3. 3
Vierme parazit
Viermii paraziț i sunt viermi ce trăiesc pe seama altor organisme ș i adesea le provoacă diferite boli. Viermi paraziț i se pot
întâlni în toate grupele de viermi, mai ales la viermii cilindrici. Din grupa viermilor inelaț iparaziț i face parte lipitoarea, un
vierme cu corpul plat, segmentat la exterior. Ea se prinde cu ventuza superioară de victimă ș i, cu ajutorul zimț ilor, taie
pielea. O substanț ă analgezică din salivă împiedică gazda să simtă prezenț a ei. Saliva mai conț ine un anticoagulant.
Lipitoarea înmagazinează sângele în pungi ale intestinului. În chirurgie se utilizează această substanț ă, pentru a controla
coagularea sângelui.
Din grupa viermilor laț i, exemple pot fi: Tenia, Gălbeaza.
Din grupa viermilor cilindrici: Trichina, Ascarida, Oxiurul ș i Limbricul.
Limbricul trăieș te în intestinul gazdei. Are lungime de 10-15 cm la mascul ș i 20-25 cm la femele. Femela depune circa
240000 de ouă zilnic. Limbricul este foarte periculos deoarece poate să treacă prin orice organ vrea, iar dacă limbricul intră
în căile respiratorii ale gazdei, poate să asfixieze gazda. Ne putem apăra faț ă de limbric fiind foarte igienici. Lupta cu aceș ti
viermi este foarte grea, ei transmiț ându-se la oameni prin dierite căi: apă, carne (porcii servesc drept gazde intermediare
pentru mulț i viermi cilindrici), alț i oameni infectaț i, unele animale de casă, etc. Viermele de gălbează are corpul acoperit
de un tegument, care formează o cuticulă cu rol de apărare împotriva sucurilor digestive. Trichina este un vierme parazit
foarte mic (3–4 mm) care se transmite la om prin consumul de carne de porc infestată si necontrolată sanitar. Boala produsa
se numeste trichineloză. Tenia trăieș te în intestinul subț ire a omului. Are corpul turtit ca o panglică, de culoare albă.
4. 4
Viermii si parazitii intestinali
Generalitati
Parazitii intestinali sunt specii vii care traiesc in interiorul unui organism viu (gazda),
hranindu-se cu substantele nutritive ale acestuia. Acesti paraziti ajung in interiorul
corpului pe calea aerului, apei sau prin mancare. Pentru a se multiplica, parazitii
intestinali se hranesc atat cu substantele nutritive din alimentele consumate, cat si
cu mucoasa zonei unde se stabilesc. Cu toate ca se pot stabili oriunde in corpul
uman, intestinul constituie mediul ideal pentru dezvoltarea si multiplicarea
parazitilor.
Exista peste o mie de paraziti intestinali care traiesc in corpul uman - unii au dimensiuni foarte mici, microscopice, iar
altii pot fi observati cu ochiul liber. Parazitii intestinali elibereaza toxine in sange, reducand rezistenta organismului in
lupta cu afectiunile, astfel, acestia nu numai ca provoaca afectiuni dar agraveaza si afectiunile deja existente.
La oameni exista 2 tipuri de paraziti intestinali:
• helmintii - organisme pluricelulare, precum: teniile, oxiurii, limbricii. Helmintii au o lungime de la cativa milimetrii la
cativa metrii si se hranesc cu continutul intestinului sau cu sangele din peretii intestinali.
• protozoarele - organisme unicelulare, precum: giardia lamblia, cryptosporidium, blastocystis hominis si
microsporidia. Acestea se multiplica in interiorul organismului si, adesea, apar in randul pacientilor cu HIV / SIDA.
Parazitii intestinali ajung in organism din cauza adoptarii unei igiene precare, din cauza comportamentului
sexual sau pot fi transmisi de catre agenti patogeni (tantarii).
Semne si simptome
Parazitii intestinali pot supravietui in tractul digestiv ani de zile fara sa cauzeze vreun simptom. Printre simptomele
comune se afla:
- durere abdominala;
- diaree;
- constipatie;
- stari de voma;
- stari de greata;
- balonare si gaze intestinale;
- dizenterie (eliminarea scaunelor cu sange si mucus);
- mancarimi anale;
- dureri de stomac;
- oboseala si somnolenta;
- pierderea in greutate;
- eliminarea parazitilor cu materia fecala;
- lipsa poftei de mancare;
- alergii la alimente sau sensibilitate;
- anemie;
- carenta de fier.
Simptome specifice copiilor:
- aparitia unor vezicule in interiorul buzei inferioare;
- neliniste in timpul noptii;
- scrasnirea dintilor in timpul noptii;
- cearcane;
- hiperactivitate;
- durere de cap, sensibilitate la lumina, convulsii ale pleoapelor;
- sangerare gingivala, nazala, rectala;
- mancarimi anale, inflamatia vaginului la fete.
5. 5
Cauze
Viermii si parazitii intestinali sunt rezultatul
urmatorilor factori:
- consumul de alimente si apa contaminate;
- consumul de carne cruda sau insuficient
preparata;
- igiena corporala precara, in special spalarea
necorespunzatoare a mainilor;
- conditii mizere de viata;
- calatoriile frecvente in tarile slab sau in curs de
dezvoltare, unde exista conditii sanitare
precare;
- contactul direct cu o persoana care prezinta
paraziti intestinali;
- varsta - copiii si varstnicii sunt predispusi
acestui tip de infectie;
- un sistem imunitar slabit;
- infectia cu HIV sau SIDA.
Clasificarea parazitilor intestinali
Principalii paraziti care afecteaza organismul uman sunt protozoarele si helmintii (asa-numitii "viermi intestinali").
Acestia din urma se clasifica in: trematoda, cestoda si nematoda.
• Helmintii ("viermii intestinali")
Sunt organisme pluricelulare, cu o lungime de la cativa milimetrii la cativa metrii, care se hranesc cu continutul
intestinului sau cu sangele din peretii intestinali. Acestia se clasifica in:
1. Nematode (viermi rotunzi):
- Ascaris lumbricoides (limbricii): este cel mai mare vierme intestinal, ajungand pana la 35 cm lungime iar in grosime
este cat un creion. Afectiunea provocata de infectarea cu acest parazit se numeste ascaridioza.
- Enterobius vermicularis (oxiurii): este un vierme acciform de culoarea alba, care masoara pana in 2 cm iar larvele
acestuia provoaca prurit anal. Afectiunea cauzata de acest parazit de numeste oxiuroza.
- Necator americanus, Ancylostoma duodenale (viermi carlig): sunt frecvent intalniti in zonele tropicale si masoara
pana in 2 cm in lungime. Odata ajunsi in intestine, acestia se hranesc cu sangele din peretii intestinali. Afectiunea
provocata de acesti viermi intestinali se numeste anchilostomiaza.
- Dracunculus medinensis sau viermele de Guinea: este un parazit cu aspect filifor, care masoara 60-100 cm la
maturitate. Afectiunea provocata se numeste dracunculoza.
- Trichuris trichiura (viermele bici): femela adulta masoara aproximativ 35-50 mm in lungime, si masculul aproximativ
30-45 mm. Afectiunea provocata se numeste tricocefaloza.
- Strongyloides stercoralis: este in vierme intestinal mic care provoaca afectiunea numita strongiloidioza.
- Trichinella spiralis: contaminarea se face prin consumul carnii de porc infestata. Principalele simptome sunt: dureri
abdominale, dureri musculare, umflarea ochilor si eruptii cutanate. Afectiunea provocata se numeste trichineloza.
2. Trematoda
- Schistosoma mansoni: acest parazit are o lungime mai mica de 2 cm si o grosime de 1 mm. Parazitii adulti traiesc in
venele intestinale, iar ouale sunt depuse in intestine. Afectiunea provocata se numeste schistosomiaza, iar
diagnosticarea presupune identificarea oualor din materiile fecale si urina. Infectiile cauzate de acest parazit apar
predominant in Africa, Orientul Mijlociu si America de Sud.
3. Cestoda (tenia)
- Taenia saginata: este transmisa prin ingestia de carne de vita. Parazitul poate atinge o lungime mai mare de 20 m.
- Taenia solium: este transmisa prin ingestia de carne de porc.
- Diphyllobotrium latum, agentul botriocefalozei: este transmis prin ingestia pestelui de apa dulce. Acesta poate
atinge o lungime de 10 m.
- Hymenolepis nana, responsabila de himenolepioza: parazitoza frecventa la copii, este o tenie mica transmisa prin
ingestia de insecte (pureci, viermi de faina) sau, indeosebi, a oualor de viermi in tarile tropicale.
Afectiunea provocata de infectia cu tenia se numeste teniaza (panglica). Taenia soliun poate provoca si chisticercoza.
6. 6
• Protozoare
Sunt organisme microscopice inferioare unicelulare (cu cea mai simpla structura anatomica) capabile sa se multiplice in
interiorul organismului. Se transmit pe cale orala (apa sau alimente contaminate) sau anala. Cele mai comune
protozoare: Giardia lamblia, Cryptosporidium (crypto), Toxoplasma gondii (toxoplasmoza) etc. Acestea pot cauza
inflamatia intestinelor, impiedicand astfel absorbtia substantelor nutritive.
- Giardia lamblia (Giardia intestinalis): parazit care se gaseste sub 2 forme: chist (are forma unui sac inchis in care
parazitul se transporta in conditii de siguranta prin alimente si apa de la o persoana la alta. Acesta nu este distrus de
sucul gastric si se gaseste in materiile fecale) si trofozoid (paraziteaza duodenul si intestinul subtire). Afectiune
provocata de acest parazit se numeste giardioza.
- Blastocystis hominis: este un parazit polimorf al colonului, cu caractere de fung si de protozoar, de forma rotunda cu
dimensiuni variate intre 2 si 20 microni. De regula, infectie este asimptomatica; in cazurile simptomatice pacientii se
confrunta cu: diaree, durere abdominala, febra si sangerari rectale. Afectiunea provocata de acest parazit intestinal de
numeste blastocistoza.
- Cryptosporidium: este un parazit microscopic care se gaseste in apa. Simptome comune: diaree, crampe
abdominale, disconfort gastric, balonari. Boala cauzata de infectia cu acest parazit de numeste cryptosporidioza
Diagnosticare
Cand produsele alimentare nu sunt digerate corespunzator, acestea se afla intr-o stare semi-digestiva in intestine.
Atunci, bacteriile "bune" se aduna in intestin pentru a ajuta la continuarea procesului de digestie. Un efect secundar
comun acestui proces de fermentare este formarea gazelor intestinale. Tulburarile gastrointestinale viitoare pot conduce
la iritarea intestinului, din cauza intolerantei alimentare sau a altor iritanti, determinand aparitia sindromului de colon
iritabil, constipatie sau diaree.
Diagnosticul poate fi suspectat in urma multiplelor situatii de balonare si diaree prelungita si este confirmat cu ajutorul
urmatoarelor teste medicale:
1. Examinarea materiilor fecale
De regula, acest test este fals negativ din aceasta cauza trebuie realizat in 3 zile diferite. Este util pentru identificarea
helmintilor si protozoarelor. Se preia mostra din materia fecala inainte de a se administra medicamente antidiareice
sau antibiotice, si inainte de a fi efectuat examenul cu bariu (raze x).
2. Hemocultura
Pentru a se identifica prezenta sangelui in materiile fecale.
3. Teste de sange
Pentru a se stabili nivelul de hemoglobina, anticorpi IgE si feritina din organism.
4. Tomografie computerizata sau biopsie
Pentru descoperirea chisturilor de la
nivelul ficatului, plamanilor sau creierului.
5. Testul Scotch pentru identificarea oxiurilor
Consta in aplicarea unei bucati de hartie adeziva
transparenta (Scotch) pe o leziune a pielii sau pe
mucoase (marginea anala in caz de suspiciune
de oxiuroza). Scotch-ul este apoi fixat pe o lama de
sticla si examinat la microscop in laborator.
6. Examenul cu bariu
Raze x cu bariu pentru diagnosticarea afectiunilor
grave cauzate de parazitii intestinali. Sulfatul de bariu
este o sare metalica opaca pentru razele X. De
regula, acest test nu este necesar.
7. 7
Tratament
Medicul curant trebuie sa stabileasca cu exactitate ce tip de
parazit a invadat organismul inainte de a prescrie un
tratament.
Tratamentul medicamentos
De regula, tratamentul parazitilor intestinali se realizeaza cu
usurinta; insa afectiunea reapare la scurt timp daca sursa de
infectie inca exista. Medicamente antiparazitare,
precum Metronidazol, Tinidazol sau Furazolidon sunt eficiente
pentru tratarea infectiilor parazitare daca sunt administrate
conform prescriptiei medicale.
O singura doza de medicamente antiparazitare este suficienta
pentru uciderea parazitilor intestinali. Timp de cateva zile de la
vindecare exista posibilitatea eliminarii larvelor si oualor
parazitilor prin scaun. Infestarile netratate se pot manifesta ani de zile.
Terapia alternativa si complementara
Tratamentele medicale obisnuite ajuta la eliminarea parazitilor intestinali intr-un interval de timp mai mic si cu mai putine
efecte secundare decat tratamentele alternative. Tratamentele alternative sunt eficiente atunci cand sunt administrate
concomitent cu medicamentele conventionale.
Alimentatie si suplimente nutritionale
1. Evitati carbohidratii simpli, cum sunt cei existenti in alimentele rafinate, fructe, sucuri, produse lactate, zaharuri, cu
exceptia mierii.
2. Consumati usturoi crud, seminte de dovleac, rodii, sfecla si morcovi. Potrivit studiilor, un amestec preparat din mieresi
seminte de papaya ajuta la eliminarea parazitilor intestinali la 23 dintre cei 30 participati la studiu.
3. Adoptati o dieta bogata in fibre deoarece acestea ajuta la eliminarea parazitilor intestinali.
4. Probioticele (Lactobacillus acidophilus, Lactobacilus Plantarum, Saccharomyces boulardii, si Bifidobacteria) ajuta la
mentinerea sanatatii tractului digestiv.
5. Enzimele digestive contribuie la readucerea tractului intestinal la starea normala. Papaina este o enzima gasita
inpapaya care ucide parazitii intestinali atunci cand este administrata cu 30 minute inainte sau dupa masa.
6. Vitamina C (250 - 500 mg, de 2 ori pe zi) ajuta la stimularea sistemului imunitar.
7. Zinc (20 - 30 mg, zilnic) contribuie la imbunatatirea sistemului imunitar.
8. Reduceti consumul de cafeina si alcool.
Remedii naturiste
Plantele medicinale sunt o modalitate eficienta de a consolida si tonifica sistemele organismului. Acestea se gasesc ca
extractracte uscate (capsule, pudra, ceai), glicerina
(extract de glicerina) sau tincturi. Majoritatea plantelor
folosite pentru tratarea parazitilor intestinali au efecte
secundare toxice si pot interfeta cu tratamentul
medicamentos; din aceasta cauza se recomanda
administrarea numai sub supravegherea medicului
calificat.
1. Dimineata, pe stomacul gol, consumati rosii.
2. Consumati frecvent afine, papaya, ananas deoarece
contin enzime antiparazitare.
3. Consumati usturoi la fiecare masa deoarece ajuta la
uciderea oualor de paraziti din tractul intestinal.
4. Preparati un amestec format din seminte de
bostan, ceapa si lapte de soia.
5. Amestecati 2 lingurite cu otet de mere intr-un pahar
de apa pentru a preveni aparitia parazitilor intestinali.
6. Remediile din plante actioneaza cel mai bine pe stomacul gol - tinctura de usturoi, seminte de dovleac sau de rodii.
8. 8
Prevenirea parazitilor
intestinali
1. Adoptati obiceiuri sanitare solide si invatati
copii sa se spele frecvent pe maini.
2. Consumati alimente bogate in fibre si evitati
alimentele rafinate si dulci.
3. Spalati fructele si legumele inainte de a fi
consumate.
4. Preparati carnea si pestele in mod
corespunzator pentru a evita consumarea
produselor crude.
5. Se recomanda o buna igiena a locuintei.
6. Nu mergeti desculti pe iarba, deoarece orice
vierme poate penetra pielea.
7. Evitati sa consumati alimente proaspete cand
calatoriti in zonele endemice.
8. Daca un singur membru al familiei este infectat, se recomandat ca intreaga familie sa fie tratata pentru a elimina
parazitii eficient.
9. Adoptati o dieta bogata in fructe si legume, si consumati apa purificata pentru a contribui la stimularea sistemului
imunitar.
10. Lenjeria si imbracamintea pacientilor infectati trebuie spalate bine si frecvent; in caz contrar exista riscul
contaminarii altor membrii ai familie.
Cei mai terifianţi 5 viermi paraziţi care ne pot distruge organismul!
Se ştie că paraziţii sunt nişte vietăţi care trăiesc doar cu ajutorul gazdelor pe care şi le aleg, putând cauza
acesteia răni extrem de grave sau chiar moartea. Iată care sunt cei mai terifianţi 5 viermi paraziţi de care noi,
oamenii, trebuie neapărat să ne ferim:
1 – Viermele cârlig
Viermele cârlig este unul foarte periculos şi se
poate lua, în general, de pe jos, atunci când
mergem în picioarele goale prin locuri
insalubre. Odată “agăţat” de organism, acesta
începe să se împrăştie prin tot corpul şi să
sugă foarte mult sânge. Poate cauza răni
grave, anemii, diaree şi aşa mai departe. A
fost foarte răspândit în America de Sud până
la începutul secolului 20, iar în prezent 740 de
milioane de oameni sunt infectaţi.
9. 9
2 – Viermele Ascaris
Ascarisul este un vierme extrem
de periculos care, de cele mai
multe ori, se ia de pe mâncarea
ţinută în locuri nu foarte curate.
Acesta poate ajunge şi până la 40
de centimetri lungime şi, odată
intrat în corp, provoacă răni
majore. Blochează intestinele şi
penetrează pielea cu cele trei
perechi de buze pe care le are, iar
femela poate depune chiar şi
câteva sute de ouă pe zi. Iar aşa
ceva cu siguranţă că nu ne-am
dori!
3 – Viermele de Guinea
Viermele de Guinea ocupă poziţia a
treia în topul celor mai terifianţi viermi
care ne pot distruge organismul
deoarece este foarte răspândit, poate
fi luat uşor din apă contaminată cu
larvele acestui vierme (femela depune
câteva sute de ouă odată) şi este
extrem de dureros. Odată dezvoltat în
organism, poate ajunge chiar şi la un
metru lungime, provocând dureri
extrem de mari atunci când este în
corp, dar şi când iese din acesta.
După o perioadă viermele se
hotărăşte să părăsească gazda,
făcându-şi loc prin piele. Al naibii de
dureros!
4 – Viermele casetă
Acest vierme poate fi luat din carnea de animale,
atunci când nu avem grijă ca bucata de friptură să
fie în regulă din toate punctele de vedere, nu doar
bine condimentată. Acest monstru poate ajunge
chiar şi la 12 metri lungime (WOW!) şi provoacă
răni serioase organismului. Chiar dacă nu oferă
dureri la fel de mari precum cel de Guinea, de
exemplu, ar fi bine să nu ai aşa ceva. Operaţia de
înlăturare e destul de nasoală!
10. 10
5– Viermele Filarial
Se presupune că viermele Filarial reprezintă cauza celor mai
multe dizabilităţi pe care oamenii le au datorită faptului că,
odată infectat cu el, corpul dezvoltă o boală cumplită, boala
elefantului, care constă în mărirea exagerată a uneia sau
mai multe părţi ale corpului. Oribil. Viermele a reuşit, din
păcate, să se perpetueze într-un mod ingenios: larva care s-
a născut în sistemul limfatic migrează către plămâni, acolo
unde se odihneşte în timpul zilei, iar seara se mută către
vasele de sânge periferice, în speranţa că va fi supt de un
ţănţar, astfel putându-şi schimba gazda. Genial, nu?
Paraziti intestinali (giardia, viermii intestinali, oxiurii, limbricii si tenia)
"Sunt doua grupe de paraziti intestinali. Giardia - de exemplu - nu este un vierme - ci un organism
unicelular, microscopic. A doua grupa - viermii intestinali sau helmintii, sunt paraziti cu dimensiuni
mult mai mari, curpinse intre un centimetru si 10 metri. Cei mai frecvent intilniti sunt oxiurii, limbricii si
tenia.
Se apreciaza la 50-60% proportia copiilor care 'au viemi'. Limbricii, impreuna cu oxiurii apar mai frecvent
in mediul rural, in timp ce giardia afecteaza mai mult copiii din orase. O data cu raspindirea cainilor
comunitari sau de casa in marile orase, chistul hidatic s-a deplasat si el catre oras.
Cauzele aparitiei viermisorilor si parazitilor
Doua sau trei cause au permis surpavietuirea acestor paraziti - in ciuda terapiilor din ce in ce mai
sofisticate. In primul rand - acesti viermisori - s-au adaptat si au devenit rezistenti la medicamente. De
aceea - este necesara o innoire permanenta a arsenalului terapeutic. Traiul in colectivitati a favorizat
raspandirea parazitilor.
Nefiind vorba - in general - de o boala mortala- ci doar sicaitoare, multi pacienti si medici au lasat atacul
impotriva lor pe un plan inferior. Au interupt tratamentul inainte de vreme, nu au revenit cind era cazul si
inamicul s-a refacut intre timp. La Centru de Diagnostic si Tratament "Victor Babes" din Bucuresti - se
folosesc in ambulator, metode extrem de moderne si precise pentru depistarea imunologica a viermilor.
Tratamentul e condus stiintific de specialisti parazitologi si pediatri. Dar cati nu se trateaza "dupa
ureche" acasa, cu doze gresit stabilite, care fac mai mult rau decit bine - intarind de fapt parazitii??
Lambliaza (Giardoza)
Este una dintre cauzele frecvente de diaree acuta si
cronica - atit la adulti - cit si la copii. Transmiterea se face
pe cale digestive, prin consum de apa sau alimente
contaminate, precum si prin maini murdare. Parazitul se
gaseste sub doua forme: chist si 'adult'. Omul se
infesteaza ingerind chisturi de Giardia Lamblia. Odata
ajunse in intestin, chisturile se transforma in Giardia, care
se prinde de mucoasa intestinala si determina tulburarea
absorbtiei, manifestata prin diaree. Uneori, boala trece
neobservata.
Diareea este insotita de dureri abdominale, balonare,
greturi, varsaturi, stare de rau. Caractersitica este data de
11. 11
durata mai indelungata a diareei - de 7-10 zile sau chiar mai mult. Diagnosticul se face prin examenul
microscopic al 'scaunului' evidentiindu-se chisturile. Tratamentul consta in administrarea de substante
antiparazitare, in functie de varsta si greutatea corporala. Este importanta administrarea tratamentului
tututor membrilor familiei/comunitatii respective, din cauza riscului de re-infestare.
Oxiuraza (Enterobiaza)
Este o parazitoza intestinala produsa de un vierme de mici
dimensiuni (un centimetru), numit stiintific Enterobius
Vermicularis. Rarazitul are un ciclu de viata care se desfasoara
intre stadiul de ou, larva si adult. Transmiterea se realizeaza
prin ingestia de oua parazitare. Larvele se formeaza din oua, in
intestinal subtire; ulterior, aceasta se transforma in viermi adulti
si migreaza in portiunea terminala a intestinului subtire, in
apendice si colon.
Viermii femele adulte migreaza, in special noaptea, iesind din
colon, prin anus in zona perineala, unde isi depun ouale. De
aici, ouale pot ajunge din nou in tractul digestive si ciclul se reia.Oxiuraza se manifesta prin mancarime
a nivelul anusului, accentuata noaptea. In formele severe se adauga astenia si oboseala. Diagnosticul
modern se bazeaza pe 'scotch test' - adica examinarea microscopica a unei benzi de scotch aplicata in
prealabil in zona perineala si care pune in evidenta ouale de oxiuri. Rareaori se pot observa viermii
adulti in scaun, in infestarile massive.
Ascaridioza (Limbricii)
Este determinate de Ascaris Lumbricoides - un vierme cu lungimea de 15-35 cm. Transmiterea se
realizeaza prin ingestia de oua parazitare existente in mediul inconjurator. In intestin, din oua sunt
eliberate larvele, care ajung pe cale circulatory in plamani - aici
se matureaza, ulterior sajungind inapoi in trahee. De aici sunt
inghitite, ajungind din nou in tractul digestive sub forma de
viermisori adulti. Ouale lor sunt eleimiante odata cu scaunul, si
astfel, cliclu se reia. Boala se manifesta prin tulburari digestive,
malnutritie, greturi, varsaturi, crampe, balonare. De asemenea,
se poate intilni migrarea la nivelul orificiilor respiratorii, genitale,
etc. Diagnisticul se efectuaza prin examen coproparazitologic, cu
evidentierea oualelor de Ascaris. Tratamentul se face sub
supraveghere medicala.
Echinococoza (Hidatidoza sau Chistul Hidatic)
Este o afectiune parazitara in care omul este gazda intermediara pentru viermii din genul Echinococcus.
Omul se infesteaza ingerind oua de Echinicoccus, de obicei din apa sau alimente contaminate cu resturi
fecale provenite de la caini. De mentionat ca ouale sunt rezistente la uscaciune, supravietiund in praf
perioade lungi de timp. Din oua ies in tubul digestive formele larvare care ajung pe cale sangiuna in
diverse organe, formand chisturi.
Chisturile se intilnesc de obicei in ficat si la plamani, dar pot aparea in orice tesut, inclusive in inima,
creier sau oase. Simptomele depind de localizarea si marimea chistului, care poate determina modificari
locale prin presiune. Ruperea chisturilor duce la fenomene alergice severe, pina la soc anafilactic.
Diagnosticul se realizeaza prin explorari imagistice. Tratamentul este medicamentos si/sau chirurgical -
in functie de aprecierea medicului specialist si de marimea, localizarea si numarul chisturilor.
12. 12
Teniaza (Panglica)
Este determinate de doua specii de tenii: Saginata si Solium. Transmiterea Teniei se realizeaza prin
ingestia de carne de vita cruda sau insuficient preparata termic (cruda) - care contine chisturi larvare de
tenie. In intestin, formele larvare se transforma in viermi adulti, cu dimensiuni de aprox. 10 metri, care
elimina oua prin segmentele lor terminale.
Oale ajung in mediul exterior odata cu scaunul si reprezinta o sursa de infestare pentru bovine. Astfel,
ciclul se reia. Clinic, boala poate trece neobservata. Intr-un numar mic de cazuri, se poate manifesta
prin dureri abdominale moderate, astenie, stare de rau.
Transmiterea Teniei la om se face tot digestive, dar
in acest caz, omul poate fi gazda intermediara sau
definitive. Astfel, daca ingera oua de Tenia, devine
gazda intermediara, imbolnavindu-se de cisticercoza.
In acest caz este de vina consumul de carne de porc
in stare cruda sau insufficient preparata termic -
continind larve de Tenia. Simptomele in cazul Teniei
sint desori absente iar in cazul cisticercozei este
severa. Diagnosticul in teniaza se bazeaza pe
examinarea fragmentelor de Tenie din scaun.
Tratamentul se efectueaza cu substante antiparazitare
si trebuie supravegheat de medic.
Cum are loc contaminarea. Viermii si parazitii pot folosi mai multe cai pentru a ajunge in organismul
uman: alimentele - in special legumele si fructele nespalate, stropii sariti dintr=o baltoaca, lenjeria
contaminata. Cel mai adesea ei se folosesc chiar de "mana" victimei. Giardia se dezvolta foarte bine in
apa. Baltile si fantanile sint rezervoare de Giardia. Doar apa plata este 'curata', pentru ca nici fierberea
nu reuseste sa omoare chistul de Giardia. Daca copilul baga mana in baltoaca si apoi duce mana la
gura - se contamineaza . De asemenea, salatele insufficient spalate ne pot contamina cu oxiuri.
Legumele stropite cu apa de put pot furniza Giardia. Oxiurii determina aparitia unor mancarimi in zona
perineala. Copilul se scarpina, iar ouale ajung sub unghie. De aici se ajunge usor la contaminarea
altora. Chistul hidatic apare mai frecvent la copiii care traiesc cu un caine in casa - sau care baga mana
in gura cainilor intilniti pe strada. In cazul in care cainele nu e bine deparazitat, prietenul omului devine
sursa parazitozelor. Deci masurile de profilaxie tin stric de respectarea igienei in familie si colectiv.
Fierberea lenjeriei este si ea o conditie - daca nu folositi scutece de unica folosinta pentru copil.
Tratamentul intregii familii e inutil - atunci cind copilul merge la gradinita - fiindca se poate reinfesta din
nou. Cel mai bine este ca parintii sa anunte gradinita pentru ca tratamentul sa fie extins la toti copiii din
colectivitate. Nu trebuie sa va fie rusine sa recunoasteti ca micutul are viermisori. De obicei - sursa este
un alt copil - care nu prezinta simptome.