1897 01

94.r:
gliNE
ORTHODOXA ROMANA
Revista Periodic Eclesiastica.
A
SANTULUI SINOD AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE
MANE.
ANUL AL XXI-lea, No. I.
Oro
BOY
od
c7:e' 371 MMME." 1:411 .tA ,q4. till
TABELA MATERIILOR
1 Catre Onor. cetitorl 1
2 Serbarea Duminicil. Istoricul eI. . . . . 3
3 Invetatura Sf. Atanasie despre mantuire . . 19
4 Evangeline si marturiile ereticilor celor d'an-
tiiii doue secole primare 85
5 Recensemintul din timpurile lul Quiriniu si
Tetrarchuluh Abilenel Lysania. 54
6 Seminaritil cu 4 clase 67
7 Bourdaloue 90
8 Alegerea P. S. Episcop de Roman . 97
9 Predich 107
10 Alegerea nouluT Patriarh Ecumenic 111
11 DonatiunI 114
12 Avis 120
ESCV.ILY.
-4
cA-
-
-21f
TIPO-LITOGRAFIA CARTILOR BISERICEVI
18 9 7 Po-s,
. Z E..
bkozE-
it
:::
i
NH RN EZE NE MM. if'
IA
i
'.1
i
Or
.
-
,.-.._,
. :.
434
.1,
..441
1
40.",
' .#1;4.
44,1
e
,17
4 ,
R
. ed
'4i.
a-IN
?..4
-40,,,4
t.3..
..
',.t
L
A3SV, RICA
...
. : . - - I
.
.,...._,
. ..Z.
U
A Ns
.
..A_PIR,IT__,I_ ,
IA
i
i
h3,.
PS
tl....4:
ir1.9
*--4-.,e
4;4-
],
Kg.
3
..
e IP
.
Pag. -
;,
. .
. .
; BUCLIREWI ,:.
.
§
10
!
i
.0 RN UM HE M. HM Em E
.e.
Ar I 1
r.o
:v.
1
.!
. .
7:-
El
1
..). I.1
.
i .
.
i1
,
z.F.-
:.
W-
g
,r,
i
,4-'
-f-
:
,i T. . , 0 v , .
. ,
lk
1
n
e
. . . ..
. .
. . . . . . ...
. . . . . . ....
2 1
m1,..,
www.dacoromanica.ro

ANIJL XXI. B1SERICA ORTODOXA ROMANA
CATRE °NOR. CETITORI.
Cu numerul acesta revista Biserica
Ortodoxa Romans" infra in al XXI an
de existents, prin urmare in al III-lea de-
cenil Intemeeata de S-tul Sinod al bisericii
nostre cu scopul pe de o parte de a con-
tribui la innavutirea cunoscintelor clerului
nostru pe terenul teologic, iar pe de alts
parte de a servi ca organ al lucrarilor sale,
revista '§ii continua indeplinirea chemarii
conform acestui stint scop bine determinat.
Multe studil importante s'ail publicat in
acesta revista in timp de doue-cleci de ani
§i acei cari le all citit an cu an ne pot fi
martori in acesta privinta! Hrand intelec-
tuala §i morala teologica s'a pus la dis-
www.dacoromanica.ro

2 CATRE ONOR. CETI1ORI
positiune! Depinde numal de felul cum a
fost folositd §i dacd a fost folositd ! Pen-
tru not nu 'Dote fi satisfacere sufletescd mai
mare, de cat atunci, cand vom corespunde
in totul dorintelor Sf. nostru Sinod, cum
i ale cetitorilor. notri. In sensul acesta
vom cauta sa desvoltdm tot zelul i sa de-
punem tota munca nOstrd ! Rugam pre Cel
A Tot-Puternic sd ne ajute in acesta munca
pentru ca ea sad fie cu totul rodnica pentru
revistd. Cu aceste rugaciuni incepem anul
XXI.
COMITETUL REDACTOR.
`,>;,::4,3 ....---
www.dacoromanica.ro

SERBAREA DUMINICII.
ISTORICUL EL
I.
Corpurile nOstre legiuitOre ail votat o lege prin care se
legifereza repausul dominical. S'a hothrit prin acesta lege,
cand sa se lucreze de acum inainte in diva Duminicil §i
cand nu; care anume alte serbatori se pot tine in cursul
anului si care nu ; si ce e §i mai mult: s'a hotarit, ca la
ora§e afaceri comerciale se pot face Duminica pang la ora
12, tar la tara de la 12 inainte. Si in tote dispositiunile
legit nu s'a avut in mare parte in vedere, de cat nevoile
sociale, lasandu-se la o parte cu totul nevoile mai inalte,
nevoile spirituale! De Ore-ce poporul nostru roman e cretin
ortodox §i existenta lui se datoresce §i bisericil Jul §i find
ca in constitutiunea mistra s'a preveclut si articolul 21 in
care se spune ca «re/iglu/lea, ortodoxa, a RA saritului
este religiunea dominants a statulul roman> si ca.
www.dacoromanica.ro

4 SERBAREA DUMINICII
«afacerile spirituale, canonice si disciplinare ale bisericil
ortodoxe romane se vor regula de o singura autoritate si-
nodala centrala», sa vedem, care a fost scopul instituirei
serbarii Duminicii in Crestinism si dad. acum, ne am a-
batut cum-va de la acest stop sau nu.
Dumineca e un bun dat omenirei de religiunea revelata.
Paganismul n'a cunoscut o asemenea serbare. El n'avea
o di, cand tot omul eliberat de impunerea lucrului sa se
pOta ocupa din datorie si cu un drept al seu cu lucruri
spirituale, cu lucruri atingetOre numal de vieta sa sufle-
tesca. Noi crestinii avem o asemenea serbare si datorim
acesta Crestinismului sau religiunii revelate.
Dumnedett o data cu crearea lumil in sease dile sfin-
tesce diva a septea si o instituesce ca di de serbare. lath
cuvintele Sf. Scripturi in acesta privinta: «Si sfirsind Dum-
nec,leii in diva a saptea lucrarile sale, pe care le a facut,
s'a repausat in diva a saptea de tOte lucrarile sale, care
le a facut. Si Dumnedeil bine-cuvinta diva a saptea si o
sfinti pre ea: ca intru acesta s'a repausat el de tOte lu-
crarile sale pe care Dumneclea le crea si le lam) 1). Prin
urmare diva a saptea e sfintita de Dumnedeti de la crea-
tiune; acesta sfintire insa e adusa de unit teologi in lega-
tura numai cu acesta creatiune, fare sa se promulge si o
porunca pentru Omeni in privinta acestel serbari. In timpul
patriarchal nu se gasesce nici o urma despre acesta ser-
bare. Faptul acesta s'a accentuat mult in biserica crestina
primitive, cand se documenta Evreilor, cum multi barbati
inainte de Moisi au fost bine v6duti inaintea lui Dumnedeil
1) Moisi, C. II, v. 2-4.
II.
www.dacoromanica.ro

SERBAREA DIJMNICli 5
prin virtutile lor, fara sa observe o multime de ceremonil
impuse de Moisi. Citez propriile cuvinte ale lui Eusebid:
«Fie-care scie, ca natiunea Evreilor nu e o natiune noun,
si ca Vote cele-l-alte natiuni 'i acorda gloria vechimel. Ea
poseda scrierile ce vorbesc de un mic flumer de batrani,
ce ail stralucit in pietate, in dreptate si in tot felul de
virtuti. Unii au trait inainte de potop si altii dupe potop,
dupre cum sunt flii lui Noe si scoboritorii lor si mai cu
soma Abraam pe care Evreil '1 respectau ca pe un sef al lor.
Nu ne vom insela, data vom spune, ca toti aces cari se
urca de la Abraam 0115. la Adam si s'ail facut renumitT
prin pietatea lor, ail fost in adever crestini, desi n'au avut
numele de crestini. Cad data crestinul nu e alt ceva, de
cat acela, care urmand invetatura lul Iisus Christos se a-
plica la modestie, la dreptate, la rabdare si la cultul unui
singur Dumnedeu, acesti Omeni marl despre care vorbesc
au fost crestini ca si noi. El n'aU" observat ca si nol
.nici taerea imprejur, nicl Sabatul. Ei nu s'aii abtinut
de la Ore cari carnuri ca si nob si n'at padit ca si noi
diferitele precepte ale legil ce a dat Moisi Evreilor spre a
fi inchipuirea evangeliel, etcd> 1). Cea d'intaid prescriptiune
relativa la serbarea Sabatului o a. Moisi cu ocasiunea ca-
derei manes ceresci in pustie si anume intr'o forma", care
ne face sä admitem pang la un Ore care punct acesta 2).
Adeverata promulgare a poruncii relativa la serbarea Sa-
batului e prin decalogul dat de Dumneded lui Moisi pe mun-
tele Sinai. lath' cum sung acesta porunca din decalog:
4Adu-ti arninte de cliva Sambetel ca s'o suncesci
pre ea! Sea,se Vile vel lucra si 'fl vei face tote lu-
1) Eusebiti, Istor. biseridsc5, cartea I o. IV; vei Inca Iustin mart.
Dial. c. Tryph. c. XIX. 27; Iren. adv. haer. IV, 16. 2.
2) II Moisi C. XVI.
www.dacoromanica.ro

6 SERBAREA DUMINICIt
crurile tale. Iar diva a saptea este diva Domnulul
Dumnedeului tea ; nu vel face intr'insa, Mci un
lucru, nici tu, nici servul tea, nici serva ta, nici
vre-o vita a ta, streinul tea, care locuesce
inauntrul portilor tale. Cad in sease dile a facut
Dumnedeli ceriul si pamintul si tot ce este intr'ln-
sele si in diva a saptea a repausat ; pentru aceea
binecuvinta Domnul diva Sambetel si o sfinti pre
ea, 1). Cu Vote acestea reese din insasi felul cum Moisi
sail mai bine dis cum Dumnedeil vorbesce prin Moisi, ca
acesta serbare a fost formal poruncita si instituita acum,
pentru ca poporul ales al lui Dumnedeil A. se distinga de
cele-l-alte prin acesta si sa caute de a pazi cu sfintenie
acesta di a Domnulul. «Vedeti de paziti Sambetele mele,
ca semn este intre mine si intre vol, intru neamurile Nis-
tre, ca sä cunOsceti, ca eil sunt Domnul cel ce ye sfintesc
pre yob 2). Insemnatatea acestel dile de repaus la evrei
se intemeeza in resumat pe urmatOrele motive: Dumnedeu
a treat lumea in ease dile, iar diva a saptea ca diva pli-
nirei operei sale a binecuvintat'o si a sfintit'o. Tot asa si
poporul pe care El l'a sfintit si care recunOsce pe Crea-
torul si Domnul lumiT ca Dumnedeii al sell trebuie, ca dupe
ease dile de lucru sa sfintesca diva a saptea ca di de
odihna. i acesta trebuie sa fie ca un semn de legatura
intre Dumnecleil si poporul sell. Din acestea putem sa de-
ducem : 1) Ca dupe cum Dumnedeil asa trebuie sa lucreze
si sa se odihnesca si omul; adica vieta omenesca trebuie
sa se desvolte conform modelulul divin, pentru ca sa fie
pe pamint un model recunoscut al Dumnedeului cel
2) In odihna se arata lucrarea dumnedeesca, pentru ca
0 II Moisi C. XX v. 8-12,
2) II Moisi C. XXXI v. 12 14.
via;
nici
www.dacoromanica.ro

SERBAREA DUMINICli 7
Dumnecleil privesce cu satisfacere lucrarea sa proprie si
prin acesta lucrarea sa e cu totul terminate. piva a saptea
e deci binecuvintarea si sfintirea lucraril de Base Bile. Pe
Tanga acesta putem sa pricepem mal bine insemnatatea a-
cestel dile de repaus in urma intraril in lume a pacatului
si mortis, Dupe ce omul a fost silit ca prin munca sail
agonisesca cele necesare, atunci s'a desvoltat in sufletul
seti si tendinta spre odihna. Israil, care se afla in Egipt
sub stapanire streina si trebuia ..sa muncesca fare odihna
a inceput sa suspine dupe acesta odihna. and a fost eli-
berat din sclavie egiptena, cliva Sambetei devenise o di de
multumire in memoria eliberaril sale. Acesta e intelesul
celor spuse in Sf. Scripture: c Adu-tl aminte, ca sery al
fost in pamintul Egiptulul si Domnul Dumnecleul ted to a
scos pre tine de acolo cu mane tare si cu brat intins; pen-
tru aceea ti-a poruncit Domnul Dumnecleul tell sa pazesci
cliva Sambetei 1). Sabatul e din cele spuse o institutlune
diving cu scopul de a sfinti pe om. «Si le am dat inch
si Sabatul meil, ca sa fie spre semn intre mine si intre
dinsii; si sa cum5sca, ca 61 sunt Dumnecleil, cel ce-I sfin-
tesce, 2). De aceea Sabatul e considerat la poporul israilit
ca o cli consacrata cu totul luI Dumneclea 3). In ea nu se
pOte munci. Si acesta munca. nu 'ite fi ceruta chiar nici
din partea sclavilor. Prin acesta oprire de la on si ce
munca a poporului israelit i se amintea, ca el e poporul
lul Dumnecleil si ca Sabatul ca si circumcisiunea era un
semn al aliantei cu el si ca profanarea sa era considerate
ca o ruptura a acestel aliante. Celebrarea Sabatulul a prins
incetul cu incetul raclacini adanci in inima poporului. Dupe
1) V Moisi V v. 15.
2) Ezechil C. XX v. 12.
3) Real-Ecylilop. fdr Theol. _Herzog, Tom. 13, p. 154 160.
www.dacoromanica.ro

8 SERBAREA
exil ea devinise de o deosebita rigOre. In timpul Macabeilor
nu indeasniati israilitil nici sa, se apere cu armele atunci
cdnd er' atacatt. Fariseil in deosebi nu admiteau escep-
tiuni pentru observarea legilor relative la Sabat Lie cat pen-
tru functiunile sacerdotale. Ceea ce e mat important pentru
istoria religiOsd a poporului e ca celebrarea Saba-
tului s'a transformat mat intr'un cult din ce in ce
mat desvoltat, la care credinciosil luati o parte activa, fie
ca cdntail leturgia, fie ca recite' poesil, fie ca, ascultati
citirea legil si a unel bucati din profeti 1).
Prin urmare, din cele espuse pand aid results, ca ser-
barea Sambetel e o serbare instituita. de Dumnecled ca o
legaturd dintre om si Dumnecleil, ca un mijloc de a se
arata, ca poporul israilit e un popor ales al Lul, ca un
mijloc de a fi in contact cu Dumnecleil si de a se sfinii
prin pazirea eI. Acesta serbare devenise incetul cu incetul
de o natura cu totul spirituald! Israi aducea aminte cu
acestd ocasiune de tote cele ce Dumnecleu facuse pentru
sine si cauta de a trai numal in El si prin El. Materia
disparea, spiritul numal domina.
Iisus Christos prin nascerea sa e un membru al popo-
rulul lul Israil si prin urmare si un supus al legil mosaice.
El singur asigura, ca n'a venit sa strice legea, ci s'o pli-
nesca. Ceea ce voia insk era, ca formalismul vietel evreesci
produs prin legea mosaics sä fie umplut si insufletit cu
un adeverat continut. Conform acestul principiii a lucrat
El dup6 cum in tote relatiunile vieteY, asa si cu privire la
timpurile sfinte ale lul Israil si in deosebi cu privire la
1 Lichtenberger, Encykl. des Sciences religienses, Tom. XI, p. 368.
DUMINICIi
evreil
tArqiii
'sl
www.dacoromanica.ro

SERBAREA DUMINICIT 9
Sabat. Citim in Evangelistul Luca «ce Iisus a venit la Na-
zaret unde era crescut 0 a intrat clup6 obiceittl
s62t in cliva Sambetel in Sinagoga si s'a sculat se ci-
tesca» '). Dupe ce citia o bucata din Sf. Sciipture incepea
sa esplice si cu acesta ocasiune 'si espunea si propoveduia
sietemul sal de vederi.
lisus Christos avea insa sa lupte fOrte mult cu Fariseil
si in urma chiar si cu autoritatile, din cause, ce El nu
pricepea rigorismul serbaril Sabatului, asa dupe cum se for-
mulase in acest timp. Moisi de pil la opresce secerisul si
strinsul griulul in chua Sambetei. Fariseil insa cer si mai
mult: ei opresc chiar smulgerea sail ruperea unor spice
spre a-si astampera cineva fOmea. Si atunci cand Apostolil
au indrasnit se face acesta, Iisus e mustrat de catre Farisel.
late cuvintele Sf. Scripturi: In timpul acela s'a dus lisus
Sambata prin ogOre, iar discipulii lul ail flamanclit si au
inceput se. smulga spice si se le manance. Dar Fariseil ye-
clend acesta i -au clis : «Tata discipulii tel fac aceea ce nu
se cade a face Sambata» 2). De asemenea, fiind ca Sam-
beta era oprit sa se face focul si mancare si prin urmare
si aluatul pentru facerea painei ei mustrara pe lisus, pentru
ce a scuipat si a facut tine, cu care a uns ochil celui orb
din nascere, din cause ce dupe el acesta tine era tot un
fel de aluat. «Adus'au la Farisei pre eel ce Ore cand a fost orb.
Si era Sambata and Iisus a facut tine si i-a deschis ochil
Jul. Atuncl iaresi Fail intrebat si Fariseii, cum a primit
vedere. pis'a el: Tina am pus pe ochii mei si m'am spelat
si ved. Deci cliceail unil din Farisei: «Acest om nu este
1 Ev. Luca C. IV v. 16, 31, 44; Veli si Ev. Than C. XVIII v. 20:
Eti tot-d'auna am invetat in sinagoga si in templu, uncle toti Iudeit
se adun; si Intru ascuns nu am vorbit nimic".
2) Mat. Cap. XII v. 1-2; Vedi Inca Marcu C. II v. 23-24; Luca
VI v. 1-2; Ioan V v. 10.
www.dacoromanica.ro

10 SERBAREA DUMINICIT
de la Dumnedeu, ca, nu pazesce Sambata 1). In
ochii Fariseilor deci nici chiar vindecarea until nenorocit
nu era permisa, cad' el credeail, ca prin acesta se necins-
tesce cliva Sambetel, semnul stint al legaturil dintre om si
Dumne0eil. El dusesera rigorismul Ora la absurd! Man-
tuitorul insa le proba, ca El nu calcase legea nici intr'o
privinta. daca El face fapte bune in acesta sfinta qi,
apoi acesta nu e de cat in vederea legiuitorului, care a
urmarit scopuri mai inalte cu instituirea Sambetel ca di de
serbare; ca acesta e intelesul primitiv al legit, pentru ca
serbarea acestel dile sä nu constea in nelucrare, ci intr'un
fel de lucrare mai inalta, mai spirituala, find ca Dumnecled
a lucrat si lucreza neincetat, cand e vorba de ast-fel de
lucrare. Acesta a spus'o insusI Mantuitorul cu ocasiunea
vindecaril paraliticului, ce zacea de 38 de ant si cand IuJeii
cautat sa -1 omOre, fiind-ca a facut acesta Sambata. disus
le a r6spuns: l'arintele meu lucreza papa, acum si
eu lucrez, 2). Mantuitorul se arata impreuna cu ucenicii
set ca adeverati israiliti, cand inlaturail Sambata orl si ce
s'ar fi putut numi n2unca, clilnica si cautati pe de alta
parte sa, sfintesca Sambata prin faptuirea binelui. Mantui-
torul s'a conformat cu alto cuvinte traditiunil in ceea ce
privesce cultul proprid clis si in deosebi meditarea legil si
a profetiel, dar in acelas timp a spiritualisat observarea
sabatica complectand'o si eliberand'o de tot ce avea in sine
ingust, riguros si formal 8). De aceea El si spune: «Sam-
bata pentru om s'a facut, tar nu omul pentru Sambatal 4).
Ev. Ev. Than C. IX v. 13-16.
2) Ev. Ioan C. V. v. 17.
3) Lichtenberger L. C. Tom. III, p. 751.
4) Ev. Karen C. III v. 27.
i ca
I
www.dacoromanica.ro

SERBAREA 11
1V.
Cel d'intala crestini impreuna cu cel 12 apostoli eraa de
origin& Judaica. De aceea Cresting din Ierusalim si din
Palestina in general au tinut pana la 50 d. Christos sau
cel mutt pana la distrugerea Ierusalimului de catre Romani
legea ceremonials pe de o parte in cea ce privesce serba-
torile, dupe insusi pilda data de Mantuitorul, iar pe de
alts parte dadeaa satisfacere trebuintelor for spirituale curat
crestinesci prin intalniri dilnice, in care celebraa cultul
divin Cresting de origins ebraica voiaa sä remana evrel
cu tots noua for religiune. Ei serbaii la inceput serbatorile
impreuna cu Iudeil. Vizitaa regulat templul in orele de ru-
gaciune; aduceaa sacrificil; ci observaa Sabalul cu cea mai
mare consciintiositate posibila. Se Vice chiar, ca Jacob, fra-
tele Domnului, care se afla in fruntea comunitatil din le-
rusalim pentru observarea severs a legii in acesta privinta
era supranumit de Iudel cu numele de drept. Cunoscute
find insa vederile Apostolulul Pavel in acesta privinta si
in deosebi Universalismul sea din timpul acesta incepe sa
se serbeze qiva care urmeza imediat SambeteT, adica c,liva
Invieril lVfantuitorului, cu scopul de a aduna mllostenii,
de a sa virqi taina Impa, rta sirel si de a se intAri re-
ciproe prin citire si rugaciuni. Apostolul Paul era a-
danc convins apara convingerea sa cu multa tarie si
anume, ca legea Mosaics e data numal pentru poporul lul
Israil si ca nu e de loc destinata sa devina forma de vieta
pentru biscrica tutulor popOrelor. Prin urmare, in comuni-
Utile crestine cu vederl opuse celor din Palestina si din
alte parti ale Asiel 'si is nascere serbarea Duminicii cu
caracter curat crestinesc. UrmatOrele ne pot dovedi acesta.
1) Fapt. Apost. C. II v. 1; C. III v. 1; C. II v. 42--46.
9.
si 's1
www.dacoromanica.ro

12 SERBAREA DUMINICli
Iata ce ne spune Apostolul Pavel In I epistola catre Co-
rinteni: <Jar despre mila cea pentru sfinti, faced si voi asa
precum am poruncit bisericilor Galatei. In diva d'intaiii
a septa manil fie-care din vol sa, puna de o parte
stringend dupre cum ar prospera, ca nu venind
ell sa, se faces stringerea atuncl, 1). Era vorba aid
despre o colecta ce trebuia sa se faces pentru crestinil din
Ierusalim; prin urmare era vorba despre adunarca in acesta
di cu un stop asa de stint. In faptele Apostolilor citim
Inca : (Tar la intaia di a septamanei find adunati discipulii
sa franga painea, Pavel avend a porni a doua di vorbia
cu dinsii si si-a prelungit cuvintul pana la miezul noptill...» 2).
Din acestea se vede, Ca prima qi a septamanii se serba
de comunitalile intemeate de Pavel cu un caracter cu totul
crestinesc si ca de acum inainte serbarea acestei dile in
chipul acesta se adopta din ce in ce mai mull. Cand dupe
mOrtea Apostolului Pavel, Evangelistul loan a trecut in Asia
mica si din Efes a inceput sa alba in grija sa biserica in-
temeata in acea parte de Pavel a gasit acolo deja obiceiul
de a serba cea d'intaiii di a septemanii si l'a aprobat in
totul. In scrierea sa cApocalipsul, intalnim pentru prima
data Duminica crestina cu numele cu care s'a introdus in
biserica si anume c diva Domnului» x.ipts(x))t)p,.i-px 8). Obi-
ceiul de a se serba acesta di s'a respandit cu mare iutela
in intrega biserica crestina formates din pagani, cad despre
acesta ne vorbesc mai -MI scriitorii bisericesci de la ince-
putul veacului al II-lea, ca despre un obiceiti general in
biserica crestina.. Paganii aveail de asemenea sciinta despre
acest obiceid al comunitatilor crestine. Pliniii eel tiller,
1) I. Cor. C. XVI v. 2.
2) Pap -. Apost. XX v. 7-8.
3) Apocalips. C. I. v. 10: Eram in spirit in diva Duminicii si am
audit dupe mine voce tare ca de tfimbi0".
www.dacoromanica.ro

SERBAREA DUMDUM! 13
amicul lui Traian, cand a intreprins in 112 o gOnh in
contra crestinilor a aflat in cercethile sale, eh ei n'aveati
intre altele alth vina de cat aceea, ca se aduna intr'o a-
numith di inainte de rashritul sOrelui si intoneza o cantare
lui Christos ca si unui Dumnedeti; (quod essent soliti stato
die ante lucem convenire carmenque Christo quasi Deo di-
cere etc.). lath partea ce ne privesce din mult interesenta
epistolh pe care Pliniti a adresat'o lui Traian prin care '1
espunea cele aflate de el relativ la crestini. «Cei ascultatl
de mine (adica crestinii) mhrturisiati, ca o mare crima si
ca cea mai mare gresalh a for eh se adunati intr'o anu
mita di §i ca se legati cu acesta ocasiune printr'un ju-
ramint (sacramentum) nu spre vre o fapth rea, ci ca sh
nu lure, sh nu rhpesch ceva si sa, nu strice casatoria, sh
nu-si: calce cuvintul si sh nu ascunda vre-un lucru ce li
s'ar fl incredintat. Dupe ce se despArtiati, se intruniati iarasi
spre a gusta impreunh manchri obicinuite si nevinovate' 1).
Crestinii se intruneati deci intr'o di hotarith", cand adore'
pe Christos ca pe Dumnedeti, sh obligati sh duch o vieth
virtOsa si in urmh se adunati iarasi sera spre a lua im-
preuna sf. Cina. Iustin Martirul trimite in anul 150 o seri-
sOre imperatului Antonin Pia, prin care cauth sh dovedesca
nevinovatia crestinilor si la urrna dessrie intre altele si
obiceiurile principale ale bisericil si inchee cu descrierea
Botezului, a Eucharistei si in cele din urma cu a Dumi-
nicili «In asa numita di a sOrelui (Dumineca) se sine o-
adunare generalh a tutulor crestinilor, cari locuesc in orase.
si la tarn si se citesc cu acesta ocasiune Faptele Aposto-
lilor sail scrierile profetilor, atat pe cat permite timpul. De
indata ce a terminal citetul tine mai marele adunaril (e-
piscopul sail preotul) o cuvintare prin care indemna la
imitarea celor spuse. Dupe aceea ne ridicam cu toti si ne-
1) Pliniu Ep. X, 96.
www.dacoromanica.ro

14 SERBAREA DUMINICIT
rugam. Terminandu-se rugaciunea se aduce pa,ine, 14.71 si
apes, iar episcopul sail preotul inalia rugaciuni si multa-
rniri si credinciosii respund cu aclamatiune amin! Se im-
parte apol sf. comunicatura celor presenti, iar celor absenti
Ii se trimite prin diaconi. Cei mai bogati insa, cum si altil
.dati dupe putere si dupe vointa ajuthre, cart se incredin-
teza episcopulut sail preotului spre a ingriji de saraci si
vaduve, de bolnavi si neputinciosi cum si de cel
si de caletoril streini; cu un cuvint el devine ingrijitorul
celor neputinciosi. Nol ne adunam insa Dumineca (diva
sOrelui) nu numal, find ca acesta e prima di in care Dum-
nedeu a treat lumea, ci deasemenea find ea Mantuitorul
nostru a inviat din mortl in acesta di». Se serba deci Du-
tnineca conform vederilor sf. Apostol Pavel, asa ca Dumi-
neca era o di de repaus, de sfintire si de caritate. piva
acesta era deci numita de cel d'intai crestini «Dumineca,,
adica diva Domnulul sail diva lui Christos. Prin urmare
una din SAMbete sau pLilc Tar/ crxpr:litco dupe cum se
intrebuinteza mai de top Apostolii devine acum diva
domnesca,--xuetaxii nume pe care intalnim dupe
,cum am vedut pentru prima data in Apocalips (I, v. 10)
si apol in epistola sf. Ignatiu adresata Magnesienilor. (Daces
,s'au intors la innoirea spera,nrel cel ce tradail dupe
reierintele vechi si nu mai in Sabatul, ci vietuesc
dupe diva domnesca, in care a ra, sarit si vieta
nOstra printr'insul si mOrtea, lui 1). (i.rixiTE cmppt[-
ovre-c, irra XOCT4 xuptxxip '((.7)vrE...;). Plinitl din contra in epis-
tola amintita o numesce Villa hotgrita (stato die), iar
autorul epistolei lui Barnaba cliva drepa, diva cea
trivia si des ca temeiil el acestel serbari Invierea lui
Christos in acesta di, aratarea Sa Apostolilor si Inaltarea
1) Sf. Ignat. epist. care Magnesieni C. IX. (Vesli scrierile Orintilor
apost. trad. de Olariti, Caransebes, 1892).
inchisi
'1
pa-
www.dacoromanica.ro

SERBAREA DUMINICII 15
la ceriii. Reproduc partea acesta din epistola find de o
importanta deosebita mai ales prin justificarea acestei ser-
bMorl crestinesci. «Mai departe este scris despre Sambata
in cele 10 cuvinte cu care a grail pe muntele Sinai cu
Moisi fata in fata: ASA sfinriri Sabatul Dornnului cu
main' curate si inima curata (Ex. XX v. 8; Deut. V, v. 12).
In alts parte dice: De vor pdzi fill mei Sabatul, volt!'
pune mila mea asupra for (ler. XVII v. 24). De Sabat
vorbesce la inceputul crearii. Si a facut Dumnecleil in 6
lile lucrurile mainilor sale si a. sfirsit in qiva a 7-a si s'a
odihnit intr'insa si a sfintit'o (Genes. II v. 2). Luati seama
fiilor ce dice: A sfirsit in 6 Ole, adich in 6000 de an'
Domnul tOte a sfirsit. aci liva la dinsul este ca 1000
de ant El insusi marturisesce acesta licend: Iata qiva de
ad' este ca 1000 de anT. (Psalm. 90 v. 4). Asa dar fiilor,
tOte se vor sfirsi in 6 lile, adica in 6000 de anT. Si s'a
odihnit in qiva a saptea, adica: Cand va veni Fiul sea si
va pune capat timpului nelegiuirit si va judeca pe cel far&
de lege si va schimba sore, luna si stele, atunci in fericire
va odihni in qiva a saptea. Mai departe dice: Sfinresce-o
cu 112(1111 curate si iniin curata. Daca cineva 'Jae
sfinti cliva sfinritd de Dunmedeii, lard numal avend
inimd curata suntem in totul 112 rA ta are. Neputen-
du-se acesta intampla arum, apoi in deplina pace o vom
sfinti-o, cand vom putea dupe ce insine am fost justificati
si avem promisiunea 611 nu va mai fi in noT nelegiuire,
ci tote Domnul le va fi innoit; atunci vom putea-o sfinti,
find not mai inainte sfintiti. In urma le dice: Nu-mi mai
plac lunele noul, nicl sabatele vOstre. (Is. I 13). In-
relegeri ce dice: nu sabatele de scum Bunt bine
primite, ci acela care am pus, pe care'l void lace
dupe" ce tOte vor odihniinceputul unel noul clue
a opts, adicd inceputul unil lunl noir!. De aceea
set serbeim hut a opta cu bucurie, I,n care 0,
www.dacoromanica.ro

16 SERBAREA DUMINICII
_rims a inviat din niorfl, apol aratandu-se
s'a suit la =(orb Xa _your.cv TYjv ivipxv aykriv
Ei4 eicppoo-Uvliv, iv xcci b Tricrot4 civiarri vezpar, xal rvepw0E4-
&vi(3i oUpcock). 1). Se mal numesce deci, dupe cum se vede-
din acestea, Dumineca si diva a opta,fiind-ca urmeza dupe Sa-
bat, care e a saptea di din septamana judaica 2). In relatiunile
cu paganii, adica atunci, and scriitoril bisericesci aparati
vederile for cu privire la intrunirile for numiau Duminica
,,.diva sorelui". Iustin Martirul spune in apologia sa «ca
not (cresting) in diva serelui ne adunam cu totii >. Septa-
mana de septe dile era cunoscuta in intregul imperil) ro-
man si cu numele celor septe Bile, care e si asta-di in
mare parte la popOrele Europel. Aceste numiri sunt ale
celor septe planete si anume afara de sore si luna §i
Of arte, Mercur, Joe, Venera si Saturn. Numirile a-
cestea se dice, ca ar fi de origina din Babilonia, de unde
respandit in India si China, cum si la cele-l-alte po-
Ore ale imperiulul roman. Chaldeii si Matematicii earl
respandit in flumer mare prin Europa ail facut ca aceste
numiri se, fie pretutindeni cunoscute si cu o deosebita im-
portanta. Dupe cum diva pe care Astrologil o numiati diva.
lul Saturn se intalnia cu Sabatul Judaic, tot asa si diva
urmetOre de serbare a crestinilor se intalnia cu diva sO-
relui. De aci provine, ca multimea ignoranta pagana numia
in vecul al II-lea pe crestini pentru serbarea acestel dile
ca InchinAtorl satt adoratori al sOrelui, ceea ce a si facut
pe Tertulian sa respunda: «de si cresting se dedeati in diva
soirelui bucuriel, insa cu totul din alte motive, si nici de cum
1) Epistola lui Barnaba C. XV.
2) Duminica find prima di a gpt`imanii si prin urmare a opta dupe
Sabat ass, a fost si numith' de mac multi pgrinti bisericesci: Tertulian
Idolol. 14, Octavus quisque dies; Tustin, dial 41: A opta Ali care
e si cea:d'intaiti.
rip
lx
et
s'ail
www.dacoromanica.ro

SERBAREA DUMINICI1 17
pentru ca 0 ar indumneclei sOrele 1). Adeverul e insa ca
serbarea Duminicii de catre crestini era mult mai inden-
pendenta de superstitia paganesca de cat de legea Iudaica.
Nu se pOte tagadui, ca si acesta serbare, ca si alte crear
tiuni crestinesci, e isvorita din obiceiul ebraic si ca ea are
multe puncte comune cu serbarea Sabatului. Nu septamana
pagans, care incepea cu diva lui Saturn a fost avuta in
vedere de crestini, ci septamana ebraica, care incepe cu
Duminica si terming cu Sambata 2). Dupe obiceiul Iudaic
se numeraii dilele septamanii de la Duminica in sus nu-
mai cu numere, fara nume, ca diva intaia, a doua, a treia,
a patra si a cincea. Numai Vinerea era numita tot dupe
obiceiul Iudaic ca diva prepararil tpx1xE)-15) si Sam
bata, Sabat. Dupe cum gasea evreul in sinagoga in tim-
pul ra aciune, explicarea sf. scripturi, cuvin-
tari tot asa si crestinul in diva Duminicii. Dar nu
atat asemenarile dintre Duminica si Sabat se puneatt in
discutia Crestinilor, cat mat ales deosebirile. Se comparA
Dumineca crestinilor cu Sabatul Ebreilor spre a arata, ca
Dumnedeil a cinstit mai mult Dumineca de cat Sabatul. Se
mai pune serbarea Duminicii in fata cu serbarea Sabatului
spre a opri on si ce incercare de a trai conform princi-
piilor ebraice .si a cere un fel de purtare, care sa pOrte in
sine caracteristica Duminicii crestine si a unei noui vieti
intemeata de Christos Tata cum se esprima un autor ne-
1) Apologet c. XVI.
2) De alt-fel multi parinti bisericesci an arkat ca numirile septg-
manii sunt de origins, p5gfinesci si an comb'kut in deostbi nrtmirea
primei 4ile a sepMmtinei cu numele de diva sorelui. .Ln special a fa-
cut ac6sta Augustin. Una Sabbati dies dominicus est; secunda Sabbati
seconda feria, quam diem illi llartis vocant. Quarta ergo sabbatorum
quarta feria, qui Mercurii diacitur a paganis eta multis Christianis.
Sed nollemus; atque utinam corrigant et non dicant sic. Habent enim
linguam suam, qua utantur.... Ifelius ergo de ore christiano ritus lo-
quendi ecclesiasticus procedit". (Enarr. in psalm. 93).
Biserica Ortodoxi RomAn/i. 2.
sabatului
rl
religidse,
www.dacoromanica.ro

18 SERBAREA DUMINIC11
cunoscut intr'o predicA din vecul al IV-lea §i pe care unit
o atribuie sf. Atanasie. .«Ne am adunat in diva de Sabat,
nu pentru ca am patimi de bola Judaismului, cAci nici nu
ne trece prin minte se ne gandim la fal ul Sabat; not ne
am intrunit din contra in acesta cli spre a adora pe Domnul
Sabatului. Fiind ca ocliniOrA Sabatul era in cinste la cel
vechi, Domnul a schimbat Sabatul intr'o cli domnesca) .
Prin urmare a considera Dumineca ca o continuare a Sa-
batulul ebraic sati a o numi chiar Sabat nici nu pOte fi
vorba ca s'a gandit vre-un cretin In cele vecurl.
Dumineca din contra era considerate ca o creatiune cre-
tinA numitA chiar cu numele Domnului pe care evreil
detestail cu desavirOre.
Sa vedem acum pentru ce anume serbati cei crq-
tinl Dumineca i cum o serbati ?
(Va urma).
'1
d'intal
d'intat
www.dacoromanica.ro

INYETATURA SFANTULUI ATANASIE DESPRE MANTUIRE.
(Veqi Biserica Ortodox6 Rom Alfa, No. 12).
. Continuand mai departe cestiunea mantuirel prin intru-
parea Cuvintulul si aratand necesitatea acestei intruparI,
Sf. Atanasie probeza, ca pentru ca omul sa fie ridicat din
starea de coruptiune in care se afla, Cuvintul a trebuit sa
is natura omenesca si sa o sfintesca pe ea prin sine. Acel
.cart clic, ca. Dumnecleti ar fi putut mantui lumea prin un
-semn al seta se insala, cad el trebuesc sa alba in vedere
ceea ce e folositor omului si sa, nu caute a scruta puterea.
lul Dumnecleti; el putea sa sfarame pe Omen' inainte de arca.
lui Noe si totusi n'a facut acesta. El ar fi putut numai
poruncOsca si sa sofa pe Iudei din Egipt si fara Moise,
insa n'a creclut ca asa e bine. Ar fi putut sa conduct
poporul ales si fara judecatori, insa 'I a insarcinat pe a-
cestia ca sa'l redestepte. El a venit pentru ca sa ne man-
tuiasca 0 in acesta consta necesitatea si ratiunea intruparili
Cuvintulul. «OdiniOra, cand nu era nimic, era deajuns un
semn si vointa lui Dumneclefl pentru crearea lumil. Dup&
ce omul a fost treat si necesitatea cerea ca sa fie mantuit
sa
www.dacoromanica.ro

20 TNVETATURA SF. ATANASIE
nu aceea ce nu era, ci aceea ce deja era creat, acum se
simtea potrivit ca sa vie doctorul si mantuitorul la lumea
creata, pentru ca sa mantuiasca ceea ce era. Fusese creat
omul, de aceea Cuvintul pentru ca mantuiasca a tre-
buit sa se servesca de corp omenesc. Nu aceea ce nu era
avea necesitate de mantuire, ca ast-fel sa fie deajuns nu-
mai un ordin, ci omul deja creat cacluse in coruptiune si
mergea spre peire'. Mal departe tot in sensul acesta continua.
Sf. Atanasie: «Coruptiunea nu era in afara de corp, ci in
el, si de aid necesitatea ca cu el sa se unesca vieta, si
ast-fel, dupe cum mOrtea a luat nascere in corp, tot in el
sa is nascere si vieta. Daca mOrtea ar fi fost in afara de
corp, si vieta ar fi trebuit sa fie in afar de el. Lipindu-se
insa mOrtea de corp si avend putere asupra lui, pentru ca
era unity cu el, a trebuit ca si vieta sa se unesca cu
corpul, ca ast-fel corpul sa nu mat fie imbracat cu mOrtea,
ci cu vieta si sit pOth sa lepede de la sine caducitatea.
Dacd vieta ar fi voit sa nu fie in corp, ci in afard de corp,
fart indoiala ca mOrtea ar fi fost invinsa, pentru ca mOrtea
nu pOte nimic contra vietei; in acest cas coruptiunea, care
se afla in corp, ar fi remas Afara de acesta:
«Se pOte ca mOrtea, pentru sine insasT, sa nu apart de cat
in corp; de aceea Cuvintul a luat corp, pentru ca sa sfa-
fame mOrtea care a gasiro in corp. Cum s'ar fi putut arala
Mantuitorul ca vieta, dad. n'ar fi vivificat ceea ce era mort?
Si dupe cum, cand tine -va tine un manuchiu de pae, care,
conform nature! sale, pOte sa fre consumat de foc, it tine
del:lariat de foc ast-fel, ca acest manuchiu nu arde insa, tot
manuchig de pae remane si conform nature! sale pOte sa
fie distrus de puterea foculul, cum Irma cand cine-va man-
jasce mAnuchiul de pae cu amiant, care resista focului,
acesta asigurat prin acoperisul, care nu. ar,'e, nu se mai
teme de foc, tot asa este cu corpul si cu mOrtea. DacA,
mOrtea ar fi fost InlaturatA de la corp numal prin o po-
sal
Inteinsul,.
www.dacoromanica.ro

DESPRE MANTUIRE 21
Tunc5, acesta totusl ar fi remas conform natures sale, mu-
Titor si coruptibil; pentru ca sa nu se intample acesta, a
trebuit ca un corp ca si al nostru sa imbrace pe Cuvin-
tul lui Dumnecleil cel fall de corp. Daca. Dumnedeil ar fi
poruncit si ar fi ridicat blestemul, omul totusi ar fi deve-
nit ast-fel cum era Adam inainte de a pacatui, care pri-
mea gratia din afara si nu o poseda in legatura cu cor-
pul, sau chiat mal putin bun, find-ca invetase sa paca-
tuiascA. Dad, omul ar fi pacatuit iarasi, Dumnedett din nal
ar fi poruncit si ar fi trebuit sa ridice blestemul si ast-fel
acesta necesitate s'ar fi simtit in tot-d'auna si Omenil cu
tOte acestea ar fi remas incarcall de gresale si sclavi ai
pacatului. Pacatuind in tot-d'auna ar fi avut nrereti nevoie
(le ertare si nits odata n'ar 1i dobandit libertatea, pentru
,ca ar fi fost numal came si din causa slabiciunei camil
ar fi fost in tot momentul supusi legit 1)0.
De acea, tocmai pentru ca mOrtea era inerenta naturil
umane, a trebuit ca Cuvintul, principiul vietii, sa is natura
omenesca pentru ca sa distruga mOrtea. Chiar 'dad. Dum-
nedeu ar fi inlaturat blestemul, omul ar fi invetat sa pa-
catuiasca si DumnedeA ar fi trebuit la infinit sa inlAture
blestemul de la dtnsul si ast-fel ar fi remas in tot-d'auna
plin de pecate si nits ()data in deplina libertate. Pana la
intruparea Cuvintului, dupe cum am aratat mai sus, mOr-
tea era stapana in lume, iar cunosointa de Dumnec,ett era
marginita numal la poporul lui Israil; Fiul lul Dumnecleti
a invins mOrtea si a respandit lumina adeverulul la tote
popOrele.
Daca cuvintul a luat corp omenesc 0 a mantuit ome-
nirea n'a facut acesta pentru ca Duanneget era obligat catre
creaturI, ci pentru onOrea sa de creator, cad nu voia ca
creaturile O. fie expuse §i sa farniiie in puterea dia--
1) Bohringer Kirrhengesehichte in Biognaplien peg. 107.
peiril
www.dacoromanica.ro

22 irszvtfirruRA SF. ATANASIE
voluldt; nu voia peirea Omenilor, cart odiniOra posedasera
cunoscinta de Dumnedeil. Fara ajutorul divin eT ar fi re-
mas in puterea diavolului. «Ast-fel nemul omenesc mergea
spre peire. Omul, creat de Cuvintul dupe chipul si aseme-
narea lui Dumnedeil, nu maT valora nimic si opera lui Dum-
nedeil era distrusa». «Nu era posibil ca fiintele care au
fost creat de cuvint sä mOra* cNu era demn de bunata-
tea lul Dumnedetii ca opera sa sa fie distrusa prin inse-
laciunea «Ar fi fost forte nepotrivit cand arta
diving s'ar fi distrus in omens sau prin neingrijirea lor,
sau prin inselaciunea <QV fi fost o proba de
slabiciune si nici de cum de bunatate, cand el, Creatorul,
ar fi lasat sa pera opera sa». Sub bunatatea lul Dumne-
deil trebue sa se intelega o proprietate in basa careia Dum-
nedeil nu privesce la neingrijirea Omenilor, ci la aceea ce
'1 sä cuvine lui. Omenil nu aveil dreptul sa pretinda ca
sa fie mantuiti si sa socotesca acesta ca o datorie din par-
tea lul Duinnedeti. Necesitatea mantuirii omeniriT nu e alt-
ceva de cat indentitatea constants a vointel" divine sail a
planului mantuirii, care plan a fost proiectat de insusi Dum-
nedeil si a chrui esecutare o datora onOrei sale. «Dupe
cum un architect intelept, care voesce sa construesca o cash,
se consult& in acelasi timp cu sine insusi, ca in casul cand
s'ar produce vre-o stricaciune sa o reinoiasca si pe basa
acestel consideratiuni is masurl si da maestrului mijlOcele
pentru reinnoire si ast-fel inainte de construire pOrta grija
pentru imbunatatirile ce ar avea pOte sa Lica, tot asa s'a
hotarit inainte de creatiunea mistra, restabilirea mantuirii
nOstre in lisus Christos, ca cu modal acesta sa putem fi
reinnoitI iarasT intr'insul. Sfatul si planul er' pregalite in-
nainte de timp; esecutarea s'a efectuat cand a fost n67oie
si a aparut Mantuitorul 1).
StrUtet the Erliismigslehre Atanasiug 'paw 61-64.1)
diavolulutn.
www.dacoromanica.ro

DESPRE MANTUIRE 23
Pentru lamurirea celor aratate pang, acum, trebue sa ye-
dem parerile Sf. Atanasie si in ce privesce unirea celor
doue nature in Iisus Christos.
«Cand cine-va citesce Sf. Scriptura trebue sa esamineze
si sa deosibesca cand se spune despre divinitatea Cuvin-
tulul si cand despre partea sa omenescA, ca nu cum-va sa
socotesca una drept alta si ast-fel sa vorbesca in mod gresit.
Dup6 cum not scim, cand it privim pe el ca pe Cuvintul,
ca grin el tote facut si fara el nimic nu s'a facut, ce
s'a facut etc. etc., tot asa nu negam, cad' not scim Ca a
devenit om, nu negam ceea ce s'a dis despre el ca ceva
omenesc, asa: ca a flamandit, a insetosat, a fost batut, a
plans, a iormit si in fine a murit pe cruce». El, care a
fost si Dumnedea si om, ca Dumnedeil a inviat mortii, a
tamaduit pe top cu cuvintul seil, a schimbat apa in yin;
acestea nu era opera until om. Intru cat el insa a avut
un corp (era om) a flam'anclit, a insetosat si a suferit; a-
ceste nu erail lucrurile Mat departe: «Cad ceea
ce suferea corpul omenesc al Cuvintulul, acesta, Cuvintul
cel unit ctl, el, o transmitea asupra sa, ca ast-fel not sa
putem lua parte la divinitatea Cuvintulut. Era de mirat ca
chiar acelasi se afla in acelasi timp suferind si nesuferind,
suferind, find -ca corpul sea propriti suferea si el se afla
in corp, ne suferind, pentru ca el din natura era Dumne-
deg*. «Cand suferea carnea, Cuvintul nu era in afara de
acesta, de aceea si suferinta se numesce suferinta sa.
intru cat el pe de alta parte indeplinea intr'un mod divin
operile Tatalui, carnea nu era in afara de el, ci el esecuta
tote acestea in corp, ca om; cu ocasiunea lul Lazar, lass
sa se auda o voce omenesca, insa ca Dumnedeti it inviaza
din morp. Pentru ca Cuvintul imbracase came omenesca,
a trebuit ca si afectele corpulut 7v5c01) sa fie socotite ca
ale sale, intru cat ele nu atingeaii divinitatea sa. Cand
cine-va socotesce substanta necreiata a Cuvintulul ca su-
s'atl
(Ti
divinit'atil».
www.dacoromanica.ro

24 INVATATurtA SF. ATANASIE
puss suferintel injuriaza divinitatea». «Christos e suferind
ca om, insa ca Dumnedeti e lipsit de suferinte».
Din cele aratate se vede, ca cele doue naturi in Christos
nu trebuesc sa fie amestecate una cu alta si atributele si
functiunile for de asemenea nu trebuesc schimbate; cu tote
acestea ambele natura nu pot sa fie separate in ast-fel de
mod in cat sa se nege cu total participarea uneia pe Tanga
cea-l-alta, sail sa se intelega c5 o natura e separata de
cea-l-alta 1). Cuvintul care a devenit om, e lisus Christos.
El este om: «Dupe cum Aaron a imbracat haina cea lung,
asa si Cuvintul a luat carne pamintesca si ca mama a
corpulul sea a ales pe Maria in loc de pamint nelucrat*;
el este Cuvintul: «de si Cuvintul a devenit om si a fost
numit Iisus, el are insa intrega creatiune sub piciOrele
sales . Tote espresiunile de schimb5..ciune, care se gasesc
in Sf. Scriptura, sunt propril naturel sale omenesci, sail
trebuesc sa se intelega in raportul WI Christos cu not, cart
acesta este si motivul pentru care Cuvintul a devenit om:
<4 a fi treat, a se nasce, a suferi, a muri, a invia din morti
este propriii camel,. Tot asa de putin si natura 10 diving
in leg5.tura cu carnea s'a micsorat, s'ail s'a schimbat. «Fiul
lul Dumnedeil n'a fost ast-fel in corp in cat el sa nu fie
si in alta parte, sail ca universal sa remaie gol de puterea
si ingrijirea sa. Cuvintul coprinde in sine total, pe dinsul
insa nimeni nu'l pOte coprin le. El a lost in corp omenesc
si 'i a dat vieta; dar in acelasi timp a dat Nieta univer-
sului intreg si a fost atat in el, cat si in afara de el. Omul
cugeta numal asupra lucrurilor, cugetarile sale insa nu ail
nisi o putere in afara de corp; alt-fel este cu Cuvintul:
El era in corp omenesc si in acelasi timp peste tot era
activ si se repausa in Teal), 2).
1) Voigt. Athanasius pag. 136, 137.
2) BOhringer Die Kizehe Christi and ihre Zeugei rag. 109.
www.dacoromanica.ro

DESPRE MANTUIRE 25
«Prin urmare Christos e Dumnecleii deplin si om deplin:
nu ca si cnm deplinatatea diving ar fi fost schimbata in
cea omenesca; nu si ca cum cine-va ar trebui sa recu-
nOsca dou6 deplinatati separate; ambele sunt un subject
deplin in totul, unul si acelasi este Dumneclea si om,.
Cuvintul care a creat lumea, si care a venit in lume
pentru ca sa mantuiasca pe Omeni este unul si acelasi,
de aceea in scrierile sale Sf. Atanasie demonstra insemna-
tatea atat cosmologica cat si soteriologica a Cuvintului. El a-
rata ca numal Cuvintul care a efectuat creatiunea, numal
el pOte sa mantuesca pe creaturi. Atat prima cat si a doua
creatiune consta in distribuirea vietel si a esistentel, care
n'ar putea sä provie de cat de la cine-va care posed& a-
cestea, deci de la Cuvintul: «Nu era posibil ca mantuirea
sa se efectueze de un altul, de cat de acela care prin natura
sa este Dumnecleii, ca nu cum-va prin acesta nol cel cre-
ati Fiul sä recumiscem un alt mantuitor si sa cadem
in nebunia arianilor si a paganilor servind unel creaturi
in loc de a servi lul Dumnecleti, care a creat totul,. « Cu-
vintul a luat corp omenesc, ca cu modul acesta sa '1 re-
inoiasca ca creator si sa '1 diviniseze in sine, 1).
Natura umana in Iisus Christos a fost intocmai ca si a
nOstra si cu tOte a era units cu cea diving totusi nu 's1
pierduse caracterul de creatura; posibilitatea de a muri nu
fusese inlaturata. Slabiciunile naturei umane insa eraii de-
pendinte de puterea sa diving, el le ar fi putut inlatura
pe tOte, dar nu a voit, cad scopul mantuirei era ca el sä
sufere mOrtea si slabiciunile omenesci. Blestemul pacatulul
si al mortil plana asupra intregei omeniri si de acea Ii-
sus Christos spre a mantui omenirea a suferit mOrtea. Le-
gea mortis nu putea fi ridicata de cat prin o mOrte deplina
si Mantuitorul s'a sacrificat pentru toti, pentru ca sa man-
*1) StrLiter Die Erlosungslehre des heiligen Atanasius pag. 119.
prin
www.dacoromanica.ro

26 INVETATURA SF. ATANAS1E
tuiasch pe toti de pacate. Acesta a fost si motivul pentru
care Cuvintul a luat corp omenesc ca ast-fel printr'insul
mortea perda puterea ce o avea asupra Omenilor.
El s'a nascut din feciOra Maria, a devenit om si in corp
omenesc a suferit pentru not, de acea si Sf. FeciOra Ma-
ria 'Arta numirea de Na, scetdre de Dumnecleu. In a-
cesta constituire a persOnei lui Christos se afia dupe pa-
rerea Sf. Atanasie, centru de gravitate al mantuiril: Cuvin-
tul locuind in omenire, acesta a fost patrunsa de vieta
dumnedeesca. In acesta privir0 se exprima, ast-fel: «Co-
ruptiunea care a intrat prin pacat, n'a lost in afara din
corp, ci unita cu 0 si in locul coruptiunil el trebue sa is
in sine vieta, ca ast4e1 dupe cum mOrtea a patruns in
corp, tot ast-fel si vieta. Daca mOrtea ar fi lost in afara
de corp si vieta ar fi trebuit sa fie in afara de dinsul.
A patruns ins& mOrtea in corp, trebue ca si vieta sa pa-
trunda intr'insul, ca ast-fel el sa atraga vieta si sa o li-
bereze de coruptiune. De aceea s'a imbracat Mantuitorul
cu un corp care find strans unit cu vieta, sa nu mai remaie
ca muritor in puterea motif!, ci imbracat cu nemurirea sa
invieze si sa remaie nemuritor».
Asa dar Cuvintul, locuind in carne, a gonit din acesta
pauatul si pe not ne a lasat liberi. Numal Fiul Jul Dum-
nedett putea sa alba acesta putere si nici de cum o crea-
tura a sa: «Daca un Cuvint creat ar fi devenit om, atunci
omul ar fi remas cum era si nici de cum unit cu
cad cum ar fi putut el ca creatura sä fie unit cu
prin o alta creatura?, «Cuvintul a luat corp ome-
nesc creat, ca ast-fel reinoindu'l pe acesta ca Creator sal
divinizeze in sine si pe not pe top, pe basa asemenarii cu
dinsul, sa ne conduca in cer. Unit cu o creatura omul n'ar
fi lost divinizat, data Fiul n'ar fi lost Dumnedett adeverat;
omul n'ar fi lost ridicat la Teal, dach acela care a that
corp n'ar fi fost din natura si adeverat Cuvintul Tathlui.
Dum-
nec,lea
06
www.dacoromanica.ro

DESPRE MANTUIRE 27
Dupe cum not n'am fi fost liberap de pacat si blestem,
data carnea, pe care a luat'o Cuvintul, n'ar fi fost de natura
omenesca (cad cu ceea ce este strein de nol nu avem ni-
mic comun), tot asa omul n'ar fi fost divinizat, data Cu-
vintul, care a luat corp, n'ar fi fost dupe natura din Teal
si Fiul adeverat si proprid al acestuia. Pentru acest motiv
a avut loc acesta unire, ca acela care dupe natura este
om unit cu acela care dupe natura este Dumneled sa a-
sigure mantuirea si divinizarea omului).
lisus Christos a divinizat intrega omenire, dice Sf. Ata-
nasie. El probeza acesta aratand ca dupe cum Adam a
fost capul nemului omenesc, tot ast-fel este si Christos
capul omenirei scapata insa printeinsul de pacat si mOrte.
«Cuvintul, dice Sf. Atanase, lua un corp muritor,. pentru ca
acesta, prin participarea in Cuvintul, care coprinde tOte, sa
divina apt a muri pentru top, sa remaie incoruptibil si sa
indulcesca, 'prin gratia invierei, coruptiunea tuturor. De a-
ceea oferi el mortil, ca sacrificid curat, corpul pe care'l
luase si libera ast-fel de mOrte .tote corpurile asemenea,
prin sacrificiul adus. Pentru ca Cuvintul peste tOte este
mai sublim, ast-fel a putut el sa platesca datoria adica
prin mOrtea sa, aducend corpul sed ca sacrificid pentru
vieta tuturor si prin urmare Fiul nemuritor al Tatalui s'a
unit cu top prin asemenare, a imbracat pe top cu nemu-
rirea prin promiterea invierei, lucru care se pOte intelege:
cad' coruptiunea mortii, din causa Cuvintului, nu mai pOte
avea nici o putere asupra Omenilor, de oare ce acesta a locuit
intre dinsil in corp.
Cuvintul este idea universals a intregei esistenti si vietl
in lume si in .omenire si la acesta universalitate a Cuvin-
tulul a participat si natura sa umana. «Cel neschimbacios
a luat carnea cea schimbacidsa, condamna paeatul in ea
si o maxltui, pentru ca dreptatea legit sä se implinesca si
sä OVA lice: «Nol Insa nu sunten in came, ci in Spirit
www.dacoromanica.ro

28 1NvETATuRA SF. ATANASIE
si Spiritul Domnului locuesce in not (Rom. 8, 9). «In nol
s'a manifestal Cuvintul, cad el a luat corpul nostru.
tu in mine Parinte (fOn 17, 23), dice el; cad Cuvintul tett
sunt eil si pentru ca tu esti ast-fel in mine, eil ins'a dupe-
corp sunt in e si prin tine s'a indeplinit in mine man-
tuirea dmenilor, asa to rog ca si el una sa fie in mine
potrivit corpului si deplina.tatii sale; ca si el sa devina per-
fecti, pentru ca au unitate cu acesta si in el sunt una:
ast-fel sunt et, ca copil ail lost purtati de mine, tots um
corp si un spirit si ajung un bhrbat desevirsit (Ef. 4, 13).
Cad not top: earl participhm in el devenim un corp, de
Ore-ce avem in el pe unul domn) ).
Cuvintul, dupe cum am veclut ma: sus, pe langg cele-
l-alte slabiciuni omenesc: a primit si mOrtea, cad mOrtea
era pedepsa recunoscuta de Dumnecleil, care se aplicase
neamulul omenesc pentru neascultare si pentru ca sa fie
ridicata acesta pedepsa trebuia s5, 'i se aduca lui Dumnecleil
o deplina satisfactie. Acesta satisfactie s'a dat lui Dumnecleil
de insusi Fiul seil, care luase corp omenesc. Prin mOrtea.
sa a indeplinit Iisus Christos opera mantuirei. Acest sa-
crificiil a fost adus pentru mantuirea tuturor si in locul
tuturor. Din partea Omenilor mOrtea era o datorie, pe care
el trebueail sa o indeplinesca si de aceea sacrificiul Dorn-
nului era un sacrificiil datorit. Din partea legit pedepsa
tinea pe Omeni captivi si de acesta trebueati el sä fie li-
beratl; asa dar mOrtea Domnului era rescumpararea care
ne a dat'o. «Ast-fel s'a sfirsit legea mortis dupe ce totsi air
murit in Christos, cad ea 'si-a epiuisat puterea sa fata, de
corpul Domnului si pentru acesta nu 'i a mai remas nits
o putere asupra celor-l-alti Omenl. Cuvintul a fkut nemu-
ritori pe Ornenil earl Cadusera in coruptiune a che-
mat de la mOrte la viet6., dupe cum focul distruge paele
1) Strater. Die Erlosongslehre, pag. 140-146.
$i
si 'I
www.dacoromanica.ro

DESPRE MANTUIRE 29
ast-fel a distrus mOrtea dintre Omeni prin aceea ca a luat
corp si le-a acordat gratia invieril. Pentru ca Cuvintul a
recunoscut ca numai prin mOrtea sa pOte sa fie inlaturata
coruptiunea dintre OmenT si pentru ca nu era posibil ca
Cuvintul, Fiul nemuritor al Tatalui, sa mOra, din acesta
causa, lua un corp muritor, pentru ca acesta, prin parti-
ciparea in Cuvintul, care coprinde Mote, sa de-Irina apt a
muri penti u toll si prin Cuvintul, care locuia inteinsul,
sa remaie ne supus stricaciunil si sa inlature de la toti
stricaciunea prin gratia invieril 1) .
Sf. Atanasie privesce in opera Jul Christos inaeplinirea
functiunilor Vechiulul Testament adica, de profet, mare preot
si rege. Iudeii nu mai aveati nici rege, nici profeti, nici Ie-
rusalem, nici sacrificii; Cuvintul lul Dumnedeil trebuia sa
vie sä indeplinesca aceste functiuni. Prin sacrificiul seil
proba indatorirea sa de mare preot. El aduse un sacrifi-
ciu neperitor si etern, care are o valOre universals si ab-
soluta. Pe cilia vreme Aaron a avut succesori dupe dinsul
Christos a remas acelasI in veci, indeplinind functiunea de
mare preot si neavend nevoe de succesorl, cad el sacri-
ficiul '1 a indeplmit asupra sa si prin sangele sea cel var-
sat pe truce ne-a curatat pe totl de pacat. Acest sacrificiu
de mantuire nu putea sa '1 aduca de cat Cuvintul, pentru
ca trebuia sa fie adus pentru top si numal el putea sa. faca
acesta, cad corpul pe care '1 a luat ca corp al seri, era
4'.13t% 2).
Iisus Christos ar fi putut sa inlature mOrtea de la sine
dad. ar fi voit ins& pentru ca sa pOta indeplini scopul ye-
nirii sale pe pamint a cautat sa mOra, ca sa pots invia.
Proba este O. singur s'a lasat sa fie prins, umilit si bat-
jocorit de ludel. El n'a murit de bole, cad la dinsul mOr-
1) Strater Die Erlosungslehre pag. 148.
2) Voigt: Athanasius pag. 151.
(76.11%
www.dacoromanica.ro

30 INVETATURA SF. ATANASIE
tea nu putea sa proving, din causa slabiciunii naturii ca
la ce1-1-alti omens. MOrtea pe cruce, care era considerala
ca cea mai injositOre, nu 's1 a ales-o singur, de Ore-ce nu
.avea sä se Mina de nimic; acest fel de mOrte a fost sta-
bility de dusmanil set si el a primit-o, ca prin inviere sa
para mult mai puternic. A murit cu mainile intinse in semn
ca cu una voia sa traga la sine pe Iudei, iar cu cea-l-alta
pe pagani. A murit in inaltime, atarnat pe cruce, pe itru
ca sä curete aerul de demonl si sa ne libereze drumul ca-
tre cer: «Ridicati portile vOstre principilor, deschideti-ve
porti eterne». Aceste cnvinte nu erail Oise pentru dinsul,
cacl pentru el, ca stapan si creator, nu existatl porti, ci
erau Oise pentru nos. caci dupe cum ne mantuise de mOrte
prin corpul seta, tot asa voia sa ne invete, si calea catre
cer.
Dupe mOrte corpul lui Christos fu pus in mormint, iar
!sufletul seti se duse in iad. Cuvintul insa a remas unit
iu ambele parti, caci mOrtea a despartit numal sufletul
de corp si nits de cum dumnecleirea de omenire. «Uncle
corpul omenesc era supus stricaciunea, acolo trimise Chris-
tos corpul seu si unde sufletul omenesc se afla in pute-
rea mortis, trimese el sufletul sen omenesc, pentru ca a-
colo sä se arate ca om, pe care mOrtea nu '1 pOte tine
si ca Dumnecleti sa sfarame puterea mortis, ca prin acesta
unde era semenata stricaciunea sa se ridice nestricaciunea
Si acolo unde mOrtea domnea ca rege cel nemuritor, apa-
rand in forma sufletului omenesc, sa anunte nemurirea si
in ast-fel de mod sa ne fach partasi nestricaciunil si ne-
muririi sale, dupe cum sty scris, ca stricaciunea atrage
nestricaciunea si mOrtea atrage nemurirea. El a oferit corp
pentru corp si suflet pentru suflet; cu alte cuvinte flinta
omenesca complecta pentru omul complectl,. Ast-fel prin
suferintele sale Fiul lul Dumnecleu libera omenirea de pu-
terea legit si prin activitatea sa creatOre de mOrtea fisica;
www.dacoromanica.ro

DESPRE MAN TURI E 31
iar intru cat diavolul exercita acesta coruptitme fisica, mor-
tea Domnului este asemenea o victorie, repurtata asupra
diavolului si a imperiului seri 1).
MOrtea lul Christos ne-a -asigurat si noue invierea, cad
printr'insul top vom invia. Sf. Atanasie in acesta privinta
se exprima ast-fel: (Christos s'a ingrjit de invierea corpului
setl, cad era semnul victoriel lul asupra mortii, pe care
voia sa '1 arate tuturor si lumea sa o convinga, ca a sfa-
ramat stricaciunea si de acum s'a dobandit pentru corp
nestricaciunea si ca o proba pentru invierea viitOre a tu-
turor el 's't a conservat corpul sed nestricat'.
«Prin promisiunea invieril el a imprumutat tuturor nes-
tricaciunea; ca cel dintaia care a inviat. invie din mortl
corpul seu propriu si prin semnul crud" it transform& in
trofeil asupra mortil si a strica.ciunit 2i>>. Au trecut tree dile
de la mOrte pan& la invierea Mantuitorului si el singur a
voit acesta, pentru ca sa nu se dica ca el nu a murit. Dupe
ce a inviat s'a aratat discipolilor set si la multi altii, pen-
tru ca cu totii sä se convinga, ca mOrtea a fost invinsa,
si ca corpul seu n'a remas supus stricaciunii. Atat mOrtea
cat si invierea sa au Lost recunoscute si de inamicii sel,
si de acei ce '1 iubeati, cad el nu s'a ascuns Ide nimenl
pentru ca pe toti sa"1 convinga de puterea sa si de schim-
barea ce o provocase in omenire prin sacrificiul adus.
Opera intrega a mantuirii a fost indeplinita prin inalta-
rea la cer a lui lisus Chrtstos. Acest proces al mantuirii
si al inaltarit naturil umane, sub influenta naturil divine,
s'a terminat cu acesta. Natura umana s'a divinisat prin ne-
murirea acordata. Drumul catre cer ni s'a pregatit, cad
Mantuitorul, ca inainte mergetor, se inaltase cu corpul seu
in ceruri. El era conducetorul nostru catre imperiul ceru-
1) Voigt : Athanasius pag. 154.
2) Striiter. Die Erlosungslehre pag. 152.
www.dacoromanica.ro

32 Itiv'ETATunA SF. ATANASIE
lui si dire Tata' Wu (Ea sunt drumul si pOrta; prin mine
de va intra tine -va se va mantui,.
Nol scim mai dinainte ceea ce pierduse omul prin ca-
derea sa si prin urmare cunOscem de ceea ce avea nevoie.
Deci Fiul lui Dumnecleil trebuia sa inlature de la noT con-
secintele caderii, adica pacatul si pedepsa, legea coruptiu-
nel si a mortil ; sa redea Omenilor starea de nestricaciune
de mai 'nainte Yi sti'. '1 conduca is rani lit cunoscinta Tata-
lui; sa reinnoesca si sä restabilesca asemenarea dupe chip
si sa '1 diviniseze. TOte acestea le a indeplinit Mantuitorul
prin bunatatea sa. El a gonit mOrtea de la nol si ne-a re-
innoit; s'a aratat noue, cel care dupe natura sa era invi-
sibil, prin operile sale, ca Cuvintul Tatalul, lumina si con-
ducetorul lumil. Cuvintul vorbea prin Christos nu ca prin-
tr'un profet, ci el insusl predica si deveni om; se arata
noue prin vieta si minunile sale si redete Ommlilor posi-
bilitatea ca sa reinnoesea si sa restabilesca inteinsii chi-
pul lui Dumneclett 1).
Prin venirea sa pe pamint paganismul a fost sfaramat.
El proba netemelnicia celor-l-alte religiuni si stabili univer-
salitatea invetaturilor sale; mantui nu un om ci intrega
omenire; nu a invins si nici nu a ucis animate salbatice,
ci pe diavoll precum si mOrtea; a invetat pre Omeni prin
exemplul seti, calea pe care trebue sa merga, spre a pu-
tea dobandi fericirea eterna. Prin tote acestea temeliile pa-
ganismului caclura de la sine si invetatura Mantuitorului,
triumfa. Minunile pe care le executa inaintea intregului po-
por dovedea tuturor ca el e Fiul Jul Dumnecleti si prin
urmare stapanul universulul. El a aratat puterea sa crea-
tOre, cu care conducea totul, pentru ca sa dovedesca dum-
necleirea sa. Deci minunile Mantuitorului trebuesc con-
siderate ca o continuare a activitatii sale creatOre, cu care
1) Boliringer Die Kirche Christi and ihre Zengen pag. 110.
www.dacoromanica.ro

DESPRE MANTUIRE 33
crease Iumea, numal ca acesta activitate a sa se arata a-
cum in o alta relatiune catre lucrurile create, de cat atund
and Inca nu exista nimic 1). Asa el curati pe lepros1, facia
pe paralitici sa merga, deschise surciilor urechile si in ge-
nere tamadui pe Omen't de orl ce b61a si infirmitate; din
acestea se putea cunOsce divinitatea sa. Cand cine-va vede
cum a implinit el lipsurile nascerii la cel ce se nascuse
orb, cum n'ar cunbsce ca nasPerea. Omenilor se afla in pu-
terea sa si ca el a stabilit'o? Cacti tine da Omenilor aceea
ce le lipsesce din nascere, acela trebue sa fie stapan peste
nascerea lor. Nascerea sa din feciOra, schimbarea apel in
yin, umbletul pe mare, ospatarea si saturarea multimil cu
putina paine, victoria sa asupra diavolului, invierea din
moil!, kite acestea descoperira puterea sa divina, creatOre
a lumil si a fiintelor dupe dinsa. Chiar la mOrtea sa pe
truce intrega natura '1 anunta dumnecleirea: SOrele se in-
tuneca de acesta priveliste nedemna, pamintul se cutre-
murk stancele se sfaramara si totul se inspaimanta. Ce
anuntau acestea Vote? De cat ca cel care murea era ade-
veratul Dumnecled si ca lui '1 era supusa intrega natura
care prin term ce o arata proba acesta 2).
lisus Christos a servit pentru omenire si ca ideal al sfin-
teniei si al perfectiunii iar Sf. Atanasie ne indemna sa ca-
utain a tinde catre acest ideal. Pentru ca arienil cautau sa
seal in evidenta mai mult caracterul de creatura al Cu-
vintului, de aceea el arata ca virtutile si sfintenia pe care
Mantuitorul le poseda, basa naturil sale divine, sa ne serve
none de exemplu si sa tindem catre dinsele intru cat none
ca creaturi ne este posibil. «Pentru ca natura creaturilor,
dice Sf. Atanasie, este schimbaciosa, unit s'ati abatut, altii
all pacatuit si purtarea for morala nu este sigura si adesea
1) Ritter, H. Gesehiehte der ehristliehen Philosophie V. II pag. 57.
2) Strdter pag. 155.
Biserica Orotdoxii. Romana. 3.
www.dacoromanica.ro

34 l'NVE'T. SF. ATANASIE DESPRE MANTIDRE
se intampla a unul care cugeta drept se schimba si de-
vine alt-fel, asa a eel care acum e bun dupe putin limp
se area ca rell, de aceea not avem nevoie de tine -va ne-
schimbAcios, si ast-fel, dreptatea cea neschimbaciOsa a cu-
vintului s5. serve 6menilor ca model si ideal de virtute>.
Nu mat putin insa, intoneza el si caracterul omenesc al
lui Iisus Christos, pe care '1 dd de exemplu Omenilor: «Nici
o morala nu este mat perfecta, ca aceea pe care insusi
Domnul ne-o represinta. La el aflam rabdare in suferinte,
iubire de Omeni, bunatate, curaj, milostivire, dreptate, asa
a acela care observA vieta omenesca a Mantuitorulut, afla
intr'insa on -ce virtute>>. Iar in alt5, parte se exprima ast-
fel: <Nol nu trebue sa traim numai in chipul WI, ci s5.
Iu5m exemplu de la vieta sa cea ceresa, ca not s5, Mb-
dam ca si dinsul, sl, nu amenintam and suferim, and
suntem batjocoriti sa nu batjocorim, sa bine-cuvintArn pe
eel ce ne blestemA si sa avem in vedere pe Dumnedeu,
care judea drept. Aceia care vor lua acesta hotarire si
arora Evangelia le va servi de model, vor deveni tova-
rasii lui Iisus Christos si urmatoril Apostolilor 1).
M. P.
(Va urma)
1) StrUter die Erlosungslehre pag. 150,
www.dacoromanica.ro

lyaRgcliilo si iii ritviilc croicilop celor d'alliiill dory scoolo rimare 1,),
.--..."-
Marturiile ereticilor celor d'intaid doue secole, in special
despre Iisus Christos si cele coprinse in Sf. Evangelii, sunt
una din probele cele mai puternice, despre faptele savirsite
de Mantuitorul Nostru lisus Christos si istorisite de Evan-
gelisti.
Apologia crestina si in special aceea din timpurile nOs-
tre, a ridicat la adeverata el valOre acesta proba testimo-
nials, si istorica.
Totl acesti eretici, in mare parte aprOpe contimporani cu
aparitiunea istorisirilor Evangelice si mai top, la inceput
membri al bisericii lul Christos ail cunoscut mai bine de-
cat on -tine altul adeverul lucrurilor. C'and ei in urma des-
1) In acest studiti apologetic, prin milrturiile ereticilor color d'intaiii
.dou6 secole, voim a proba:
a) C. cele coprinse in Evangelii sunt adeverata istorie a fapteler qi
minunilor savirqite de Domnul Nostru Iisus Christos, qi
b) C. ele s'ail scris in epoca apostolica de aceia, call ail fost mar-
tori oculari, servitors ai: Cuvintului, precum 'i numesce Sf. Evangelist
Luca in evangeliul Oil, qi sunt opere acelor persone, carora biserica
le a atribuit qi le atribue panA in dioa de astii-di.
www.dacoromanica.ro

36 EVANG. sI MARTURIILE ERETICILOR
binatl de acesta biserica si inimici neImpacatI al crestinilor
celor adeverati, marturisesc chiar in ura lor cele ce Evan-
gelista ne au transmis prin scrierile lor, sa intelege de la
sine, ca marturia lor acesta este de mare importanta, pentru
stabilirea adeverului celor coprinse in Evangelil.
Ereticil celor d'intaiti secole, mai .toll primeaii si recu-
nosceil scrierile sfinte ale Noului Testament. Tina lor consta
in faptul, Ca el le mutilaa, unit prin tot felul de adaose,
altii prin suprimarea unora din partile acestor scrieri. Se
observa insa, ca el, cu tote aceste suprimarl si adaose, se
sileati mai mult sa corupa si sa falsifice invetatura coprinsa
in aceste scrieri, de-cat faptele istorisite.
In delirul si pasiunea lor, concepeati tot felul de sisteme
extravagante si, pentru a le justifica cu autoritatea sfintelor
scripturi, unit rasa& la o parte tot ce nu se concorda cu
ideile si invetatura lor, altil inlocuiati aceste parti prin a-
daose facute de el. Mai tote insa admiteati ordinea istorica
a faptelor coprinse in Evangelie si a minunilor savirsite de
Iisus Christos. Ast-fel cu toti aceste eretici, incepend de la
Simon Magul, Basilide, Marcion si pana la urmatorii lui
Tatian, el in privinta faptelor coprinse in Evangelii, 'si per-
miteau prea putine schimbari. Ratiunea este simpla: El
sunt forte apropiati si am putea (lice chiar contimporan1
cu aceste fapte, caci traesc in acele timpuri, cand amintirea
si traditiunea despre ele, era recenta si top Inca 'si adu-
ceail aminte cu admiratiune despre faptele si minunile sa-
virsite de Iisus Christos si Sfintil see Apostoli. El nu be
puteati dar tagadui cu usurinta.
Pentru acesta vedem aceste eretici, inimici neimpacatl at
crestinilor celor adeverati, scosi si condamnati din sinul
bisericii, totusi marturisesc, In credinta si scrierile vene-
rate de el, faptele si minunile Domnului Nostru Iisus Chris-
tos. Se intelege de la sine, cat de pretiOsa este marturia
lor, in favOrea celor coprinse in Evangelie,
www.dacoromanica.ro

EVANG. §1 MARTURTILE ERETICFLOR 37
Din atestatiunile for se risipesce cele sustinute de fOrte
multi teo'ogi protestanti, carora le place a crede si a sus-
tine, prin tot felul de argumente, ca.' Evangeliile au fost
scrise catre finele secolului al II-lea. De asemenea din mar-
turiile acestor ereticl reese, ca cele coprinse in Evangelii
sunt adeverata istorie a Domnului si Mantuitorului Nostru
lisus Chrislos.
Vom examina dar aceste atestatiuni din acest punct de
vedere: I) Spre a invedera, ca Evangeliile nu s'aii compus
la finele secolului II-lea. II) Ca atestatiunile ereticilor co-
prind o marturie de mare valOre, asupra adevoratel istoril
a celor coprinse in Evangelii. si III) Acest din urma punct,
'1 confirma in deosebi evangeliul lui Marcion.
I. Evangeliile a u fost ele scrise- la finele sec. II-lea,
Pentru a arata cat de gresita este parerea celor ce sus-
tin, ca Evangeliile au fost scrise la finele sec. II-lea, dam
preferinta marturiilor diferitelor secte eretice, din secolul
si al II-lea, ca find cele mai apropiate de timpurite, cand
a trait Domnul Nostru si Sfintii sec Apostoli, pe carl multi
din acesti ereticl '1 ai cunoscut chiar personal. Pentru
acesta marturia for este de mare autoritate si valOre, cad
prin ea se restOrna din temelie opiniunea formulate, cu
atata relit ate contra scrierilor Noului Testament.
Vom da cuvintul mai intaiu la done grupe de ereticl,
Nazoreilor si Ebionitilor, carl sau deosebit fOrte putin intre
dinsil si dupe aceea a Marcionitilor.
Nazorei sunt secta eretice iudaizatOre, care se afla chiar
in rindurile primilor crestini si pe cart apostolul Petru
apara, car Pavel condamna in epistolele sale Care
Galateni si Corinteni, aratand pericolele ideilor profesate de
dinsii. La inceput chiar crestinil fury numiti Nazorei, cu
timpul insa prevaltind in ino l hotarit )r numele de creitini,
I-iti
'I
www.dacoromanica.ro

:38 EVANG. §I MARTURIILE ERETICILOR
pentru aceI cart credeau si confesail adeverata credit-4d in
lisus Christos, numele de Nazorei a remas pentru cresting
iudaizatorl, carI au caclut mal IMAM in schisma si mat in
urma in eresie, negand Dumneeleirea lui lisus Christos,
nascerea sa miraculOsa si altele, dar recunoscend pe Iisus
Christos de Mesia cel promis si asteptat.
De la acesta secta eretica, am putea dice cea mai veche,
avem atestatiunl, despre scrierile timpurilor apostolice, des-
pre ceea ce se petrecea in biserica lul Iisus Christos si
chiar despre vieta lui Iisus. Cand aceste marturg sunt fa-
vorabile, valOrea for este nepretuitd, cad ele dateza chiar
din acele timpurl, cand faptele s'ag petrecut si se scrieati
de apostoli lui Iisus.
Ebion sati nascut la 48 de anl, dupe mOrtea luI Iisus
Christos; iar ebionitii nu sunt alt-ceva, de cat niste conti-
nuatorI at sectel Nazoreilor. Este sciut, ca IOn Evangelistul
-contra acestul eretic §i contra lui Cerint, a compus evan-
.geliul sett. Sf. Epifaniu ne spune, ca. IOn Evangelistul a
intalnit pe acest eresiarh la Efes 1), el erati dar contim-
porani al apostolilor; au trait in secolul 1, cand fie-care
discuta cele savirsite si intimplate cu Iisus Christos si A-
postolil set.
Ebion si Cerint au facut numer6se adaose la ideile si
invetatura profesata de Nazorei si dacd urma sa fie con-
secinp, intru Mote catre el insusI, trebuia sa lepede de tot
Vechiul Testament, cad fie-care din aceste scrieri condamna
ideile si invetatura profesata de el.
El n'atl facut'o si faptul este insemnat. El ail falsificat
sfintele scripturl, dar nu le au lepadat cu desAvirOre. El
au creclut, ca le indr6pta in sensul vederilor doctrinii for
§i cu totil au admis, cel puOn un Evangelist, cu Ore-care
modificarl si corectiuni, iar cel dlotai dintre el le admi-
i1 El 30, cap, 24.ifanie
www.dacoromanica.ro

EVANG *.f MARTURIILE FRETICILOR 39
teail nemodificate; abia catre finele secolului I si inceputul
secolului It au indrasnit a le modifica. Et dar au conservat
tOta partea istorica a Evangeliilor si mare parte din inve-
tatura dogmatics. Erati de aitmintrelea si obligati de ne-
cesitate la acesta, cad scrierile sfinte er' forte respectate-
si venerate de crestini, car faptele eoprinse in ele, impu-
neer respect chiar si iudeilor si paganilor.
Proba e,espre acest adev6r este faptul, Ca Evangeliul lui
Meteiti, priimit de Ebioniti si Cerinteni si Evangeliul lul
Luca, priimit de Marcioniti, cu tote modificarile ce si au
permis acesti eretici a introduce in ele, contineail inca fOrte
multe texte, fapte si invetaturi, prin cari se combatea si
se arata invetatura for ca gresita. Se intelege de la sine,
ca data aceste Evangelii, erati fabricate de acesti eretici,
ele ar fi lost intocmite- in sensul doctrinei si at invetaturei,
ce ei profesaii, ele nu ar fi lost, de cat o simpla martu-
risire a credintei tor. El insa au lost nevoitI ca sä primesca
Evangeliile, cari er' in us tuturor crestinilor, pentru ca pe
pe o parte voiad sa se conformeze cu contimporanil tor; sa
treca in fata for de crestini si ea se in de Evangelistii Luca,
Marcu, etc. pe earl' in fond de fapt '1 respectaii, afara de
modificarile, adaosele si omisiunile ce le faceati.
Sf. Epifanie ne incredinteza, ca Evangeliile lui Mateiti
si Marcu, asa precum le intrebuintail acesti ereticl, ele con-
tineati indestule probe, pentru a combate eresiilor tor.
Chiar in timpul sea, acest parinte bisericesc se serva de
texte a acestor Evangelii, luate chiar din scrierile tor, pen-
tru a-I combate. Se intelege de la sine, ca. aceste Evan-
gelii, de ar fi lost proprii a be for si facute de el, nu ar fi
coprins ast-fel de Orli. Acelas lucru '1 afirma si Sf.
cu dou6 secole inainte de Epifaniu.
Un alt fapt de asemenea caracteriatic este urmetorul
Nu trebue a crede, ca Ebion si Marcion lepadail tOte-
scrierile, can nu faceati parte din canonul tor. Pentru
brined,
el
www.dacoromanica.ro

40 EVANG. MARTURIILE ERETICILOR
cele patru Evangelic, Feptele Apostolilor si Epistolele erau
singurele scrieri sfinte, adeverate si A postolice, atribuite a-
postolilor si discipolilor lor 1).
Eusebiii 2) in istoria sa bisericesca ne spune, ca ebionitul
Simach, facuse un comentariu asupra Evangelistului Mateiu.
CA in acest comentariu el multe texte sacre le aproba, pe
allele le critica si in desaprobarile sale Simach sustinea,
ca Evangelistul Mateiti avea gresell' in Evangeliul sed ca
el nu cunoscuse bine invetatura lul lisus Christos, nu ta.-
gaduia insa buna credinla a textulul priimitiv al Evange-
lii'or.
Sf. Irinett, care traia chiar in aceste timpuri, ne spune:
Autoritatea Evangeliilor era asa de comuna si netagaduita,
In cat chiar si ereticil o marturiseati. Fie-care din ci se
intrecea sa-sI intaresca ideile si doctrina sa, prin texte din
Sf. Scriptura. Fie ca Ebionitil, cart priimeail Evangeliul lul
Mateitl, erati convinsl despre erorile invetatureI lor, prin
chiar acest Evangelitp 8).
Sf. Epifaniu 4) ne spune, ca gnosticii aclmiteati intreg
VeChiul si Noul Testament dupe textele, cart era in us si
se sileail din tote puterile, ca sub vi lul literel, sa-sI intro-
duce erorile lor.
late ce ne spune acest parinte bisericesc despre Nazorel: 5).
«El se serveati nu numai de Vechiul dar si de Noul Tes-
tament. Vechiul Testament '1 primeau intocmai, dupe cum
'1 aveati Iudeii, ast-fel el aveati, ca si Iudei, cartea Legit,
a Profetilor si Aghiografele. El nu se deosibeati de acestia,
de cat numai prin faptul, ca credeau si in lisus Christos.
Credeati in invierea morWor, si ca Dumneleti este Crea-
Epifaniu, local citat.
2) Ist. Biser. cartea 6, cap. 17.
3) Sf. Irineu. Adversus Haeres. 3, 5.
4) Haeres. 24 cap. 5.
') Harres. 29 cap. 7.
O.
')
www.dacoromanica.ro

EVANG. sI MARTURIILE ERETICILOR 4 i
torul a t6te. Marturiseail un singur Dumnecleil si pre Iisus.
Christos de Fitt al sett Ei Gitead in textul Hebraic scrierl
.sfinte si Profet,i, asa cum sunt impartiti in versuri; cartea
Esterei, Cronicile si cele-l-alte scrieri, cacl erail fOrte cu-
noscetori al limbeI Hebraice. Se deosibeau de crestinl prin
aceea, ca admiteau riturile Iudaice: circumcisiunea, Sam-
bata si cele-l-alte ceremonii. Nu se deosibeaii de Iudei, de
cat prin credinta in lisus Christos. Nu am putut insa sa
aflu data el, inselati de Cerinteni, credeaCt pe lisus Christos
numal ca om, sau ca nascut cu adeverat din sfinta FeciOra
si sf. Spirit. Acesta secia a Nazoreilor este fOrte respandita
in Bereea, Celesiria, Decapoli, pe Tanga Pela si in Basanitide..
Acolo se adunase fOrte multi, cu ocasiunea distrugeril le-
rusalimului,.
lata dar o proba, din cele d'intain secole, win care se
Invedereza, ca inimicil crestinismului, chiar in sec. I aveati
in mainile for si ceteati in 161e Sambetele si serbatorile in
templu, scrierile Noului Testament acelea, pe earl le venerau
crestinil cei adeverati. Fata dar cu acesta atestatiune, nu
este absurda sustinerea acelor critici si teologi protestanti
germani, cari afirma, dar fara a putea dovedi, ca scrierile
Noulul Testament s'ail compus la 4inele secolulul al II-lea..
Dar iata ce ne mai spune Sf. Epifanifl: 1) «La el se
gasesce (la Nazoreit cel Mae cunoscetori al limbei Ebraice)
Evangelia Sf. Mateiti, scrisa cu litere ebreesci, asa precum
a compus'o la inceput acest autor .si se conserva de el cu
sfintenie, chiar pana in qiva de asta-41. Din acesta ales-
tatiune a lui Epifaniu resulta, ca textul Hebraic at Evan-
genet lui Mateia se pastra pana in secolul W cu, sau faia
adaose, de catre acesti eretici. El face istoricul acestel con-
servari public si in fa(a inimicilor, celor mai neimpecati al
crestinilor si nimeni nu'l a contra clis nici odata cu nitnic..
1) Sf. Epifaniu. Ibidem c. 9.
www.dacoromanica.ro

42 EVANG. sI MARTURIILE ERETICILOR
Cuvintele Sf. Epifaniu si faptul, ca acestl eretici pastrati
cu sfintenie textul Evangeliilor si al scrierilor sfinte, pa-
_zindu-le chiar de ori si ce corectari, adaose sari omisiur.l.
Si acesta pastrare se facea chiar in secolul I, in timpurile
aposto]ilor si in epoca cea mai apropiala de timpul, cand
intamplat tote minunile savirsite de lisus Christos, sunt
cea mai puternica proba, ca Evangeliile si scrierile NouluI
Testament ati luat nascere in secolul I, la finele jumetatil I
si inceputul jumetatil II a acestui secol. Din contra, In
timpul cand criticii germani pun alcatuirea acestor scrieri
(finele sec. II), atunci ereticii degenerand in tot felul de secte,
au Inceput sa falsifice scrierile sfinte. Deci, ca sa pOt6, fi
-conservate in secolul I si falsificate mai taro:Jill, a trebuit
fara indoiala, ca tote aceste scrieri sa fi fost compuse mai
'nainte si tocmai acesta este ceea ce afirma biserica, ca
scrierile Noulul Testament s'ail compus de apostoli si con-
lucratorii for in secolul I.
Cum ca sustinerea criticilor si teologilor protestant) ger-
man! este nefondata, se constata si din faptul: Cele patru
Evangelii si Epistolele Apostolice au fost cage textual si
comentate, de mai tote parintil celor dou6 secole.
Scrierile Sf. Iustin martirul, a le lui Irinea si Climent de
Alexandria sunt cea mai puternica dovada despre acesta.
Mai mult chiar, din scrierile acestor parinti aflam, ca scrieri
sfinte in aceste timpuri se marturiseati de martini inaintea
persecutatorilor, se citeail in concilil, in adunarile credin-
-ciosilor, in liturgii, in discutiunile for cu filosofii si cu pa-
ganii, le vedem in gura lui Cels, iriimicul neimpacat al
crestinilor si pretutindenT, in MO. lumea cre§tina sunt mar-
turisite de tote crestinil si chiar de vrajmalii ]or. Se scie
de asemenea cu certitudine timpul si ocasiunea, ce a dat
nascere la fie-care din aceste scrieri.
Fata dar cu acestea, pretinsa critica modana, in special
a secolulul nostru, sustinend, ca scrierile Sfinte ale Noulu!
d'intaiil
sari
www.dacoromanica.ro

EVANG. sI MARTURIILE ERETICLOR 43.
Testament s'ail compus la finele secolului al II-lea, nu are
alt stop, de cat de a slabi temeliile eternului edificiti al
crestinismulut
Contra el insa, osebit de atestatiunile puternice a le lui
Iustin, Irineu, Climent si Tertulian, urmatori al Apostolilor,
sta si marturia Nazoreilor, Cerintenilor, Ebionitilor si Mar-
Daca atestatiunile celor sunt banuite a
acestor din urina, unite cu a le lui Cels, Trifon si altor
inimicl neimpacati ai crestinilor, nimicesc on -ce banuiala
despre existenta scrierilor Noului Testament in secolul I
si spulbera din temelie tote argumentele criticel moderne
pasionate.
Evangeliile apocrife a le secolilor I si II, coprindend cea
mai mare parte din Evangeliile mistre, sunt cea mal pu-
ternica proba, despre o vechime anteribra a acestor din.
urma.
II. Atestatiunile ereticilor coprind o marturie de
mare valore, asupra adevermilor coprinse in E-
vangelif.
Observatiunile de mai sus ne au convins, in modul cel
mai evident, despre valOrea marturisirilor coprinse in scrie-
rile ereticilor. Cum5scerea qi enumerarea lor, conving qi pre
cel mai disperati vrajmasi al adeverurilor Evangelice din
qilele nOstre, despre adeverul celor coprinse in sfintele
nOstre scrieri.
Iata si marturisirile Ebionitilor: Ebion a lost contimpo-
ran, cu sf. Evangelist Mil. Traditia ne spune, ca presenta
acestuia iriteun local public, a facut pe Evangelist sa fug
d'acolo, temendu-se de resbunarea Dumnedeesca, dad. S'ar
afla la un loc cu acela, care hulea contra lui Christos.
Eresiile Ebionitilor am veclut, ca nu era alt de cat o des-
voltare a eresiii Nazoreilor,_ eresii-IudaizatOre, cure s'a se-
parat incetul cu incetul de crestinil cel adeverati.
cionitilor. d'intaia
www.dacoromanica.ro

44 EVANG. ySI MARTUR1ILE ERETICILOR
SA nu uitam insa, ca el se pretindeail de crestini si
cantati a se edifica prin citirea si observarea celor coprinse
in Evangelie si in scrierile sfinte. Daca Ebionitii preferau
mai mult Evangeliul lui Mateiti, nu insemna, ca el consi-
ca false si neadeverate pe cele-l-alte, dar ca.' li se
'Area acest Evangeli4, care fusese adresat catre cresting
dintre Iudei, ca mai apropiat de vederile si credit-4a lor. De
aci deosebitul for respect catre acest Evangrliii, pe care '1
considerail ca Evangeliul for chiar.
Sf. Epifaniu ne spune, ca Evangeliul Ebionitilor se in-
cepea cu aceste cuvinte: «In Vele lul Irocl, regele Iudeei,
au venit Joan, predicand botezul pocaintei pe malurild for-
tlanului. Se clicea a fi din neamul preotesc al Jul Aaron; el
era fiul lul Zaharia si al Elisabetei si tOta lumea venea,
pantru a fi botezati de el,. tar dupe aceste cuvinte Evan-
geliul adaoga: dar dupe ce poporul a fost botezat, a venit
si Iisus, pentru a fi bot-zat de loin. Cand el a e;it din apa
deschis cerurile si a vedut pe Sf. Spirit al lul
Dumneclet pogorandu-se in chip de porumb; El a intrat
intro dinsul si s'a audit o voce, care qicea: Tu esti Fiul
meti cel iubit intru carele bine am voit. Et1 asta-di to am
nascut. lndata tot locul acesta fu coprins de lumina; iar
16n vedendu'l au dis ast-fel: Cine esti Tu, DOmne? Iar
vocea ceresca 'i a respuns: Iata Fiul met cel iubit, intru
.carele bine am volt. IOn aruncandu-se la piciOrele lui, a
Te rog, boteza-me to pe mine. lar Iisus oprindu-1 pre
el, i a dis: Opresce-te, trebue ca sa implinim ast-fet tote
lucrurile,.
Un alt loc din scrierile Ebionitilor, conservat de Sf. E-
Tpifaniu 2), ne vorbesce despre 16n Botezatorul si cei-l-alti
Apostoll:
1) Sf. Epifanin tom. pag. 430.
Sf. Epifanin tom. IV, pag. 427.
ciului,
dis:
I
3)
s'an
www.dacoromanica.ro

EVANG. MARTURIILE ERETICILOR 45
«Era un om, numit Iisus, in virsta ca de 30 ani, care
a venit la Capernaum, in casa lui Simon, supra-numit Petru.
El a pronuntat clar urmatOrele cuvinte: Cand am trecut
d'alungul laculul Tiberiadei, am ales pre IOn si Iacob, fill
lul Zevedei, pe Simon si Andrei, pre Teel, Simon Zelotul,
luda Iscariotul si pre tine Mateiti, cand to stateal acolo.
DI voesc, ca voi sa fiti 12 Apostoli, pentru a martu-
risi inaintea intregUlui Israil. Si era Ioan, carele boteza si
Fariseil veneau, pentru a'l gasi si ail fost botezati de el si
tot orasul lerusalimului. Iar loan avea imbracaminte de per
de camila si purta incingetore de curea pe c6psele sale.
Hrana lui era miere selbatica, care avea gustul baignetulul
(langani frixi)).
Sf. Epifanie nu ne-a trasmis, de cat aceste done pericope
din scrierile Ebionitilor; dar nu mai incape nicl o indoiala,
ca el cunoscea tail viata si istoria lul lisus Christos, dupe
cartile si scrierile acestora, ceea ce probeza vechimea an-
teriOra a alcatuirei sfintelor nOstre Evangelii si a celor-l-alte
s^rierl a le Noului Testament.
III. Eva ngeliul Jul Marcion.
Acelas parinte bisericesc a studiat mai de aprOpe pe
Marcioniti. Aceea, ce el ne comunica despre acestia, merita
o deosebita atentiune si sunt de cea mai mare impoi tanta,
pentru scrierile Noulul Testament si pentru vieta si faptele
savirite de Domnul Nostru Iisus Christos.
Din cele raportate de Sf. Epifaniu resulta evident, cat
de pretiOsa este marturia, estrasa din scrierile adversarilor
crestinismulul. Nimenl nu pOte avea cea mai mica indoiala,
despre cele raportate de acest sf. parinte, cad el are tote
aceste date ( intr'un exemplar, in adever mutilat, dar din-
tr'un Evangelid, care continea Evangeliul Sf. Luca, in us
la Marcioniti, si carele continea 16te faptele si minunile
www.dacoromanica.ro

46 EVANG. §I MARTURIILE ERETICILOR
savirsite de Mantuitorul nostru. Nimeni nu pOte pune in
indoiala valOrea acestel marturii. Ea este dark certa, ca-
tegorica si ne face cunoscut o multime de lucrurl, cari
intamplat in diferitele parti a le imperialui Roman in Roma,
Palestina, Persia, Egipt, Arabia si alte
Lucrarea acestul Sf. parinte consta dintr'o refutare sis-
tematica a tuturor sholiilor, pe care Marcion le facuse asu-
pra Evangeliului Sf. Luca. El a cunoscut tot Evangeliul,
pe care acest eresiarh '1 mutilase, dar in partile, de cart
el nu se atinsese n'aveau nevoe d'a fi raportate, le lasa la
o parte si raporta numai pe cele falsificate.
Insusi Epifaniu explica metoda intrebuintata de el 1); El
Vice: «Pentru ca nimeni sa nu intampine vre-o dificultate,
in combaterea ce am a face, fie-care punct discutat, va fi
insemnat In ordinea sa si cu num'erul seil; voia arata si
ratiunea pentru care Marcion a schimbat unele cuvinte).
Marcion dar se vede, ca facuse sholii asupra Evangeliului
Sf. Luca si aceste scolii coprind invetatura sa eronata. Pe
acestea le reproduce Sf. Epifaniu in combaterea sa, sub
titlul: 17. toy Y.Iti 1117.py.iovx bayyatov (Sholion ex
Evangelio quo Marcion utitur).
Acest mod de a proceda al Sf. Epifaniu, are avantagiul,
c5. tot ce el lasa neamintit din sf. Evangelie a lul Luca,
in us la Marcioniti, este sail era intru totul perfect, cu
exemplarele in us la crestini1 cel adeveratl. lar pe de alta
parte locurile citate, coprind cea mai mare parte din faptele
si minunile savirsite de lisus Christos, fie ca multe dintr'in-
sele, din causa adaoselor facute, abia se mal pot cunOsce
si deosebi. Vom urma ordinea past ata de Sf. Epifaniti.
1.
Vindecarea Leprosului.
«Du-te si. to atata preotului si adu dar, pentru vindecarea_
i) Tom. I pag. 727.
Yzatov
s'ai
loctri.
www.dacoromanica.ro

EVANG. §I MA.RTURIILE ERETICILOR 47
ta, precum oraona Moisi, pentru ca acesta sh fie marturie
pentru voi».
In textul cel adeverat al Evangeliulul lui Luca, se Oa cu-
vintele: E::, p..xp-r:)?t-,v 00:)-ro6.4, (in testimonium illis).
Sf. Epifaniu observa falsificarea, fhcuta. de Marcion si 'i
aduce acusatiuni pentru acesta.
2.
Vindecarea Paraliticului.
«Pentru ca sh cunOsceV, ca Fiul omului are puterea d'a
erta pecatele
Sf. Epifaniu incrimineza, cu drept cuvint pe Marcion, ca
a adhogat la textul cel adeverat cuvintul: iTri -ay; ygr, (in
terra).
Faptul este fOrte insemnat in sine, cad el denota cata
ingrijire punea biserica, in phstrarea puritatii textului sacru
al scrierilor sfinte. OA cum ar fi insh lucrul, se constata,
ca de si Marcion nu admitea in totul descrierea, despre
vindecarea leprosului si a paraliticului, el lush nu nega
faptele istorice a vindecarilor. Tot ast-fel Sf. Epifaniu, enu-
merand mai departe modificarile facute de Marcion, el se
znultumesce pur si simplu a le cita, reproducend ast-fel un
sumar al istofiel evangelice. Caci, un verset sail cate-va
cuvinte luate dintr'o istorisire, inveVatura sail parabola a Man-
tuitorului ne invedereza, ca acel eresiarh admitea intrega
istorisire, invetatura sail' parabola.
3.
Iisus Christos amintesce, ca David a mAncat
pAinile puneril lnaThte.
«Domnul este Fiul omului chiar si in cliva Sambetel).
5.
Mul(ime urmeza lui Iisus in locul muntos, unde
el predica Fericirile.
(Luca 6; 14). ti tOta mullimea se silea a se atinge de
www.dacoromanica.ro

48 EVANG. BSI MARTURIILE ERETICILOR
el, cad putere esea din el si vindeca pre top. (vers 15).
« i ridica.ndull °chit asupra discipolilor sO le a Os: Fe-
riciti sunteti voi cei saraci, cad a rostra. este imparatia lui
Dumneclen). (vers. 22, 23). ,Fericill yeti fi, canal ve vor
°call pre vol OmeniI (vers. 23). tBucurati-ve in aeea Ili
si tresaltati de bucurie, cad multi este recompensa vOstra
In ceruri, cad asa ail tratat pre profett parintiT lor». Aci
Marcion n'a facut alta schimbare, de cat a omis cuvintele:
parintil voktri.
7.
Credinta, Sutaqului.
(Luca 7; 7). «Cad lie voile: nu am gasit asa mare cre-
dinta nicl chiar in Israib.
8.
Marcion dupe ce reproduce faptul trimiterel discipolilor
lul Ioan Botezatorul catre Iisus, adaoga: gMantuitorul clise
a raporta invetatoruluI lor: 4( Orba ved, ologil umbla.».
(Luca 8; 23). Si a terminat cu aceste cuvinte: (Fericit
acela, care nu se va scandalisa intru mine*. Fie ca ere-
siarhul a schimbat frasa Evangelistului, el ins& n'a putut
tagadui faptul trimiteril discipolilor lin Ioan catre Iisus.
9.
111arturia lul lisus despre loan Botezatoral
(Luca 7; 27). «rata acela, despre care este scris: iata eti
trimit pre ingerul meti inaintea feta sale; in loc de: carele
va prepara calea.
10.
Ferneia cea paca tosa la piciorele lul lisus.
(Luca) 7; 36, 37). «Jar Iisus, intrand in casa lul Simon,
s'a pus la masa. Indata o femee din oral, care avea o
vieta rea, s'a apropiat de el pe dinapoi, '1 uda cu 1acra-
mile ,sale si'l stergea cu peril capulul sea,.
www.dacoromanica.ro

EVANG. MARTURIILE ERETICILOR 49
Este fOrte mica schimbarea facuta de Marcion si am
putea dice chiar neinsemnata, fata de enorma insemnatate
a naratiunei, coprinsa in textul cel adeverat at Evange-
listului.
In a XII sholie este coprinsa istorisirea, cum parintii lui
Iisus '1 cautati si nu'l puteail gasi din causa multimei.
In a XIII se raporta tempesta intamplatal pe lacul Ge-
nisaret. (Luca 8, 23, 24). «Pe cand ei se aflail in corabie
(Iisus si Apostolil sei), lisus adormise, dar desteptandu-se
a certat ventul si marea. De sigur ca Marcion cunoscea in-
trega istorisire despre pericolul, ce ameninta pe Apostoli
cu acea ocasiune.
14.
Ferneia tgma,-"duitg de curgerea sAngelui.
(Luca 8; 42 si urmatOrele). (Si pe cand se aflail pe
tale, sin* ca era inghesuit de multime; si o femee Ore-
care s'a atins de el si s'a vindecat de curgerea sangelui.
Si Domnul ail'. dis: Cine m'a atins? Si el a adaogat in
urma: S'a atins cine-va de mine, ca putere simt, ca a esit
din mine).
15.
Bine-cuvintarea, pginilor si imultirea for In pustie.
(Luca 9; 16). (Si lisus ridicandu-si ochii a bine-cuvintat
painile).
16.
Iisus predice suferintele sale.
(Luca 9; 22). (Trebue ca Fiul omului sa sufere mult;
fie dat mortii si sa invieze dupe trei dile.
Cu tote omisiunile culpabile, pe cari le face Marcion,.
Sf. Epifaniu nu observa nimic pentru ratiunea, ca eresiar-
hul marturiseste in esenta for cuvintele Domnulul.
Biserica Ortodoxi RonAni.
st
GI
www.dacoromanica.ro

50 EVANG. yS1 MARTURIILE ERETICILOR
17.
Schimbarea la fata
Luca 9; 31: « lath dot Omeni au aparut vorbiail
cu Iisus; era Moisi i Hie intru marirea lor. Vers. 35: §i
o voce, care venea din noel a dis: Iata Fiul meu cel iubit,.
18.
In acesta sholie Marcion raporta convorbirea Jul Iisus
cu Apostoli, prin care be imputa, ca nu pot scOte demoni,
El le Vice: «Neam necredincios, pang cand sa ye tot ajut).
Dupe ce a scos demonul dintr'un copil, lisus a preclis
tradarea, careia victima urma sa fie el, qicend: «Va veni
vremea, and Fiul omulul va fi dat in mainile Omenilor».
23.
Raportand vorbirea legiuitorului, care venise cu viclenie,
spre a intreba pe Mantuitorul, ce sa tach pentru a mos-
teni imparatia cerurilor? Iisus 'I respunde: «Cum este scris
in cartea legel? Iar el a respuns lui Iisus: Sa iubesci pre
Domnul DumneVeul tea si Iisus i-a dis: Fa acesta Si vet
trai
24.
Dupe ce a invetat pe Apostolii set, ca rugandu-se sa
lica Tata 1 Nostra, lisus adaoga: «Care dintre vol avend
un prieten nu se va duce la el nelptea va cere trel
paini ? Cereti si yeti priimi. Care dintre vol este tata si fiut
seii cerendu-i un pesce, i-ar da un serpe, sau un scorpion,
in loc de un ou ? Deci dar, dach vol care nu sunteti bunt,
sciti a ea lucruri bune, cu cat mai mult scie Tatal».
27.
Iisus Christos mustrand pre Farisel, pentru mandria lor,
be dice: «Val voue, cari zidili mormintele profetilor, pe earl
parirOi voOri omorit.
§i
§i
au
'i
'i
www.dacoromanica.ro

EVANG. §I MARTURIILE ERETICILOR
28.
Aci se coprinde locul, in care lisus indemna pe Aposturry
sei sh alba curagiu si le dice: oEil die voue, prietenil mel,
nu ye temep de cel ce pot a ucide trupul, dar temeti-ve
de acela, care dupe ce a ucis trupul are puterea de a'l a-
runca in gheena eterna >.
31.
Marcion, raportand faimOsa maxima, a Domnulul Nostru
Iisus Christos, dice: «Chutatl imperatia Jul Dumnedeii si
cele-l-alte se va da voue >. Cu tote acestea on -tine vedea
ca sunt cuvintele Domnului.
34.
Aci Marcion raporta Domnulul despre grija, pe care tre-
buia s'o alba servitoril, spre a priveghea, cand va veni
stapanul spre a lua socotela lor. In acesta naratiune el a
inlocuit cuvintele: «Data ar veni in ceasul al doilea sau
al treilea prin : De ar veni in ceasul Tahiti al noptii >. Sf.
Epifaniu remarcand acesta schimbare adaogh, ca cele-l-alte
erail intocmal asa cum le avead credinciosa in evange-
liile lor.
Dar dach acest servitor ar dice intru sine, adaogh Mar-
cion : Stapanul meil nu mai vine, si s'ar pune s5. bath pe
servitors si serve, a manta, a bea si a se imbata,
stapanul acestul servitor ar veni, '1 ar da afar si '1 ar face
ptirtas cu necredinciosii >.
Marcion, dupe ce raporta exact cuvintele lul lisus Chris-
tos, prin care el ind6mna de a se sili, sh intre pe p6rta
cea strimth, lash aceste cuvinte: «Atuncl yeti vedea pe A-
vraam, Isaac si lacob si pe toil profetii, in imperatia lui
Dumneqed si le-a inlocuit prin acestea > : «Chnd veti ve-
dea pe totl dreptii in imperatia lul Dumnec,leil si vol yeti
fi datI afara de acolo. Acolo va fi plangere si scrisnirea
dintilor».
ce1-1-alti
www.dacoromanica.ro

52 EVANG. §I MARTURIILE ERETICILOR
Marcion, in perversitatea sa nu putea suferi nici un nume
din V. Testament, care se ilnstrase si ast-fel se explica,
pentru ce si ad face acesta schimbare in locul citat. El
nu 's1 arata insa de cat reutatea sa, cad faptul remane
in sine constatat si cuvintele atribuite lui Iisus Christos.
45.
Intrega scena a bogatului nemilostiv si a saracului La-
zar este reprodusa mai mult prin respunsul, pe care Avraam
'I da bogatului, care suferea in flacarl.
El 'I dice: «Acum Lazar se afia aci in mangaere si ru-
gaciunea, pe care bogatul nemilostiv o face catre Avraam,
pentru a trimite sa dea de scire fratilor sei, earl Inca se
aflau in vieta pe pamint, spre a evita nenorocirea, este
nefolositOre, cad Avraam respunde: El ati pe Moisi si pe
profetl, sa asculte de el. De altmintrelea chiar data ar In-
via cine-va din morn, tot nu '1 ar crede,.
48.
Aci Marcion raporta lectiunea, pe care Mantuitorul o face
despre modestie: «Cand cine-va a facut datoria sa, trebue
a dice: «Suntem servitors nefolositor. Dupe acesta urmeza
istoria vindecarii celor dece leprost
49.
Marcion raporta, cu o fOrte mica schimbare, cuvintele
blande si melancolice ale Mantuitorulul: cVa veni diva, cared
ati dori sa vedetl macar o singura di din acelea, cand a
vietuit Fiul omului».
51.
In fine, aci Marcion arata istoria orbului din Ierihon,
care striga la trecerea Mantuitorului: disuse! Aibi mild de
mine,. i dupe ce fu vindecat, lisus 'i dice: Credinta to
to a mantuit». Marcion suprima cuvintele: Fiul Jul David.
www.dacoromanica.ro

EVANG. SI MARTURIILE ERETICILOR 53
Dupe aceea el raporta locul, unde se face mentiune, ca
luda voia a scapa pe Iisus.
Acestea sunt locurile, pe care Sf. Epifanie le arata, ca
Marcion le ar fi falsificat; si cu tote acestea din ele se
arata o multime de fapte si minuni, savirsite de Iisus Chris-
tos, la cari adaogandu-se partile nealterate, pe car! Epifaniu
le omite si cari ere! comune, cu cele coprinse in scrierile
ortodoxilor, resulta ca acestI eretici posedati in intregimea
sa Evangeliul WI Luca.
Cum dar se pOte explica acest fapt alt-fel, de cat ca
Evangeliul cel adeverat al Apostolului, aparuse cu mult mat
'nainte, era proprietatea credinciosilor si ajunsese a fi po-
sedat si de eretici, cari '1 alterase in sensul ideilor ce pro-
fesati. Deci existenta Evangeliei la eretici si marturisirea,
ce o fac el in Evangeliul for alterat, despre faptele si mi-
nunile sa."virsite de Iisus Christos, sunt cea mai puternica
pe de o parte despre vechimea anteribra a Evangelii-
lor, iar pe de alta, despre adeverul celor coprinse in ele.
C.
proba,
www.dacoromanica.ro

RECENSEMINTUL DIN TIMPURILE LUI QUIRINIU
i
TETRARCHULUI ABILENE! LYSANIA 1).
Relativ de a treia afirmare, a Evangelistulul; ca, recen-
sernintul ordonat de August, s'a fa cut pe cAnd do-
mnea in Syria Quiriniu, dificultatea cea mare este a-
supra rolului pe care Quiriniu l'a avut la facerea acestul
recensemint. «Evangelistul Luca, dice Strauss, a anticipat
«cu ciece ant, acest eveniment, in privinta timpului; pen-
«tru ca. Quiriniu nu s'a facut guvernator al Syriei de cat
»multi and in urma, dupe mOrtea lui Irod. Nicl odatA n'a
«fost mai inainte 2) . La acestea Reuss, adaogA: «Quiriniu
n'a fost proconsul al Syriei in fmpurile lui Irod 2)P.
Cu acestA obiectiune adversaril sfintultil Evangelist Luca
se cred fOrte tari si chiar siguri de victorie si reusitd. Dar
Evangelistul n'a comis nici o erOre si nici un anahronism;
cad Quiriniu a fost de doue on proconsul al Syriei, lucru
despre care asta.-11 nimeni nu se mai indoesce. Iar recen-
1) 17rmare, veal Bis. Ortodox5. anul XX No. 12 pag, 1081.
2) Strauss nuvelle vie de Jesus T. II p. 20-26.
2) Ed. Reuss, Histoire Evangehque pag. 144.
www.dacoromanica.ro

RECENSIMINTUL DIN TIMP. LUi QUIRINIUS 55
semintul despre care vorbesce Evangelistul a avut loc in
primul seti proconsulat 1).
Pub liu Sulpiciu Quiriniu este una din persOnele cele mai
cunoscute dii timpurile lul August. In afara de amintirea
ce o face Evangelistul Luca despre el, despre Quiriniu vor-
besce Tacit, Dion Casiu, Suetoniu, Strabon, Iosif Flavie §i
o multime de monumente epigrafice. Din marturiile diferi-
tilor autori clasici, result& a el se tragea din familie de
jos, originara din Lanuvium i n'avea nici o legatura de
inrudire cu vechea familie a Sulpiciilor. Dar cu tOta nas-
cerea sa obscura, talentele sale militare facut sa a-
junga in cele mai inalte demnitap. Sub domnia lut August,
in al doi-sere-clecelea an al erei vulgare, (742 de la fon-
darea Romei) fu consul impreuna cu Valeriu Mesa la. Cu
putin inainte el supusese, precum ne spune istoricul Floru,
pre Marmarinzi §i GaramanzI. Mommsen a stabilit bine
faptul ca.' el a facut acest resboiil find ca propretor al pro-
vinciilor senatoriale Greta i Chirinea 2). Dupe ce fu con-
sul, in ce epoca insa nu se scie cu cu precisiune, fu tri-
mis in Asia si supuse populatiunea resboinica a Homona-
zilor, care locuia muntele Taurului 2). In acesta campanie
Quiriniu avu atata succes, in cat, reintorcendu-se la Roma,
In primit cu triumf.
In anul 759, de la fondarea Romei, al §aselea al erei
vulgare, dupe atesta(iunea tutulor, fu trimis de August in
Syria ca propretor ci legat al sett El muri in anul 774
de la fondarea Romei, sail 21 al erei vulgare.
Dintre scriitorii vechi, losif Flavin este singurul care vor-
besce despre un recensemint sub Quiriniu in anul ,a1 ca-
selea al erei nOstre; precum Evangelistul Luca este sin-
gurul care vorbesce despre un recensemint sub Trod. De
1) Mommsen: Res gestae divi Augusti pag. 175, 176.
9) Th. Mommsen Res gestae divi Augusti pag. 170.
Tacit annal. III, 43.
Pau
ei
3)
www.dacoromanica.ro

56 RECENSIMINTUL DIN
altrnintrelea, este necontestat a Evangelistul cunoscea re-
censemintul facut in Iudea, dupe depunerea lui Archelail;
cad '1 mentioneza in Faptele Apostolilor 1). Dar cAnd Evan-
gelistul numesce recensemintul din timpurile lul Irod pri-
mul, se presupune ca el cunoscea si un altul, facut mal
in urma. Dec! atestatiunea sa este clara, formala si po-
sitiva.
Singurul sprijn, dar, al adversarilor nu este de cat au-
toritatea lul Iosif Flavie. El sustin ca., nici acest autor nici
nimeni dintre clasicil vechi, nu vorbesc despre un indoit pro-
consulat al lui Quiriniu in Syria. El admit dar, un singur
proconsulat al sal, intr'un timp cu total posterior de cel
presupus de Evangelistul, si ca in acesta epoca a avut loc
recensemintul in Iudea. Ast-fel, dupe datele scriitorului Iu-
daic, recensemintul ar fi avut loc, dupe depunerea lui Ar-
chelaii, dece ani dupe mOrtea lui Irod, si cam tot atat,
dupe nascerea lul lisus Christos, adica pe la anul 759 de
la fondarea Romei, sail sese al erei vulgare.
Acest mod de argumentare s'a parut multora asa de ju-
dicios, in cat multi dintre apologeti si scriitorii crestini l'aii
admis, fie a pe de alta parte, sustineau ca fapt cert si
incontestabil Ca recensemintul s'a facut in dilele lui Irod,
iar pe de alta ca Quiriniu a fost legat al Syriel, cu multi
ani in urma recensemintulul, de care vorbesce Evangelistul.
Pentru a concilia insa cele dise de Evangelistul cu cele
sustinute de Iosif Flavie, ail inventat doue genuri de ex-
plicatiuni. Dupe prima, Evangelistul n'a inteles un gayer-
namint propriu al Syriel de catre Quiriniu, ci o simpla in-
sarcinare a acestuia din partea imperatorului pentru a face
recensemintul ludeel 2). Ast fel cuvintele intrebuintate de
Evangelist nu denota, strict vorbind, pre un proconsul
1) Comp. Faptele Apostolilor V, 37.
2) Cardinalul H. Noris Cenotaphia Pisana.
www.dacoromanica.ro

TIMPUL LUT QUIRIN1U 57
real al Syriei, ci se iad in intelesul cel mai larg al insem-
nkrii, si denota pe un oficier trimis de Cesarul August spre
a presida recensemintul 1).
Altil considerdnd acesta esplicare ca nesatisfacetOre, sus-
tin ca, cel ce a executat recensemintul in Iudeea in nu-
mele Romei, pe la anul 6 al erel vulgare, n'a luat parte
in nicl un mod la recensemintul facut in timpul nascerel
Dom nului- nostru Iisus Christos.
Dupe acesti critici, Evangelistul n'a inteles ca recense-
mintul facut la finele domniel lul Irod, s'a facut de Qui-
riniu. ET sustin ca,' cuvintele Evangelistulul sunt red tra-
duse si ca, dupe adeveratul inteles al frasei, recensemintul
a avut loc, inainte de a fi Quiriniu proconsul al Syriei.
Acesta intrepretare propusa de Herrwart, a fost admisa
de Olshausen, Tho luck, Lange, Krabbe, Lichtenstein, Vie-
seler, Ewald, M. Wallon si de 4.1 multi 2). Ea se interne-
ieza pe un idiotism al limbii grece. Cuvintul 7cpc7Fro; pri-
mul, in grecesce si in special in dialecta attica, pOte sg,
insemne comparativul, si sa se intrebuinteze, in loc de
npOrEp04, anterior, mai d'inainte 8), §i ca in acest sens,
'1 ar fi intrebuintat Evangelistul Luca. Cu alte cuvinte, el
sustin cä Evangelistul a voit a dice ca recensemintul facut
inaintea mortil lul Trod, a fost facut, inaintea aceluia pe
care '1 a facut mai tarcliu Quiriniu; si ca.' acest din urna
recensemint din timpurile lul Quiriniu, facut dupe unirea
Iudeei cu imperiul, find mai renumit si mai bine cunos-
1) E, Egger Examen critique des historiens d'Auguste pag. 41 Hus-
chke Ifeber den zur zeit der Geburt Iesu Christi gehaltenen Census p.
64. K. Wieseler Chronologische Synopsis pag. 112.
2) I. G. Herrwart, Novae vere et ad calculum astronomicum revoca-
tae chronologiae capita praecipua pag.182.Garriucci Nouvi studii chro-
nologici pag. 222.
3) L. Ph. d'Orville, Chardtonis de Chaerea et Calliroe pag. 478.
Fr. Viger, de precipuis graecae dictionis idiotismis.Schleusner Thesa-
urus philologico criticus Tom. I. pag. 518.
www.dacoromanica.ro

1897 01

Recomendados

Recomendados

Más contenido relacionado

La actualidad más candente

La actualidad más candente (8)

Destacado

Destacado (9)

Similar a 1897 01

Similar a 1897 01 (20)

Más de Dalv Alem

Más de Dalv Alem (20)

1897 01