nomocanonul ori-
ginal al lui Manuel Malax, care omiteri se intalnese la tot
pasul in Indreptarea Lege!.
Trebue a se tinea semi si de forma Umbel, ce se intim-
pina in Indreptarea Legei, care-I dupe mine prea analitiea,
sand limba in acel timp era mult mai sintentiea si senten-
ti6s11. Aeesta dovedeste ca traduretoril au avut inaintea lor,
dud a1 tradus, un Nomocanon in limba vulgara greaca,
care avea o forma cu totul analitica. Limba din Introduce-
rile din Indreptarea Legei si acea din textul cartel tradusa
se deosebeste mult in respectul formes. Dupe aceea trebue
sa admitem o munea enorma din partea traducetorilor, aceea
de a alege dintr'un Nomocanon si Inca la fie-care capitul, o
parte pe care trebue s'o tradueft si altele pe care sa le lase;
apoi sa mai alba in vedere si alte manuscripte de eanone din
cars larasi sit alega partile respective la fie-care lot sa tra-
duca si sa le introduch in manuseriptul lor. Ae6sta luerare
find prea ostenici6sa, si prea grea pentru tradueetorii acelor
timpurl, ne remane dar sa eautam aiurea originalul dupe
care s'a faeut traducerea Indreptarei Legel, Tar nu in No-
mocanonul lui Manuel Malax. Al fost in er6re dar totl
call au sustinut pand acum acesta parere. In fine Nomo-
canonul lui Malax este scris de autor in limba veehe bi-
serie6sea, qisa si limba bizantina t6te textele aduse sint
dupe originale, (cum am dis mai sus) pe child in traducerea
romanesea a Indreptarei Legel nu se ved de lot urmele
unel aseminea limbs, dupe cum se vede aeesta in traduce-
rea altor carp biserieesti dupe textul original greeese. Tate
aceste arguments lupta puternic a ne departa de socotinta
de pans acum, adoptata dupe opiniile eanonistilor apusenT,
earii multamit, aflAnd sate -va asemanari si ati conclus
ca, traducerea Indreptarei Legei este dupe Nomocanonul
$i
s'atl
www.dacoromanica.ro

PENTRU ISTORIA DREPTULUI CANONIC ORIENTAL 329
lul Manuel Malax. Mai Intel streinii nu pot asa de bine si
afund sä cun6sca limba ndstra romandsce, din acele timpurl,
cand era ngscendit. Eruditul Profesor de dreptul canonic
de la Universitatea din Cernauti, Dr. C. Popovicl, in scrierea
sa meritorie : Rintanile si in Codicil dreptulul bisericese",
la pagina 109, aduce opiniile canonistilor apuseni Biener,
Heimbach, Zhishman etc. asupra cestiunet, dupe care No-
niocanon grecese s'a facut traducerea IndrepMrei Legel la
Romani ? si asupra caria acestia se pronunta unanin3: cä s'a
ftcut dupe Nomoeanonul lul Manuel Malax. Acestit opinie
trebue inlaturata ca gresita, dupe cum se va dovedi din cer-
cetarile urmg,t6re ale altor manuscripte de Nomocan6ne.
Pentru cunostinta tuturor traduc aicea capitulul 523 al
MI Manuel Malax, in care declard autorul insusY de ce
izv6re a facut intrebuintare la scrierea Nomocanonului set :
7,
Candnele ce le-am scris in acdsta presents, carte, care
sint parte din Sf si dumneleestele can6ne ale sfintilor i
intru tot respectatilor Apostoll si ale Sfintelor Sin6de Ecu-
menice, si ale cator-va locale, explicate de prea fericitil si
prea inteleptii durnneq_eestl bArbati, si ale monahulul Chir
Joan Zonora, eel din respectata Monastire a sfintei Gliche-
rii, care mai inainte a fost Drungariu al Svinglel si intiti
Sicrit. i. de la lubitorul de Duraneclett diacon al preasfintei
Mare Bisericl a lul Dumnedeti, Nomofilax, Hartofilax si
eel intait al Vlahernelor chir Theodor Balsamon, care dupe
call( -va an! s'a facut si Patriarh al CetitteI dumnecleesti
Antiohia si a tot Orientul. Sint in interiorul chalet si alte
nume de sfintl Ierarlal si dascali, amintite la capitulile lor,
citati awl (pe margine) prin litere roOl, §i se arata, calif
eran, impreunl en tronurile lor Arhieresti. De aseminea si
la Novelele Imperatorilor am pus la fie-care numele a euT
este. Tar la ale lui Mateill (Vlastar), Armenopul F,(i ale lui
Antioh nu le-am scris la capitulile lor alte nume, ci numal
ale lor. Pentru aceea scriem acum despre el( aicea, ca ce1
ce nu-I cunosc pe acestia, sit tie tine sint. Mateiii (Vlastar)
a fost Teromonah si om prea invetat ; liar Armenopol a
www.dacoromanica.ro

330 MATERIAL, INEDIT
fost judet6tor la Tesalonic, Nomofilsx pre respeetat Cu nu-
male Constantin. lar Antioh era monah din Monastirea
Sf. Sava, Tar Fotie Patriarh al Const ntinopoluluY, acesta
este care s'a numit Tarasie. Pe margine este not at de o
mama, p steri6rt: o5ru4 CXEt carlOic.----nu este asa a-
devOrul".
Dup6 acest capitul urmez t in manuscript un catalog de
oficiile palatulul din Constantinopol: Tdc appmta Tot,
XotTiou, pe cand In Indreptarea Leger lipsese en totul. In
manuscriptul luT Malax urnthi apoi oficiile Bisericei Con-
stantinopolitane : Tx anima Tam) ix.A-no-tcov, care sint si in
Indreptarea Leger, dar dulA catalogul ordinel Patiiarhilor.
In fine in manuscriptul lui Malax ni s'aA conservat ur-
matorele catal6ge de ordinea Patriarhilor :
1) TZK 7rpoxoc0E3p%14 TC6V 6O-toc-rwv il[vrpcapypivii TE.-
-rovota 8ta-n!7rco0-t; 7-.0 TO; BlcrtVwc AEOVTO; TOrJ 600u. Acest
catalog lipseste in Indreptarea Leger.
3) 1-1-yEvoti.Erh gx0ecrtg co Tfl BxcrtML Kcodo-rav-
ttvouirOXEt 1111TOOTC6) ECOV 1171 t715 130(03) ixq tou etotr'iiti.o.) Bowl-
Igo); KIJiO0F.5 7A );p0Viit.O1J TOF.5 3si-r4ou 76"» 1100/toX6ywv. In acest
catalog lipsesc Mitropoliile din Principatele romanesti, si
in care catalog se aratl si inaintarile sch.mbarile cute
atunei intro Mitropoliile Patriarhatuluf Constantinopolitan
si care sint In num6r de 112.
3) Un alt catalog impartit pe Mitropoliate i in care se
enumera Episcopiile lor. La Mitropolia de Olney era
Intre EdiscopT TO i67cp6mccrrpo, TO !lir:, TrIrio-tO) Torj
KtipouOare acesta Episcopie sa nu fie Cetatea-Alba, din
Basarabia MITA Nistru ?
4) CH °EA:ay, soli-n.1 iF,ETE01 Lief, fij B7.01,AEEO: TOT.) afAillou
BlaLmw...; 1(..)pori 'Av;poviy.ou -rot) 11000.GOX6yOU TO-6 Tiporco,-,. La
finele acestel liste sa eiteste in greceste: Dupe mOrtea
acestul ImpOrat Ch'r Andronic Paleologul in timpul tur-
burarilor s'att inaintat la Mitropohi Iar Arhiepiscopit
s'ati facut intre altele: r.stti iv Trl BXxxicf§i in Valahia".
rota
si:
064
si
si
www.dacoromanica.ro

PENTRU ISTORIA DREPTULI I CANONIC ORIENTAL 331
La finele cataloguhtl al 4, cites° adsta insemnare in Ma-
nuscriptul luT Malax :
Fto-1 SE x d gtepot 1111-Fpo1roXiTact 46) Tco-v (1,v yp4pet -71 ;tot-
TOITwcrtc; &maim, or,:ttv:.:4 dt7t6 cipxtEntaxOncov xai iTctazOntov
iTtkOrrrav XaTa &Mtp6p04 xatp
Sint Inca si alp Mitropoliti gall de eel scrist in cata-
logul vechiti, cari din Arhiepiscopl si EpiscopT cinstit
in diferite timpurT.
In acasta lista se citeste: 'Eyivov-ro 67T6p01) xai iv 06y-
ypoPlax[o,t ;in NUrFpono),Vcat. Kai 6 !lb Et; Cxet -rOv TOrcov -c714
NLX0p.1fC8Eia4 ,tat 10CpXOC, Xi7e-cAc iscionT; Oirrixpiac, xat Illcx-
ytvCov. e0 1.-repo; 11TETat MyrporcoXirri4 06yypoP),axiac xal
Tay T6rcov iTrixwv to-u 'E-riva-co xal
MnTpoTcoM-ril.; litS6v1c, xsi iv Tit Maupo-(3),axic trEpo4. Kai iv
Tri ''rift; :rjv p.ipo; rt.; !..i.txpecc `Pcocriocc...
S'ati facut dupe aceea si in Ungro-Vlahia dot Mitropo-
Unul este locotiitorul celui al Numidiel si se dice si
Exarh a t6ta Ungaria si al Plalurilor Laturilor. Iar eel-
1-alt se dice Mitropolit at Ungro-VlahieT si locotiitor celui al
Amasiei. S'a facut pe timpul nostru si la Vidin Mitropolit
si in Mavro-Vlahia altul, si in Galitia, care este o parte
a Rosiel raid.
Aceste sint catalogele cele ce le cuprinde Mauuscriptul Ma-
nuel Malax si care t6te lipsese in Indreptarea Leger. Tot
°data note; oil in acesta insemnare 86, dice precis, ca in
Valahia au fost dot Mitropolip si ca in Moldova a fost
Mitropolit in acelas timp, cand s'a bent si la Vidin. De
aseminea si in Galitia a fost din vechiti o Mitropolie. Data
se va dovedi and s'a infiintat Mitropolia Vidinulul, atunci
s'a aflat cu siguranta si data cand s'a rtdicat la demni-
tatea de Mitropolie Moldova. Ac6sta dupe Malax.
Din catal6gele Patriarhatelor, expuse dupe Manuel Ma-
lax, resulta dovedit, c nu s'a luat Hitt Expunerea Ordinei
Patriarhilor si nici a Mitropolitilor in Indreptarea Legel
dupe acel manuscript, precum nici lista oficiilor Bisericesti.
6c.
t
xs.1
t
sail
Is
'Ap.aoioc4. ^OS,
lift.
www.dacoromanica.ro

332 MATERIAL NEDIT
Conchid dar, ca lucru dovedit stiintific, ea Indreptarea
Leger nu s'a tradus in romaneste dupe scrierea originals
a lu! Manuel Malax sati dupe vre-o copie facuta cu esac-
titate dupe original, ci ca traducetoriT ai intrebuintat un
manuscript, lucrat dupe metodul manuscriptulul lin Manuel
Malax si acela in limba vtilgara cum se va dovedi.
Insemnari asupra manuscriptului lui Manuel
Malax.
Titlul manuscriptulul.
1) NOli.tuov ixiX.r)o-txcrttx6v xai Tcoltttx6v--=Legiuire Biseri-
cescii §i politica.
2) (Rana mar posteri6ra, fiind-ca lipseste frontespiciul
manuscriptului) 05.0.4 eVpov iv arm") civ.rtyp&vp 1.1.E-ra To
npooiti.tov. A§a am gasit In alts copie dupe Introducere :
"Ilvuo-rott oct)Tri 6t,f3Xoc tlEret 7rOAX0.0 tL6x0ou iirgUOcx Tyi iTE-
ptpilv.cp ecyturroirri MTITpOITOAEL TCOV &ITT& no coy 0.06v, iittc
tQTt 6 votac Tot &Tiou iv36ou .rrpormliscp-rupo4 xoet dtioxt;totx6vou
ETEOvou, bit TO; MO 654 Xod .5.Eotpi6aoc iV To:óryi apztEplrbiov-
T04 ilavtipwrOc.rou xoci .9.iottp:rj-cou 11.11-cpono/trou 6TrEpr60o..)
BotwrCoc4de aicea urmeza" textul vechiiixxi. 76v To7COV
in,4.X(.1.)V Tot Et8-qc Kupiou 'lioxo-ccp, oi TO xxra x6cru.ov irrix/Lov
Mop* Ebyiiko-cocro4. oc6roill Thrpl; OeoppoU-
priroc, Zax[v0ou, 'nap' iti.05 TO) EOTEAml-, 8015Aou ocircou
MavoviiX Norlpiou Tot Mx)vx.cii:i, to Ex Noorraotiou r ITE-
101:0416ou. 'Ev iPTEE LITT,i1XI4 XLILOCrTq) i.-fpCOTT(7.) iVV4,Ty, 'IV;LX-
TL(0(4 TET6zpryN alto 'A7r6 ;E. TY)-4 X00-v.0(3.0TYlpf,OU MI:7a
cy&p:vx yevvir-Eut4 TO5 Kupiou X0'.1 0E00 XXI crWriip04
Xptocol) -rou xatocrccp 7Tev-my.ocrto67,q) ibixoa-rti)
7tpUyry, 'Anpiaito TpicxxocTrj.
778'a terminat acesta carte cu multa ostenela aicea in re-
numita preasfAnta, Mitropolie a celor sapte Port a Thebe-
lor, care este templul s&ntuluI gloriosulul
IV
it
Kai iTriyEto
si
Yl
n
viltrot
'A;&p..
'Intro;
situ 'A34".,
Intainlut
www.dacoromanica.ro

PENTRU ISTORIA DREPTULLA CANONIC ORIENTAL 333
martir si Arhidiacon Stefan, pe cAnd era ca Arhiereti bunul
si placutul lui Dunanegeu, Preasfintitul si cinstitul de Dum-
ne4et Mitropolit prea onoratul a tout Beotia si care Linea
locul celui al Sidei, Domnul I6saf, a caruia denumire in
lume era Mareu Evgestatul. Iar Patria lul pamentesca a
fast pazita de Dunanegeti insula Zachintul , de mine umi-
litul sett serv, Manuel Notariul Malax, din Nauplia Pelo-
ponesultn. In anii sapte mii case -cleci $i noua, Indictionul
al patrulea de la Adam; Tar de la incorporarea nasterei
eel de lume mantuitore a Domnulul $i Dumnet;leu ci Man-
tuitorulut nostru Iisus Christos, noul Adam, una mie cinci
sute case-clecT si unul, in April trel-Oect".
Notam ca atat ZaPipot in NE4 avt.-, -4 a?vrivtxbv 0 ecrpov
pagina 118-120 nu ne vorbeste de manuseriptul in limbs
veche a lul Malax, ci de altul din 1562, Martie 5, dupe
care apoT ne spune ca era f6rte betra (dupe Gherlah)
si inveta tineri greet la Patriarhie intr'o 6841 mien
§i. ordinarfi. Era om inv6tat, se ocupa in tot-d6una cu
prescrierea de carts pentru sustinerea hat". De aseminea
si Satha in NeoenylvExii cptAoAoyia, la paginele 184 186
dice : Ca colectiunea de legs adunata din Sf. Parintt etc.
s'a tradus in limbs comuna de Manuel Malax, la 1562,
April 12. De aid urmeza ca nici unul din acectT literati
n'aii avut sub ocht scrierea originals a lut Manuel Malax,
adica textul cum a Legit din condeiul sett intMa 6r4in
limba veche gr6cii,ci alte Nornocan6ne lucrate tot dupe
acesta, de care acum cunose destule, dar traduce in limba
vulgara greca §i mat scurtate. Nici data, nice stilul si !a:el
continutul celor-l- alte Nomocan6ne, lucrate dupe metodul
lut Malax, nu se potrivesc cu acest Nomocanon. Din aceste
clise ar resulta, ca Nomocanoul acesta al lui Malax sa fie
scris chiar de mana 1114 pentru ca el se sustinea cu tran-
scriere de card. Daca acest Nomocanon este chiar ori-
ginalul scris de el la Theba in 1561, atunei se explica
usor cum el mai in urma a metafrasat in limba apla aerie-
rea sa pe cand era in Constantinopol, pentru ca sa o p6ta
www.dacoromanica.ro

334 MATERIAL INEDIT E. IST. DREPTULUT CANONIC ORIENTAL
vinde, cad asa era uvr int6leasa de eel intereresati. Sa se
tie di nici un Nomocanon vulgar nu cuprinde tot mate-
rialul continut in ac6sta, lucrare a sa. Ea presupun ca acest
manuscript a femas in Biblioteca Mitropoliel Ungro-Vlabiei
care biblioteca a trecut muntita in urma la Seminariui
central din Bucurestia remas clic de la Domnil Fanarioti
Mavrocordatesti si caril au mostenit biblioteca renumitii a
lui Alexandru Exaporitul. Biblioteca Seminariului posede
maT multe manuscripte §i ctirti de ale familiel Mavrocorda-
testilor si care slut de o valdre rarb, literar6. La finele
manuscriptulut se citeste nota : '1'01.1to TO 6t6X1ov evict' rli;
117poTt6XEcoc OUyipoPlotxix6.
Ac6stii, carte este a Mitropoliel Ungro-Vlahief.
C. Erbiednu.
www.dacoromanica.ro

DISaRS FUNEBRIJ
Pronuntat la, mortea, EpiRcopulul de Roman
MELCHISEDEC, intOn2plata la, 16 Haiti 1892, de
ERBICEANU.
Ferieit lArbatul, carele n'a um-
blat dup re sfatul neeredincio§ilor,
nci in legea Domnului vola
cugetand dna miptea. Acesta
este ca pomul rosadit langit is-
vOrelo apelor, carele rodul sou
I§I dl in timpul seu, §i frunza
,,lui nu se vesteje§te, §f tot ce
face va spori (Psalm. I).
gea adze zei/
5 ;tudad ail/maze/
0 stea lumin6s6. §i bine facet6re dispare de pe orizontul
Romania, prin mortea Prea SanOtului Episcop Melchisedec.
Razele acesta stele nu Bunt cele ale until meteor, ce mo-
mentan numal atrag privirile spectatorilor apoI dispar
Ara urnaa : Ele au inealit patruns adanc straturile
societtqa romanesti, §i au produs rode frumose i de mare
pret in Biserica, in Cler §i pe terenul literar al acestel
Seri. In adever, Prea Saatul Melchisedec in timp de 40
GIL
lul,
kli
Sdviiii
Ili
si
www.dacoromanica.ro

336 DI 3CURS FUNEBRV
de ant, de la 1851 si pana asta-11, a lucrat $i invetat in
sc615, ca profesor, a guvernat in Biserica $i a luminathprin
eruditia sa Clerul ca Episcop, a luat parte si ca Cleric si
ca om de Stat la resolvirea celor mai grele chestiuni ce
a intimpinat in periodul de renastere si constituire a acestei
I6rt.
Ca Episcop deveni pentru cat-va timp, mentorul Sino-
dului de administrare al Bisericel ; ca membru al Academie].
Romane si al celei Spirituale de Chiev si de Petersburg,
si al Academies( arheologice Rusesti, ne arata intinsa eru-
ditiune ce poseda, a care renume trecusa preste confiniele
terei. Iar operile sale, scrise si tiparite, ne dati punctul
culminant al activitatei sale intelectuale, atat ca scriitor
maestru in sfera cultures bisericesti, cat si ca arheolog
profund si istoric al terei.
Tata omul eel distins, prudent in cuvinte $i want In
fapte. Tata mintea cea intelepta si neobosita in investiga-
tiuni stiintifice. lata lerarhul eel impodobit cu tot feliul de
fapte bune Evangelice, carele asta-4I, sere durerea 'Astra,
dispare dintre not ! Go lul ce el lag., mai ales in cler, va fi
greti de implinit.
Energia neobosita a spiritului sel, plutirea {Ara sovaire
a carmaciului esperimentat in valurile vietei, aria de ca-
racter ne infranta in lupte si imprejurari grele ale Bisericei
Romane, ne probka ea in Prea Santitul Melchisedec re-
sida un suflet mare, o inima plina de patriotism §i con-
stiinta, mai pre sus de tote, curata si limpede, ce nu se
turbura nici in fata furtunei negre ce'l ameninta. El,
barbatul, ce nu umbla in sfatul necredinciosilor, stia ca tot
ce face este bine si util Ore sale ; cad vola si gandul lui
cugeta (fhb, si noptea, mai presus de tote, in legea Domnului.
Iata de ce disparitiunea lui provOca durere si intriatare
generala. lata ceea ce esplica imposanta adunare ce asista
la, inmormentarea sa.
Prea Santitul Melchisedee, numit din botez Mihail te-
fanescu, se nascu in satul Garcina, din Judetul Nemtul,
www.dacoromanica.ro

DISCURS FUN BRU 337
din parinti clerics, preotul Petru si presvitera Anastasia
la 1823. Inv'etand cursul Seminarial din Socola, la 1841
devine invetator la scola satesca din Serbesti, apol la 1843
chiemat find la Seminar ca suphnitorprofesor de Re-
torica §i Pastorals se calugareste in Monastirea Socola
de Egumenul si Rectorul de atunci Filaret Scriban. La
1848 trimis spre perfectionare in studiele teologice la
Academia de Chiev, cea fundata de Petru Movila, se intorce
la 1851 in Cara cu diploma de magistru in teologie, §i fu
numit profesor de Estiinti religi6se in Seminarul din Socola,
unde profesa pans la 1856, sand trecu ca rector la Semi-
narul de Husi.
Ca profesor, cea intai grijd a sa fu de a compune si
traduce carp didactice, de care era totals lipsa, la stii n-
tele ce profesa. De atunci dateza : Liturgica, Dogmatica,
Teologia fundamentals, Introducerea in Vechiul ,si 11 1 oul
Testament ,si o Patrologie manuscript.
Activitatea sa ca profeser era ma de asidua si neador-
mita, ca in tot anul traducea on tipArea ate o carte. La
Husl continua, aceeasi activitate ; mai mult : dupre staru-
intele si planul sell se funds Seminarul existent.
La 1857, fu ales deputat, representant al Clerulul
miren,la .Divanul ad-hoc, unde luand parte la punerea
baselor organizarei Ore', vota pentru improprietarirea VS-
ranilor, $i sustinu, Inipreuna cu fratii Scribani, drepturile
Cleiului si In special imbunatacirea positiei materiale a
clerului de mir. Pentru sustinerea acestet cause drepte,
el merits omagiele Clerului.
La 1861, reposatul M. Cogalnic6nu, apreciind calitatile
distinse, ard6rea acestui barbat pentru Unirea T6riior, 11
lua de coleg la Ministerul Cultelor $i Instructiunei, dar
cabala negra a Chiriarhiel de atunci, 11 facu salt dea
demisiunea.
La 1862, fu ridicat de Cuza-Voda la rangul de Arhiereh.
$i instalat locotenent al Episcopiel de Husi. Iar la 1363
facu parte din Comisiunea pentru secularizarea averilor
Eliaerica Ortodoxii Romani( 4.
www.dacoromanica.ro

338 DISCVIIS FUNFBRIT
monastiresti. Dace, Monastirile, pe langa retributiunea de
la Stat, mai poseda Inca cite o mica proprietate, acesta
se datoreste staruintelor lui.
La acest act, de 6re. care gingasie bisericesca, care Inca
resuna uneorea pana in present, si in contra carula Chi-
riarhia protesta, Prea Santitul Melchisedec proceda cu con-
stiinta impecata si linistita; caci densul dimpreuna, cu
fratii Scribani, de scOla carora in parte se Linea, preve-
qend cu cjece and mal 'nainte, ameninta colosala avere
monastir¢sea, si voind a o utiliza prin manele calugarilor
spre folosul culturei Clerului si al Societatel, compusera
un proiect de Seminar mare cu facultate de teologie, spre
a se instala in Monastirea Nemtului, Inca de pe timpul
lui Grigorie Ghiea Voda din Moldova. Pentru sustinerea
si inflorirea acestei institutiuni de culture, bisericesca tre-
bula a se afecta o parte din averea monastiresca, spre
a se salva restul, si a nu fi taxata de mana-morta. Dar
din acest mare protect, abia incolti o sae, primara, care
si densa peri dupe catl-va ant. Asa ca secularisarea era
justificata.
Activitatea reposatulul cat a stat in capul acestei E-
parhil, nu s'a marginit numal la administrarea ei, ci res-
toind arhiva Episcopala cu cunostintele ce avea, a &cut
studii de istorie si anticitate romanesca, tiparite in Cronica
cu atatea deslusiri si vasta eruditiune, in cat acea
cronica va remanea o carte clasica pentru on -ce Istoric
Roman, ce s'ar incerca a discifra multe din enigmele ana -
lelor n6stre. Prin acea scriere a caltigat fad, contestare
titlul de erudit.
La 1864 este permutat la Eparhia Dunarei-de-jos, cand
se facu sub Cuza Voda decretarea Episcopilor prin simplu
ordin princiar ; lucru ce s'a privit de multi cleric[ ca anti-
canonic si contra institutiunilor ab antiquo ale terel. Atunci
se nascu acea furtuna de lupte religi6se, ce a remas me-
morabila in Istoria Biserie6sca Romana. Elementele ce se
.te
www.dacoromanica.ro

DISCURS FL Is. EBRU 339
inscenara in acea lupt& de principil religi6se eran. done :
pe de o parte, ingerinta putel eI lumestI singure fat% co-
participarea Clerului in numirea Episcopilor ; iar pe de
alta, ingerinta streina a Patriarhatului Constantinopolitan
in afacerile Bisericei Romhne, nerecunoband autochefalia
eI si amenintand cu escomunicare pe Episcopii decretati de
Principe.
Atitudinea Prea Santitultu Melchisedec in acesta afacere
gray& pentru clericil roman): in lupta de principil religiose,
a fost calculat6 cu multi prudent& si tact patriotic. In
fata absolutismuluI luruesc momentan, care promitea a re-
veni la traditiunea stramosasca si canonica, se hotAri a
temporiza. Tim). ul se considera de Prea Santitul ca factor
puternic de inteleptire si restaurare al canonicitatel. far
in ce priveste amestecul Patriarhulul, reposatul deveni
"liana drept& a GuvernuluI Roman, secondandu-1 in ap&-
rarea drepturilor de independinta a BisericeI, pe baza
prerogativelor seculaie ale BiseticeI Moldovei, incepende
Inc. inainte de Alexandru eel bun. Reposatul avu ferici-
rea a'st vedea ambele dorintt implinite : pe cea d'intaI la
1873, and prin votul adunarilor intrunite fu recunoscut
Episcop Eparhiei Dunarel de jos ; iar pe a doua, prin
recun6sterea canonic& de catra Patriarh a Independence].
Biset icet Roar. nest la 1886.
Ca Episcop al Dunarei de jos fu trimis de guvernul lul
Joan Bratianu in misiune dip omatica, pe Mug& Alexandru
II Imperatul Rusiel. Episcop'a Dunaret de jos a reposatu-
hu este insemnata pe langii scopul ce a avea de a im-
mai* §i a asimila elementul Bulgar cu eel Rornanesc,
prin editarea si compunerea Lipoveninnului, a Chronicel or
Romanultet, a Oratorulut li. Evhologiuluf. Insemnat este
si Disctosul de instala2 e, prin case se justifica canonic
mfiintarea acestei Epa hir inlocuind p e alta veche a Prol-
laviei. Iar Orato2 ul este o traducere noun facuta cu stop
de a servi de carte de lectuta. religi6s6 Ortodox& Majes-
www.dacoromanica.ro

840 DISCURS EUNEBRU
tatel Sale Regelul. De aid se vede el acest Episcop in-
v6tat isi incelegea pe deplin si inteun seas malt sarcina
sa de pastor sufletesc, purtand grija de mantuirea tuturor.
Dup6 restabilirea Sinodulul canonic la 1872, reposatul,
ca membru influente, devenind Mentorul lui, prin profunda
sa stiinta canonick contribui la reglementarea interns a
Sinodulul, la regularea administratiei Eparhiale, la for-
marea multor legi disciplinare privit6re la Clerici, si'l
sprijini puternic prin studiele sale, cand la 1883 era ame-
nintat a fi reformat ca sub Cuza Voda.
Pentru reposatul Sinodul nu era numai o instituiune
de administrare si regulare a afacerilor bisericesti, El fl
privia ca o sc6la de luminare a Episcopilor. Dreptcare
din timp in timp aici isi cetia inve.catele sale studii, ea :
Des pre musica bisericesca, de Papalitate si Biserica Orto-
doxa, de Corectarea si editarea cartilor bisericesti, qi alte
memoril la diferite ocasiuni.
Conform studiulul din urma, se si constitui un Comitet
de corigerea cartilor, avend de presedinte pe Episcopul
Melchisedec. Resultate ale lucrarei acestul Comitet sunt
corectarea Orologiului si Evhologiului din note tiparite.
Principiele puse la corigirea cartilor vor remanea si in vii-
tor ca baze ale altor lucrari similare, fiind fructul unor
seri6se medita0uni. Tot conform studielor sale s'a instituit
Comitetul de tranoformarea psaltichiei pe note liniare de
musics vocals. Tiparirea acestor lucrari costisitore s'a
facut in parte cu banil 861.
Si numai din cele amintite pans aid, se p6te vedea cat
de vast si variat era campul aetivitacei sale eel infatiga-
bile. Daca s'al asigurat de pei e si s'ad pus la disposicia
publiculul Notite Istorice si arheologice ale celor mal in-
semnate monastiri $i biserici din Moldova si Bucovina,
acesta s'a facut gratie solicitudinei sale. Dael s'a pus la
indemana Clericilor o prescurtare de predict ale lut 16n
Chrisostom, on s'a desmormentat amintirea lui Grigorie
www.dacoromanica.ro

DISCURS F UNEBRU 341
ramblac Antim Ivireanu, verl s'a colectat Inscripliunile
bisericilor Armeneftt, tot laboriositMei sale se datore§te.
Apo! eke alte lucrari stiin0fice n'a publicat, care acum
imI scapa din memorie!
Dup6 mortea v6ruluI sei Isaia Vicol Episcop de Ro-
man, carele zidi in parte casele Episcopesti, la 1879 Prea
SanOtuf Melchisidec fu reales la acesta Episcopie, pre care
din ruinl seculare o restaurA, parte prin staruinta sa la
Guvern, lar parte prin banil an, aducend'o in starea fru-
mOsa de asta-dl. Baca mal 'nainte, uriclune a pustiulul,
acesta, Episcopie amintea de niste Episcopi n0mift, asta-4l
acesta casa desfatata, acest paradis, ne arata pe adev6-
ratul qi ilustrul el Pastor.
Felice de acela al carul nume s'a identificat cu tot ce
Romanul are mal stump !
Ca Episcop, vocea lui instructiva n'a tacut nici odata,
and o cereait impregiurarile Bisericel S'a ridicat cu au-
toritate qi zel divin contra celor ce volau a-i restringe li-
bertatea in Christos cercul larg al activitatei. Daca alts
data a temporisat, mal in urma la randul sea facut
datoria de Parinte al Bisericei Ortodoxa, de Pastor ince-
lept i devotat causel sacre, al card aparator era.
Dar sarcina until Episcop Evangelic nu se margineste
numal in a fi deqtept i devotat, el se cade, mal presus de
tote, a fi farul luminos i diriguitor al conduitel morale a
pastoritilor. De la tine altul vor lua crestinii exempla de
fapte bone, de nu de la pastorul for ? De §i nu-ml este dat
a patrunde cugetele i inima veneratulul reposat, dar intru
cat ocbil eel mai agerI,Yar acestia se lie a fi eel al in-
vidiel si ai calomniel, de ( are n'a fost scutit reposatul,
n'aii ve4ut, nici dat la ivela, vre-o pata negra ; iml este
permis a lice, ca viata sa privata, ce c is eu privata ?
Unui Episcop crestin nu se cu vine a avea via0 privata,
casnica, ea trebue a fi deapururea publics, manifests, es-
pusa cunostincei aprocierel credinciosilor ; el bine, a-
si
!
sl-a
si
si
www.dacoromanica.ro

342 DTSCURS FUNFBRU
c6sta, viata, a reposatulul a fost curata, nepatata, conforma
preceptelor E angelice, si model vrednic de imitat si altora.
Acest Episcop dar, cu dreptul se pate di e, ca a fost
stalp si intarire a Bisericel caci eel ce prin faptele sale
nu scandalisaza, pre nime, Mantuitorul lumel (lice, ca a-
cela mare se va chlema in Imp6racia lui Dumnecleu. Fe-
rice deci de tine, Episcop, in care lumea prihana si rely
tate n'a cunoscut !
Ce lie en, ca lumea prihant in el n'a aflat? All minti
mie si voile, fraOlor crestini, daca n'asi_spune totul despre
reposatul. I s'a gasit o pata de nu morals, na0onala, tnsa.
V6 rog dar, sa -mi permitett a deslusi un punct forte de-
licat din viata de dot -trei ant acum a Prea Santitului Melchi-
sedec. I s'a aruncat epitetul de Rusofil si tradator Patriei,
acum la betranW, pentru ca a crequt bine p ntru inte-
resele Bisericel Ronaame sa, trimdta tineil spre educaOune
religiasa, si la Academia de Chiev, fundata, ocvniara de
Petru Movila, spre a servi de far laminator Bisericet Or-
todoza. in Orient. Dar ac6sta army iesuitA, streina, de si
aruncatt de roman contra Romanilor, este asta.-qi tociti,
nu mai raneste, nu mai sangereza. Ori de cote oil Episcopi
roman! ca Scribanii on Melhisedec au sus inut cu tarie
de caracter si cu zel luminat drepturile eclesiastice si Or-
todoxia Bisericel tor, at fost taxati de Rusolatri, Giecofill
venduta adeca si vencletori streinilor. Dar ac6st bufnt
dara, numai pe cel simpli si naivi rum pate speria. Pers6-
nele asupra earora ea cobeste, este semn, pentru not unit,
ca, se afla, in culminatia carierel si a dernnitMei tor, &i
invidia neputend alt cum a le ataca, le cautt pete negre
de streinism, ea sarelui cand sttaluceste pe meridian !
Asi dui a vorbi ceva despre atitud nea sa in Senatul
Ore si de activitatea s L de Academician, dar voce mai
autorisate qi mai eloquente au desv6lit acesta parte impor
tanta a barbatulul de Stat, si a laboriosulul si distinsului
www.dacoromanica.ro

1892 05

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (18)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to 1892 05

Similar to 1892 05 (20)

More from Dalv Alem

More from Dalv Alem (20)

1892 05