SlideShare una empresa de Scribd logo
1 de 196
Descargar para leer sin conexión
REVISTĂ ȘCOLARĂ
EDITORII REVISTEI elevii claselor a VI-a A și a VI-a D
Coordonator prof. consilier școlar Eta Șerbănoiu
AN ȘCOLAR 2019 - 2020
Bună ziua, dragilor!
Bine ați venit la noul număr (Nr 16!) al
revistei Cronicile Școlii 27, editat de noi,
elevii claselor 6 A și 6 D, un număr care
strânge la un loc sufletul școlii: elevi, părinți
și profesori.
Știm că v-a plăcut numărul precedent pentru
că altfel nu ați mai fi azi aici! Și știm acest
lucru și din nenumăratele mesaje primite de
la voi după apariția numărului 15 al revistei și
din întrebarea pe care ne-ați adresat-o
constant în anul care a trecut de la ultima
noastră apariție: Când apare noul număr al
revistei?
Azi, la finalul unei munci susținute, vă putem
răspunde, fericiți și mulțumiți:
A apărut noul număr!
Numărul 16 al revistei Cronicile Școlii 27 este
acum sub ochii tăi!
Ne bucurăm să fim iar împreună aici,
în paginile revistei școlii noastre!
Am ales și de această dată o temă centrală
extrem de captivantă: interculturalitatea.
Poate vă întrebați Ce înseamnă cultura?
Sigur ați auzit acest termen destul de des.
Răspunsul nostru este mai larg: Cultura este
un mod specific de existență umană, o
moștenire ce se transmite de la o generație la
alta, un mod de a vedea lumea.
Culturile aparțin unor grupuri de oameni,
toate fiind unice. Societatea interculturală
este o societate ai cărei membri se respectă
și se sprijină reciproc, în care există toleranță,
coexistență, contact între culturi,
interacțiune și influență reciprocă.
Puteți compara societatea interculturală cu
un cartier. Pentru a funcționa corespunzător,
avem nevoie de oameni cu diferite meserii,
fiecare meserie fiind, in cazul nostru, o
cultură. Toate “meseriile”, așa variate cum
sunt ele, sunt importante și necesare tuturor.
Din nefericire există și câteva aspecte care
pot tulbura liniștea “cartierului”: xenofobia,
rasismul, șovinismul și orice alt tip de
discriminare față de grupuri etnice sau alte
persoane / grupuri de persoane considerate
a fi diferite. Toate aceste manifestări
nedorite ar trebui eliminate din viața noastră
de zi cu zi!
Așa că, în paginile revistei, am ales să vă
vorbim despre: societatea interculturală,
comunitatea interculturală, despre
diversitate și toleranță.
Pentru că orice schimbare începe cu NOI!
O să vă prezentăm, într-un amplu articol,
mozaicul cultural al României și veți avea
ocazia de a face cunoștiință cu grupurile
etnice care trăiesc în România. (autori elevii
cls 6 A și 6 D)
O să trecem de la nivel național la nivel local
și vă vom arăta Școala noastră ca o
comunitate interculturală. O să îi cunoașteți
pe câțiva dintre colegii noștri care au
rădăcini pe alte tărâmuri (Irak, Turcia,
Vietnam, Algeria, Siria, Egipt, Ungaria). Vă
povestesc despre ei: Alexia, Alexandra, Diana,
Alexia D, Mihai, Rareș, Ana, David și Andrei
din cls 6 A și Vlad, Bianca și Andreea din cls 6
D.
Vă prezentăm în paginile Cronicilor și câteva
dintre experințele noastre interculturale. Ne
plimbăm prin Europa (Franța, Luxemburg,
Belgia, Spania, Grecia, Italia, Ungaria,
Bulgaria) și Asia cu Rareș și Daria B din cls 6
A, cu Daria, Alexia C, Vlad, Ema, Denisa și
Ingrid din cls 6 D, cu doamnele profesoare Eta
Șerbănoiu și Elena State, cu francezul
Nicolas.
În contextul temei noastre nu puteam să
ignorăm aspectele ce țin de patrimoniul
cultural, de moștenirea culturală a unui
popor. Vom dezbate această temă și vă vom
prezenta câteva tradiții și locuri incluse în
patrimoniul UNESCO. Povestitori sunt: Maria
I, Irene, Rareș, Theodor, Alexandru S, Robert,
Diana M, Bianca G, Andreea, Daria B și Alina
din cls 6 A și Alexandru V, Paul, Ingrid, Ana,
Marius și Idris din cls 6 D, doamnele
profesoare Eta Șerbănoiu și Lavinia Oprescu.
Pentru a întări discursul nostru de promovare
a interculturalității, suntem extrem de
onorați să găzduim în paginile
Cronicilor doi INVITAȚI DE MARCĂ:
scriitoarea română, de origine turcă,
Zully Mustafa și Mariea Crâșmaru,
“Cel mai mare călător al lumii!”, titlu
conferit de Guinness Book of World
Records. Nu ratați aceste articole!
Ca de obicei, veți găsi în paginile revistei
teme și articole deja consacrate: La pas prin
școală, ce prezintă activități și proiecte
derulate de elevii noștri, numeroase creații
literare. Natalia 2 B, Cătălina 2 B, Andrei 5 B,
Cristiana 5 B, Adelina 5 B, Matei 5 B, Elena 6
C, Andreea 6 D, Denisa 6 D, Iulia 7 B, Bogdan
7 B, Andrada 8 C sunt cei care ne încântă cu
cuvintele lor (prof coordonatori: Gabriela
Lobodan, Eliza Neghină, Roxana Mocanu,
Ruxandra Mihalcea). Vorbim despre cărți și
autori români cu domnul bibliotecar Lică
Baltag și cu Mihnea din clasa a V-a A. Veți
putea admira o mulțime de creații plastice
realizate de elevii noștri. (prof coordonatori:
profesorii din înv. primar și prof. ed plastică
Flavia Popa). Citiți și un interesant interviu
(realizat de Christiana, 8 F) cu doamna prof.
Roxana Mocanu, afați de ce le palace copiilor
fizica (prof Alina Vătui) și o mulțime de alte
articole interesante (vă lasăm să le
descoperiți).
Elevii clasei a IV-a B (coordonatorul
articolului Horia Pasat, prof. Vali Iatan) ne
povestesc despre hobbyurile lor, iar cei din
clasa I E (prof. Ana Cepreaga) despre jucăriile
de suflet.
Vă provocăm să descoperiți în paginile
revistei și alte articole despre pasiunile
elevilor școlii noastre (vă prezentăm desene,
colaje, grafică, mozaic, muzică, călătorii etc).
Și în acest număr al Cronicilor Școlii 27 am
optat, la inițiativa doamnei consilier școlar
Eta Șerbănoiu, pentru realizarea unor articole
colective, cu scopul de a pune în relație cât
mai mulți actori ai școlii (elevi, părinți,
bunici, profesori, prieteni și colegi), de a crea
punți de comunicare între aceștia. Vă
invităm să pătrundeți în această lume
frumoasă, citind articolele Ce este iubirea?,
Lista de dorințe și Toată școala la film.
Daria P, cls 6 D, ne vorbește atât de frumos
despre Viziunea umaniștilor asupra omului
(prof. coordonator Elena State), iar Maya 5 C
și Shara 6 B (prof. coordonator Ștefania
Popescu) ne spun Ce este fericirea?
O temă care ne-a plăcut întotdeauna se
regăsește și de această dată în paginile
Cronicilor: despre natură și despre prietenii
noștri necuvântători (cu Elena 6 C, Alina 6 A,
doamnele profesoare Ruxandra Mihalcea și
Mihaela Canacheu, invitații noștri speciali din
CRAIOVA, Adi și mama lui Alina).
Găsiți în acest număr și câteva articole care
sunt influențate de situația tristă prin care
întreaga omenire a trecut, începând din
primăvara acestui an: pandemia de Covid
19: Ce văd de la fereastra mea? cu Vlad, Sara
și Andreea din cls 6 D, Corina și Alina din cls 6
A, Jurnal de carantină cu Maria 5 B, Vacanța
după carantină cu Liviu Mihai, din Lista cu
dorințe: Alexia F, Mara, Irene, Maria, Luca,
Theodor din cls 6 A, Ema 6 D, Valentin și o
mulțime de elevi, părinți, profesori…, elevii cls
2 E, Educați și acasă (prof. Lavinia Oprescu),
elevi de gimnaziu care ne spun De ce iubesc
fizica (prof. Alina Vătui).
Nu puteam să nu înscriem în istoria școlii
noastre, scriind în paginile acestei reviste,
câteva campanii absolut minunate:
Campania Totul va fi bine, derulată în
întreaga lume și Campania Națională Solitar,
dar solidar, campanii care au implicat toți
elevii școlii, precum și proiectele locale:
Campania Împreună pentru Suceava
(promovată de cls 4 B, prof Vali Iatan și Eta
Șerbănoiu) și Campania Împreună suntem
bine (inițiată de profesorii Școlii 27 pentru
elevii lor).
Între paginile Cronicilor, printre articole,
imagini și cuvinte ne regăsiți de fapt PE NOI,
cei care, cu sufletul în mâini, vă povestim
despre lumea aceasta frumoasă și despre
Școala Noastră.
Între paginile Cronicilor, printre articole,
imagini și cuvinte, vă regăsiți de fapt PE VOI,
cei care, cu sufletul în mâini, ați ales să ne fiți
aproape și de acestă dată.
Între paginile Cronicilor, printre articole,
imagini și cuvinte suntem, de fapt, NOI TOȚI,
cea mai frumoasă comunitate școlară: elevii,
părinții și profesorii ȘCOLII 27.
Redactorii ediției: Andreea Bianca State și
Daria Plămădeală, 6 D
Editorii revistei: elevii cls 6 A și 6 D
Coperta revistei: Mara Plămădeală, 7 B
Prof. coordonator Eta Șerbănoiu
Elevi, părinți. profesori, prieteni
au răspuns la întrebarea:
Pentru tine ce este iubirea?
Respect pentru tine și pentru ceilalți. (Alexia,
6 )
Este ceea ce ne ajută să facem mai mult și
mai bine. (părinte Irina Oana)
Este ceea ce menține lumea unită. (prof
consilier școlar Eta Șerbănoiu)
Am întrebat elevi, părinți, profesori și prieteni
ce înseamnă pentru ei iubirea, iar
răspunsurile lor ne-au confirmat cât de
puternic poate ajunge acest sentiment. Este
un limbaj universal care are o semnificație și
un mod de manifestare diferit pentru fiecare
dintre noi.
Investigația a fost realizată de elevii clasei a
VI-a A (prof. coordonator Eta Șerbănoiu,
consilier școlar).
A pornit din clase și de pe holurile școlii, apoi
s-a continuat, în perioada Pandemiei, în
online.
Suntem foarte mândri: întrebarea noastră
“Pentru tine ce este iubirea?” a implicat
peste 200 de respondenți (!). Mulțumim
frumos tuturor! Acesta (chiar) este un gest de
iubire!
Ilustrăm aticolul cu lucrările elevilor noștri
de la clasele 1 C (prof. Nicoleta Nigai) și 2 D
(prof. Diana Sârbu) realizate în Campania
TOTUL VA FI BINE, o inițiativă prin care copiii
ajutați de părinți au colorat zilele triste ale
orașului.
Pentru tine
Tot. (Andra, 6 A)
Iubirea este un sentiment ciudat care ne face
bine. (Maia, 8 A)
Iubirea e când fac prăjituri cu mama. (Alexa,
2)
A fi alături de oameni cu sufletul, gândul și
fapta bună. (Radu)
Un sentiment. (Ioana, 8 A)
(Iubirea este…) Oarbă. (Andrei, 7)
Când soarele mângâie fețele oamenilor.
(Denisa)
Un zâmbet inocent. (Ana, 5)
Atunci când mi-am întrebat sora ce înseamnă
iubirea, aceasta a răspuns: “Pentru mine,
iubirea înseamnă emoția pe care o simt când
ajung acasă și îmi strâng părinții în brațe.”
(Andrei Petreanu, 6 A)
Când i-am adresat aceeași întrebare mamei
mele, aceasta a răspuns: “Pentru mine
iubirea înseamnă copiii mei, soțul meu și
pisicile familiei.” (Andrei Petreanu, 6 A)
Iubirea pentru mine înseamnă înțelegere și
cooperare între oameni. (Mihaela, 8 A)
Iubirea e o cană mare cu ciocolată fierbinte.
(Deea)
Un sentiment complex manifestat prin
afecțiune. (Antonio, 8 E)
Un sentiment de bună stare/de fericire.
(Monica, 5 B)
Familia. (prof. geografie Mihaela Canacheu)
Când ești în stare de orice pentru cei dragi. E
chiar esența vieții. (prof. religie Floria
Boroghina)
Iubirea este dragostea pentru toți cei dragi,
pentru cei la care ții. (Alexandru, 6 A)
Iubirea este un sentiment greu de definit,
complex, abstract. Iubirea se simte, se
trăiește și când îi simți puterea atunci e
Adevarată. (părinte, P. )
Iubirea este cel mai frumos sentiment!
(Diana, 8 A)
E atunci când mergi pe stradă cântând și
dansând! (Maria, 6)
Iubirea este ceva ce îți poate face și bine și
rău. (Teodora, 7 A)
Iubirea este frumoasă și se poate simți o
singură dată cu adevărat! (Amalia, 6 B)
Iubirea este singura care te determină să te
schimbi. (Ștefan)
Iubirea mută munții. (Sebi)
Iubirea e atunci când suntem ÎMPREUNĂ.
(Cristina, 6)
(prof matematică Cristina Ciurea)
E atunci când renunț la plecări pentru a fi
alături de ai mei. (prof. istorie Elena State)
Iubirea e atunci când sunt împreună cu
părinții mei și știu că ei au grijă de mine
(Bogdan)
Mesajele pe care le primesc de la prieteni și
cunoscuți. (prof Corina Neculaescu)
E ciocolata aia mare din dulap! :)
E...tot ceea ce mă înconjoară...e tot ceea ce
mă bucură...e tot ceea ce dau și tot ceea ce
iau. Sunt toți cei dragi....copiii și nepoții... ești
tu și cei ca tine...suntem NOI, cu toții... (prof
consilier școlar Iuliana Tomescu)
Pisica mea, Alba! (Alina)
Soarele care strălucește pe cer!!! (Denisa)
Când mami îmi pregătește micul dejun!
(Măriuca)
Când alerg pe afară! Asta chiar îmi lipsește!
(Mihai)
O stare de bine în care îți simți familia
alături... În aceste momente putem
redescoperi iubirea și empatia fata de cei de
lângă noi! (prof. Sebastian Chirimbu)
Iubirea pentru mine e mami. Și să mergem la
mare. Din păcate anul acesta marea nu va
mai fi. Dar mami rămâne mereu. (Ady)
Iubirea e atunci când alungi cățelul, iar el se
întoarce și te cuprinde drăgăstos cu lăbuțele.
(scriitor Manuela Băcăoanu)
Mie îmi place Imnul Iubirii. ... Dragostea nu
cade niciodată. (prof. matematică Marilena
Popescu)
Când răsună casa de muzică! (Lucian)
Pentru mine e totul: o rază de soare
dimineața, un zâmbet de copil, un copac, o
Panteruță... Și tot ce mă înconjoară…
Dăruirea❤ (prof. Ionela Stan)
Să stau cu prietenii mei. (Diana)
Familia mea! (Ruxandra)
Un gând bun pentru toată lumea! (prof.
Mirela Rădulescu)
Probabil că dragostea este mâna
care mângâie vremea", cum spunea Nichita.
(prof. Corina Neculăescu)
Când merg la școală! (Victor)
Bicicleta mea cea nouă! (Ralu)
Familia! (prof Mirela Rădulescu)
Iubirea e atunci când pui pe altcineva pe
primul plan, când acea persoană este mai
presus de tine, de tot. (Rodica)
Când înfloresc pomii... Când vezi un
bebeluș... (prof. Cristina Maria Gunea)
Iubirea este atunci când: familia te protejează
la pericol; când îmbrățisezi pe cineva și îl
liniștești; o combinație de fericire și amor!
(Gabi, 4 F)
Când mănânci cu cineva și îi dai aproape toți
cartofii tăi. (Monica)
Iubirea te face să zâmbești chiar și atunci
când ești obosit. (Mihai Petreanu)
Când îi zici unui băiat că îți place tricoul lui și
el îl poartă în fiecare zi. (Dana)
Iubirea e fiecare răsărit și apus de soare, e
fiecare zi în care, după ce ai tras linie, ai
constatat că ai zâmbit cuiva, că ai spus un
cuvânt bun, de încurajare pentru cineva, că ai
îmbrățișat, că ai plâns sau te-ai bucurat cu cel
care avea nevoie să nu fie singur. (prof.
Ionela Popescu)
Iubirea e cel mai frumos sentiment. Ea ne
face mai buni și mai frumoși. Ne aduce
liniștea. (Claudia)
Iubirea e în tot și toate!
E o carte despre zmei. (Alexa)
Când stau cu părinții mei și mama zice: “Hai
să vă fac clatite!” (Alexandru)
Când ai iubire față de tine și așa poți să le
oferi și celorlalți. (Cristiana)
Singura modalitate în care ne putem ajuta
unii pe alții.
Iubirea mea esti TU! (M)
Când bate Steaua :))) (Radu)
Iubirea este atunci când vezi fericirea în cele
mai mici lucruri, când ești alături de familie și
totul este în armonie❤❤(Ioana Catinca)
Cel mai frumos sentiment! Când ai fluturi în
stomac. (Anca)
Pentru mine, iubirea este să pot lucra zilele
acestea alături de soțul meu, în căsuța
noastră de la țară, unde auzim cântecul
păsărilor și îngrijim micuța noastră grădină de
flori, ținând legătura cu cei dragi de aici, dar
și de peste hotare, sperând că totul va fi bine
și ne vom relua viața de dinainte, fie ea
aglomerată și prăfuită în București. Îl citez
aici pe soțul meu; "Dacă vom sta aici câteva
săptămâni, cred că îmi va lipsi metroul".
Noi, născuți și crescuți în provincie, apreciem
mult farmecul Bucureștiului, care ne-a
adoptat și ne dorim să fie totul bine, mai ales
pentru cei bolnavi în acest moment, în care
vedem la tv cozile interminabile din fața
spitalului Colentina, aflat în proximitatea
locuinței din București, corturile instalate
pentru pacienți în curte, cozile de români de
la granițele țării și alte lucruri dificile care
afectează acum mai ales capitala.
Iubire înseamnă și rugăciunile pe care le
spunem în gând pentru ca totul să se
sfârșească cu bine. Vă pup! Zi frumoasă!
(prof Lavinia Oprescu)
O zi pe plajă, la mare... (Roxana)
Povestea de seară. (părinte Andreea)
Iubirea e cea care ne face mai umani, mai
buni, mai deschiși către noi și care cei din jur.
(Ioana)
Nu știu.. O să aflu. :) (Alle)
Singurul mod în care putem interacționa
armonios cu semenii și cu tot ce ne
înconjoară. (Ana)
Iubirea înseamnă să protejezi mediul
înconjurător pentru ca alte generaţii să se
bucure de apă potabilă, de fauna şi vegetaţia
unei anumite zone, de aer curat. (Andrada)
A oferi fără să aștepti să primești ceva în
schimb. (Claudia)
Iubirea este o certitudine. (Ștefan)
Este tot ce ai nevoie. (Irina)
Când te trezești noaptea și îl vezi pe celălalt
dezvelit și îl acoperi cu pătură și cu dragostea
ta. Când mori de somn și el spune că îi e sete
și îi spui: Stai, îți aduc eu! (prof. Iuliana
Mustață)
Când faci cumpărături pentru vecina ta mai în
vârstă. (Olivia)
Iubirea înseamnă să ai grijă de ceilalți, să îi
respecți, să nu le faci rău. (Luca)
Încredere și dăruire. (Ruxi)
Să faci fericit pe cineva.(Lili)
Atunci când copiii devin prieteni, când
părinții își iubesc copiii. (Amina)
Iubirea e atunci când fac teme și pisica mea
se pune pe caiet. (Raluca)
Iubirea e cea mai mare înghețată cu
ciocolată. (Ioana)
Pentru mine, iubirea înseamnă soare, pomi în
floare, miros de tei, miros de munte, de
cabană, un pisoi și un cățelus, o zi de iarnă
frumoasă cu zapadă și câte altele alături de
suflete dragi. (învățător Paul Doina)
Pentru mine iubirea este totul. Este
sentimentul care te face să te simți important
și în siguranță. Toți avem nevoie de iubire! :)
(Alexa)
Iubirea e atunci când sora mea mă lasă în
camera ei. (Andrei)
Iubirea e un sentiment frumos care unește
oamenii. (Andreea)
Când EL îmi zâmbește. (Cris)
Iubirea mea e familia mea. (Dragoș)
Când soarele ne zâmbeste de pe cer, când
florile ne învăluie în parfumul lor, când
fluturii ni se încâlcesc în păr. (Ana)
Când fac tema la mate doar că așa zice mama
:)) (Mihai)
Iubirea este compasiune . (Filip Minca)
Când te trezești noaptea și cineva e dezvelit
și tot spune că nu poate să doarmă, iar tu îi ții
de urât.(Bogdan Gabriel)
Iubire este atunci când lași orice activitate
care îți place pentru a sta cu cei dragi. (Ermin,
2 A)
Iubirea e ca praful de stele. (Sanda)
Iubirea e cel mai măreț sentiment. Ea ne face
mai buni, mai atenți la nevoile celor din jur.
Să trăim în iubire! (Patricia)
Când iubești lumea devine mai bună. (Ianis)
Când EL îți duce ghiozdanul. (Cristina)
Zâmbet. Doar zâmbet. (Corina)
Când îți sare inima din piept. :) (Alexa)
Iubirea e atunci când miroase a cozonaci.
(Georgiana)
Cred că la începutul lumii a fost iubirea. Nu se
poate altfel. (Andreea)
Un borcan mare cu Nutela si Tu. (Luci)
Când suntem toți din familie în bucătărie și
facem prăjituri. (Ilinca)
Atunci când dintr-o mulțime de oameni vezi
doar unul, pe cel pe care îl iubești. (Cristina)
Când găsești în bancă un trandafir roșu. (M)
Iubirea este când gătește mami. (Gabi, cls
pregătitoare)
Mami te iubește că gătește bine pentru tine.
(Gabi)
Iubirea e timpul petrecut cu familia mea.
(Stan)
Iubirea e ca supa de pui care te face bine
atunci când ești bolnav. (Luca)
Iubirea e atunci când mama îmi zice “Bună
dimineata, soarele meu!” (Cristi)
E cafeaua de dimineață! :) (Eta Șerbanoiu)
Iubirea e ca zborul: o fericire. (Alexandra)
Tot ce rămâne la finalul vieții tale e ceea ce ai
iubit, așa zice bunica mea. (Cristi)
Iubirea este acel ceva care te ajută să reziști
când ți-e greu, să te ridici când ești la
pământ, să dai din fericirea ta celui de lângă
tine când ai prea multă.
Iubirea ia chipul celui care te întreabă acum,
când ești singur între patru pereți,
ascunzându-te de virus, cum îți e, cum te pot
ajuta sau îți spune "Suna-mă când urlă casa
de liniște! " (dir. adj. prof. Vali Iatan)
Iubirea e acel ceva care te face să nu îi crăpi
capul când creierul crede că merită. (Irina
Dumitrașcu)
Iubirea e cel mai frumos și cel mai greu lucru
din viață! (dna Nicoleta Dumitru)
Iubirea e să ajuți. (Mihnea)
Iubirea este un cuvânt fermecat. Ea îi
schimbă pe oameni, îi face mai plini de viață,
mai frumoși, mai blânzi. Cine o cunoaște,
trăiește dintr-o dat mult mai intens. Viața
capătă un sens, o nouă calitate. Iubirea e
totul! PS. Te iubesc! :) (profesor Angela Sima)
<3. Atât. (dna Ana Popescu)
Pentru mine iubirea înseamnă să ții foarte
mult la cineva. (Elena Farkas, 2 D)
Pentru mine iubirea înseamnă să stau cu cei
dragi. (Ștefan Farkas, 3 B)
Doamna Eta, încă o dată am să spun, că vă
iubesc din tot sufletul!❤ Iubirea pentru
aproapele nostru este aceea care ne va ajuta
sa ajungem cu bine, din nou, la normalitate!
Sănătate multă vă doresc, astfel încât toate
proiectele minunate să se finalizeze! (parinte
dna Corina Velciu)
Iubire este să mă joc cu copilul meu, să fac
lecții, să punem masa, săă ne prostim în
oglindă, să îl sărut cu teama că i-aș putea
face rău și, cu toate astea, să zâmbesc și să
fiu veselă, fără să simtă cât îmi este de frică.
Mă gândesc la filmul ”La Vita e Bella”... da,
iubirea e acolo, învelind bine inima, pentru ca
lacrimile să nu ajungă până la ea. (actrița
Monica Eftimiu)
Iubirea pentru mine este atunci când
frunzăresc absorbită o carte într-o librărie și
îmi spun repede în gând: "Nu mai am loc și
pentru ea în bibliotecă... mai aștept... poate
apare varianta electronică..." , iar peste puțin
timp, când și uit de ea... să o primesc în dar.
❤ (prof. Ioana Ungureanu)
Pentru mine, iubirea înseamnă toate
momentele frumoase pe care le petrec
alături de familie. (Denisa)
Când îți curge muzica prin tot corpul. (Raluca)
Iubirea e când o rază de soare se strecoară pe
fereastra ta, îți mângâie fața și tu zâmbești.
(Andra)
Iubirea înseamnă familia mea: mama, tata și
urâcioasa de sora mea.( Mihai)
Iubire suntem noi, oamenii! Iubirea pentru
sine e cea mai importantă pentru a reflecta
către ceilalți acest minunat sentiment,
iubirea acordata apropiaților, cunoștințelor,
persoanelor cu care interacționăm, iubirea
pentru viață este motorul omului, al familiei,
al societății! ❤ Solidaritatea
este cuvântul cheie al acestor momente,
mulțumim Eta Șerbanoiu! (dna Mihaela
Constantinescu. părinte)
Iubirea e atunci când taci lângă omul drag și
el te înțelege. (Roxana)
E cerul albastru, cuibul cu păsărele, copiii
care râd, mirosul de pâine proaspată...
(Laura)
Iubirea e atunci când vorbești ore în șir cu el
la telefon și tot nu ai închide. (Alexa)
Când iubești îți strălucesc ochii. (Dana)
Când găsești în penar un bilețel roz. :) (Ioana)
Iubirea e atunci când sunt cu familia mea.
(Ioan)
Când am citit provocarea mi-am spus: Ce
simplu! Dar, când a fost să pun în scris m-au
năpădit gândurile, emoțiile, sentimentele,
simțurile , intuițiile. Ce poate fi iubirea dacă
nu muzica tuturor acestora, la un loc atunci
când privesc și îmi ascult fiicele, copiii la
clasă, pacienții, în cabinet, atunci când ascult
lacrimile norilor și mirosul reavăn al
pământului umed, al florilor îmbobocite sau
mature, când simt îmbrățișarea oamenilor
dragi și a lui Sachy, cățelușul meu drag, când
îmi tresaltă inima de teamă atunci când
cineva se îmbolnăvește în jurul meu , când
ma uit la mine și ii mulțumesc lui Dumnezeu
pentru tot . Ca să sintetizez, pentru mine
iubirea este în mine și în tot ce mă înconjoară
, este pentru toți și pentru mine ; bineînțeles,
nuanțată de diferitele trăiri pozitive sau
negative. (prof. psiholog Mariana Nezami)
Iubirea e un lucru foarte mare. (Horia)
Iubirea e când îi faci mamei o surpriză
plăcută. (Adina)
Iubirea pentru mine înseamna cel mai prețios
sentiment pe care îl pot avea.
În timpurile acestea grele, iubirea o port
pentru cei dragi, cum ar fi bunica mea din
Italia, bunicul și bunica, care sunt singuri în
casele lor, fără cineva care să îi ajute, și,
normal, pentru familia mea.
Iubirea, cel mai puternic sentiment, familia
mea, cel mai important lucru din viața mea!
Vă mulțumim! Sănătate multă!
(Rucsandra, 4 B)
Iubirea e un sentiment nobil care trebuie
încercat. :) (Luca)
Iubirea este speranta/șansa noastră. <3
(psiholog Clara Ruse)
Iubirea e motorul care face lumea să meargă.
(Dănuț)
Când lumea se ajută! (Catinca)
Iubirea este atunci când îți pasă de altul și
poți renunța la tine pentru el. (prof.
matematică Marilena Popescu)
Iubirea, pentru mine, înseamnă când mami
are încredere în mine, când este mândră de
mine, când îmi explică unde am greșit,
poveștile ei de seară și pupicul de noapte
bună. Iubirea este și când împart pachețelul
dulce la școală cu un coleg și când mă
întâmpină cățelul meu când mă întorc de la
școală. (Matei O, 2 A)
Iubirea e mirosul florilor de primavara.
(Sonia)
Familia mea. (X)
Habar n-am. (Radu)
Nu știu ce aș putea să zic!? Iubirea se
simte,nu se vorbește. (S)
Iubirea e cel mai frumos sentiment. Ea
unește două sau mai multe suflete pentru
totdeauna! (Luminița)
Când casa răsună de muzică. (Smaranda)
Cântecul păsărilor, strigătul mieilor, sunetul
vântului, clopotele mânăstirii, liniștea
departe de lumea dezlănțuită ne readuc din
când în când aminte că avem nevoie și de
altfel de lucruri, că sufletul trebuie să se
hrănească și el. Că tot ne întreba Eta ce
înseamnă iubirea :) Iată! Aceasta e iubirea
pentru natură. (prof. Lavinia Mihai)
Un sentiment de fericire și respect.
(Monica, 5 D)
Iubirea este, din perspectiva mea,
manifestarea acesteia față de părinți, pieteni
și familie, (prof. geografie Mihaela Canacheu)
Un sentiment care se manifestă asupra
tuturor celor din jurul tău! (părinte Nicoleta
Ferbințeanu)
Cine știe? E ceva ce te prinde și te face să
zâmbești... (Cristina)
Nu am studiat așa ceva! (Mihai)
La matematică: o problemă. La istorie: un
război. La chimie: o reacție. La arte: o inimă.
La mine: Tu. (Anca)
Este deschidere către oameni, către tot ce
este frumos. Este ajutorul dat celorlalți fără
să aștepti nimic în schimb. Este zâmbet și
bucurie. Este pacea din lume. (Daniela)
Când cățelușa mea, Sara, mă linge pe față
chiar dacă nu am mers cu ea la plimbare,
afară. (Ilinca)
Fiecare rămâne cu cât a iubit. (părinte Rona
Pușcaș)
Să dăruiești totul, asta e iubirea (părinte Anca
Simona)
Iubirea înseamnă să ai grijă de celălalt chiar
dacă sunteți certați. (Cosmina)
Când te lasă să copiezi tema la mate. :)))))
(Nicolas)
Doar pentru că cineva nu te iubește așa cum
vrei tu, nu înseamnă că nu te iubește cu toată
ființa sa. :) (Gabriel Garcia Marquez)
Tare asta! :))) (prof. Eta Șerbănoiu) Notă:
Mesajul de mai sus a fost postat pe
blogul econsiliere de către “Gabriel
Garcia Marquez”. Citatul aparține
scriitorului G. G. Marquez.
Iubirea este singura modalitate prin care ne
putem ajuta unul pe celalălt. (părinte Gina
Postolache)
E galbenușul de ou. (Georgeta Postolache)
Iubirea e cel mai înălțător sentiment. Ne face
să fim mai calzi, mai înțelegători, mai
armonioși cu noi și cu ceilalți. (părinte Ionela
Radu)
Să fim împreuna! (Dinu Patricia)
Atunci când împărțim aceleași amintiri.
(părinte)
Iubirea este un sentiment ce nu poate fi
exprimat prin cuvinte , acesta exista la orice
vârstă și este necondiționată. Iubirea nu se
poate cumpăra, poți avea toate diamantele
din lume și tot ce este mai scump, dar dacă
nu ai iubire, nu ai nimic. Iubirea este singurul
lucru pe care ar trebui să și-l dorească cineva!
Este un cuvânt dulce care parcă îți înmoaie
sufletul în lapte.
Fără iubire nu ar putea trăi nimeni fericit!
Este un sentiment minunat ! (Vlad, 6 )
Când găsești iubirea adevărată fă bine și ai
grijă de ea! ( Sabina)
Pentru mine iubirea înseamnă un sentiment
puternic pe care fiecare în parte trebuie să îl
simțim față de ceva sau de cineva. În cazul în
care iubim pe cineva trebuie să avem grijă ca
acea iubire să nu fie de fapt dependență și
obișnuință, deoarece sunt lucruri complet
diferite, dar pot fi adesea confundate…
Iubirea spune: ”Vreau să fiu fericit!”, iar
dependența și posesia spun: ”Vreau să mă
faci fericit!”. Ar trebui să învățam să facem
diferența între ele până nu este prea târziu și
nu vom mai putea remedia lucrurile.! <3
(Andreea Anne-Marie Cioflan)
Iubirea e cea care există între noi. (Daria)
Comunitățile interculturale sunt grupuri
etnice, religioase care trăiesc în același
spațiu, întrețin relații deschise,
interacționează în sensul recunoașterii
mutuale, a respectării valorilor și tradițiilor
celorlalți, a modului de viață al fiecăruia.
Circulația liberă a cetățenilor, utilizarea pe
scară largă a mijloacelor de comunicare în
masă și multimedia, precum și fenomenele
migrației din ultima perioadă au determinat
accentuarea caracterului de mozaic al
comunităților contemporane, în care
elementele culturii autohtone se îmbină
subtil cu aspecte ale culturii altor grupuri.
Ce este o societate interculturală? Trăim în
societăți interculturale? Avem nevoie de
interculturalitate? Care ar fi valorile pe care
ar trebui să ni le asumăm și care ar fi
principiile care să ne ghideze acțiunile?
Diversitatea culturală a existat întotdeauna
în orice societate. Cu greu ne-am putea chiar
și imagina, în realitate, o societate în care să
existe un singur mod de a gândi, un singur
mod de a te comporta. Diversitatea, de altfel,
nu se reduce la dimensiunile culturale, etnice,
lingvistice sau religioase. În cele din urmă,
aceasta este un atribut intrinsec al vieții
înseși, astfel încât orice societate ar trebui să
o descopere, să o pună în valoare și să o
afirme, iar prin toate acestea să-și descopere
întregul său potențial. Astăzi, mai mult ca
niciodată, este nevoie să fim împreună
conștienți ca numai în acest mod putem să
fim tot ceea ce ne dorim.
Elevii claselor a VI-a A si a VI-a D, autorii
acestui articol, vă invită să descoperiți
mozaicul cultural al României. Veți afla
câteva informații despre grupuri etnice care
trăiesc la noi în țară.
România are o comunitate mică de africani.
Majoritatea acestora locuiesc în orașe mari
precum București, Cluj-Napoca, Timișoara și
Iași. Majoritatea afro-românilor nu sunt negri
puri, ci mai degrabă de origine mixtă. În cele
mai multe cazuri sunt copiii unui părinte
român cu un fost student în România venit
dintr-o țară africană. Probabil că îi știți cu
toții pe Cabral (are origini din Congo) sau pe
Kamara (din Guineea). Alții sunt din Nigeria,
Sudan, Africa de Sud etc.
Cultura africană este una extrem de
diversificată, urmare a faptului că populaţia
ţărilor africane este compusă din sute de
grupuri etnice, fiecare cu tradiţii şi obiceiuri
proprii. Peste unele dintre aceste tradiţii s-au
adăugat influenţe venite din perioada
colonizării (ex. Mulți congolezi vorbesc
franceza). Muzica este extrem de ritmată.
Arta plastică este deosebit de răspândită,
artiştii populari realizând statuete de lemn,
măşti, textile cu motive tradiţionale etc.
Costumele populare sunt foarte colorate.
Albanezii din România sunt membrii unei
minorități etnice, care numără aproximativ
520 de persoane, oficial. Numărul lor real
este însă estimat la aproximativ 10.000 de
persoane, cei mai mulți declarându-se
actualmente drept "români". Aproximativ
jumătate dintre ei locuiesc în București, iar
restul se află în centre urbane mari precum
Craiova Timișoara, Iași, Constanța și Cluj-
Napoca. Cei mai mulți dintre ei sunt creștini
ortodocși, strămoșii lor refugiindu-se din
sudul Albaniei în perioada otomană. Există
însă și mulți albanezi musulmani (în
Dobrogea, comunitatea albaneză musulmană
datează încă din perioada otomană, pe când
celelalte comunități albaneze musulmane s-
au format în perioada interbelică, emigrând
din motive economice din Iugoslavia),
numărul lor fiind estimat la aproximativ
3.000 persoane.
Fiind o minoritate recunoscută oficial,
albanezii au un reprezentant în Camera
Deputaților.
Muzica diferitelor sărbători face și ea parte
din patrimoniul folcloric albanez, în special
cele din jurul zilei Sfântului Lazăr, de la
începutul primăverii. Cântecele de leagăn și
bocetele (vajtim) sunt tipuri importante de
cântece populare albaneze (intrate in
Patrimoniu UNESCO/iso-polifonia în cântecul
popular albanez).
Arabii sunt un popor cu care românii au avut
legături sporadice încă din Evul Mediu. În
trecut, ei erau numiți "harapi" (din tc. harap).
Termenul "arab" este de origine franceză și a
pătruns în vocabularul limbii române abia în
secolul al XIX-lea.
Există așezări de arabi în Dobrogea încă din
1878; sunt arabi originari din Siria, foarte
apreciați pentru priceperea lor de a practica
agricultura în condiții de secetă.
În timpul perioadei comuniste, numeroși
studenți arabi au obținut burse de studiu din
partea statului român. Majoritatea acestor
arabi erau palestinieni, sirieni, sudanezi,
egipteni, libanezi și iordanieni. Cei mai mulți
s-au întors în patrie după încheierea studiilor.
O mică parte s-a stabilit însă în România, cei
mai mulți dintre ei profesând astăzi ca
medici. După 1989, un mare număr de
afaceriști arabi s-a stabilit în România. Cei
mai mulți provin din Siria, Irak și Liban.
Majoritatea imigranților arabi sunt de religie
musulmană. În urma conflictelor armate din
Orientul Apropiat, mulți arabi din Liban, Siria,
Fasia Gaza s-au refugiat în Romania.
Ca parte a tradiției, bărbații arabi poartă
costumul tradițional alb, iar femeile negru cu
valul cel nelipsit.
Noaptea hennei este un obicei de nuntă
obligatoriu la arabi, fiind strâns legat de
vechile credințe conform cărora henna are
puterea de a aduce fericire in noua familie. În
această noapte, se cântă și se dansează, iar o
femeie pictează arăbescuri cu henna pe
mâinile miresei.
În România, armenii constituie o comunitate
etnică veche de aproximativ un mileniu, fiind
prezenți în toate regiunile României. Aceștia
au avut o prezență importantă, în special ca
negustori.
Odată stabiliți pe pământul românesc,
armenii s-au acomodat vieții autohtone
familiarizându-se, în timp, cu obiceiurile
localnicilor, însă ei și-au păstrat, totodată,
propriile tradiții aduse de pe meleagurile de
baștină și pe care, parțial, le-au împrumutat
noilor lor concetățeni. Sunt, pe de o parte,
datini folclorice, apoi credințe religioase în
special de Crăciun și de Paște, dar și unele
specific armenești, iar pe de altă parte,
obiceiuri laice, legate în principal de
practicarea comerțului și a meșteșugurilor,
precum și de conviețuirea socială. Sosiți
inițial ca negustori, deci fiind oameni cu stare
și interesați de bunul mers al afacerilor lor,
armenii duceau o viață îndestulată, îmbinînd,
însă, cumpătarea cu rafinamentul. În timp ce
bărbații erau plecați după afaceri sau la
ateliere, femeile îngrijeau de gospodăria
curată și bine înzestrată pentru un trai tihnit.
De la ei a rămas un gest devenit pe-atunci
aproape reflex: "Obiceiul pe care-l aveau
armenii cu prilejul facerii unei negustorii,
adică de a strînge aproape cu sila mîna
vînzătorului sau cumpărătorului. Obiceiul de
a se stropi reciproc cu apă este specific
sărbătorii religioase Vartavar (Schimbarea la
față), din luna iulie ca antidot pentru secetă.
Mâncărurile armenești sunt delicioase:
pastrama și halvaua sunt produse
tradiționale armenești.
Vă recomandăm să vizitați frumoasa Biserică
Armenească, aflată chiar la noi în sector.
Bulgarii din România sunt un grup etnic
minoritar. De-a lungul istoriei, comunități de
bulgari au existat în Valahia, Dobrogea de
Nord și Transilvania. Întâlnim o comunitate
mai numeroasă în Banat.
Tradițiile și manifestările folclorice fac parte
integrantă din cultura populară a bulgarilor,
Cele mai cunoscute asemenea momente sunt
de Paște și de Crăciun, dar există și
manifestări tipice: Sărbătoarea Trifon
Zarezan, sărbătoarea viei și vinului, o
sărbătoare cu origini trace; Kukerii, cu jocuri
cu măști, desfășurate la sfârșitul iernii, ca o
celebrare a sosirii primăverii, amintind de
cultul lui Dionysos; Lazaruvane, o tradiție de
primăvară în care tinerele fete se
împodobesc cu flori, dansează și cântă,
simbolizând trezirea naturii la viață; Baba
Marta, un fel de mărțisor bulgar în care
oamenii schimbă șnururi roșii și albe,
denumite "martenitze"; Nestinarsto, un
eveniment la care oamenii dansează cu
picioarele goale pe jăratec, în transă, cu
icoana Sf. Constantin în mâini.
Ceangăii sunt un grup etnografic maghiar. Îi
întâlnim în Moldova, în Țara Bârsei (Brașov),
în Dobrogea. Vorbesc limba ceangăiască și au
tradiții și obiceiuri proprii (cântece, balade,
dansuri, obiceiuri, povești și jocuri).
Ceangăii moldoveni sunt singurul grup de
limbă maghiară care nu a fost încorporat în
națiunea maghiară, originile lor nefiind pe
deplin clarificate în mod adecvat, iar datorită
sentimentului puternic de izolare de Ungaria
au conservat o cultură medievală.
Dansul tradițional ceangăiesc Borița (Borica),
cu clopote, jucat pe ulițele satului în
perioada Crăciunului este extrem de frumos.
Cehii sunt o minoritate etnică din România.
Trăiesc în zona Banatului și au un
reprezentant în Camera Deputatilor.
În limba română ei erau numiți de către
localnici "pemi", un termen care derivă din
„boemi” sau „boemieni” (din Boemia).
Tradițiile și obiceiurile penilor, alături de
limba cehă, sunt perfect conservate în Banat.
Satele ceheşti din zona Clisurii Dunării au
reuşit să se menţină, de-a lungul anilor, ca şi
comunităţi ermetice, unde românii, sârbii
romii din localităţile învecinate nu au reuşit
să pătrundă, astfel că şi-au putut păstra
cultura, tradiţiile, limba şi stilul de viaţă, cu
totul diferit de ce este în jurul lor. Satele
ceheşti constituie un fenomen unic pentru
Europa. Mii de turişti din Cehia vin să viziteze
zona, mai ales că există asociaţii şi organizaţii
care promovează „Ţinutul Banatului Cehesc“
în rândul străinilor. Această zonă are şi o altă
însemnătate pe lângă turism, vacanţă şi
distracţie. Toţi cehii ştiu că, în Banat, există
singura zonă în care s-a păstrat limba arhaică.
Cea vorbită de strămoşii lor. Acest grai a
dispărut în Cehia, e ceva foarte special, care îi
încântă pe lingvişti. Din banii Guvernului ceh
s-au reparat şcolile, bisericile, s-au făcut
drumurile, se organizează diferite
evenimente socio-culturale, s-a introdus
sistemul de telefonie, s-a îmbunăţit asistenţa
medicală.
Chinezii sunt una dintre cele mai mici
minorități etnice ale României.
Marile migrații ale chinezilor au început între
anii 1980 - 1990. Cea mai mare parte a
imigranților chinezi era alcătuită din
vânzători independenți. Mai târziu, la
începutul anilor 2000, România se confruntă
cu probleme economice cauzate de plecare
muncitorilor săi în Europa de Vest. Ca
rezultat, România a important muncitori din
China, mărind astfel numărul comunităților
chinezești.
Pentru chinezi cel mai important eveniment
de peste an este Anul Nou cu ocazia căruia se
organizează Festivalul Primăverii. Noul An
Lunar începe în ianuarie sau în februarie și
este marcat printr-o vacanță națională. În
timpul festivalului, cei apropiati își dăruiesc
reciproc Hong bao, niste pachete roșii
umplute cu bani pentru a stimula
prosperitatea. Tot acum, cu ocazia paradelor,
sunt practicate arte specifice, unele pe cale
de dispariție, cum ar fi: mersul pe piciorange,
dansurile dragonilor și jocurile de artificii,
practicate mai mult în zona rurală sau în
orașele mai mici. Fastul este vizibil și la nivel
culinar, iar felurile de mâncare au, în timpul
acestui festival, conotații simbolice: rața
reprezintă fidelitatea, peștele prosperitatea,
portocalele, prospețimea și dulceața vieții
etc.
România are o comunitate foarte mică de
coreeni. În 1952, România a primit 3000 de
copii și tineri coreeni refugiați în timpul
războiului din Coreea. Aproximativ 1000
dintre aceștia erau elevi de liceu sau studenți.
Copiii au fost repartizați în mai multe centre,
cei mai mulți în București.
Anual, în România sunt organizate festivaluri
de film și culturale dedicate comunității
coreene.
Cred că știm cu toţii că mâncarea este servită
în Coreea în diferite boluri și, prin urmare,
oamenii îşi pot lua ceea ce vor să mănânce,
dar v-aţi gândit vreodată de ce? Se crede că,
dacă două persoane mănâncă dintr-un
castron comun, ele vor deveni mai apropiate.
Figura subțire și înălțimea este foarte
importantă în Coreea deoarece pentru ei
aceasta înseamnă sănătate și succes. Există
clinici care fac copiii să crească câțiva
centimetri pentru ca atunci când vor deveni
adulți să fie înalţi și slăbuţi.
Un lucru drăguţ este faptul că în Coreea toate
acoperişurile au vârfurile curbate care dau un
aspect de zâmbet.
Coreenii îşi păstrează tradiţiile şi acordă o
atenţie deosebită obiceiurilor naţionale. Ei
poartă hanbokul la sărbătorile în familie, dar
şi la festivalurile dedicate acestui costum
tradiţional şi nu numai. Hanbokul a devenit
cunoscut la noi prin dramele coreene care se
difuzează la posturile tv din ţară.
Croații sunt o minoritate etnică din România.
Trăiesc în general în sud-vestul țării, mai ales
în Județul Caraș-Severin. Ei formează
majoritate în două localități: comunele
Carașova și Lupac. În acestea, limba croată
este limbă recunoscută oficial, având
indicatoare, educație și acces la justiție și
administrația publică în limba croată, alături
de română. Croații beneficiază în România de
toate drepturile specifice unei minorități
etnice recunoscute, inclusiv un loc rezervat în
Camera Deputaților..
Portul popular al crașovenilor este foarte
asemănător cu cel al românilor din regiune.
Numai cel al femeilor diferă prin prezența
conciului de pe cap la cele măritate și prin
cea a fotei. Bărbații au o cămașă lungă cu
guler împestrițat de broderie neagră și roșie,
fiindu-le colorate și manșetele mânecilor. Ei
au pantaloni largi, înfășurați până aproape de
genunchi în obiele sau ciorapi albi de lână. În
trecut încălțau opinci, iar la sărbători bocanci
sau cizme. La brâu purtau o curea lată. Peste
cămașă îmbrăcau un pieptar alb din dimie cu
decoruri negre și roșii. Iarna purtau cioareci
deschiși la culoare, pieptar din piele de miel
și cojoc cu mâneci.
Evreii au fost una dintre cele mai importante
minorităţi etnice din România. Până în anul
1945, România era a doua ţară europeană ca
număr de evrei. Evreii erau în special
meseriaşi, negustori, medici sau artişti.
Această comunitate are o istorie îndelungată
pe teritoriul ţării noastre şi se pare s-au
stabilit în Principate încă din perioada evului
mediu. O parte au fost chemaţi chiar de
voievozii moldoveni sau munteni, atât pentru
a anima viaţa economică dar mai ales pentru
a-i folosi drept creditori în luptele pentru
tron.
Una dintre cele mai frumoase melodii ale
folclorului evreiesc, Hava Nagila, are rădăcini
româneşti. Melodia este inspirată de
cântecele populare din Bucovina.
Versurile variantei în limba română a
melodiei Hava Nagila au fost realizate de
scriitorul şi poetul Ioan Ciorca, cel care a şi
remarcat faptul că acest cântec are rădăcini
româneşti. Cântecul de nuntă Hava Nagila
este cântat îndeosebi la sărbătorile evreieşti.
Cântecul este intonat la nunţile în stil
tradiţional, dar şi la petrecerile de Bar
Mitzvah.
Germanii din România reprezintă o
minoritate etnică din interiorul României
(etniciI germani sunt numiți sasi în
Transilvania, svabii în Banat, germani în Regat
și în Dobrogea…)
Numărul germanilor din România este mic,
însă limba germană este căutată. La
majoritatea școlilor cu limbă de predare
germană, doar circa 5% dintre elevi provin
din rândul minorității, restul aparținând în
mare parte populației majoritare. În aceste
școli elevii nu învață doar limba gemană, ci se
familiarizează și cu tradițiile și obiceiurile
specifice culturii germane.
În România există două teatre de limbă
germană, se tipăresc ziare germane,
televiziunea publică și mai multe stații de
radio emit emisiuni în limba germană, iar mai
multe edituri publică în limba germană. La
manifestările tradiționale și la acțiunile
culturale organizate, participă în aceeași
măsură români, cât și etnici germani. Există
mai multe asociații și grupuri culturale
germane. Moștenirea culturală imensă –
orașe medievale, cetăți bisericești, biserici
baroce, colecții muzeale, biblioteci și arhive,
etc. – este valorificată și în scopul atragerii
turiștilor, contribuind astfel la dezvoltarea
economică și culturală a României.
Cum știm cu toții, președintele actual al
României face parte din această etnie.
Istoria grecilor din România se întinde pe o
perioadă de cel puțin 27 de secole. Cele două
popoare au interacționat încă cu mult înainte
de crearea celor două state moderne, încă de
pe vremea dacilor și a Greciei Antice. De-a
lungul timpului, perioada domniilor fanariote
a fost fără nicio îndoială momentul de vârf al
prezenței grecilor în România. În prezent
majoritatea grecilor pot fi găsiți în Constanța,
Brăila, Tulcea, Galați.
La fel ca la români, un loc central al
sărbătorilor de Crăciun la greci îl ocupă
«kalanda» - colindele. În ajunul Crăciunului se
adună cete de copii care trec pe la toate
casele cu cântece, dansuri și urări de bine.
Acompaniamentul muzical se realizează cu
ajutorul unor mici triunghiuri metalice și
tobițe de lut. Impresionați, consătenii le
oferă colindătorilor dulciuri sau monede, în
semn de mulțumire.
Grecii sunt recunoscuți în lume pentru modul
în care știu să petreacă.
Dansurile spectaculoase (sirtaki), mâncărurile
simple dar extrem de gustoase și dragostea
pentru păstrarea tradițiilor sunt transmise
din generație în generație de grecii care
trăiesc în Dobrogea de mii de ani. Le place
viața și îi încurajează pe cei din jurul lor să se
bucure că trăiesc.
Reședințele grecilor bogați care au trăit în
Constanța sunt și astăzi admirate și
fotografiate de cei care ajung aici. Ele dau
farmec centrului vechi. Casele Embiricos,
Manicatide, Hrisicos – primul hotel de lux
ridicat în Piața Ovidiu în anul 1900, vilele Șuțu
sau Constantinidi și multe altele.
România are o comunitate mică de indieni.
Majoritatea acestora trăiesc în orașe mari
precum București, Timișoara și Cluj-Napoca.
și au ajuns aici prin migratia fortei de muncă.
Anual, în România sunt organizate mai multe
evenimente culturale dedicate comunității
indiene, Muzica indiană este foarte
diversificată. Muzica clasică este în principal
dublată de tradițiile indiene. Există multe
forme clasice de dans. Ele sunt deseori
însoțite de o formă narativă și sunt de obicei
marcate de elemente religioase.
Bindi este punctul roșu purtat în frunte de
către femeile din India. Pentru că acest punct
roșu format cu ajutorul pudrei de vermilion,
plasat in mijlocul fruntei este considerat în
religia hindusă un simbol al celui de-al 3-lea
ochi, cel magic, nu doar femeile hinduse
poartă Bindi ci și bărbații. În acest context
Bindi este un simbol religios, dar el are și o
funcție socială. În mod tradițional Bindi
reprezintă un soi de verighetă a femeii
indiene căsătorite ce se deosebește de cea
necăsătorită.
Italienii sunt o minoritate etnică din
România. Italienii se află dispersați într-un
mod relativ uniform pe teritoriul țării,
comunități aflându-se în București, Brașov,
Caracal, Fălticeni, Roman, Tulcea, Iași,
Suceava, Câmpulung-Muscel, Ploiești, Pitești,
Arad, Calafat, Sulina, Turnu Severin, Bacău,
Neamț, Cluj, Bistrița, Satu Mare, Timișoara
etc.
Ca minoritate etnică recunoscută oficial,
italienii din România au un loc asigurat în
Camera Deputaților.
Pe teritoriul românesc, italienii s-au stabilit
peste tot, însă există regiuni unde numărul
lor este semnificativ: Hațeg, unde comunele
Clopotiva, Râu de Mori, Sântămaria-Orlea au
populație preponderent italiană, Cataloi,
comuna din județul Tulcea și alte câteva sate
din împrejurimi, unde s-au stabilit italieni
specialiști în lucrări în piatră și care printre
altele au contribuit la construcția podurilor.
Italienii pot fi întâlniți și ca: antreprenori,
unde au participat la construirea unor mari
edificii în marile orașe. Au lucrat la drumuri și
poduri, șosele, căi ferate, aducțiuni de apă,
viaducte, dar și fântâni, biserici, monumente
funerare, bănci, școli. Mărturie stau: spitalul
Colțea și multele mozaicuri de la Palatul
Cotroceni, Casa de Economii și Cercul Militar
din București, podul de la Cernavodă, calea
ferată Brașov-București… O categorie aparte
în cadrul minorității italiene din România o
constituie comercianții. Pentru aceștia,
România a însemnat o bună piață de lucru în
toate timpurile. Îi întâlnim mai ales în
porturile de la Dunăre și Marea Neagră.
Probabil toți stiți minunatul Far Genovez de
la Constanța, de pe faleză, aproape de
Cazinou. Dacă nu, obligatoriu, la următoarea
vizită pe litoral, trebuie să ajungeți aici!
Pe teritoriul României trăiesc mulți
macedoni(aromâni/macedoromâni/machedo
ni). Este legendar rolul Soarelui în viața
macedonenilor, astru apreciat și iubit de toți
cei cu sânge macedonean. Toate tradițiile
transmise de străbuni au în centrul lor
supremația Soarelui. Păstrarea identității prin
tradiție este unul din darurile primite de la
strămoși. Una din tradițiile macedonene care
se păstrează este cea de Ilinden, Sfântul Ilie
pe stil vechi, pe data de 2 august, când se
sărbătorește revolta armatei împotriva
stăpânirii otomane. Fiind creștini ortodocși
pe rit vechi, sărbătorile precum Crăciunul și
Anul Nou au loc după sărbătorile românești.
Tradițiile culinare se respectă, iar preparatele
cele mai cunoscute sunt: plăcintă cu praz,
pingiur și pleskavica.
Maghiarii din România reprezintă cea mai
numeroasă minoritate etnică din România.
Există numeroase instituții de educație și
culturale (teatru, operă, dans, muzee, case
memoriale) secuiești.
Tradițiile comunității maghiare din România
sunt bine păstrate. În noaptea dintre ani, în
satele ungureşti se trăgeau clopotele la
miezul nopţii, iar pe înălţimi se aprindeau
focuri uriaşe, ale căror flăcări se întindeau
până la cer. Flăcăii se distrau aruncând
şomoioage de paie cât mai sus în aer. Între
timp au fost înlocuite cu focurile de artificii,
menite să alunge întunericul lungilor nopţi de
iarnă. Bătrânii luau toate măsurile cuvenite
ca nu cumva să se stingă focul în vatră. Multe
dintre celelalte superstiţii legate de prima zi a
anului se găsesc atât la români, cât şi la
unguri, precum şi la alte popoare.
Gospodarul trebuie să se trezească dis de
dimineață, să dea de mâncare la vite, înainte
de apariţia zorilor. Cine leneveşte nu va avea
spor un an întreg. În prima zi, nu se dă nimic
în afară din casă, altfel tot anul va fi păgubos.
Cine se ceartă, va suporta urmările vreme de
365 de zile. Orice acţiune va determina un
efect de lungă durată. De aceea, oamenii se
străduiesc să fie veseli, să aibă de toate în
casă, să nu fie nevoiţi să facă munci grele sau
neplăcute, ca să le meargă bine tot anul.
Vedem extrem de puțini mexicani în
România. Ei pot fi turiști sau emigranți.
Mexicanii sunt veseli, petrecăreți și foarte
religioși. O imagine pe care ne-au creat-o, în
mare parte, filmele western despre mexicani
include: poncho, sombrero, tequila, mariachi,
deşert, cactuşi.
Pentru că prin marile orașe din România am
observat cântăreți stradali mexicani, vă
povestim aici câteva lucruri despre costumele
lor populare. Acestea utilizează croiuri de tip
huipil și sunt confecționate din țesături viu
colorate. Femeile membre ale comunităţii
Nahua din Cuetzalan (Puebla) îşi
înfrumuseţează coafura utilizând o
împletitură din fire de lână violetă şi verde ce
face trimitere la toca aristocraţilor azteci.
În ziua de azi nu găsim mongoli în România
(decât, poate, ca turiști).
Știm însă cu toții, de la orele de istorie, că
marea invazie tătară sau „marea invazie
mongolă” a fost un atac foarte puternic al
mongolilor, din anul 1241, asupra Europei,
incluzând și teritoriul actual al României. De
aceea amm ales să vă povestim și despre ei.
Mongolii erau specializaţi în lupta de pe cal,
excelând în calitate de arcaşi călare. Datorită
faptului că luptau ca şi cavalerie uşoară,
puteau să acopere distanţe foarte mari în
timp scurt. Invazia a luat pe nepregătite
statele din Europa, rezultând distrugeri foarte
mari, atât materiale, cât şi ca pierderi umane.
Azi, Mongolia a devinit o țară vizitată (chiar și
de noi, românii). Mongolia atrage turiști,
fiind un ţinut al cerului albastru, al
nesfârşitelor stepe şi deşerturi bătute de
vânturi şi al urmaşilor lui Ginghis Han, al
imensul deşert Gobi. Mongolii își
promovează tradiţiile nomade, obiceiurile
fascinante (cresc iaci sau cămile şi trăiesc în
iurte).
Da, găsim pachistanezi în țara noastră. Mulți
au venit ca forța de muncă. Trăind printre
noi, ar fi bine să știm câteva lucruri despre ei.
Hainele tradiționale pakistaneze sunt
recunoscute pe plan internațional pentru
frumusețea perfectă ce o reflectă, iar portul
lor național este cunoscut mai ales pentru
modele clasice regionale. Shalwar Kameez
este rochia tradițională pakistaneză purtată
atât de barbați, cât și de femei. Hainele
tradiționale pakistaneze sunt renumite
pentru calitatea din care sunt confecționate,
dar mai ales datorită broderiilor lucrate
manual. Printre cele mai comune materiale
utilizate pentru confecționarea de haine
pakistaneze se află mătasea khadar, șifon și
mătasea georgette. Diferitele modele de
broderie oferă o altă imagine hainelor,
reflectă frumusețea lor deosebită.
În prezent polonezii reprezintă o minoritate
recunoscută oficial în România, fiind
reprezentați în Camera Deputaților. Etnici
polonezi găsim în nordul țării, în special în
Suceava.
Institutul Cultural Român (ICR) a organizat
expoziția stradală de fotografie Mari polono-
români care a fost deschisă în Sopot, cea mai
atractivă stațiune estivală a Poloniei.
Expoziția a prezentat personalități marcante
polono-române, și anume compozitorul
Ciprian Porumbescu, actorul Colea Răutu,
muzicianul Theodor Rogalski, pictorul
Octavian Smigelschi, sculptorul Andrei Ostap,
balerinul și coregraful Oleg Danovski,
generalul și fostul ministru Henri Cihoski,
generalul și fostul primar al Bucureștiului
Victor Dombrovski, medicul militar și
fondatorul de instituții medicale Gustav
Otremba, generalul comandant al Vânătorilor
de Munte Leonard Mociulschi și curierul
Armatei Naționale clandestine Maria
Lesiecka.
Polonezii reproduc, din baloţi de paie, ştiuleţi
de porumb, figurine care simbolizează lucrul
la câmp, mai exact oameni care muncesc şi
care au lângă ei roadele pe care le strâng.
Costumul popular polonez este unul foarte
frumos. Puteți să îl admirați în poza de mai
sus!
Romii din România (romi, uneori scris și
rromi, cunoscuți popular și ca țigani, roma -
în limba romani) constituie unul dintre
grupurile etnice minoritare cele mai mari din
România, fiind al doilea grup etnic minoritar
din România ca mărime, după cel maghiar.
Astăzi, din păcate, membrii minorității rome
sunt încă victime ale discriminării, ceea ce îi
împiedică să fie corect școlarizați și integrați
în societate. Această realitate există și în alte
țări care găzduiesc minorități rome: Ungaria,
Slovacia sau Cehia.
Tradițiile sunt o parte esențială a vieții pentru
romi. Cel mai decorat și important eveniment
din tradiția lor este "nunta țigănească". Ca la
cele mai multe culturi din lume nunta la romi
este foarte decorată și strălucitoare. Există
mult dans și multă muzică.
Vă recomandăm să vizitați Muzeul Culturii
Romilor pentru a vedea interesantele
exponate: haine și căruțe de pe vremea
romilor nomazi, obiecte din lemn sau din
metal lucrate de meșteșugari – rudari,
căldărari, ceaunari, fierari, hămurari,
costumele populare colorate.
Ce am putea spune despre noi, românii? Am
vrea să credem că suntem toți ospitalieri,
deschiși, toleranți cu natura și oamenii de
lângă noi, indiferent de etnie, religie,
obiceiuri, opinii și credințe. Am vrea să
reușim să trăim împreună, apreciindu-ne și
iubindu-ne.
Din acținile de protejare a valorilor noastre,
vă prezentăm din Lista Patrimoniului Mondial
UNESCO monumentele din România incluse:
bisericile de lemn din Maramureș, bisericile
pictate din nordul Moldovei, așezările săsești
cu biserici fortificate din Transilvania,
Mănăstirea Horezu,
Cetatea Sighișoarei, fortărețele dacice din
Munții Orăștiei, Delta Dunării, unele
rezervații naturale forestiere din Carpați
incluse în situl transnațional denumit
Pădurile primare și bătrâne de fag din Carpați
și din alte regiuni ale Europei.
Lipovenii sunt un grup etnic de origine
rusească. Ei locuiesc în special în județul
Tulcea. Mici grupuri de lipoveni trăiesc și în
Moldova, în Bucovina, dar și în județele
Brăila, Constanța și Ialomița. Portul popular
lipovenesc al femeilor din Deltă este lucrat
din materiale simple, monocrome sau
înflorate.
Obiceiurile rușilor lipoveni sunt extrem de
pitorești. Maslenița este o sărbătoare
ritualică ce marchează trecerea de la iarnă la
primavară, fiind sărbătorită cu 56 de zile
înainte de Paști. Cunoscută și sub denumirea
de Săptămâna brânzei sau Săptămâna
untului, în această perioadă se interzice
consumul de carne, fiind permis doar
consumul produselor lactate, a ouălelor și a
peștelui. Se consumă clătitele, acestea prin
formă și culoare fac trimitere la
reprezentarea soarelui, apropierea primăverii
și intensificarea căldurii. La Ghindărești, jud.
Constanța, specific acestei sărbători sunt
panglicile. Fetele dăruiau panglicile pe care le
aveau împletite în părul lor aleșilor. La
Carcaliu, jud. Tulcea, un element distinctiv
este prezența batistelor care sunt legate în
vârful unui băț și sunt purtate în timpul
haravodului, batista fiind un simbol al
despărțirii de iarnă. Ultima zi a masleniței
este ziua de duminică, zi care încheie
practicile acestei sărbători, numită și Ziua
iertării. Astfel, credincioșii își cer iertare unii
altora pentru a intra în post fără
resentimente, dar și pentru a oferi celorlalți
liniștea și iertarea cuvenită. Se lasă în urmă
toate grijile astfel încăt să se poată intra în
Postul Mare cât mai curat și cât mai liniștit
sufletește.
Mergeți să cunoașteți rușii lipoveni din
România! Cu siguranță o să vă placă!
Sârbii din România sunt membrii unei
minorități etnice ce locuiesc în principal în
regiunile din sud-vestul României, în Banat
(Clisura Dunării). Carașovenii (localitatea
Carașova) reprezintă o populație vorbitoare a
dialectul torlakian al limbii sârbe, locuitori ai
județului Caraș-Severin, unde constituie
majoritatea populației.
În România există câteva mănăstiri sârbești.
Sârbii își promovează și își păstrează tradițiile
de care sunt extrem de mândri. O tradiție
sârbească din Ajunul Crăciunului (pe rit vechi,
după anul Nou) presupune arderea stejarului
(semnificație: tot răul din anul ce trece să
dispară, focul purifică și dă putere). Atunci
sârbii se strâng în jurul focului și cânta
colinde.
Slovacii (în limba slovacă slováci) sunt un grup
etnic minoritar din România; locuiesc în zona
Bihor, Arad, Salaj. Ca minoritate etnică
recunoscută oficial, slovacii au, împreună cu
minoritatea cehilor din România, un scaun
asigurat în Camera Deputaților.
În localitatea Budoi, Bihor funcționează Liceul
Teoretic "Jozef Kozaček" cu predare în limba
slovacă. Pe lângă această instituție este
asigurat și învățământul primar și gimnazial în
limba maternă. În orașul Nădlac, Arad Liceul
Teoretic "Jozef Gregor Tajovsky" are o secție
cu predare în limba slovacă.
Citind despre tradițiile slovacilor, am aflat că
în data de 6 decembrie când se sărbătorește
în toată lumea creștină Sfântul Nicolae
(Mikuláš), în așezările slovace oamenii își fac
cadouri, mai ales pentru copii. Copiii sunt
îmbiați să-și curețe pantofii și să-i pună pe
pervazul geamului, unde peste noapte Sf.
Nicolae îi va umple cu daruri. Copiii
neascultători primesc în loc de dulciuri, ca
pedeapsă, numai ceapă și usturoi. În satele
din Bihor în aceste zile se propovăduia
dragostea între tineri și se umbla pe la
șezători după fete cu Sf. Nicolaie, adică un
bărbat travestit și cu desaga în spinare, care
împărțea daruri fetelor și copiilor.
Tătarii, un grup etnic vorbitor de limba
tătară, sunt prezenți pe teritoriul actual al
României din secolul al XIII-lea, în județul
Constanța. Tătarii din Dobrogea numără
aproximativ 20.000-25.000 de persoane și
sunt urmașii tătarilor din hanatul Hoardei de
Aur din Bugeacul și Crimeea învecinată,
colonizați aici. În România, ei sunt aliați
politic cu coreligionarii lor turci și trimit în
Parlamentul României câte un deputat.
Tătarii sunt principalii reprezentați ai
islamului în România.
Dintre așezările dobrogene, orașul Medgidia,
renumit pentru geamia/moscheea sa “Abdul
Medgid “ are o concentrație însemnată de
tătari autohtoni. În multe localități din
județele Constanța și Tulcea se găsesc multe
geamii.
Unele dintre acestea au fost construite cu
mulți ani în urmă, având valoare istorică
(geamia din Mangalia), altele fiind construite
mai recent. Geamia Esmahan Sultan din
Mangalia este cea mai veche geamie din
Dobrogea, datînd din anul 1456. Tătarii se
laudă cu costumele lor populare din țesături
și broderii cu fir de aur și cu gastronomia
specifică. Nu credem că ați ratat pe litoral să
mâncați delicioasele plăcinte tradiționale cu
carne tocată numite Şer-borec.
Turcii (Türkler în turcă), ca minoritate etnică
din România, trăiesc în zona istorică
Dobrogea (în limba turcă: Dobruca), în special
în Județul Constanța și în Județul Tulcea.
În afara turcilor care sunt de veacuri în
România, în ultimii ani, în marile orașe ale
țării s-au relocat mulți cetățeni turci care au
afaceri în România. Zona noastră (Doamna
Ghica, Colentina, Pantelimon) a devenit o
locație pentru mulți turci. Există și o moschee
și un centru cultural.
Turcii au mâncare foarte bună, sunt
comercianți pricepuți, nu mănâncă porc și
sunt pasionați de fotbal. Cam astea sunt
stereotipurile cel mai des întâlnite despre
turci. Turcii din România au avut un impact
mare în gastronomie. Majoritatea
mâncărurilor turcești sunt apreciate de
români.
Ucrainenii (în ucraineană Українці) sunt al
treilea grup etnic minoritar din România ca
mărime, Trăiesc mai ales în nordul țării, în
zonele din apropierea graniței cu Ucraina. Îi
întâlnim în județele Maramureș, Suceava,
Timiș și Tulcea. În 12 comune din România
ucrainenii dețin majoritatea. Ca minoritate
etnică recunoscută oficial, ucrainenii au un
scaun asigurat în Camera Deputaților. Liceul
"Taras Șevcenko" din Sighetu Marmației este
dedicat minorității ucrainene, aici se predă în
limba ucraineană.
Ucrainenii din Maramureș și Bucovina sunt
renumiţi crescători de cai (ei au impus chiar o
rasă de cai). Sunt totodată maeştri în
confecţionarea şi ornarea obiectelor din
lemn, piele, corn, în ţesut şi în broderie.
Încondeierea ouălor de Paşti (obicei cultivat
îndeosebi în satele Ulma, Brodina, Breaza,
Moldoviţa) le-a adus o faimă internaţională.
Tradițiile etniei ucraineene sunt prezentate în
muzee din România.
Vietnamezii au venit în România în ultimii ani
în special ca forță de muncă. Dintre
elementele culturii vietnameze amintim:
venerarea strămoșilor, respectul pentru
valorile familiei, devotamentul de a studia.
În Vietnam, familia și clanul sunt valoroase
față de individualism. Clanul este cea mai
importantă unitate socială și fiecare clan
dispune de un patriarh (conducător). Chiar și
astăzi, nu este neobișnuit să vedem trei-patru
generații dintr-o familie trăind sub același
acoperiș. Marea diversitate etnică a
Vietnamului a dăruit țara cu diverse forme de
dans. Aceste dansuri sunt de obicei efectuate
la programele și festivalurile culturale
organizate în țară. Dansul leului, dansul
platourilor, dansul fanilor, dansul imperial
lanternă sunt câteva din formele tradiționale
de dans din Vietnam. Dansurile care au
apărut în curțile imperiale din Vietnam sunt
destul de complexe și necesită abilități foarte
mari pentru a fi stăpânite.
Ne bucurăm să avem printre noi și colegi
vietnamezi!
Astăzi, mai mult ca niciodată,
este nevoie să fim conștienți că
numai împreună
putem să fim tot ceea ce ne dorim.
"Uniți în diversitate". Fiecare dintre nou
cunoaște această expresie, aceasta fiind
deviza Uniunii Europene. Prin urmare, pentru
a promova pacea și prosperitatea, europenii
s-au unit, acceptând totodată să-și deschidă
spiritul către culturile, tradițiile și limbile atât
de diverse ale continentului nostru.
Unitatea în diversitate poate reprezenta însă
mai mult, o astfel de idee exprimând modul
în care oamenii din întreaga lume ar trebui să
se raporteze unii la alții prin perspectiva
diversității culturale.
De la valori, obișnuinte și comportamente
diferite și până la lucrurile mărunte din viața
de fiecare zi indiferent de etnie, de limba
vorbită, de sex, de religie etc., fiecare om
contribuie prin unicitatea sa la ceea ce este
umanitatea în întregul său. Suntem astfel cu
toții precum frunzele unui arbore deosebit de
divers.
Și așa cum fiecare frunză contribuie la ceea
ce este și la cum arată un arbore, tot așa, cu
toții, reușim să îmbogățim lumea.
Diversitatea culturală se cere astfel protejată
și promovată de fiecare dintre noi, în
permanență.
Toleranța-i importantă
Respect aduce ea.
Ea nu trebuie uitată
Mă face bună, nu rea.
Ingrid (clasa 6)
Toleranța este atunci când ai puterea să îi
înțelegi pe ceilalți. Ștefan (cls 6)
Întotdeauna îți va fi bine dacă ești tolerant.B
ianca (cls 6)
Toleranța presupune respect, prietenie,
libertate, înțelegere, armonie. Alexia (cls 6)
Să te pui în papucii altei persoane. Adriana
După părerea mea toleranța înseamnă să
respecți și să înțelegi o persoană indiferent
de religie, cultură și obiceiuri.Vlad (cls 6)
A accepta o persoană, stilul sau chiar felul ei
de a fi. Alexia (cls 6)
Toleranța înseamnă a înțelege și a respecta
opiniile altcuiva. Chiar dacă nu sunt de acord
cu părerea celuilalt, nu îl pot respinge pentru
asta. Nu e extrem de ușor să fii tolerant, dar
cu puțin efort îți poți face o mulțime de
prieteni cu unele păreri diferite, dar calități
excepționale. Mara (cls 6)
Toleranța înseamnă să asculți oamenii în
orice situație. Să ai respect față de ei. Andra
(cls 6)
Să îți susții ideea, fără să îl rănești pe celălalt.
Alexandru (cls 6)
Dacă ție îți place roșu și lui mov, chiar nu văd
cu ce te-ar putea deranja. Gabriel (cls 6)
Toleranța înseamnă bănuiala că celălalt are
dreptate. Alex (cls 6)
O societate civilizată ne impune să fim
toleranți. Ema (cls 6)
Cel mai bun rezultat al educației este
toleranța. Alexandru (cls 6)
Sărbătorind Mica Unire
clasa I A, prof. învățământ primar Nicoleta
Elena Cristoaei
Școala noastră este o comunitate
interculturală.
Alături de noi, învață și se joacă mulți copii
care sunt de alte naționalități, religii sau au
origini din alte etnii.
Adevărul e că nu ne-am raportat niciodată la
ei așa, ca fiind Altfel.
Ei întotdeauna au fost doar PRIETENII
NOȘTRI.
Pentru că îi iubim și ne mândrim cu ceea ce
sunt și cu frumosul pe care îl aduc în viața
noastră, vă invităm să cunoașteți câțiva
dintre ei.
Material realizat de Alexia Maria
Ferbințeanu , cls. 6 A
Faptul că eu și cu ASAL legăm o prietenie
destul de strânsă este deja cunoscut. Profit
de această ocazie să vă povestesc și vouă
câteva lucruri despre minunata mea prietenă.
Asal provine din Irak. Știe să vorbească bine
araba, ceea ce pentru mine e fascinant.
Ca și hobby-uri, îi place să asculte muzică și
să facă plimbări prin natură. Iubește florile și
cerul senin.
Mâncărurile ei preferate arabești sunt
kebabul și sarmalele arăbești.
Părerea ei despre România este una foarte
bună. Chiar ea spune că îi este foarte bine în
aici și că îi plac obiceiurile și tradițiile
specifice românești.
Asal este în clasa a 6-a C. Desigur, în Școala
27. O întâlnim zilnic, în pauze, pe holurile
școlii. M-a făcut să mă împrietenesc cu ea
faptul că este foarte calmă, descurcăreță și
extrem de amuzantă. Te cucerește imediat cu
zâmbetul ei.
În încheiere aș vrea să vă spun că atunci când
ai prieteni de altă naționalitate, din altă
cultură dai o dovadă foarte mare de
toleranță și respect și acest lucru îți aduce de
fiecare dată un beneficiu în propria ta viață:
prieteni dragi și cele mai frumoase clipe
alături de ei.
Foto: instituția de învățământ Mustansiriya
Madrasah, Bagdad, Irak
Ce spun alți colegi despre Asal?
Alexandra Andreea Neacșu, 6 A:
Asal este o fetiță din școala mea de altă
etnie. M-am împrietenit cu ea acum mai mult
timp. Ea este de vârsta mea, învățând la clasa
6 C. Știu că a venit din Irak în urmă cu mult
timp și, normal, vorbește araba, dar știe
destul de bine și limba noastră. Materia ei
preferată este româna, acest lucru reiese și
din notele foarte bune pe care le ia și
pasiunea ei pentru această materie. Ea are
mai mulți frati. Îi place să se joace cu ei și să
faca multe activități împreună. Se înțelege
foarte bine cu colegii ei și s-a integrat foarte
rapid în mediul și cu oamenii din țara
noastră. Este o fată foarte draguță, cu o
personalitate foarte frumoasă și este foarte
sociabilă. Doar "diferita etnie", "diferita
culoare" sau "diferitele obiceiuri" nu pot
împiedica niciodată o prietenie.
Matei Diana, 6 A:
Asal este o fată în vârstă de 12 ani care a
venit în România dintr-o altă țară, și anume
din Irak. Este în aceeași școală cu mine și
învață la clasa 6 C. A venit aici în clasa a
patra, colegii s-au purtat frumos cu ea și nu
au băgat de seamă că este de o altă
naționalitate, pentru ei nu asta era
important. Au acceptat-o așa cum este, un
copil la fel ca ei.
Asal este o fată foarte interesantă și are o
inimă mare. Este prietena mea si m-am
atasat foarte mult de ea. Este o persoană
minunată.
Foto: Ruinele orașului antic Hatra
Dincă Alexia, 6 A
Sigur că o știu pe Asal. Este o fată de la casa a
6-a C, de la noi din școală. Este mai mică de
înalțime, are părul brunet și ochi mari, căprui.
A venit din Irak, împreună cu părinții și frații
ei.
Țara ei natală, Irakul, este a doua țară de pe
Pământ ca rezerve de petrol. Știu că e o țară
interesantă, dar cu probleme politice, cu
zone de război. Ruinele orașului antic Hatra,
Assur și situl arheologic Samarra sun în
patrimoniul UNESCO.
Asal, ca orice alt copil din lumea asta, adoră
să se joace, să se plimbe, îî place muzica.
Faptul că este de altă naționalitate chiar nu
contează. Ceea ce contează este cum este ea
la interior, nu la exterior. Exista un proverb
care spune : "Nu judeca o carte dupa
copertă!" Eu asta fac!
Despre obiceiurile și superstițiile
persoanelor musulmane cu…
Material realizat de Vlad Oprea, cls. 6 D
Într-o discuție liberă cu prietenul meu
Mohamed Nasir din clasa a VII-a C , am aflat
lucruri interesante de spre obiceiurile și
superstițiile persoanelor musulmane.
Mohamed mi-a povestit că poporul său
servește mult ceai și că, dacă cineva pune
lingurița cu care a amestecat în ceai deasupra
paharului, este un semn că nu mai dorește
reumplerea paharului. În schimb dacă
lingurița este așezată jos lângă pahar, în
farfuriuța paharului, este un semn că se
dorește reumplerea paharului, iar gazda sau
personalul localului, îți va mai turna ceai în
pahar.
Foto: Ritualul ceaiului la musulmani
O altă superstiție specifică poporului
musulman, mai spune el, este aceea de a nu
intra niciodată în casă încălțați pe covor.
Atunci când trebuie să ia un obiect pe care l-
au uitat în interiorul casei, după ce s-au
încălțat, fac mișcări ciudate pentru a ajunge
în locul cu pricina fără să atingă covoarele cu
pantofii.
Sigur că aceste relatări mi s-au părut extrem
de amuzante. Cred că fiecare popor are
obiceiurile și superstițiile sale care din
exterior par stranii și hilare.
E foarte interesant să ai un prieten care
aparține altei culturi. Poți ușor învăța lucruri
noi despre locuri mai mult sau mai puțin
îndepărtate de țara ta. Lumea e mare și
frumoasă și ar fi păcat să nu apreciem
originalitatea și diversitatea sa.
Material realizat de Bianca Dinu , cls. 6 D
Într-o zi am văzut pe holul școlii, la etajul 2, o
fată foarte frumoasă. M-a atras imediat
imaginea ei de păpușă și zâmbetul enigmatic.
Ea este “Diana“, din clasa a 8-a F și este de
origine vietnameză.
Pentru acest număr din Cronici…, am stat de
vorbă puțin cu ea, pentru voi. Așa a decurs
dialogul nostru:
Care este numele tău vietnamez?
Numele meu vietnamez este Trinh Mai
Thung.
Cum se numește școala la care ai învățat în
Vietnam?
Școala la care am învățat se numește
Gateway Ha Noi.
Am învățat la Educație interculturală că nu
sărbătoriți Anul Nou la fel ca noi. Când este
Anul Nou, la voi?
La noi Anul Nou este în februarie.
Ce îți plăcea/ce îți place să faci în Vietnam?
Îmi place să petrec timpul cu prietenii mei.
Am mulți prieteni acolo și ei mi-au lipsit cel
mai mult de când ne-am mutat în România.
Foto: Golful Halong, Vietnam, Patrimoniu
UNESCO
Ce ne recomanzi să facem dacă ajungem în
Vietnam?
Chiar vă recomand să ajungeți în Vietnam!
Este o țară extrem, extrem de frumoasă. O să
fiți încântați de peisajele noastre. Vă
recomand și să gustați mâncarea vietnameză.
Este delicioasă.
Care este locul cel mai frumos loc pe care l-ai
vizitat la noi în țară, în România?
Cel mai frumos loc din România pe care l-am
vizitat este marea, stațiunile de pe litoralul
Mării Negre.
Am înțeles că piesele de teatru la voi, din
Vietnam sunt deosebite. Poți să ne spui ceva
despre ele?
Piesele de teatru vietnameze sunt foarte
frumoase. O explozie de culoare și
dramatism. Costumele noastre sunt foarte
colorate, în nuanțe vii, iar subiectele
abordate sunt de cele mai multe ori povești
care te învață ceva.
Îi mulțumesc Dianei pentru această discuție,
iar pe voi vă invit, dacă nu o știți, să o
cunoașteți. Veți fi foarte surprinși de căldura
și sensibilitatea ei. Și, știți, nu cred că e foarte
ușor pentru cineva să plece din propria țară și
să trăiască pe meleaguri străine, să învețe o
altă limbă, să se adapteze altei culturi. Diana
o face cu răbdarea și grația specifică
poporului vietnamez. Mă bucur să o cunosc!
Vietnamul pentru mine va însemna
întotdeauna și prietena și colega mea, Diana.
Material realizat de Mihai Stan, cls. 6 A
Prietenul meu Mohamed este în clasa a 5-a
la noi în școală. S-a născut în Algeria, dar a
venit cu familia în România când era mic.
Foto: Dune de nisip în deşertul algerian
Vorbind despre acest lucru cu el, spune
simplu doar atât:
"În România mie îmi este foarte bine. Este o
țara frumoasă și mi-am făcut foarte mulți
prieteni aici. Este locul unde mă simt
Acasă."
De fapt așa și e: Nici eu nu îl privesc altfel pe
Mohamed. El e doar prietenul meu cu care
împart același Acasă.
Ce spun alți colegi despre Mohamed?
Rareș Grigorescu, 6 A:
Mohamed este un bun prieten de al meu de
la clasa a 5-a E. Provine din Algeria. Este
pasionat de sport, mai ales de karate. Este
foarte amabil și primitor cu toată lumea.
Oamenii ca el ar trebui respectați! Dincolo de
naționalitate, etnie, religie etc, oamenii se
“măsoară” în funcție de calitățile lor morale,
umane.
Dacă nu știați…
Algeria, cea mai mare țară, ca suprafață
din Africa, este străbătută în partea de
sud de Tropicul Racului ceea ce poate
spune multe despre reliful şi clima ei, iar
faptul că Deşertul Sahara ocupă o mare
parte a ţării poate reprezenta un aspect
interesat pentru cei pasionaţi de călătorii
şi aventură.
Material realizat de Ana Anghelescu, 6 A
Ibrahim Al-Asawi Saly-Manal e prietena și
colega mea din clasa a VI-a A.
Provine dintr-o familie mixtă. Tatăl ei este
egiptean, mama ei este româncă. Părinții ei s-
au cunoscut în România deoarece tatăl ei a
venit să muncească aici.
Foto: Ultimele „supraviețuitoare” ale celor 7
minuni ale Lumii Antice, Piramidele din Giza
Manal e născută în România. Știe alfabetul și
vorbește puțin limba arabă. Manal este o
minune de fată! Este mereu veselă,
optimistă. Este sociabilă și atentă cu cei din
jur, mereu dispusă să îți sară în ajutor. Se
mândrește cu originile ei egiptene și mereu
ne spune povești din fascinata țară a
piramidelor.
Ce spun alți colegi despre Manal?
David Olaru, 6 A
Îmi place să zic despre Manal că e 50-50%
româncă și arăboaică. Are tată egiptean,
mama româncă, iar țara ei natală e România.
E o fată deșteaptă, vorbește limbi străine
(engleză, franceză și arabă), se pricepe la
desen și joacă volei. Îmi place personalitatea
ei, e mereu comunicativă și optimistă.
Când ai prieteni care au origini diferite de ale
tale, poți afla mai multe lucruri din alte
culturi. Manal a povestit în repetate rânduri
despre Egipt, despre atracțiile acelor locuri,
despre obiceiuri și tradiții musulmane.
Dacă nu știai...
Egiptul antic este cunoscut din două motive:
climatul egiptean uscat și practicile elaborate de
înmormântare ale Faraonilor. Probabil ai auzit de
Tutankhamun și Ramses al II-lea. Dar aceștia cu
siguranță nu au fost singurii faraoni ai așa-
numitului Nou Regat. Cu toții au ceva în comun:
au fost îngropați în Valea Regilor, pe malul vestic
din Luxor. Este impresionant să vezi toate acele
reliefuri și picturi murale ce datează de mai bine
de 4500 de ani. Este locul în care simți că pășești
în arborii adânci ai istoriei. Acesta este sigur unul
dintre cele mai bune locuri de vizitat în Egipt!
Amin și Roza sunt vecinii mei. Ei învață la noi
în școală, în clasa a VI-a. Tatăl lor este din
Siria. Familia lor a suferit în urma războiului
civil de acolo. Pentru binele copiilor, tatăl a
hotărât să plece din Siria și să vină în
România. Se bucură că aici sunt tratați
frumos.
Foto: Siria
Mie chiar îmi place să cunosc copii care
provin din alte țări. Întotdeauna intracțiunea
cu ei este interesantă. Aflu lucruri noi din alte
lumi, mă minunez sau mă amuz de anumite
obiceiuri și mă distrează și atunci când
aceștia se minunează de ale noastre. Lumea e
atât de frumoasă tocmai pentru că nu
suntem toți la fel.
Dacă nu știai…
"Ahlan wa sahlan" este o frază ce poate fi
auzită peste tot în Siria și înseamnă "cu
plăcere"; mai mult ca sigur va fi însoțită de o
ceașcă de cafea arabică, de un ceai sau de
invitația la servirea unei mese copioase, în
familie.
Material realizat de Andrei Petreanu, 6 A
Discuția cu Mohamed de la 5 C a fost o
oportunitate de a cunoaște o persoană care
provine din altă cultură și de a-i auzi
poveștile. El este arab. Tatăl lui provine din
Turcia, iar mama lui e româncă. Aceasta
înseamnă că face parte dintr-o familie mixtă.
Povestește că, dacă e ceva special ce a
preluat de la originile lui arabe, categoric
aceasta este mâncarea, plăcerea pentru
aromele picante. Sigur că din acest punct
discuția noastră a alunecat pe panta
gastronomiei. Se știe că noi, românii, iubim
mult mâncărurile turcești. Tot Bucureștiul e
înțesat de mai mici sau mai mari restaurante
cu specific arăbesc. Dacă participau fetele la
discuție, probabil vorbeam despre
telenovelele turcești. :)
Foto: Istambul, Turcia
Material realizat de Andreea State, 6 D
La clasa a II-a E învață un băiețel extrem de
simpatic. Se numește Yasin Ianis și este
evreu. O discuție cu Ianis e mereu o bucurie
pentru că puștiul acesta e vesel și vorbăreț și
știe să povestească multe lucruri. Îi place
sportul și joacă cu mare plăcere baschet.
Adoră ciorba de legume (ceea ce, fie vorba
între noi, e destul de straniu pentru un copil
mic) și, dacă e să aleagă o culoare, alege
albastru mereu. Mi-a povestit despre o
sărbătoare simpatică ce se ține în Elveția,
Parada ridichilor luminate.
Foto: Parada ridichilor luminate la elvețieni
Ridichile luminate se aseamană foarte mult
cu dovleacul de Halloween, dovleacul nord-
american. În ridichea împodobită copilașii
pun o lumanare lungă. Ridichea este purtată
fie ca pe o faclă, fie e agațată cu trei sfori
fixate la un băț, ca un lampion.
Conform tradiției copiii și părinții se întâlnesc
în diverse locuri din sat și pleacă seara,
disciplinat și ordonat, cu ridichile luminate,
spre curtea școlii. Acolo copiii cântă în cor
colinde.
Dintre sărbătorile specific evreiești lui Ianis îi
place Sărbătoarea săptămânilor sau
Cinzecimea. Numită și Șavuot, e o sărbătoare
care vizează și primele roade, e sărbătoarea
secerișului și a culegerii primelor fructe.
Atunci se împodobesc sinagogile și casele cu
flori și crengi înverzite.
Foto: Sărbătoarea săptămânilor la evrei
Când l-am rugat pe Ianis să îmi spună despre
o tradiție ținută de familia sa, mi-a destăinuit
puțin amuzat că în fiecare an de Crăciun ei
fac biscuiți, după o rețetă elvețiană.
Salut, dragii mei!
Cea mai surprinzătoare experiență
interculturală... sunt EU!
Sunt Andreea State,
elevă în clasa a VI-a D.
Cu puțin timp în urmă, am aflat că mă trag
din unguri! (a big madness!)
Cum am aflat toate acestea?!?
După ce doamna Eta ne-a provocat cu temă
în care să povestim despre o experiență
interculturală trăită, am ajuns acasă și am
întrebat-o amuzată pe mama dacă există
vreo posibilitate să avem rude de altă
naționalitate. Aceasta a dat din umeri, nu știa
nimic despre așa ceva. Așa că la fel de
amuzată am sunat-o pe bunica care, surprize-
surprize, mi-a spus că stră-stră bunicul meu a
fost... ungur. Am rămas efectiv fără cuvinte!
(chiar nu credeam că e posibil așa ceva!).
Surprinsă peste poate și foarte entuziasmată
de descoperirea mea, am început să
investighez acest aspect până acum
necunoscut al meu și al familiei mele.
Deci: Cum s-au cunoscut stră-stră bunicii
mei?!?
Într-o dimineață stră-stră bunica era afară în
curtea casei sale, croșetând. Stră-stră bunicul
trecea pe uliță și a văzut-o și, da, ca în filme,
s-a îndrăgostit pe loc. Ehhhh, cam asta a fost
povestea cea mare.
Așa că, deja fiind convinsă (și) de noile mele
origini ungurești m-am apucat să ordonez în
mintea mea câteva informații despre...
Culmea e că am fost în Ungaria, dar înainte să
cunosc această poveste. Probabil că, dacă o
știam, călătoria mea acolo se aranja altfel...
Ungaria e faimoasă pentru gulaș și papricaș,
pentru vinurile de calitate și palincă, dar și
pentru multe alte lucruri care țin mai puțin
de gastronomie și mai mult de geografie.
Dacă ajungeți în Ungaria trebuie neaparat să
vizitați :
Foto: Lacul Balaton, Ungaria
Lacul Balaton. O destinație populară pentru
maghiari de mult timp și cel mai mare lac din
Europa Centrală. Există multe orașe diferite
situate de-a lungul lacului, și fiecare are
propriul farmec. Keszthely este unul dintre
cele mai frumoase.
Unele orașe sunt renumite ca stațiuni
balneare, precum Balatonfüred și Héviz.
Balaton este de asemenea o regiune
producătoare de vinuri în țară
Foto: Viile din Tokaj, Ungaria
Tokaj este renumit în întreaga lume pentru
vinul de desert Tokaji Aszu, cel mai vechi vin
desert din lume. Dar Tokaj este, de
asemenea, o zonă minunată, cu peisaje
încântătoare ce nu trebuie ratate.
Aproape de granița austriacă, puteți vizita
Sopron, care este adesea menționat ca o
mini-versiune a orașului Praga.
Nu în ultimul rând, mergeți să vizitați capitala
Ungariei, Budapesta. Este unul din cele mai
frumoase orașe din lume.
Foto: Budapesta, capitala Ungariei
Orașul are mai multe băi termale, clădiri
istorice, arhitectură impresionantă, palate și,
desigur, o mulțime de restaurante care
servesc mâncăruri delicioase, tradiționale..
În Ungaria se mănâncă foarte mult gulaș, mie
una nu îmi place absolut deloc, dar îmi place
foarte mult prajitura ungurească Kati, și
faimosul kurtos colac.
Întotdeauna am apreciat diversitatea și
frumusețea pe care o găsești în tot și în toate,
în lumea largă, în diferitele popoare, culturi,
tradiții și obiceiuri. Faptul că am descoperit și
în istoria mea personală origini din alte zone
mă bucură nespus. Îmi place
interculturalitatea și chiar cred că în
vremurile noastre a trăi armonios unii cu
ceilalți e atât de frumos și ar trebui să se
înscrie în normalitatea noastră,
contemporană.
(Până una-alta eu mi-am propus ca în viitorul
apropiat să aprofundez rețetele delicioaselor
prăjituri ungurești. :)
cel mai plăcut și util mod de a-ți petrece
timpul liber
Rareș Grigorescu, 6 A
Cel mai plăcut mod de a-ți petrece vacanța
este să călătorești.
Cele mai populare destinații turistice din
lume sunt: Cape Town (Africa de Sud),
Paris (Franța), Buenos Aires (Argentina),
Roma (Italia), Londra (Marea Britanie),
Praga (Cehia), Hanoi (Vietnam), Istanbul
(Turcia), Siem Reap (Cambodgia),
Marrakech (Maroc). Topul este realizat de
portalul de turistic TripAdvisor.
Prima călătorie în afara țării a fost la 2 ani,
în insula grecească Rhodos. În următorii 10
ani am continuat să vizitez locuri frumoase
din Europa.
Pe lista mea de locuri de vizitat este
Londra. În aprilie ar fi trebuit să călătoresc
acolo dar, din păcate, restricțiile de
călătorie impuse în timpul pandemiei de
Cornona Virus au făcut ca această vizită să
fie amânată.
Topul celor mai frumoase destinații pentru
mine este:
Locul 3: Paris, Franța
Locul 2: Salzburg, Austria
Locul 1: Legoland, Germania.
Am întrebat și câțiva colegi despre locurile
lor preferate vizitate sau pe care și-ar dori
să le exploreze și iată ce mi-au raspuns:
Luca, clasa 6 A: Hawaii. (e visul lui)
Alex K., clasa 6 A: Moscova.
Theo O., clasa 6 A: New York (SUA),
Barcelona (Spania), Munchen (Germania),
Napoli (Italia).
Vlad C., clasa 6 A: Hamburg (Germania),
Braga (Portugalia), Valencia (Spania),
Zagreb (Croația).
A călători e întotdeauna o bună alegere
pentru petrecerea timpului liber.
Oamenii care ajung să vadă lumea sunt cei
mai sănătoși și fericiți oameni. Nu e doar
opinia mea, ci și a specialiștilor: medici,
psihologi.
Beneficiile călătoriilor sunt:
 păstrarea stării de sănătate pentru că
implică exercițiu fizic intens (mers, înot
etc),  stimulare mentală (pentru că ieși
din zona de confort și astfel memoria,
capacitatea de concentrare cresc),
 afli lucruri noi despre locurile vizitate și
despre oamenii de acolo (tradiții,
obiceiuri),  uneori înveți și alte limbi sau
îți exersezi limbile străine cunoscute,
 stimulează și dezvoltă creativitatea (vezi
locuri frumoase, faci poze, admiri
frumosul),  creează o stare de bine, de
mulțumire,
 contribuie la dezvoltarea personală și
emoțională,
 ești mai deschis în fața noului, mai
sociabil, mai tolerant (pentru că
intreacționezi cu alte culturi).
“Călătoriile ne schimbă percepţiile și ne
oferă noi perspective asupra omenirii și ne
redau încrederea în bunătatea celor din jur,
în special atunci când ele implică schimburi
de experienţe culturale. „Am descoperit că,
atunci când oamenii au trăit experienţa
călătoriei în alte ţări sau în alte zone din țara
lor a crescut ceea ce se numește «încrederea
generalizată», sau credinţa lor generală, în
umanitate. Când ne implicăm în alte culturi
începem să avem experienţe cu oameni
diferiţi și observăm că majoritatea oamenilor
ne tratează în moduri similare. Acest lucru
produce o creștere a încrederii”, punctează
dr. Galinsky, pentru The Atlantic.”
Așa că pune degetul pe hartă sau alege
un drum pe care vrei demult să îl vezi și
pornește la drum!
Te vei întoarce îmbogățit și fericit!
În articolele următoare împărtășim cu
voi
Daria Plămădeală, 6 D
Ce sunt experiențele interculturale? Sunt
experiențele tale în contact cu o altă nație,
respectiv cu o persoană de altă naționalitate,
etnie, și, prin urmare, interacțunea ta cu o
altă cultură. Aceste experiențe sunt
importante, deoarece ne învață despre alți
oameni și despre culturi frumoase, ce pot să
difere de a ta. Totodată, în cazul în care
vizitezi țara respectivă, ai și ocazia de a vedea
peisaje inimaginabil de frumoase. Poți învăța
limba, și poti crea amintiri frumoase. Una
peste alta, o astfel de experiență este de
departe atât plăcută, cât și educativă.
Dacă nu v-ați prins încă, vă vorbesc aici
despre călătorii. Mai exact, vă voi povesti
câteva dintre călătoriile pe care am avut
norocul și bucuria să le fac în alte țări.
Mulți dintre noi deja știm cum este să aștepți
în mașină, tren sau avion (cine știe, poate și
croazieră), să aștepți nerăbdător să ajungi la
destinație. Toată această așteptare de fapt
amplifică plăcerea întâlnirii cu noul loc. Am
trăit cîteva minunate experiențe
intreculturale și aș vrea să împărtășesc
câteva cu voi.
Se cuvine doar să încep cu vestita Franța, în
care Parisul ne-a fost gazdă mie, mamei
mele, tatălui meu și sorei mele mai mari. Am
stat într-un apartament cu un dormitor în
care se înghesuiau, unul lângă altul, un pat
suprapus (al meu și al sorei mele) și un pat
dublu (al părinților) ceea ce făcea astfel
foarte ușor pentru mine și sora mea săritul
din patul nostru în cel al părinților, ca să îi
trezim. Diminețile noastre ariziene începeau
astfel extrem de amuzant.
Era martie, primăvară în calendar. Deci nu ar
fi trebuit sa ne îngrijorăm în legătură cu
vremea. După cum știți, în călătorii devii
brusc fan Meteo, veșnic verifici cum e starea
vremii și te rogi pentru soare și cer senin. Dar
Franța decisese că nu era cazul atunci, pentru
că a fost lovită de un val de frig. Ca să va
faceți o imagine, era un viscol cu zăpadă
aproape în fiecare zi, și cred că asta e tot ce
trebuie să știți. Spre finalul vizitei noastre,
căldura a revenit, dar în general a fost frig.
Nu se putea altfel decât să vizitam
Disneyland! A fost tare frumos, asta e clar!
Mi-amintesc că ciocolata caldă era delicioasă
și că m-am distrat. Una dintre cele mai
amuzante distracții a fost caruselul acela cu
ceșcute care se mișcă foarte rapid. Bănuiesc
că pe-atunci eram un copil hiperactiv cu sete
pentru adrenalină. Oricum pentru un copil de
4 ani, 10/10: Mi-a placut Disneyland,
zăpada, ciocolata caldă, și, din câte am
înțeles de la părinți, am fost și în vârful
turnului Eiffel.
Franța are diferite locuri vestite, pe lângă
arhicunoscutul Turn Eiffel, spre exemplu,
Marea Piramidă de la Luvru, Muzeul Luvru
unde este expusă publicului opera de artă
Mona Lisa a lui Leonardo da Vinci, Podul Nou
din Paris, Arcul de Triumf, vestita Catedrală
Notre Dames, poduri peste Sena, parcuri și
sculpturi, și restaurante, multe restaurante în
care francezii își prezintă măiestria (la prețuri
exagerate, dar mă rog) prin pâine, brânza,
prigomigdale, clătite și croissante.
Francezii sunt simpatici, creativi, artistici. De
fapt eu cred că dacă tu transmiți o energie
pozitivă, primești aceeași energie pozitivă
oriunde te duci.
Franța e de văzut, de vizitat și de cunoscut.
Al doilea pe lista mea este chiar Luxemburgul
sau Marele Ducat de Luxemburg. Poate ați
auzit măcar de una dintre aceste denumiri,
căci e numele țării, dar și a capitalei.
Amândouă sunt extem de mici. Tatăl meu
locuiește și lucrează acolo, iar noi mergem și
îl vizitam în vacanțe. Obișnuiam să locuim cu
el în Gasperich, la oraș, într-un cartier plin de
parcuri, căsuțe colorate, cu două etaje și cu
garaj, cu plante în ghiveci sau gradină, cu
restaurante și școli. Recent am mutat locația
pentru că s-a mutat într-un apartament dintr-
un bloc înalt, cu un mic parc chiar lângă el, în
apropierea unui hotel cu un mic bar la parter
care are prăjituri foarte bune, și care are un
logo cu un copac și un D, adică Double Tree,
așa e numit. Cand am văzut logo-ul prima
oară, am crezut ca era un joc de cuvinte și
hotelul se numea "tree D", ceea ce ar fi fost
mai amuzant. Totodată, blocul nostru este fix
lângă padure, ceea ce e super tare, pentru ca
nimeni nu mai are nevoie de grădină când ai
o pădure întreagă la picioare. Blocul nostru
este pe un deal (împădurit, da?) pe care urcă
în spirală o șosea, și în stânga și în dreapta ei
snut tot felul de case colorate, dintre care
unele sar în evidență: una e modernă și arată
ca o piesă de artă abstractă sau ca ceva spart,
iar alta arată ca un mic castel, are un singur
etaj, balcon și e vopsită într-un roz pastel. La
un moment dat șoseaua se desparte în două,
o cale ducând peste deal, spre o câmpie, iar
cealaltă spre blocul nostru.
Luxembourg ca țară este, în general, plină de
dealuri, cladiri importante și cerul e mai
mereu înnorat. Uneori plouă, dar sunt și zile
insorite. Eu îi dau nota 10/10: mâncare bună,
case colorate, școli bune, ciclismul e
încurajat, multe piscine, iar pădurile sunt
atât de frumoase. În ciuda vremii urâte,
Luxemburg e o țara drăguță.
Luxemburg și-a început cariera ca o
fortăreață pentru romani în jurul căreia s-a
dezvoltat un mic oraș. Aceasta a fost
continuu întarita și marita, apoi a primit o
mărire și a ajuns castel. Are o istorie lungă. În
ciuda faptului că e una dintre cele mai mici
țări din lume, este printre cele șase state
fondatoare a comunității Economice
Europene, cea căreia azi îi zicem Uniunea
Europeană, este una dintre cele trei capitale
oficiale ale Uniunii Europene și aici își are
sediul Curtea Europenă de Justiție. Nu are o
cultură sau limbă proprie. Fiind atât de mic
dar important, este mai degraba populat de
persoane din țările vecine, mai puține sunt
de origine luxenburghezi, astfel găsești aici
un interesant un mix al culturilor învecinate:
Germania, Franța și Belgia. Cea mai
importanta minoritate este alcătuită din
portughezi, care s-au instalat în Luxemburg
înca din anii 1960, dar veți găsi și nenumărați
romani acolo. Totuși, e bine să știi franceza,
deoarece nu mulți vorbesc engleza sau
româna. Un loc frumos care merită din plin
atenția ta!
Belgia are capitala la Bruxelles, care este și
ea una dintre cele trei capitale oficiale ale
Uniunii Europene. Vremea este
asemănătoare cu a Luxemburgului, din
moment ce sunt învecinate, dar Belgia nu are
atât de mult dealuri. Terenul plat este
acoperit cu șosele și cladiri și, pe măsură ce
te apropii de centru nu ai cum să nu observi o
arhitectură din ce în ce mai veche și mai
frumoasa, clădirile au pereții sculptați, vezi
statui cu fete și înger, iar din balcoane atârnă
flori colorate. Vezi și clădiri mai noi, cu
muuulte etaje. La exteriorul orașului însă
sunt cărări largi și căsuțe mici de cărămidă,
prin ferestrele deschise poți zări în case
mobilă cu stil, veche. Întorcându-ne în
centru găsești restaurante drăguțe cu
mâncare bună, tradițională.
Imaginea Belgiei este o vestită statuie, o
ciudată piesă de umor luată mult prea în
serios de belgieni. Nu vreau să jignesc pe
nimeni, dar băiatul ăla de piatră chiar e o
glumă. Magnific de frumos sculptată și cu o
impresionantă istorie, dar pe bune că e cea
mai ciudată statuie din lume! Mai si primește
și haine la diverse evenimente! Are un
costum când îl vizitează președintele, altul
când bicicliștii de la Tour du France trec pe la
el, unul de Crăciun, toate fără pantaloni,
bineînțeles. Dacă tot nu știi despre ce
vorbesc, caută pe google "statuie faimoasă
Bruxelles" și vei observa ca majoritatea
imaginilor prezintă o statuie a unui băiat, cu
părul scurt, creț, ce pare să aibă în jur de 4-5
ani. Gata? Acum știi despre ce vorbesc! După
cum spuneam, nu merită să insistăm prea
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27
Nr 16 Cronicile Scolii 27

Más contenido relacionado

La actualidad más candente

Manual 100-de-idei-de-educatie-non-formala
Manual 100-de-idei-de-educatie-non-formalaManual 100-de-idei-de-educatie-non-formala
Manual 100-de-idei-de-educatie-non-formalaeconsiliere
 
Universul nostru revista nr.5
Universul nostru   revista nr.5Universul nostru   revista nr.5
Universul nostru revista nr.5emiliaciocan
 
Revista finala Cimpulung Moldovenesc
Revista finala Cimpulung MoldovenescRevista finala Cimpulung Moldovenesc
Revista finala Cimpulung MoldovenescCimpeanemese
 
Revista Cool School, iunie 2013
Revista Cool School, iunie 2013Revista Cool School, iunie 2013
Revista Cool School, iunie 2013DanielaCalin
 
Pentru doamna invatatoare
Pentru doamna invatatoare Pentru doamna invatatoare
Pentru doamna invatatoare Anton Beatrice
 
Revista absolventul
Revista absolventul Revista absolventul
Revista absolventul Cimpeanemese
 
Dedicație pentru doamna învățătoare Maria Vulpe
Dedicație pentru doamna învățătoare Maria VulpeDedicație pentru doamna învățătoare Maria Vulpe
Dedicație pentru doamna învățătoare Maria VulpeTanea Stetca
 
Programul de Burse "Frate de Carte" Transylvania College
Programul de Burse "Frate de Carte" Transylvania CollegeProgramul de Burse "Frate de Carte" Transylvania College
Programul de Burse "Frate de Carte" Transylvania CollegeFechete Domnita
 

La actualidad más candente (20)

Manual 100-de-idei-de-educatie-non-formala
Manual 100-de-idei-de-educatie-non-formalaManual 100-de-idei-de-educatie-non-formala
Manual 100-de-idei-de-educatie-non-formala
 
Grupul Scolar Scheia, revista nr. 7
Grupul Scolar Scheia, revista nr. 7Grupul Scolar Scheia, revista nr. 7
Grupul Scolar Scheia, revista nr. 7
 
Universul nostru revista nr.5
Universul nostru   revista nr.5Universul nostru   revista nr.5
Universul nostru revista nr.5
 
MTIS Magazine 2011
MTIS Magazine 2011MTIS Magazine 2011
MTIS Magazine 2011
 
Revista finala Cimpulung Moldovenesc
Revista finala Cimpulung MoldovenescRevista finala Cimpulung Moldovenesc
Revista finala Cimpulung Moldovenesc
 
SAM Scheia, Ani de scoala nr. 2
SAM Scheia, Ani de scoala nr. 2SAM Scheia, Ani de scoala nr. 2
SAM Scheia, Ani de scoala nr. 2
 
PAS 2020 2024
PAS 2020   2024PAS 2020   2024
PAS 2020 2024
 
Revista 15
Revista 15Revista 15
Revista 15
 
Revista Cool School, iunie 2013
Revista Cool School, iunie 2013Revista Cool School, iunie 2013
Revista Cool School, iunie 2013
 
Ziua portilor deschise 2019
Ziua portilor deschise 2019Ziua portilor deschise 2019
Ziua portilor deschise 2019
 
Pentru doamna invatatoare
Pentru doamna invatatoare Pentru doamna invatatoare
Pentru doamna invatatoare
 
Revista absolventul
Revista absolventul Revista absolventul
Revista absolventul
 
Revista Prezent
Revista PrezentRevista Prezent
Revista Prezent
 
Dedicație pentru doamna învățătoare Maria Vulpe
Dedicație pentru doamna învățătoare Maria VulpeDedicație pentru doamna învățătoare Maria Vulpe
Dedicație pentru doamna învățătoare Maria Vulpe
 
Revista Ani de scoala - Scoala altfel
Revista Ani de scoala - Scoala altfelRevista Ani de scoala - Scoala altfel
Revista Ani de scoala - Scoala altfel
 
Revista ani de scoala 19 completa
Revista ani de scoala 19 completaRevista ani de scoala 19 completa
Revista ani de scoala 19 completa
 
Revista Ani de școală, nr. 16
Revista  Ani de școală, nr. 16Revista  Ani de școală, nr. 16
Revista Ani de școală, nr. 16
 
Revista Ani de scoala, nr. 20
Revista Ani de scoala, nr. 20Revista Ani de scoala, nr. 20
Revista Ani de scoala, nr. 20
 
Revista ani de scoala 21
Revista ani de scoala 21Revista ani de scoala 21
Revista ani de scoala 21
 
Programul de Burse "Frate de Carte" Transylvania College
Programul de Burse "Frate de Carte" Transylvania CollegeProgramul de Burse "Frate de Carte" Transylvania College
Programul de Burse "Frate de Carte" Transylvania College
 

Similar a Nr 16 Cronicile Scolii 27

Labirintul Copilariei nr. 11
Labirintul Copilariei nr. 11Labirintul Copilariei nr. 11
Labirintul Copilariei nr. 11emiliaciocan
 
Nr 19 Cronicile Școlii 27.pdf
Nr 19 Cronicile Școlii 27.pdfNr 19 Cronicile Școlii 27.pdf
Nr 19 Cronicile Școlii 27.pdfeconsiliere
 
Primavara copilariei nr 34
Primavara copilariei  nr 34Primavara copilariei  nr 34
Primavara copilariei nr 34Nicole France
 
Revista Ropot nr. 5, iunie 2020
Revista Ropot nr. 5, iunie 2020Revista Ropot nr. 5, iunie 2020
Revista Ropot nr. 5, iunie 2020Otilia Corniciuc
 
Revista Ropot nr. 5, iunie 2020
Revista Ropot nr. 5, iunie 2020Revista Ropot nr. 5, iunie 2020
Revista Ropot nr. 5, iunie 2020Otilia Corniciuc
 
Revista Ropot nr. 5, Sc. Gimn. Berchisesti, jud. Suceava
Revista Ropot nr. 5, Sc. Gimn. Berchisesti, jud. SuceavaRevista Ropot nr. 5, Sc. Gimn. Berchisesti, jud. Suceava
Revista Ropot nr. 5, Sc. Gimn. Berchisesti, jud. SuceavaOtilia Corniciuc
 
Labirint Copilariei nr. 18
Labirint Copilariei nr. 18Labirint Copilariei nr. 18
Labirint Copilariei nr. 18emiliaciocan
 
- Biblioteca şcolară – centrul comunităţii şcolare
-	Biblioteca şcolară – centrul comunităţii şcolare-	Biblioteca şcolară – centrul comunităţii şcolare
- Biblioteca şcolară – centrul comunităţii şcolareAsociatia Bibliotecarilor RM
 
RAPORT FINAL.pptx
RAPORT FINAL.pptxRAPORT FINAL.pptx
RAPORT FINAL.pptxMagdaIon4
 
Finalizare proiect 066: Descriere, fotografii si multumiri
Finalizare proiect 066: Descriere, fotografii si multumiriFinalizare proiect 066: Descriere, fotografii si multumiri
Finalizare proiect 066: Descriere, fotografii si multumiriSustin Educatia
 
Beiuş Bihor cnsv_ beclean 2017
Beiuş Bihor cnsv_ beclean 2017Beiuş Bihor cnsv_ beclean 2017
Beiuş Bihor cnsv_ beclean 2017Elena Olivia Ojica
 
Foaia de istorie a Liceului Teoretic Aurel Lazăr 2022
Foaia de istorie  a Liceului Teoretic Aurel Lazăr 2022 Foaia de istorie  a Liceului Teoretic Aurel Lazăr 2022
Foaia de istorie a Liceului Teoretic Aurel Lazăr 2022 Biblioteci Bihorene
 

Similar a Nr 16 Cronicile Scolii 27 (20)

Mtis magazine 2011
Mtis magazine  2011Mtis magazine  2011
Mtis magazine 2011
 
Labirintul Copilariei nr. 11
Labirintul Copilariei nr. 11Labirintul Copilariei nr. 11
Labirintul Copilariei nr. 11
 
ROpot, nr. 3
ROpot, nr. 3ROpot, nr. 3
ROpot, nr. 3
 
Nr 19 Cronicile Școlii 27.pdf
Nr 19 Cronicile Școlii 27.pdfNr 19 Cronicile Școlii 27.pdf
Nr 19 Cronicile Școlii 27.pdf
 
Primavara copilariei nr 34
Primavara copilariei  nr 34Primavara copilariei  nr 34
Primavara copilariei nr 34
 
Revista Ropot nr. 5, iunie 2020
Revista Ropot nr. 5, iunie 2020Revista Ropot nr. 5, iunie 2020
Revista Ropot nr. 5, iunie 2020
 
Revista Ropot nr. 5, iunie 2020
Revista Ropot nr. 5, iunie 2020Revista Ropot nr. 5, iunie 2020
Revista Ropot nr. 5, iunie 2020
 
Revista Ropot nr. 5, Sc. Gimn. Berchisesti, jud. Suceava
Revista Ropot nr. 5, Sc. Gimn. Berchisesti, jud. SuceavaRevista Ropot nr. 5, Sc. Gimn. Berchisesti, jud. Suceava
Revista Ropot nr. 5, Sc. Gimn. Berchisesti, jud. Suceava
 
Eseu mk
Eseu mkEseu mk
Eseu mk
 
Labirint Copilariei nr. 18
Labirint Copilariei nr. 18Labirint Copilariei nr. 18
Labirint Copilariei nr. 18
 
Istoria Filialei Iosia
Istoria Filialei Iosia Istoria Filialei Iosia
Istoria Filialei Iosia
 
Artistul din sufletul_tau
Artistul din sufletul_tauArtistul din sufletul_tau
Artistul din sufletul_tau
 
- Biblioteca şcolară – centrul comunităţii şcolare
-	Biblioteca şcolară – centrul comunităţii şcolare-	Biblioteca şcolară – centrul comunităţii şcolare
- Biblioteca şcolară – centrul comunităţii şcolare
 
ppt-lectura.pptx
ppt-lectura.pptxppt-lectura.pptx
ppt-lectura.pptx
 
RAPORT FINAL.pptx
RAPORT FINAL.pptxRAPORT FINAL.pptx
RAPORT FINAL.pptx
 
Finalizare proiect 066: Descriere, fotografii si multumiri
Finalizare proiect 066: Descriere, fotografii si multumiriFinalizare proiect 066: Descriere, fotografii si multumiri
Finalizare proiect 066: Descriere, fotografii si multumiri
 
Beiuş Bihor cnsv_ beclean 2017
Beiuş Bihor cnsv_ beclean 2017Beiuş Bihor cnsv_ beclean 2017
Beiuş Bihor cnsv_ beclean 2017
 
Voluntarii la Filiala A. Donici
Voluntarii la Filiala A. DoniciVoluntarii la Filiala A. Donici
Voluntarii la Filiala A. Donici
 
Metamorfoze
Metamorfoze Metamorfoze
Metamorfoze
 
Foaia de istorie a Liceului Teoretic Aurel Lazăr 2022
Foaia de istorie  a Liceului Teoretic Aurel Lazăr 2022 Foaia de istorie  a Liceului Teoretic Aurel Lazăr 2022
Foaia de istorie a Liceului Teoretic Aurel Lazăr 2022
 

Más de econsiliere

Impreuna suntem bine Activitati educative
Impreuna suntem bine Activitati educativeImpreuna suntem bine Activitati educative
Impreuna suntem bine Activitati educativeeconsiliere
 
Scoala Tolerantei si a Incluziunii sept-dec 2022.pdf
Scoala Tolerantei si a Incluziunii sept-dec 2022.pdfScoala Tolerantei si a Incluziunii sept-dec 2022.pdf
Scoala Tolerantei si a Incluziunii sept-dec 2022.pdfeconsiliere
 
Completare revista NR 18 Cronicile Scolii 27.pdf
Completare revista NR 18 Cronicile Scolii 27.pdfCompletare revista NR 18 Cronicile Scolii 27.pdf
Completare revista NR 18 Cronicile Scolii 27.pdfeconsiliere
 
Nr 18 Cronicile Scolii 27.pdf
Nr 18 Cronicile Scolii 27.pdfNr 18 Cronicile Scolii 27.pdf
Nr 18 Cronicile Scolii 27.pdfeconsiliere
 
Nr 17 Cronicile Scolii 27
Nr 17 Cronicile Scolii 27Nr 17 Cronicile Scolii 27
Nr 17 Cronicile Scolii 27econsiliere
 
30 de idei. Sa avem grija de noi si de ceilalti
30 de idei. Sa avem grija de noi si de ceilalti30 de idei. Sa avem grija de noi si de ceilalti
30 de idei. Sa avem grija de noi si de ceilaltieconsiliere
 
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentareProiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentareeconsiliere
 
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentareProiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentareeconsiliere
 
Adhd protocol tratament
Adhd  protocol tratamentAdhd  protocol tratament
Adhd protocol tratamenteconsiliere
 
Interventii ADHD
Interventii ADHDInterventii ADHD
Interventii ADHDeconsiliere
 
Studiu privind optiunile scolare si profesionale ale elevilor claselor a VIII...
Studiu privind optiunile scolare si profesionale ale elevilor claselor a VIII...Studiu privind optiunile scolare si profesionale ale elevilor claselor a VIII...
Studiu privind optiunile scolare si profesionale ale elevilor claselor a VIII...econsiliere
 
2015 brosura admitere
2015 brosura admitere2015 brosura admitere
2015 brosura admitereeconsiliere
 
Chestionar roger harrison
Chestionar roger harrisonChestionar roger harrison
Chestionar roger harrisoneconsiliere
 
Obiective operationale
Obiective operationaleObiective operationale
Obiective operationaleeconsiliere
 
Sunt parinte.ro ghidul_educatiei_sexuale
Sunt parinte.ro ghidul_educatiei_sexualeSunt parinte.ro ghidul_educatiei_sexuale
Sunt parinte.ro ghidul_educatiei_sexualeeconsiliere
 
Copilul meu începe școala!
Copilul meu începe școala!Copilul meu începe școala!
Copilul meu începe școala!econsiliere
 
Adaptare suport curs
Adaptare suport cursAdaptare suport curs
Adaptare suport curseconsiliere
 
Informare curs postuniversitar 63906
Informare curs postuniversitar 63906Informare curs postuniversitar 63906
Informare curs postuniversitar 63906econsiliere
 
Informare curs postuniversitar 63906
Informare curs postuniversitar 63906Informare curs postuniversitar 63906
Informare curs postuniversitar 63906econsiliere
 
Activ metodica sect 2 16 mart 12 ileana
Activ metodica sect 2 16 mart 12  ileanaActiv metodica sect 2 16 mart 12  ileana
Activ metodica sect 2 16 mart 12 ileanaeconsiliere
 

Más de econsiliere (20)

Impreuna suntem bine Activitati educative
Impreuna suntem bine Activitati educativeImpreuna suntem bine Activitati educative
Impreuna suntem bine Activitati educative
 
Scoala Tolerantei si a Incluziunii sept-dec 2022.pdf
Scoala Tolerantei si a Incluziunii sept-dec 2022.pdfScoala Tolerantei si a Incluziunii sept-dec 2022.pdf
Scoala Tolerantei si a Incluziunii sept-dec 2022.pdf
 
Completare revista NR 18 Cronicile Scolii 27.pdf
Completare revista NR 18 Cronicile Scolii 27.pdfCompletare revista NR 18 Cronicile Scolii 27.pdf
Completare revista NR 18 Cronicile Scolii 27.pdf
 
Nr 18 Cronicile Scolii 27.pdf
Nr 18 Cronicile Scolii 27.pdfNr 18 Cronicile Scolii 27.pdf
Nr 18 Cronicile Scolii 27.pdf
 
Nr 17 Cronicile Scolii 27
Nr 17 Cronicile Scolii 27Nr 17 Cronicile Scolii 27
Nr 17 Cronicile Scolii 27
 
30 de idei. Sa avem grija de noi si de ceilalti
30 de idei. Sa avem grija de noi si de ceilalti30 de idei. Sa avem grija de noi si de ceilalti
30 de idei. Sa avem grija de noi si de ceilalti
 
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentareProiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
 
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentareProiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
Proiectul Cronicile Scolii 27 prezentare
 
Adhd protocol tratament
Adhd  protocol tratamentAdhd  protocol tratament
Adhd protocol tratament
 
Interventii ADHD
Interventii ADHDInterventii ADHD
Interventii ADHD
 
Studiu privind optiunile scolare si profesionale ale elevilor claselor a VIII...
Studiu privind optiunile scolare si profesionale ale elevilor claselor a VIII...Studiu privind optiunile scolare si profesionale ale elevilor claselor a VIII...
Studiu privind optiunile scolare si profesionale ale elevilor claselor a VIII...
 
2015 brosura admitere
2015 brosura admitere2015 brosura admitere
2015 brosura admitere
 
Chestionar roger harrison
Chestionar roger harrisonChestionar roger harrison
Chestionar roger harrison
 
Obiective operationale
Obiective operationaleObiective operationale
Obiective operationale
 
Sunt parinte.ro ghidul_educatiei_sexuale
Sunt parinte.ro ghidul_educatiei_sexualeSunt parinte.ro ghidul_educatiei_sexuale
Sunt parinte.ro ghidul_educatiei_sexuale
 
Copilul meu începe școala!
Copilul meu începe școala!Copilul meu începe școala!
Copilul meu începe școala!
 
Adaptare suport curs
Adaptare suport cursAdaptare suport curs
Adaptare suport curs
 
Informare curs postuniversitar 63906
Informare curs postuniversitar 63906Informare curs postuniversitar 63906
Informare curs postuniversitar 63906
 
Informare curs postuniversitar 63906
Informare curs postuniversitar 63906Informare curs postuniversitar 63906
Informare curs postuniversitar 63906
 
Activ metodica sect 2 16 mart 12 ileana
Activ metodica sect 2 16 mart 12  ileanaActiv metodica sect 2 16 mart 12  ileana
Activ metodica sect 2 16 mart 12 ileana
 

Nr 16 Cronicile Scolii 27

  • 1. REVISTĂ ȘCOLARĂ EDITORII REVISTEI elevii claselor a VI-a A și a VI-a D Coordonator prof. consilier școlar Eta Șerbănoiu AN ȘCOLAR 2019 - 2020
  • 2. Bună ziua, dragilor! Bine ați venit la noul număr (Nr 16!) al revistei Cronicile Școlii 27, editat de noi, elevii claselor 6 A și 6 D, un număr care strânge la un loc sufletul școlii: elevi, părinți și profesori. Știm că v-a plăcut numărul precedent pentru că altfel nu ați mai fi azi aici! Și știm acest lucru și din nenumăratele mesaje primite de la voi după apariția numărului 15 al revistei și din întrebarea pe care ne-ați adresat-o constant în anul care a trecut de la ultima noastră apariție: Când apare noul număr al revistei? Azi, la finalul unei munci susținute, vă putem răspunde, fericiți și mulțumiți: A apărut noul număr! Numărul 16 al revistei Cronicile Școlii 27 este acum sub ochii tăi! Ne bucurăm să fim iar împreună aici, în paginile revistei școlii noastre! Am ales și de această dată o temă centrală extrem de captivantă: interculturalitatea. Poate vă întrebați Ce înseamnă cultura? Sigur ați auzit acest termen destul de des. Răspunsul nostru este mai larg: Cultura este un mod specific de existență umană, o moștenire ce se transmite de la o generație la alta, un mod de a vedea lumea. Culturile aparțin unor grupuri de oameni, toate fiind unice. Societatea interculturală este o societate ai cărei membri se respectă și se sprijină reciproc, în care există toleranță, coexistență, contact între culturi, interacțiune și influență reciprocă. Puteți compara societatea interculturală cu un cartier. Pentru a funcționa corespunzător, avem nevoie de oameni cu diferite meserii, fiecare meserie fiind, in cazul nostru, o cultură. Toate “meseriile”, așa variate cum sunt ele, sunt importante și necesare tuturor.
  • 3. Din nefericire există și câteva aspecte care pot tulbura liniștea “cartierului”: xenofobia, rasismul, șovinismul și orice alt tip de discriminare față de grupuri etnice sau alte persoane / grupuri de persoane considerate a fi diferite. Toate aceste manifestări nedorite ar trebui eliminate din viața noastră de zi cu zi! Așa că, în paginile revistei, am ales să vă vorbim despre: societatea interculturală, comunitatea interculturală, despre diversitate și toleranță. Pentru că orice schimbare începe cu NOI! O să vă prezentăm, într-un amplu articol, mozaicul cultural al României și veți avea ocazia de a face cunoștiință cu grupurile etnice care trăiesc în România. (autori elevii cls 6 A și 6 D) O să trecem de la nivel național la nivel local și vă vom arăta Școala noastră ca o comunitate interculturală. O să îi cunoașteți pe câțiva dintre colegii noștri care au rădăcini pe alte tărâmuri (Irak, Turcia, Vietnam, Algeria, Siria, Egipt, Ungaria). Vă povestesc despre ei: Alexia, Alexandra, Diana, Alexia D, Mihai, Rareș, Ana, David și Andrei din cls 6 A și Vlad, Bianca și Andreea din cls 6 D. Vă prezentăm în paginile Cronicilor și câteva dintre experințele noastre interculturale. Ne plimbăm prin Europa (Franța, Luxemburg, Belgia, Spania, Grecia, Italia, Ungaria, Bulgaria) și Asia cu Rareș și Daria B din cls 6 A, cu Daria, Alexia C, Vlad, Ema, Denisa și Ingrid din cls 6 D, cu doamnele profesoare Eta Șerbănoiu și Elena State, cu francezul Nicolas. În contextul temei noastre nu puteam să ignorăm aspectele ce țin de patrimoniul cultural, de moștenirea culturală a unui popor. Vom dezbate această temă și vă vom prezenta câteva tradiții și locuri incluse în patrimoniul UNESCO. Povestitori sunt: Maria I, Irene, Rareș, Theodor, Alexandru S, Robert, Diana M, Bianca G, Andreea, Daria B și Alina din cls 6 A și Alexandru V, Paul, Ingrid, Ana, Marius și Idris din cls 6 D, doamnele profesoare Eta Șerbănoiu și Lavinia Oprescu. Pentru a întări discursul nostru de promovare a interculturalității, suntem extrem de onorați să găzduim în paginile Cronicilor doi INVITAȚI DE MARCĂ: scriitoarea română, de origine turcă, Zully Mustafa și Mariea Crâșmaru, “Cel mai mare călător al lumii!”, titlu conferit de Guinness Book of World Records. Nu ratați aceste articole!
  • 4. Ca de obicei, veți găsi în paginile revistei teme și articole deja consacrate: La pas prin școală, ce prezintă activități și proiecte derulate de elevii noștri, numeroase creații literare. Natalia 2 B, Cătălina 2 B, Andrei 5 B, Cristiana 5 B, Adelina 5 B, Matei 5 B, Elena 6 C, Andreea 6 D, Denisa 6 D, Iulia 7 B, Bogdan 7 B, Andrada 8 C sunt cei care ne încântă cu cuvintele lor (prof coordonatori: Gabriela Lobodan, Eliza Neghină, Roxana Mocanu, Ruxandra Mihalcea). Vorbim despre cărți și autori români cu domnul bibliotecar Lică Baltag și cu Mihnea din clasa a V-a A. Veți putea admira o mulțime de creații plastice realizate de elevii noștri. (prof coordonatori: profesorii din înv. primar și prof. ed plastică Flavia Popa). Citiți și un interesant interviu (realizat de Christiana, 8 F) cu doamna prof. Roxana Mocanu, afați de ce le palace copiilor fizica (prof Alina Vătui) și o mulțime de alte articole interesante (vă lasăm să le descoperiți). Elevii clasei a IV-a B (coordonatorul articolului Horia Pasat, prof. Vali Iatan) ne povestesc despre hobbyurile lor, iar cei din clasa I E (prof. Ana Cepreaga) despre jucăriile de suflet. Vă provocăm să descoperiți în paginile revistei și alte articole despre pasiunile elevilor școlii noastre (vă prezentăm desene, colaje, grafică, mozaic, muzică, călătorii etc). Și în acest număr al Cronicilor Școlii 27 am optat, la inițiativa doamnei consilier școlar Eta Șerbănoiu, pentru realizarea unor articole colective, cu scopul de a pune în relație cât mai mulți actori ai școlii (elevi, părinți, bunici, profesori, prieteni și colegi), de a crea punți de comunicare între aceștia. Vă invităm să pătrundeți în această lume frumoasă, citind articolele Ce este iubirea?, Lista de dorințe și Toată școala la film. Daria P, cls 6 D, ne vorbește atât de frumos despre Viziunea umaniștilor asupra omului (prof. coordonator Elena State), iar Maya 5 C și Shara 6 B (prof. coordonator Ștefania Popescu) ne spun Ce este fericirea? O temă care ne-a plăcut întotdeauna se regăsește și de această dată în paginile Cronicilor: despre natură și despre prietenii noștri necuvântători (cu Elena 6 C, Alina 6 A, doamnele profesoare Ruxandra Mihalcea și Mihaela Canacheu, invitații noștri speciali din CRAIOVA, Adi și mama lui Alina). Găsiți în acest număr și câteva articole care sunt influențate de situația tristă prin care întreaga omenire a trecut, începând din primăvara acestui an: pandemia de Covid 19: Ce văd de la fereastra mea? cu Vlad, Sara și Andreea din cls 6 D, Corina și Alina din cls 6 A, Jurnal de carantină cu Maria 5 B, Vacanța după carantină cu Liviu Mihai, din Lista cu
  • 5. dorințe: Alexia F, Mara, Irene, Maria, Luca, Theodor din cls 6 A, Ema 6 D, Valentin și o mulțime de elevi, părinți, profesori…, elevii cls 2 E, Educați și acasă (prof. Lavinia Oprescu), elevi de gimnaziu care ne spun De ce iubesc fizica (prof. Alina Vătui). Nu puteam să nu înscriem în istoria școlii noastre, scriind în paginile acestei reviste, câteva campanii absolut minunate: Campania Totul va fi bine, derulată în întreaga lume și Campania Națională Solitar, dar solidar, campanii care au implicat toți elevii școlii, precum și proiectele locale: Campania Împreună pentru Suceava (promovată de cls 4 B, prof Vali Iatan și Eta Șerbănoiu) și Campania Împreună suntem bine (inițiată de profesorii Școlii 27 pentru elevii lor). Între paginile Cronicilor, printre articole, imagini și cuvinte ne regăsiți de fapt PE NOI, cei care, cu sufletul în mâini, vă povestim despre lumea aceasta frumoasă și despre Școala Noastră. Între paginile Cronicilor, printre articole, imagini și cuvinte, vă regăsiți de fapt PE VOI, cei care, cu sufletul în mâini, ați ales să ne fiți aproape și de acestă dată. Între paginile Cronicilor, printre articole, imagini și cuvinte suntem, de fapt, NOI TOȚI, cea mai frumoasă comunitate școlară: elevii, părinții și profesorii ȘCOLII 27. Redactorii ediției: Andreea Bianca State și Daria Plămădeală, 6 D Editorii revistei: elevii cls 6 A și 6 D Coperta revistei: Mara Plămădeală, 7 B Prof. coordonator Eta Șerbănoiu
  • 6. Elevi, părinți. profesori, prieteni au răspuns la întrebarea: Pentru tine ce este iubirea? Respect pentru tine și pentru ceilalți. (Alexia, 6 ) Este ceea ce ne ajută să facem mai mult și mai bine. (părinte Irina Oana) Este ceea ce menține lumea unită. (prof consilier școlar Eta Șerbănoiu) Am întrebat elevi, părinți, profesori și prieteni ce înseamnă pentru ei iubirea, iar răspunsurile lor ne-au confirmat cât de puternic poate ajunge acest sentiment. Este un limbaj universal care are o semnificație și un mod de manifestare diferit pentru fiecare dintre noi. Investigația a fost realizată de elevii clasei a VI-a A (prof. coordonator Eta Șerbănoiu, consilier școlar). A pornit din clase și de pe holurile școlii, apoi s-a continuat, în perioada Pandemiei, în online. Suntem foarte mândri: întrebarea noastră “Pentru tine ce este iubirea?” a implicat peste 200 de respondenți (!). Mulțumim frumos tuturor! Acesta (chiar) este un gest de iubire! Ilustrăm aticolul cu lucrările elevilor noștri de la clasele 1 C (prof. Nicoleta Nigai) și 2 D (prof. Diana Sârbu) realizate în Campania TOTUL VA FI BINE, o inițiativă prin care copiii ajutați de părinți au colorat zilele triste ale orașului.
  • 7. Pentru tine Tot. (Andra, 6 A) Iubirea este un sentiment ciudat care ne face bine. (Maia, 8 A) Iubirea e când fac prăjituri cu mama. (Alexa, 2) A fi alături de oameni cu sufletul, gândul și fapta bună. (Radu) Un sentiment. (Ioana, 8 A) (Iubirea este…) Oarbă. (Andrei, 7) Când soarele mângâie fețele oamenilor. (Denisa) Un zâmbet inocent. (Ana, 5) Atunci când mi-am întrebat sora ce înseamnă iubirea, aceasta a răspuns: “Pentru mine, iubirea înseamnă emoția pe care o simt când ajung acasă și îmi strâng părinții în brațe.” (Andrei Petreanu, 6 A) Când i-am adresat aceeași întrebare mamei mele, aceasta a răspuns: “Pentru mine iubirea înseamnă copiii mei, soțul meu și pisicile familiei.” (Andrei Petreanu, 6 A) Iubirea pentru mine înseamnă înțelegere și cooperare între oameni. (Mihaela, 8 A) Iubirea e o cană mare cu ciocolată fierbinte. (Deea) Un sentiment complex manifestat prin afecțiune. (Antonio, 8 E) Un sentiment de bună stare/de fericire. (Monica, 5 B) Familia. (prof. geografie Mihaela Canacheu) Când ești în stare de orice pentru cei dragi. E chiar esența vieții. (prof. religie Floria Boroghina) Iubirea este dragostea pentru toți cei dragi, pentru cei la care ții. (Alexandru, 6 A) Iubirea este un sentiment greu de definit, complex, abstract. Iubirea se simte, se trăiește și când îi simți puterea atunci e Adevarată. (părinte, P. ) Iubirea este cel mai frumos sentiment! (Diana, 8 A) E atunci când mergi pe stradă cântând și dansând! (Maria, 6)
  • 8. Iubirea este ceva ce îți poate face și bine și rău. (Teodora, 7 A) Iubirea este frumoasă și se poate simți o singură dată cu adevărat! (Amalia, 6 B) Iubirea este singura care te determină să te schimbi. (Ștefan) Iubirea mută munții. (Sebi) Iubirea e atunci când suntem ÎMPREUNĂ. (Cristina, 6) (prof matematică Cristina Ciurea) E atunci când renunț la plecări pentru a fi alături de ai mei. (prof. istorie Elena State) Iubirea e atunci când sunt împreună cu părinții mei și știu că ei au grijă de mine (Bogdan) Mesajele pe care le primesc de la prieteni și cunoscuți. (prof Corina Neculaescu) E ciocolata aia mare din dulap! :) E...tot ceea ce mă înconjoară...e tot ceea ce mă bucură...e tot ceea ce dau și tot ceea ce iau. Sunt toți cei dragi....copiii și nepoții... ești tu și cei ca tine...suntem NOI, cu toții... (prof consilier școlar Iuliana Tomescu) Pisica mea, Alba! (Alina) Soarele care strălucește pe cer!!! (Denisa) Când mami îmi pregătește micul dejun! (Măriuca) Când alerg pe afară! Asta chiar îmi lipsește! (Mihai) O stare de bine în care îți simți familia alături... În aceste momente putem redescoperi iubirea și empatia fata de cei de lângă noi! (prof. Sebastian Chirimbu) Iubirea pentru mine e mami. Și să mergem la mare. Din păcate anul acesta marea nu va mai fi. Dar mami rămâne mereu. (Ady)
  • 9. Iubirea e atunci când alungi cățelul, iar el se întoarce și te cuprinde drăgăstos cu lăbuțele. (scriitor Manuela Băcăoanu) Mie îmi place Imnul Iubirii. ... Dragostea nu cade niciodată. (prof. matematică Marilena Popescu) Când răsună casa de muzică! (Lucian) Pentru mine e totul: o rază de soare dimineața, un zâmbet de copil, un copac, o Panteruță... Și tot ce mă înconjoară… Dăruirea❤ (prof. Ionela Stan) Să stau cu prietenii mei. (Diana) Familia mea! (Ruxandra) Un gând bun pentru toată lumea! (prof. Mirela Rădulescu) Probabil că dragostea este mâna care mângâie vremea", cum spunea Nichita. (prof. Corina Neculăescu) Când merg la școală! (Victor) Bicicleta mea cea nouă! (Ralu) Familia! (prof Mirela Rădulescu) Iubirea e atunci când pui pe altcineva pe primul plan, când acea persoană este mai presus de tine, de tot. (Rodica) Când înfloresc pomii... Când vezi un bebeluș... (prof. Cristina Maria Gunea) Iubirea este atunci când: familia te protejează la pericol; când îmbrățisezi pe cineva și îl liniștești; o combinație de fericire și amor! (Gabi, 4 F) Când mănânci cu cineva și îi dai aproape toți cartofii tăi. (Monica) Iubirea te face să zâmbești chiar și atunci când ești obosit. (Mihai Petreanu) Când îi zici unui băiat că îți place tricoul lui și el îl poartă în fiecare zi. (Dana) Iubirea e fiecare răsărit și apus de soare, e fiecare zi în care, după ce ai tras linie, ai constatat că ai zâmbit cuiva, că ai spus un cuvânt bun, de încurajare pentru cineva, că ai îmbrățișat, că ai plâns sau te-ai bucurat cu cel care avea nevoie să nu fie singur. (prof. Ionela Popescu) Iubirea e cel mai frumos sentiment. Ea ne face mai buni și mai frumoși. Ne aduce liniștea. (Claudia)
  • 10. Iubirea e în tot și toate! E o carte despre zmei. (Alexa) Când stau cu părinții mei și mama zice: “Hai să vă fac clatite!” (Alexandru) Când ai iubire față de tine și așa poți să le oferi și celorlalți. (Cristiana) Singura modalitate în care ne putem ajuta unii pe alții. Iubirea mea esti TU! (M) Când bate Steaua :))) (Radu) Iubirea este atunci când vezi fericirea în cele mai mici lucruri, când ești alături de familie și totul este în armonie❤❤(Ioana Catinca) Cel mai frumos sentiment! Când ai fluturi în stomac. (Anca) Pentru mine, iubirea este să pot lucra zilele acestea alături de soțul meu, în căsuța noastră de la țară, unde auzim cântecul păsărilor și îngrijim micuța noastră grădină de flori, ținând legătura cu cei dragi de aici, dar și de peste hotare, sperând că totul va fi bine și ne vom relua viața de dinainte, fie ea aglomerată și prăfuită în București. Îl citez aici pe soțul meu; "Dacă vom sta aici câteva săptămâni, cred că îmi va lipsi metroul". Noi, născuți și crescuți în provincie, apreciem mult farmecul Bucureștiului, care ne-a adoptat și ne dorim să fie totul bine, mai ales pentru cei bolnavi în acest moment, în care vedem la tv cozile interminabile din fața spitalului Colentina, aflat în proximitatea locuinței din București, corturile instalate pentru pacienți în curte, cozile de români de la granițele țării și alte lucruri dificile care afectează acum mai ales capitala. Iubire înseamnă și rugăciunile pe care le spunem în gând pentru ca totul să se sfârșească cu bine. Vă pup! Zi frumoasă! (prof Lavinia Oprescu) O zi pe plajă, la mare... (Roxana) Povestea de seară. (părinte Andreea) Iubirea e cea care ne face mai umani, mai buni, mai deschiși către noi și care cei din jur. (Ioana) Nu știu.. O să aflu. :) (Alle)
  • 11. Singurul mod în care putem interacționa armonios cu semenii și cu tot ce ne înconjoară. (Ana) Iubirea înseamnă să protejezi mediul înconjurător pentru ca alte generaţii să se bucure de apă potabilă, de fauna şi vegetaţia unei anumite zone, de aer curat. (Andrada) A oferi fără să aștepti să primești ceva în schimb. (Claudia) Iubirea este o certitudine. (Ștefan) Este tot ce ai nevoie. (Irina) Când te trezești noaptea și îl vezi pe celălalt dezvelit și îl acoperi cu pătură și cu dragostea ta. Când mori de somn și el spune că îi e sete și îi spui: Stai, îți aduc eu! (prof. Iuliana Mustață) Când faci cumpărături pentru vecina ta mai în vârstă. (Olivia) Iubirea înseamnă să ai grijă de ceilalți, să îi respecți, să nu le faci rău. (Luca) Încredere și dăruire. (Ruxi) Să faci fericit pe cineva.(Lili) Atunci când copiii devin prieteni, când părinții își iubesc copiii. (Amina) Iubirea e atunci când fac teme și pisica mea se pune pe caiet. (Raluca) Iubirea e cea mai mare înghețată cu ciocolată. (Ioana) Pentru mine, iubirea înseamnă soare, pomi în floare, miros de tei, miros de munte, de cabană, un pisoi și un cățelus, o zi de iarnă frumoasă cu zapadă și câte altele alături de suflete dragi. (învățător Paul Doina) Pentru mine iubirea este totul. Este sentimentul care te face să te simți important și în siguranță. Toți avem nevoie de iubire! :) (Alexa) Iubirea e atunci când sora mea mă lasă în camera ei. (Andrei) Iubirea e un sentiment frumos care unește oamenii. (Andreea) Când EL îmi zâmbește. (Cris) Iubirea mea e familia mea. (Dragoș) Când soarele ne zâmbeste de pe cer, când florile ne învăluie în parfumul lor, când fluturii ni se încâlcesc în păr. (Ana) Când fac tema la mate doar că așa zice mama :)) (Mihai) Iubirea este compasiune . (Filip Minca) Când te trezești noaptea și cineva e dezvelit și tot spune că nu poate să doarmă, iar tu îi ții de urât.(Bogdan Gabriel) Iubire este atunci când lași orice activitate care îți place pentru a sta cu cei dragi. (Ermin, 2 A) Iubirea e ca praful de stele. (Sanda)
  • 12. Iubirea e cel mai măreț sentiment. Ea ne face mai buni, mai atenți la nevoile celor din jur. Să trăim în iubire! (Patricia) Când iubești lumea devine mai bună. (Ianis) Când EL îți duce ghiozdanul. (Cristina) Zâmbet. Doar zâmbet. (Corina) Când îți sare inima din piept. :) (Alexa) Iubirea e atunci când miroase a cozonaci. (Georgiana) Cred că la începutul lumii a fost iubirea. Nu se poate altfel. (Andreea) Un borcan mare cu Nutela si Tu. (Luci) Când suntem toți din familie în bucătărie și facem prăjituri. (Ilinca) Atunci când dintr-o mulțime de oameni vezi doar unul, pe cel pe care îl iubești. (Cristina) Când găsești în bancă un trandafir roșu. (M) Iubirea este când gătește mami. (Gabi, cls pregătitoare) Mami te iubește că gătește bine pentru tine. (Gabi) Iubirea e timpul petrecut cu familia mea. (Stan) Iubirea e ca supa de pui care te face bine atunci când ești bolnav. (Luca) Iubirea e atunci când mama îmi zice “Bună dimineata, soarele meu!” (Cristi) E cafeaua de dimineață! :) (Eta Șerbanoiu) Iubirea e ca zborul: o fericire. (Alexandra) Tot ce rămâne la finalul vieții tale e ceea ce ai iubit, așa zice bunica mea. (Cristi) Iubirea este acel ceva care te ajută să reziști când ți-e greu, să te ridici când ești la pământ, să dai din fericirea ta celui de lângă tine când ai prea multă. Iubirea ia chipul celui care te întreabă acum, când ești singur între patru pereți, ascunzându-te de virus, cum îți e, cum te pot ajuta sau îți spune "Suna-mă când urlă casa de liniște! " (dir. adj. prof. Vali Iatan) Iubirea e acel ceva care te face să nu îi crăpi capul când creierul crede că merită. (Irina Dumitrașcu)
  • 13. Iubirea e cel mai frumos și cel mai greu lucru din viață! (dna Nicoleta Dumitru) Iubirea e să ajuți. (Mihnea) Iubirea este un cuvânt fermecat. Ea îi schimbă pe oameni, îi face mai plini de viață, mai frumoși, mai blânzi. Cine o cunoaște, trăiește dintr-o dat mult mai intens. Viața capătă un sens, o nouă calitate. Iubirea e totul! PS. Te iubesc! :) (profesor Angela Sima) <3. Atât. (dna Ana Popescu) Pentru mine iubirea înseamnă să ții foarte mult la cineva. (Elena Farkas, 2 D) Pentru mine iubirea înseamnă să stau cu cei dragi. (Ștefan Farkas, 3 B) Doamna Eta, încă o dată am să spun, că vă iubesc din tot sufletul!❤ Iubirea pentru aproapele nostru este aceea care ne va ajuta sa ajungem cu bine, din nou, la normalitate! Sănătate multă vă doresc, astfel încât toate proiectele minunate să se finalizeze! (parinte dna Corina Velciu) Iubire este să mă joc cu copilul meu, să fac lecții, să punem masa, săă ne prostim în oglindă, să îl sărut cu teama că i-aș putea face rău și, cu toate astea, să zâmbesc și să fiu veselă, fără să simtă cât îmi este de frică. Mă gândesc la filmul ”La Vita e Bella”... da, iubirea e acolo, învelind bine inima, pentru ca lacrimile să nu ajungă până la ea. (actrița Monica Eftimiu) Iubirea pentru mine este atunci când frunzăresc absorbită o carte într-o librărie și îmi spun repede în gând: "Nu mai am loc și pentru ea în bibliotecă... mai aștept... poate apare varianta electronică..." , iar peste puțin timp, când și uit de ea... să o primesc în dar. ❤ (prof. Ioana Ungureanu) Pentru mine, iubirea înseamnă toate momentele frumoase pe care le petrec alături de familie. (Denisa)
  • 14. Când îți curge muzica prin tot corpul. (Raluca) Iubirea e când o rază de soare se strecoară pe fereastra ta, îți mângâie fața și tu zâmbești. (Andra) Iubirea înseamnă familia mea: mama, tata și urâcioasa de sora mea.( Mihai) Iubire suntem noi, oamenii! Iubirea pentru sine e cea mai importantă pentru a reflecta către ceilalți acest minunat sentiment, iubirea acordata apropiaților, cunoștințelor, persoanelor cu care interacționăm, iubirea pentru viață este motorul omului, al familiei, al societății! ❤ Solidaritatea este cuvântul cheie al acestor momente, mulțumim Eta Șerbanoiu! (dna Mihaela Constantinescu. părinte) Iubirea e atunci când taci lângă omul drag și el te înțelege. (Roxana) E cerul albastru, cuibul cu păsărele, copiii care râd, mirosul de pâine proaspată... (Laura) Iubirea e atunci când vorbești ore în șir cu el la telefon și tot nu ai închide. (Alexa) Când iubești îți strălucesc ochii. (Dana) Când găsești în penar un bilețel roz. :) (Ioana) Iubirea e atunci când sunt cu familia mea. (Ioan) Când am citit provocarea mi-am spus: Ce simplu! Dar, când a fost să pun în scris m-au năpădit gândurile, emoțiile, sentimentele, simțurile , intuițiile. Ce poate fi iubirea dacă nu muzica tuturor acestora, la un loc atunci când privesc și îmi ascult fiicele, copiii la clasă, pacienții, în cabinet, atunci când ascult lacrimile norilor și mirosul reavăn al pământului umed, al florilor îmbobocite sau mature, când simt îmbrățișarea oamenilor dragi și a lui Sachy, cățelușul meu drag, când îmi tresaltă inima de teamă atunci când cineva se îmbolnăvește în jurul meu , când ma uit la mine și ii mulțumesc lui Dumnezeu pentru tot . Ca să sintetizez, pentru mine iubirea este în mine și în tot ce mă înconjoară , este pentru toți și pentru mine ; bineînțeles, nuanțată de diferitele trăiri pozitive sau negative. (prof. psiholog Mariana Nezami) Iubirea e un lucru foarte mare. (Horia) Iubirea e când îi faci mamei o surpriză plăcută. (Adina) Iubirea pentru mine înseamna cel mai prețios sentiment pe care îl pot avea. În timpurile acestea grele, iubirea o port pentru cei dragi, cum ar fi bunica mea din
  • 15. Italia, bunicul și bunica, care sunt singuri în casele lor, fără cineva care să îi ajute, și, normal, pentru familia mea. Iubirea, cel mai puternic sentiment, familia mea, cel mai important lucru din viața mea! Vă mulțumim! Sănătate multă! (Rucsandra, 4 B) Iubirea e un sentiment nobil care trebuie încercat. :) (Luca) Iubirea este speranta/șansa noastră. <3 (psiholog Clara Ruse) Iubirea e motorul care face lumea să meargă. (Dănuț) Când lumea se ajută! (Catinca) Iubirea este atunci când îți pasă de altul și poți renunța la tine pentru el. (prof. matematică Marilena Popescu) Iubirea, pentru mine, înseamnă când mami are încredere în mine, când este mândră de mine, când îmi explică unde am greșit, poveștile ei de seară și pupicul de noapte bună. Iubirea este și când împart pachețelul dulce la școală cu un coleg și când mă întâmpină cățelul meu când mă întorc de la școală. (Matei O, 2 A) Iubirea e mirosul florilor de primavara. (Sonia) Familia mea. (X) Habar n-am. (Radu) Nu știu ce aș putea să zic!? Iubirea se simte,nu se vorbește. (S) Iubirea e cel mai frumos sentiment. Ea unește două sau mai multe suflete pentru totdeauna! (Luminița) Când casa răsună de muzică. (Smaranda) Cântecul păsărilor, strigătul mieilor, sunetul vântului, clopotele mânăstirii, liniștea departe de lumea dezlănțuită ne readuc din când în când aminte că avem nevoie și de altfel de lucruri, că sufletul trebuie să se hrănească și el. Că tot ne întreba Eta ce înseamnă iubirea :) Iată! Aceasta e iubirea pentru natură. (prof. Lavinia Mihai) Un sentiment de fericire și respect. (Monica, 5 D)
  • 16. Iubirea este, din perspectiva mea, manifestarea acesteia față de părinți, pieteni și familie, (prof. geografie Mihaela Canacheu) Un sentiment care se manifestă asupra tuturor celor din jurul tău! (părinte Nicoleta Ferbințeanu) Cine știe? E ceva ce te prinde și te face să zâmbești... (Cristina) Nu am studiat așa ceva! (Mihai) La matematică: o problemă. La istorie: un război. La chimie: o reacție. La arte: o inimă. La mine: Tu. (Anca) Este deschidere către oameni, către tot ce este frumos. Este ajutorul dat celorlalți fără să aștepti nimic în schimb. Este zâmbet și bucurie. Este pacea din lume. (Daniela) Când cățelușa mea, Sara, mă linge pe față chiar dacă nu am mers cu ea la plimbare, afară. (Ilinca) Fiecare rămâne cu cât a iubit. (părinte Rona Pușcaș) Să dăruiești totul, asta e iubirea (părinte Anca Simona) Iubirea înseamnă să ai grijă de celălalt chiar dacă sunteți certați. (Cosmina) Când te lasă să copiezi tema la mate. :))))) (Nicolas) Doar pentru că cineva nu te iubește așa cum vrei tu, nu înseamnă că nu te iubește cu toată ființa sa. :) (Gabriel Garcia Marquez) Tare asta! :))) (prof. Eta Șerbănoiu) Notă: Mesajul de mai sus a fost postat pe blogul econsiliere de către “Gabriel Garcia Marquez”. Citatul aparține scriitorului G. G. Marquez. Iubirea este singura modalitate prin care ne putem ajuta unul pe celalălt. (părinte Gina Postolache) E galbenușul de ou. (Georgeta Postolache) Iubirea e cel mai înălțător sentiment. Ne face să fim mai calzi, mai înțelegători, mai armonioși cu noi și cu ceilalți. (părinte Ionela Radu) Să fim împreuna! (Dinu Patricia) Atunci când împărțim aceleași amintiri. (părinte)
  • 17. Iubirea este un sentiment ce nu poate fi exprimat prin cuvinte , acesta exista la orice vârstă și este necondiționată. Iubirea nu se poate cumpăra, poți avea toate diamantele din lume și tot ce este mai scump, dar dacă nu ai iubire, nu ai nimic. Iubirea este singurul lucru pe care ar trebui să și-l dorească cineva! Este un cuvânt dulce care parcă îți înmoaie sufletul în lapte. Fără iubire nu ar putea trăi nimeni fericit! Este un sentiment minunat ! (Vlad, 6 ) Când găsești iubirea adevărată fă bine și ai grijă de ea! ( Sabina) Pentru mine iubirea înseamnă un sentiment puternic pe care fiecare în parte trebuie să îl simțim față de ceva sau de cineva. În cazul în care iubim pe cineva trebuie să avem grijă ca acea iubire să nu fie de fapt dependență și obișnuință, deoarece sunt lucruri complet diferite, dar pot fi adesea confundate… Iubirea spune: ”Vreau să fiu fericit!”, iar dependența și posesia spun: ”Vreau să mă faci fericit!”. Ar trebui să învățam să facem diferența între ele până nu este prea târziu și nu vom mai putea remedia lucrurile.! <3 (Andreea Anne-Marie Cioflan) Iubirea e cea care există între noi. (Daria)
  • 18. Comunitățile interculturale sunt grupuri etnice, religioase care trăiesc în același spațiu, întrețin relații deschise, interacționează în sensul recunoașterii mutuale, a respectării valorilor și tradițiilor celorlalți, a modului de viață al fiecăruia. Circulația liberă a cetățenilor, utilizarea pe scară largă a mijloacelor de comunicare în masă și multimedia, precum și fenomenele migrației din ultima perioadă au determinat accentuarea caracterului de mozaic al comunităților contemporane, în care elementele culturii autohtone se îmbină subtil cu aspecte ale culturii altor grupuri. Ce este o societate interculturală? Trăim în societăți interculturale? Avem nevoie de interculturalitate? Care ar fi valorile pe care ar trebui să ni le asumăm și care ar fi principiile care să ne ghideze acțiunile? Diversitatea culturală a existat întotdeauna în orice societate. Cu greu ne-am putea chiar și imagina, în realitate, o societate în care să existe un singur mod de a gândi, un singur mod de a te comporta. Diversitatea, de altfel, nu se reduce la dimensiunile culturale, etnice, lingvistice sau religioase. În cele din urmă, aceasta este un atribut intrinsec al vieții înseși, astfel încât orice societate ar trebui să o descopere, să o pună în valoare și să o afirme, iar prin toate acestea să-și descopere întregul său potențial. Astăzi, mai mult ca niciodată, este nevoie să fim împreună conștienți ca numai în acest mod putem să fim tot ceea ce ne dorim.
  • 19. Elevii claselor a VI-a A si a VI-a D, autorii acestui articol, vă invită să descoperiți mozaicul cultural al României. Veți afla câteva informații despre grupuri etnice care trăiesc la noi în țară. România are o comunitate mică de africani. Majoritatea acestora locuiesc în orașe mari precum București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași. Majoritatea afro-românilor nu sunt negri puri, ci mai degrabă de origine mixtă. În cele mai multe cazuri sunt copiii unui părinte român cu un fost student în România venit dintr-o țară africană. Probabil că îi știți cu toții pe Cabral (are origini din Congo) sau pe Kamara (din Guineea). Alții sunt din Nigeria, Sudan, Africa de Sud etc. Cultura africană este una extrem de diversificată, urmare a faptului că populaţia ţărilor africane este compusă din sute de grupuri etnice, fiecare cu tradiţii şi obiceiuri proprii. Peste unele dintre aceste tradiţii s-au adăugat influenţe venite din perioada colonizării (ex. Mulți congolezi vorbesc franceza). Muzica este extrem de ritmată. Arta plastică este deosebit de răspândită, artiştii populari realizând statuete de lemn, măşti, textile cu motive tradiţionale etc. Costumele populare sunt foarte colorate. Albanezii din România sunt membrii unei minorități etnice, care numără aproximativ 520 de persoane, oficial. Numărul lor real este însă estimat la aproximativ 10.000 de persoane, cei mai mulți declarându-se actualmente drept "români". Aproximativ jumătate dintre ei locuiesc în București, iar restul se află în centre urbane mari precum Craiova Timișoara, Iași, Constanța și Cluj- Napoca. Cei mai mulți dintre ei sunt creștini ortodocși, strămoșii lor refugiindu-se din sudul Albaniei în perioada otomană. Există însă și mulți albanezi musulmani (în Dobrogea, comunitatea albaneză musulmană datează încă din perioada otomană, pe când
  • 20. celelalte comunități albaneze musulmane s- au format în perioada interbelică, emigrând din motive economice din Iugoslavia), numărul lor fiind estimat la aproximativ 3.000 persoane. Fiind o minoritate recunoscută oficial, albanezii au un reprezentant în Camera Deputaților. Muzica diferitelor sărbători face și ea parte din patrimoniul folcloric albanez, în special cele din jurul zilei Sfântului Lazăr, de la începutul primăverii. Cântecele de leagăn și bocetele (vajtim) sunt tipuri importante de cântece populare albaneze (intrate in Patrimoniu UNESCO/iso-polifonia în cântecul popular albanez). Arabii sunt un popor cu care românii au avut legături sporadice încă din Evul Mediu. În trecut, ei erau numiți "harapi" (din tc. harap). Termenul "arab" este de origine franceză și a pătruns în vocabularul limbii române abia în secolul al XIX-lea. Există așezări de arabi în Dobrogea încă din 1878; sunt arabi originari din Siria, foarte apreciați pentru priceperea lor de a practica agricultura în condiții de secetă. În timpul perioadei comuniste, numeroși studenți arabi au obținut burse de studiu din partea statului român. Majoritatea acestor arabi erau palestinieni, sirieni, sudanezi, egipteni, libanezi și iordanieni. Cei mai mulți s-au întors în patrie după încheierea studiilor. O mică parte s-a stabilit însă în România, cei mai mulți dintre ei profesând astăzi ca medici. După 1989, un mare număr de afaceriști arabi s-a stabilit în România. Cei mai mulți provin din Siria, Irak și Liban. Majoritatea imigranților arabi sunt de religie musulmană. În urma conflictelor armate din Orientul Apropiat, mulți arabi din Liban, Siria, Fasia Gaza s-au refugiat în Romania. Ca parte a tradiției, bărbații arabi poartă costumul tradițional alb, iar femeile negru cu valul cel nelipsit. Noaptea hennei este un obicei de nuntă obligatoriu la arabi, fiind strâns legat de
  • 21. vechile credințe conform cărora henna are puterea de a aduce fericire in noua familie. În această noapte, se cântă și se dansează, iar o femeie pictează arăbescuri cu henna pe mâinile miresei. În România, armenii constituie o comunitate etnică veche de aproximativ un mileniu, fiind prezenți în toate regiunile României. Aceștia au avut o prezență importantă, în special ca negustori. Odată stabiliți pe pământul românesc, armenii s-au acomodat vieții autohtone familiarizându-se, în timp, cu obiceiurile localnicilor, însă ei și-au păstrat, totodată, propriile tradiții aduse de pe meleagurile de baștină și pe care, parțial, le-au împrumutat noilor lor concetățeni. Sunt, pe de o parte, datini folclorice, apoi credințe religioase în special de Crăciun și de Paște, dar și unele specific armenești, iar pe de altă parte, obiceiuri laice, legate în principal de practicarea comerțului și a meșteșugurilor, precum și de conviețuirea socială. Sosiți inițial ca negustori, deci fiind oameni cu stare și interesați de bunul mers al afacerilor lor, armenii duceau o viață îndestulată, îmbinînd, însă, cumpătarea cu rafinamentul. În timp ce bărbații erau plecați după afaceri sau la ateliere, femeile îngrijeau de gospodăria curată și bine înzestrată pentru un trai tihnit. De la ei a rămas un gest devenit pe-atunci aproape reflex: "Obiceiul pe care-l aveau armenii cu prilejul facerii unei negustorii, adică de a strînge aproape cu sila mîna vînzătorului sau cumpărătorului. Obiceiul de a se stropi reciproc cu apă este specific sărbătorii religioase Vartavar (Schimbarea la față), din luna iulie ca antidot pentru secetă. Mâncărurile armenești sunt delicioase: pastrama și halvaua sunt produse tradiționale armenești. Vă recomandăm să vizitați frumoasa Biserică Armenească, aflată chiar la noi în sector.
  • 22. Bulgarii din România sunt un grup etnic minoritar. De-a lungul istoriei, comunități de bulgari au existat în Valahia, Dobrogea de Nord și Transilvania. Întâlnim o comunitate mai numeroasă în Banat. Tradițiile și manifestările folclorice fac parte integrantă din cultura populară a bulgarilor, Cele mai cunoscute asemenea momente sunt de Paște și de Crăciun, dar există și manifestări tipice: Sărbătoarea Trifon Zarezan, sărbătoarea viei și vinului, o sărbătoare cu origini trace; Kukerii, cu jocuri cu măști, desfășurate la sfârșitul iernii, ca o celebrare a sosirii primăverii, amintind de cultul lui Dionysos; Lazaruvane, o tradiție de primăvară în care tinerele fete se împodobesc cu flori, dansează și cântă, simbolizând trezirea naturii la viață; Baba Marta, un fel de mărțisor bulgar în care oamenii schimbă șnururi roșii și albe, denumite "martenitze"; Nestinarsto, un eveniment la care oamenii dansează cu picioarele goale pe jăratec, în transă, cu icoana Sf. Constantin în mâini. Ceangăii sunt un grup etnografic maghiar. Îi întâlnim în Moldova, în Țara Bârsei (Brașov), în Dobrogea. Vorbesc limba ceangăiască și au tradiții și obiceiuri proprii (cântece, balade, dansuri, obiceiuri, povești și jocuri). Ceangăii moldoveni sunt singurul grup de limbă maghiară care nu a fost încorporat în națiunea maghiară, originile lor nefiind pe deplin clarificate în mod adecvat, iar datorită sentimentului puternic de izolare de Ungaria au conservat o cultură medievală.
  • 23. Dansul tradițional ceangăiesc Borița (Borica), cu clopote, jucat pe ulițele satului în perioada Crăciunului este extrem de frumos. Cehii sunt o minoritate etnică din România. Trăiesc în zona Banatului și au un reprezentant în Camera Deputatilor. În limba română ei erau numiți de către localnici "pemi", un termen care derivă din „boemi” sau „boemieni” (din Boemia). Tradițiile și obiceiurile penilor, alături de limba cehă, sunt perfect conservate în Banat. Satele ceheşti din zona Clisurii Dunării au reuşit să se menţină, de-a lungul anilor, ca şi comunităţi ermetice, unde românii, sârbii romii din localităţile învecinate nu au reuşit să pătrundă, astfel că şi-au putut păstra cultura, tradiţiile, limba şi stilul de viaţă, cu totul diferit de ce este în jurul lor. Satele ceheşti constituie un fenomen unic pentru Europa. Mii de turişti din Cehia vin să viziteze zona, mai ales că există asociaţii şi organizaţii care promovează „Ţinutul Banatului Cehesc“ în rândul străinilor. Această zonă are şi o altă însemnătate pe lângă turism, vacanţă şi distracţie. Toţi cehii ştiu că, în Banat, există singura zonă în care s-a păstrat limba arhaică. Cea vorbită de strămoşii lor. Acest grai a dispărut în Cehia, e ceva foarte special, care îi încântă pe lingvişti. Din banii Guvernului ceh s-au reparat şcolile, bisericile, s-au făcut drumurile, se organizează diferite evenimente socio-culturale, s-a introdus sistemul de telefonie, s-a îmbunăţit asistenţa medicală. Chinezii sunt una dintre cele mai mici minorități etnice ale României. Marile migrații ale chinezilor au început între anii 1980 - 1990. Cea mai mare parte a imigranților chinezi era alcătuită din vânzători independenți. Mai târziu, la începutul anilor 2000, România se confruntă cu probleme economice cauzate de plecare muncitorilor săi în Europa de Vest. Ca rezultat, România a important muncitori din China, mărind astfel numărul comunităților chinezești. Pentru chinezi cel mai important eveniment de peste an este Anul Nou cu ocazia căruia se
  • 24. organizează Festivalul Primăverii. Noul An Lunar începe în ianuarie sau în februarie și este marcat printr-o vacanță națională. În timpul festivalului, cei apropiati își dăruiesc reciproc Hong bao, niste pachete roșii umplute cu bani pentru a stimula prosperitatea. Tot acum, cu ocazia paradelor, sunt practicate arte specifice, unele pe cale de dispariție, cum ar fi: mersul pe piciorange, dansurile dragonilor și jocurile de artificii, practicate mai mult în zona rurală sau în orașele mai mici. Fastul este vizibil și la nivel culinar, iar felurile de mâncare au, în timpul acestui festival, conotații simbolice: rața reprezintă fidelitatea, peștele prosperitatea, portocalele, prospețimea și dulceața vieții etc. România are o comunitate foarte mică de coreeni. În 1952, România a primit 3000 de copii și tineri coreeni refugiați în timpul războiului din Coreea. Aproximativ 1000 dintre aceștia erau elevi de liceu sau studenți. Copiii au fost repartizați în mai multe centre, cei mai mulți în București. Anual, în România sunt organizate festivaluri de film și culturale dedicate comunității coreene. Cred că știm cu toţii că mâncarea este servită în Coreea în diferite boluri și, prin urmare, oamenii îşi pot lua ceea ce vor să mănânce, dar v-aţi gândit vreodată de ce? Se crede că, dacă două persoane mănâncă dintr-un castron comun, ele vor deveni mai apropiate. Figura subțire și înălțimea este foarte importantă în Coreea deoarece pentru ei aceasta înseamnă sănătate și succes. Există clinici care fac copiii să crească câțiva centimetri pentru ca atunci când vor deveni adulți să fie înalţi și slăbuţi. Un lucru drăguţ este faptul că în Coreea toate acoperişurile au vârfurile curbate care dau un aspect de zâmbet. Coreenii îşi păstrează tradiţiile şi acordă o atenţie deosebită obiceiurilor naţionale. Ei poartă hanbokul la sărbătorile în familie, dar şi la festivalurile dedicate acestui costum tradiţional şi nu numai. Hanbokul a devenit
  • 25. cunoscut la noi prin dramele coreene care se difuzează la posturile tv din ţară. Croații sunt o minoritate etnică din România. Trăiesc în general în sud-vestul țării, mai ales în Județul Caraș-Severin. Ei formează majoritate în două localități: comunele Carașova și Lupac. În acestea, limba croată este limbă recunoscută oficial, având indicatoare, educație și acces la justiție și administrația publică în limba croată, alături de română. Croații beneficiază în România de toate drepturile specifice unei minorități etnice recunoscute, inclusiv un loc rezervat în Camera Deputaților.. Portul popular al crașovenilor este foarte asemănător cu cel al românilor din regiune. Numai cel al femeilor diferă prin prezența conciului de pe cap la cele măritate și prin cea a fotei. Bărbații au o cămașă lungă cu guler împestrițat de broderie neagră și roșie, fiindu-le colorate și manșetele mânecilor. Ei au pantaloni largi, înfășurați până aproape de genunchi în obiele sau ciorapi albi de lână. În trecut încălțau opinci, iar la sărbători bocanci sau cizme. La brâu purtau o curea lată. Peste cămașă îmbrăcau un pieptar alb din dimie cu decoruri negre și roșii. Iarna purtau cioareci deschiși la culoare, pieptar din piele de miel și cojoc cu mâneci. Evreii au fost una dintre cele mai importante minorităţi etnice din România. Până în anul 1945, România era a doua ţară europeană ca număr de evrei. Evreii erau în special meseriaşi, negustori, medici sau artişti. Această comunitate are o istorie îndelungată pe teritoriul ţării noastre şi se pare s-au stabilit în Principate încă din perioada evului mediu. O parte au fost chemaţi chiar de voievozii moldoveni sau munteni, atât pentru a anima viaţa economică dar mai ales pentru a-i folosi drept creditori în luptele pentru tron. Una dintre cele mai frumoase melodii ale folclorului evreiesc, Hava Nagila, are rădăcini româneşti. Melodia este inspirată de cântecele populare din Bucovina.
  • 26. Versurile variantei în limba română a melodiei Hava Nagila au fost realizate de scriitorul şi poetul Ioan Ciorca, cel care a şi remarcat faptul că acest cântec are rădăcini româneşti. Cântecul de nuntă Hava Nagila este cântat îndeosebi la sărbătorile evreieşti. Cântecul este intonat la nunţile în stil tradiţional, dar şi la petrecerile de Bar Mitzvah. Germanii din România reprezintă o minoritate etnică din interiorul României (etniciI germani sunt numiți sasi în Transilvania, svabii în Banat, germani în Regat și în Dobrogea…) Numărul germanilor din România este mic, însă limba germană este căutată. La majoritatea școlilor cu limbă de predare germană, doar circa 5% dintre elevi provin din rândul minorității, restul aparținând în mare parte populației majoritare. În aceste școli elevii nu învață doar limba gemană, ci se familiarizează și cu tradițiile și obiceiurile specifice culturii germane. În România există două teatre de limbă germană, se tipăresc ziare germane, televiziunea publică și mai multe stații de radio emit emisiuni în limba germană, iar mai multe edituri publică în limba germană. La manifestările tradiționale și la acțiunile culturale organizate, participă în aceeași măsură români, cât și etnici germani. Există mai multe asociații și grupuri culturale germane. Moștenirea culturală imensă – orașe medievale, cetăți bisericești, biserici baroce, colecții muzeale, biblioteci și arhive, etc. – este valorificată și în scopul atragerii turiștilor, contribuind astfel la dezvoltarea economică și culturală a României. Cum știm cu toții, președintele actual al României face parte din această etnie. Istoria grecilor din România se întinde pe o perioadă de cel puțin 27 de secole. Cele două popoare au interacționat încă cu mult înainte de crearea celor două state moderne, încă de pe vremea dacilor și a Greciei Antice. De-a lungul timpului, perioada domniilor fanariote a fost fără nicio îndoială momentul de vârf al prezenței grecilor în România. În prezent majoritatea grecilor pot fi găsiți în Constanța, Brăila, Tulcea, Galați.
  • 27. La fel ca la români, un loc central al sărbătorilor de Crăciun la greci îl ocupă «kalanda» - colindele. În ajunul Crăciunului se adună cete de copii care trec pe la toate casele cu cântece, dansuri și urări de bine. Acompaniamentul muzical se realizează cu ajutorul unor mici triunghiuri metalice și tobițe de lut. Impresionați, consătenii le oferă colindătorilor dulciuri sau monede, în semn de mulțumire. Grecii sunt recunoscuți în lume pentru modul în care știu să petreacă. Dansurile spectaculoase (sirtaki), mâncărurile simple dar extrem de gustoase și dragostea pentru păstrarea tradițiilor sunt transmise din generație în generație de grecii care trăiesc în Dobrogea de mii de ani. Le place viața și îi încurajează pe cei din jurul lor să se bucure că trăiesc. Reședințele grecilor bogați care au trăit în Constanța sunt și astăzi admirate și fotografiate de cei care ajung aici. Ele dau farmec centrului vechi. Casele Embiricos, Manicatide, Hrisicos – primul hotel de lux ridicat în Piața Ovidiu în anul 1900, vilele Șuțu sau Constantinidi și multe altele. România are o comunitate mică de indieni. Majoritatea acestora trăiesc în orașe mari precum București, Timișoara și Cluj-Napoca. și au ajuns aici prin migratia fortei de muncă. Anual, în România sunt organizate mai multe evenimente culturale dedicate comunității indiene, Muzica indiană este foarte diversificată. Muzica clasică este în principal dublată de tradițiile indiene. Există multe forme clasice de dans. Ele sunt deseori însoțite de o formă narativă și sunt de obicei marcate de elemente religioase. Bindi este punctul roșu purtat în frunte de către femeile din India. Pentru că acest punct roșu format cu ajutorul pudrei de vermilion, plasat in mijlocul fruntei este considerat în religia hindusă un simbol al celui de-al 3-lea ochi, cel magic, nu doar femeile hinduse poartă Bindi ci și bărbații. În acest context
  • 28. Bindi este un simbol religios, dar el are și o funcție socială. În mod tradițional Bindi reprezintă un soi de verighetă a femeii indiene căsătorite ce se deosebește de cea necăsătorită. Italienii sunt o minoritate etnică din România. Italienii se află dispersați într-un mod relativ uniform pe teritoriul țării, comunități aflându-se în București, Brașov, Caracal, Fălticeni, Roman, Tulcea, Iași, Suceava, Câmpulung-Muscel, Ploiești, Pitești, Arad, Calafat, Sulina, Turnu Severin, Bacău, Neamț, Cluj, Bistrița, Satu Mare, Timișoara etc. Ca minoritate etnică recunoscută oficial, italienii din România au un loc asigurat în Camera Deputaților. Pe teritoriul românesc, italienii s-au stabilit peste tot, însă există regiuni unde numărul lor este semnificativ: Hațeg, unde comunele Clopotiva, Râu de Mori, Sântămaria-Orlea au populație preponderent italiană, Cataloi, comuna din județul Tulcea și alte câteva sate din împrejurimi, unde s-au stabilit italieni specialiști în lucrări în piatră și care printre altele au contribuit la construcția podurilor. Italienii pot fi întâlniți și ca: antreprenori, unde au participat la construirea unor mari edificii în marile orașe. Au lucrat la drumuri și poduri, șosele, căi ferate, aducțiuni de apă, viaducte, dar și fântâni, biserici, monumente funerare, bănci, școli. Mărturie stau: spitalul Colțea și multele mozaicuri de la Palatul Cotroceni, Casa de Economii și Cercul Militar din București, podul de la Cernavodă, calea ferată Brașov-București… O categorie aparte în cadrul minorității italiene din România o constituie comercianții. Pentru aceștia, România a însemnat o bună piață de lucru în toate timpurile. Îi întâlnim mai ales în porturile de la Dunăre și Marea Neagră. Probabil toți stiți minunatul Far Genovez de la Constanța, de pe faleză, aproape de Cazinou. Dacă nu, obligatoriu, la următoarea vizită pe litoral, trebuie să ajungeți aici!
  • 29. Pe teritoriul României trăiesc mulți macedoni(aromâni/macedoromâni/machedo ni). Este legendar rolul Soarelui în viața macedonenilor, astru apreciat și iubit de toți cei cu sânge macedonean. Toate tradițiile transmise de străbuni au în centrul lor supremația Soarelui. Păstrarea identității prin tradiție este unul din darurile primite de la strămoși. Una din tradițiile macedonene care se păstrează este cea de Ilinden, Sfântul Ilie pe stil vechi, pe data de 2 august, când se sărbătorește revolta armatei împotriva stăpânirii otomane. Fiind creștini ortodocși pe rit vechi, sărbătorile precum Crăciunul și Anul Nou au loc după sărbătorile românești. Tradițiile culinare se respectă, iar preparatele cele mai cunoscute sunt: plăcintă cu praz, pingiur și pleskavica. Maghiarii din România reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică din România. Există numeroase instituții de educație și culturale (teatru, operă, dans, muzee, case memoriale) secuiești. Tradițiile comunității maghiare din România sunt bine păstrate. În noaptea dintre ani, în satele ungureşti se trăgeau clopotele la miezul nopţii, iar pe înălţimi se aprindeau focuri uriaşe, ale căror flăcări se întindeau până la cer. Flăcăii se distrau aruncând şomoioage de paie cât mai sus în aer. Între timp au fost înlocuite cu focurile de artificii, menite să alunge întunericul lungilor nopţi de iarnă. Bătrânii luau toate măsurile cuvenite ca nu cumva să se stingă focul în vatră. Multe dintre celelalte superstiţii legate de prima zi a anului se găsesc atât la români, cât şi la unguri, precum şi la alte popoare. Gospodarul trebuie să se trezească dis de dimineață, să dea de mâncare la vite, înainte de apariţia zorilor. Cine leneveşte nu va avea spor un an întreg. În prima zi, nu se dă nimic în afară din casă, altfel tot anul va fi păgubos.
  • 30. Cine se ceartă, va suporta urmările vreme de 365 de zile. Orice acţiune va determina un efect de lungă durată. De aceea, oamenii se străduiesc să fie veseli, să aibă de toate în casă, să nu fie nevoiţi să facă munci grele sau neplăcute, ca să le meargă bine tot anul. Vedem extrem de puțini mexicani în România. Ei pot fi turiști sau emigranți. Mexicanii sunt veseli, petrecăreți și foarte religioși. O imagine pe care ne-au creat-o, în mare parte, filmele western despre mexicani include: poncho, sombrero, tequila, mariachi, deşert, cactuşi. Pentru că prin marile orașe din România am observat cântăreți stradali mexicani, vă povestim aici câteva lucruri despre costumele lor populare. Acestea utilizează croiuri de tip huipil și sunt confecționate din țesături viu colorate. Femeile membre ale comunităţii Nahua din Cuetzalan (Puebla) îşi înfrumuseţează coafura utilizând o împletitură din fire de lână violetă şi verde ce face trimitere la toca aristocraţilor azteci. În ziua de azi nu găsim mongoli în România (decât, poate, ca turiști). Știm însă cu toții, de la orele de istorie, că marea invazie tătară sau „marea invazie mongolă” a fost un atac foarte puternic al mongolilor, din anul 1241, asupra Europei, incluzând și teritoriul actual al României. De aceea amm ales să vă povestim și despre ei. Mongolii erau specializaţi în lupta de pe cal, excelând în calitate de arcaşi călare. Datorită faptului că luptau ca şi cavalerie uşoară, puteau să acopere distanţe foarte mari în timp scurt. Invazia a luat pe nepregătite statele din Europa, rezultând distrugeri foarte mari, atât materiale, cât şi ca pierderi umane. Azi, Mongolia a devinit o țară vizitată (chiar și de noi, românii). Mongolia atrage turiști, fiind un ţinut al cerului albastru, al nesfârşitelor stepe şi deşerturi bătute de vânturi şi al urmaşilor lui Ginghis Han, al imensul deşert Gobi. Mongolii își promovează tradiţiile nomade, obiceiurile
  • 31. fascinante (cresc iaci sau cămile şi trăiesc în iurte). Da, găsim pachistanezi în țara noastră. Mulți au venit ca forța de muncă. Trăind printre noi, ar fi bine să știm câteva lucruri despre ei. Hainele tradiționale pakistaneze sunt recunoscute pe plan internațional pentru frumusețea perfectă ce o reflectă, iar portul lor național este cunoscut mai ales pentru modele clasice regionale. Shalwar Kameez este rochia tradițională pakistaneză purtată atât de barbați, cât și de femei. Hainele tradiționale pakistaneze sunt renumite pentru calitatea din care sunt confecționate, dar mai ales datorită broderiilor lucrate manual. Printre cele mai comune materiale utilizate pentru confecționarea de haine pakistaneze se află mătasea khadar, șifon și mătasea georgette. Diferitele modele de broderie oferă o altă imagine hainelor, reflectă frumusețea lor deosebită. În prezent polonezii reprezintă o minoritate recunoscută oficial în România, fiind reprezentați în Camera Deputaților. Etnici polonezi găsim în nordul țării, în special în Suceava. Institutul Cultural Român (ICR) a organizat expoziția stradală de fotografie Mari polono- români care a fost deschisă în Sopot, cea mai atractivă stațiune estivală a Poloniei. Expoziția a prezentat personalități marcante polono-române, și anume compozitorul Ciprian Porumbescu, actorul Colea Răutu, muzicianul Theodor Rogalski, pictorul Octavian Smigelschi, sculptorul Andrei Ostap, balerinul și coregraful Oleg Danovski, generalul și fostul ministru Henri Cihoski, generalul și fostul primar al Bucureștiului Victor Dombrovski, medicul militar și fondatorul de instituții medicale Gustav Otremba, generalul comandant al Vânătorilor de Munte Leonard Mociulschi și curierul Armatei Naționale clandestine Maria Lesiecka.
  • 32. Polonezii reproduc, din baloţi de paie, ştiuleţi de porumb, figurine care simbolizează lucrul la câmp, mai exact oameni care muncesc şi care au lângă ei roadele pe care le strâng. Costumul popular polonez este unul foarte frumos. Puteți să îl admirați în poza de mai sus! Romii din România (romi, uneori scris și rromi, cunoscuți popular și ca țigani, roma - în limba romani) constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România, fiind al doilea grup etnic minoritar din România ca mărime, după cel maghiar. Astăzi, din păcate, membrii minorității rome sunt încă victime ale discriminării, ceea ce îi împiedică să fie corect școlarizați și integrați în societate. Această realitate există și în alte țări care găzduiesc minorități rome: Ungaria, Slovacia sau Cehia. Tradițiile sunt o parte esențială a vieții pentru romi. Cel mai decorat și important eveniment din tradiția lor este "nunta țigănească". Ca la cele mai multe culturi din lume nunta la romi este foarte decorată și strălucitoare. Există mult dans și multă muzică. Vă recomandăm să vizitați Muzeul Culturii Romilor pentru a vedea interesantele exponate: haine și căruțe de pe vremea romilor nomazi, obiecte din lemn sau din metal lucrate de meșteșugari – rudari, căldărari, ceaunari, fierari, hămurari, costumele populare colorate. Ce am putea spune despre noi, românii? Am vrea să credem că suntem toți ospitalieri, deschiși, toleranți cu natura și oamenii de lângă noi, indiferent de etnie, religie, obiceiuri, opinii și credințe. Am vrea să reușim să trăim împreună, apreciindu-ne și iubindu-ne. Din acținile de protejare a valorilor noastre, vă prezentăm din Lista Patrimoniului Mondial UNESCO monumentele din România incluse: bisericile de lemn din Maramureș, bisericile pictate din nordul Moldovei, așezările săsești cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu,
  • 33. Cetatea Sighișoarei, fortărețele dacice din Munții Orăștiei, Delta Dunării, unele rezervații naturale forestiere din Carpați incluse în situl transnațional denumit Pădurile primare și bătrâne de fag din Carpați și din alte regiuni ale Europei. Lipovenii sunt un grup etnic de origine rusească. Ei locuiesc în special în județul Tulcea. Mici grupuri de lipoveni trăiesc și în Moldova, în Bucovina, dar și în județele Brăila, Constanța și Ialomița. Portul popular lipovenesc al femeilor din Deltă este lucrat din materiale simple, monocrome sau înflorate. Obiceiurile rușilor lipoveni sunt extrem de pitorești. Maslenița este o sărbătoare ritualică ce marchează trecerea de la iarnă la primavară, fiind sărbătorită cu 56 de zile înainte de Paști. Cunoscută și sub denumirea de Săptămâna brânzei sau Săptămâna untului, în această perioadă se interzice consumul de carne, fiind permis doar consumul produselor lactate, a ouălelor și a peștelui. Se consumă clătitele, acestea prin formă și culoare fac trimitere la reprezentarea soarelui, apropierea primăverii și intensificarea căldurii. La Ghindărești, jud. Constanța, specific acestei sărbători sunt panglicile. Fetele dăruiau panglicile pe care le aveau împletite în părul lor aleșilor. La Carcaliu, jud. Tulcea, un element distinctiv este prezența batistelor care sunt legate în vârful unui băț și sunt purtate în timpul haravodului, batista fiind un simbol al despărțirii de iarnă. Ultima zi a masleniței este ziua de duminică, zi care încheie practicile acestei sărbători, numită și Ziua iertării. Astfel, credincioșii își cer iertare unii altora pentru a intra în post fără resentimente, dar și pentru a oferi celorlalți liniștea și iertarea cuvenită. Se lasă în urmă toate grijile astfel încăt să se poată intra în Postul Mare cât mai curat și cât mai liniștit sufletește.
  • 34. Mergeți să cunoașteți rușii lipoveni din România! Cu siguranță o să vă placă! Sârbii din România sunt membrii unei minorități etnice ce locuiesc în principal în regiunile din sud-vestul României, în Banat (Clisura Dunării). Carașovenii (localitatea Carașova) reprezintă o populație vorbitoare a dialectul torlakian al limbii sârbe, locuitori ai județului Caraș-Severin, unde constituie majoritatea populației. În România există câteva mănăstiri sârbești. Sârbii își promovează și își păstrează tradițiile de care sunt extrem de mândri. O tradiție sârbească din Ajunul Crăciunului (pe rit vechi, după anul Nou) presupune arderea stejarului (semnificație: tot răul din anul ce trece să dispară, focul purifică și dă putere). Atunci sârbii se strâng în jurul focului și cânta colinde. Slovacii (în limba slovacă slováci) sunt un grup etnic minoritar din România; locuiesc în zona Bihor, Arad, Salaj. Ca minoritate etnică recunoscută oficial, slovacii au, împreună cu minoritatea cehilor din România, un scaun asigurat în Camera Deputaților. În localitatea Budoi, Bihor funcționează Liceul Teoretic "Jozef Kozaček" cu predare în limba slovacă. Pe lângă această instituție este asigurat și învățământul primar și gimnazial în limba maternă. În orașul Nădlac, Arad Liceul Teoretic "Jozef Gregor Tajovsky" are o secție cu predare în limba slovacă. Citind despre tradițiile slovacilor, am aflat că în data de 6 decembrie când se sărbătorește în toată lumea creștină Sfântul Nicolae (Mikuláš), în așezările slovace oamenii își fac cadouri, mai ales pentru copii. Copiii sunt îmbiați să-și curețe pantofii și să-i pună pe pervazul geamului, unde peste noapte Sf. Nicolae îi va umple cu daruri. Copiii neascultători primesc în loc de dulciuri, ca pedeapsă, numai ceapă și usturoi. În satele
  • 35. din Bihor în aceste zile se propovăduia dragostea între tineri și se umbla pe la șezători după fete cu Sf. Nicolaie, adică un bărbat travestit și cu desaga în spinare, care împărțea daruri fetelor și copiilor. Tătarii, un grup etnic vorbitor de limba tătară, sunt prezenți pe teritoriul actual al României din secolul al XIII-lea, în județul Constanța. Tătarii din Dobrogea numără aproximativ 20.000-25.000 de persoane și sunt urmașii tătarilor din hanatul Hoardei de Aur din Bugeacul și Crimeea învecinată, colonizați aici. În România, ei sunt aliați politic cu coreligionarii lor turci și trimit în Parlamentul României câte un deputat. Tătarii sunt principalii reprezentați ai islamului în România. Dintre așezările dobrogene, orașul Medgidia, renumit pentru geamia/moscheea sa “Abdul Medgid “ are o concentrație însemnată de tătari autohtoni. În multe localități din județele Constanța și Tulcea se găsesc multe geamii. Unele dintre acestea au fost construite cu mulți ani în urmă, având valoare istorică (geamia din Mangalia), altele fiind construite mai recent. Geamia Esmahan Sultan din Mangalia este cea mai veche geamie din Dobrogea, datînd din anul 1456. Tătarii se laudă cu costumele lor populare din țesături și broderii cu fir de aur și cu gastronomia specifică. Nu credem că ați ratat pe litoral să mâncați delicioasele plăcinte tradiționale cu carne tocată numite Şer-borec. Turcii (Türkler în turcă), ca minoritate etnică din România, trăiesc în zona istorică Dobrogea (în limba turcă: Dobruca), în special în Județul Constanța și în Județul Tulcea.
  • 36. În afara turcilor care sunt de veacuri în România, în ultimii ani, în marile orașe ale țării s-au relocat mulți cetățeni turci care au afaceri în România. Zona noastră (Doamna Ghica, Colentina, Pantelimon) a devenit o locație pentru mulți turci. Există și o moschee și un centru cultural. Turcii au mâncare foarte bună, sunt comercianți pricepuți, nu mănâncă porc și sunt pasionați de fotbal. Cam astea sunt stereotipurile cel mai des întâlnite despre turci. Turcii din România au avut un impact mare în gastronomie. Majoritatea mâncărurilor turcești sunt apreciate de români. Ucrainenii (în ucraineană Українці) sunt al treilea grup etnic minoritar din România ca mărime, Trăiesc mai ales în nordul țării, în zonele din apropierea graniței cu Ucraina. Îi întâlnim în județele Maramureș, Suceava, Timiș și Tulcea. În 12 comune din România ucrainenii dețin majoritatea. Ca minoritate etnică recunoscută oficial, ucrainenii au un scaun asigurat în Camera Deputaților. Liceul "Taras Șevcenko" din Sighetu Marmației este dedicat minorității ucrainene, aici se predă în limba ucraineană. Ucrainenii din Maramureș și Bucovina sunt renumiţi crescători de cai (ei au impus chiar o rasă de cai). Sunt totodată maeştri în confecţionarea şi ornarea obiectelor din lemn, piele, corn, în ţesut şi în broderie. Încondeierea ouălor de Paşti (obicei cultivat îndeosebi în satele Ulma, Brodina, Breaza, Moldoviţa) le-a adus o faimă internaţională. Tradițiile etniei ucraineene sunt prezentate în muzee din România. Vietnamezii au venit în România în ultimii ani în special ca forță de muncă. Dintre elementele culturii vietnameze amintim: venerarea strămoșilor, respectul pentru valorile familiei, devotamentul de a studia.
  • 37. În Vietnam, familia și clanul sunt valoroase față de individualism. Clanul este cea mai importantă unitate socială și fiecare clan dispune de un patriarh (conducător). Chiar și astăzi, nu este neobișnuit să vedem trei-patru generații dintr-o familie trăind sub același acoperiș. Marea diversitate etnică a Vietnamului a dăruit țara cu diverse forme de dans. Aceste dansuri sunt de obicei efectuate la programele și festivalurile culturale organizate în țară. Dansul leului, dansul platourilor, dansul fanilor, dansul imperial lanternă sunt câteva din formele tradiționale de dans din Vietnam. Dansurile care au apărut în curțile imperiale din Vietnam sunt destul de complexe și necesită abilități foarte mari pentru a fi stăpânite. Ne bucurăm să avem printre noi și colegi vietnamezi! Astăzi, mai mult ca niciodată, este nevoie să fim conștienți că numai împreună putem să fim tot ceea ce ne dorim. "Uniți în diversitate". Fiecare dintre nou cunoaște această expresie, aceasta fiind deviza Uniunii Europene. Prin urmare, pentru a promova pacea și prosperitatea, europenii s-au unit, acceptând totodată să-și deschidă spiritul către culturile, tradițiile și limbile atât de diverse ale continentului nostru.
  • 38. Unitatea în diversitate poate reprezenta însă mai mult, o astfel de idee exprimând modul în care oamenii din întreaga lume ar trebui să se raporteze unii la alții prin perspectiva diversității culturale. De la valori, obișnuinte și comportamente diferite și până la lucrurile mărunte din viața de fiecare zi indiferent de etnie, de limba vorbită, de sex, de religie etc., fiecare om contribuie prin unicitatea sa la ceea ce este umanitatea în întregul său. Suntem astfel cu toții precum frunzele unui arbore deosebit de divers. Și așa cum fiecare frunză contribuie la ceea ce este și la cum arată un arbore, tot așa, cu toții, reușim să îmbogățim lumea. Diversitatea culturală se cere astfel protejată și promovată de fiecare dintre noi, în permanență. Toleranța-i importantă Respect aduce ea. Ea nu trebuie uitată Mă face bună, nu rea. Ingrid (clasa 6) Toleranța este atunci când ai puterea să îi înțelegi pe ceilalți. Ștefan (cls 6) Întotdeauna îți va fi bine dacă ești tolerant.B ianca (cls 6) Toleranța presupune respect, prietenie, libertate, înțelegere, armonie. Alexia (cls 6) Să te pui în papucii altei persoane. Adriana După părerea mea toleranța înseamnă să respecți și să înțelegi o persoană indiferent de religie, cultură și obiceiuri.Vlad (cls 6) A accepta o persoană, stilul sau chiar felul ei de a fi. Alexia (cls 6) Toleranța înseamnă a înțelege și a respecta opiniile altcuiva. Chiar dacă nu sunt de acord cu părerea celuilalt, nu îl pot respinge pentru asta. Nu e extrem de ușor să fii tolerant, dar
  • 39. cu puțin efort îți poți face o mulțime de prieteni cu unele păreri diferite, dar calități excepționale. Mara (cls 6) Toleranța înseamnă să asculți oamenii în orice situație. Să ai respect față de ei. Andra (cls 6) Să îți susții ideea, fără să îl rănești pe celălalt. Alexandru (cls 6) Dacă ție îți place roșu și lui mov, chiar nu văd cu ce te-ar putea deranja. Gabriel (cls 6) Toleranța înseamnă bănuiala că celălalt are dreptate. Alex (cls 6) O societate civilizată ne impune să fim toleranți. Ema (cls 6) Cel mai bun rezultat al educației este toleranța. Alexandru (cls 6)
  • 40. Sărbătorind Mica Unire clasa I A, prof. învățământ primar Nicoleta Elena Cristoaei
  • 41. Școala noastră este o comunitate interculturală. Alături de noi, învață și se joacă mulți copii care sunt de alte naționalități, religii sau au origini din alte etnii. Adevărul e că nu ne-am raportat niciodată la ei așa, ca fiind Altfel. Ei întotdeauna au fost doar PRIETENII NOȘTRI. Pentru că îi iubim și ne mândrim cu ceea ce sunt și cu frumosul pe care îl aduc în viața noastră, vă invităm să cunoașteți câțiva dintre ei. Material realizat de Alexia Maria Ferbințeanu , cls. 6 A Faptul că eu și cu ASAL legăm o prietenie destul de strânsă este deja cunoscut. Profit de această ocazie să vă povestesc și vouă câteva lucruri despre minunata mea prietenă. Asal provine din Irak. Știe să vorbească bine araba, ceea ce pentru mine e fascinant. Ca și hobby-uri, îi place să asculte muzică și să facă plimbări prin natură. Iubește florile și cerul senin. Mâncărurile ei preferate arabești sunt kebabul și sarmalele arăbești. Părerea ei despre România este una foarte bună. Chiar ea spune că îi este foarte bine în aici și că îi plac obiceiurile și tradițiile specifice românești. Asal este în clasa a 6-a C. Desigur, în Școala 27. O întâlnim zilnic, în pauze, pe holurile școlii. M-a făcut să mă împrietenesc cu ea faptul că este foarte calmă, descurcăreță și extrem de amuzantă. Te cucerește imediat cu zâmbetul ei. În încheiere aș vrea să vă spun că atunci când ai prieteni de altă naționalitate, din altă cultură dai o dovadă foarte mare de toleranță și respect și acest lucru îți aduce de fiecare dată un beneficiu în propria ta viață: prieteni dragi și cele mai frumoase clipe alături de ei. Foto: instituția de învățământ Mustansiriya Madrasah, Bagdad, Irak Ce spun alți colegi despre Asal? Alexandra Andreea Neacșu, 6 A: Asal este o fetiță din școala mea de altă etnie. M-am împrietenit cu ea acum mai mult timp. Ea este de vârsta mea, învățând la clasa 6 C. Știu că a venit din Irak în urmă cu mult
  • 42. timp și, normal, vorbește araba, dar știe destul de bine și limba noastră. Materia ei preferată este româna, acest lucru reiese și din notele foarte bune pe care le ia și pasiunea ei pentru această materie. Ea are mai mulți frati. Îi place să se joace cu ei și să faca multe activități împreună. Se înțelege foarte bine cu colegii ei și s-a integrat foarte rapid în mediul și cu oamenii din țara noastră. Este o fată foarte draguță, cu o personalitate foarte frumoasă și este foarte sociabilă. Doar "diferita etnie", "diferita culoare" sau "diferitele obiceiuri" nu pot împiedica niciodată o prietenie. Matei Diana, 6 A: Asal este o fată în vârstă de 12 ani care a venit în România dintr-o altă țară, și anume din Irak. Este în aceeași școală cu mine și învață la clasa 6 C. A venit aici în clasa a patra, colegii s-au purtat frumos cu ea și nu au băgat de seamă că este de o altă naționalitate, pentru ei nu asta era important. Au acceptat-o așa cum este, un copil la fel ca ei. Asal este o fată foarte interesantă și are o inimă mare. Este prietena mea si m-am atasat foarte mult de ea. Este o persoană minunată. Foto: Ruinele orașului antic Hatra Dincă Alexia, 6 A Sigur că o știu pe Asal. Este o fată de la casa a 6-a C, de la noi din școală. Este mai mică de înalțime, are părul brunet și ochi mari, căprui. A venit din Irak, împreună cu părinții și frații ei. Țara ei natală, Irakul, este a doua țară de pe Pământ ca rezerve de petrol. Știu că e o țară interesantă, dar cu probleme politice, cu zone de război. Ruinele orașului antic Hatra, Assur și situl arheologic Samarra sun în patrimoniul UNESCO. Asal, ca orice alt copil din lumea asta, adoră să se joace, să se plimbe, îî place muzica. Faptul că este de altă naționalitate chiar nu contează. Ceea ce contează este cum este ea la interior, nu la exterior. Exista un proverb care spune : "Nu judeca o carte dupa copertă!" Eu asta fac!
  • 43. Despre obiceiurile și superstițiile persoanelor musulmane cu… Material realizat de Vlad Oprea, cls. 6 D Într-o discuție liberă cu prietenul meu Mohamed Nasir din clasa a VII-a C , am aflat lucruri interesante de spre obiceiurile și superstițiile persoanelor musulmane. Mohamed mi-a povestit că poporul său servește mult ceai și că, dacă cineva pune lingurița cu care a amestecat în ceai deasupra paharului, este un semn că nu mai dorește reumplerea paharului. În schimb dacă lingurița este așezată jos lângă pahar, în farfuriuța paharului, este un semn că se dorește reumplerea paharului, iar gazda sau personalul localului, îți va mai turna ceai în pahar. Foto: Ritualul ceaiului la musulmani O altă superstiție specifică poporului musulman, mai spune el, este aceea de a nu intra niciodată în casă încălțați pe covor. Atunci când trebuie să ia un obiect pe care l- au uitat în interiorul casei, după ce s-au încălțat, fac mișcări ciudate pentru a ajunge în locul cu pricina fără să atingă covoarele cu pantofii. Sigur că aceste relatări mi s-au părut extrem de amuzante. Cred că fiecare popor are obiceiurile și superstițiile sale care din exterior par stranii și hilare. E foarte interesant să ai un prieten care aparține altei culturi. Poți ușor învăța lucruri noi despre locuri mai mult sau mai puțin îndepărtate de țara ta. Lumea e mare și frumoasă și ar fi păcat să nu apreciem originalitatea și diversitatea sa. Material realizat de Bianca Dinu , cls. 6 D Într-o zi am văzut pe holul școlii, la etajul 2, o fată foarte frumoasă. M-a atras imediat imaginea ei de păpușă și zâmbetul enigmatic. Ea este “Diana“, din clasa a 8-a F și este de origine vietnameză. Pentru acest număr din Cronici…, am stat de vorbă puțin cu ea, pentru voi. Așa a decurs dialogul nostru: Care este numele tău vietnamez? Numele meu vietnamez este Trinh Mai Thung. Cum se numește școala la care ai învățat în Vietnam?
  • 44. Școala la care am învățat se numește Gateway Ha Noi. Am învățat la Educație interculturală că nu sărbătoriți Anul Nou la fel ca noi. Când este Anul Nou, la voi? La noi Anul Nou este în februarie. Ce îți plăcea/ce îți place să faci în Vietnam? Îmi place să petrec timpul cu prietenii mei. Am mulți prieteni acolo și ei mi-au lipsit cel mai mult de când ne-am mutat în România. Foto: Golful Halong, Vietnam, Patrimoniu UNESCO Ce ne recomanzi să facem dacă ajungem în Vietnam? Chiar vă recomand să ajungeți în Vietnam! Este o țară extrem, extrem de frumoasă. O să fiți încântați de peisajele noastre. Vă recomand și să gustați mâncarea vietnameză. Este delicioasă. Care este locul cel mai frumos loc pe care l-ai vizitat la noi în țară, în România? Cel mai frumos loc din România pe care l-am vizitat este marea, stațiunile de pe litoralul Mării Negre. Am înțeles că piesele de teatru la voi, din Vietnam sunt deosebite. Poți să ne spui ceva despre ele? Piesele de teatru vietnameze sunt foarte frumoase. O explozie de culoare și dramatism. Costumele noastre sunt foarte colorate, în nuanțe vii, iar subiectele abordate sunt de cele mai multe ori povești care te învață ceva. Îi mulțumesc Dianei pentru această discuție, iar pe voi vă invit, dacă nu o știți, să o cunoașteți. Veți fi foarte surprinși de căldura și sensibilitatea ei. Și, știți, nu cred că e foarte ușor pentru cineva să plece din propria țară și să trăiască pe meleaguri străine, să învețe o altă limbă, să se adapteze altei culturi. Diana o face cu răbdarea și grația specifică poporului vietnamez. Mă bucur să o cunosc! Vietnamul pentru mine va însemna întotdeauna și prietena și colega mea, Diana. Material realizat de Mihai Stan, cls. 6 A Prietenul meu Mohamed este în clasa a 5-a la noi în școală. S-a născut în Algeria, dar a venit cu familia în România când era mic. Foto: Dune de nisip în deşertul algerian
  • 45. Vorbind despre acest lucru cu el, spune simplu doar atât: "În România mie îmi este foarte bine. Este o țara frumoasă și mi-am făcut foarte mulți prieteni aici. Este locul unde mă simt Acasă." De fapt așa și e: Nici eu nu îl privesc altfel pe Mohamed. El e doar prietenul meu cu care împart același Acasă. Ce spun alți colegi despre Mohamed? Rareș Grigorescu, 6 A: Mohamed este un bun prieten de al meu de la clasa a 5-a E. Provine din Algeria. Este pasionat de sport, mai ales de karate. Este foarte amabil și primitor cu toată lumea. Oamenii ca el ar trebui respectați! Dincolo de naționalitate, etnie, religie etc, oamenii se “măsoară” în funcție de calitățile lor morale, umane. Dacă nu știați… Algeria, cea mai mare țară, ca suprafață din Africa, este străbătută în partea de sud de Tropicul Racului ceea ce poate spune multe despre reliful şi clima ei, iar faptul că Deşertul Sahara ocupă o mare parte a ţării poate reprezenta un aspect interesat pentru cei pasionaţi de călătorii şi aventură. Material realizat de Ana Anghelescu, 6 A Ibrahim Al-Asawi Saly-Manal e prietena și colega mea din clasa a VI-a A. Provine dintr-o familie mixtă. Tatăl ei este egiptean, mama ei este româncă. Părinții ei s- au cunoscut în România deoarece tatăl ei a venit să muncească aici. Foto: Ultimele „supraviețuitoare” ale celor 7 minuni ale Lumii Antice, Piramidele din Giza Manal e născută în România. Știe alfabetul și vorbește puțin limba arabă. Manal este o minune de fată! Este mereu veselă, optimistă. Este sociabilă și atentă cu cei din jur, mereu dispusă să îți sară în ajutor. Se mândrește cu originile ei egiptene și mereu ne spune povești din fascinata țară a piramidelor. Ce spun alți colegi despre Manal? David Olaru, 6 A Îmi place să zic despre Manal că e 50-50% româncă și arăboaică. Are tată egiptean, mama româncă, iar țara ei natală e România.
  • 46. E o fată deșteaptă, vorbește limbi străine (engleză, franceză și arabă), se pricepe la desen și joacă volei. Îmi place personalitatea ei, e mereu comunicativă și optimistă. Când ai prieteni care au origini diferite de ale tale, poți afla mai multe lucruri din alte culturi. Manal a povestit în repetate rânduri despre Egipt, despre atracțiile acelor locuri, despre obiceiuri și tradiții musulmane. Dacă nu știai... Egiptul antic este cunoscut din două motive: climatul egiptean uscat și practicile elaborate de înmormântare ale Faraonilor. Probabil ai auzit de Tutankhamun și Ramses al II-lea. Dar aceștia cu siguranță nu au fost singurii faraoni ai așa- numitului Nou Regat. Cu toții au ceva în comun: au fost îngropați în Valea Regilor, pe malul vestic din Luxor. Este impresionant să vezi toate acele reliefuri și picturi murale ce datează de mai bine de 4500 de ani. Este locul în care simți că pășești în arborii adânci ai istoriei. Acesta este sigur unul dintre cele mai bune locuri de vizitat în Egipt! Amin și Roza sunt vecinii mei. Ei învață la noi în școală, în clasa a VI-a. Tatăl lor este din Siria. Familia lor a suferit în urma războiului civil de acolo. Pentru binele copiilor, tatăl a hotărât să plece din Siria și să vină în România. Se bucură că aici sunt tratați frumos. Foto: Siria Mie chiar îmi place să cunosc copii care provin din alte țări. Întotdeauna intracțiunea cu ei este interesantă. Aflu lucruri noi din alte lumi, mă minunez sau mă amuz de anumite obiceiuri și mă distrează și atunci când aceștia se minunează de ale noastre. Lumea e atât de frumoasă tocmai pentru că nu suntem toți la fel. Dacă nu știai… "Ahlan wa sahlan" este o frază ce poate fi auzită peste tot în Siria și înseamnă "cu plăcere"; mai mult ca sigur va fi însoțită de o ceașcă de cafea arabică, de un ceai sau de invitația la servirea unei mese copioase, în familie. Material realizat de Andrei Petreanu, 6 A Discuția cu Mohamed de la 5 C a fost o oportunitate de a cunoaște o persoană care provine din altă cultură și de a-i auzi poveștile. El este arab. Tatăl lui provine din Turcia, iar mama lui e româncă. Aceasta înseamnă că face parte dintr-o familie mixtă. Povestește că, dacă e ceva special ce a preluat de la originile lui arabe, categoric aceasta este mâncarea, plăcerea pentru aromele picante. Sigur că din acest punct
  • 47. discuția noastră a alunecat pe panta gastronomiei. Se știe că noi, românii, iubim mult mâncărurile turcești. Tot Bucureștiul e înțesat de mai mici sau mai mari restaurante cu specific arăbesc. Dacă participau fetele la discuție, probabil vorbeam despre telenovelele turcești. :) Foto: Istambul, Turcia Material realizat de Andreea State, 6 D La clasa a II-a E învață un băiețel extrem de simpatic. Se numește Yasin Ianis și este evreu. O discuție cu Ianis e mereu o bucurie pentru că puștiul acesta e vesel și vorbăreț și știe să povestească multe lucruri. Îi place sportul și joacă cu mare plăcere baschet. Adoră ciorba de legume (ceea ce, fie vorba între noi, e destul de straniu pentru un copil mic) și, dacă e să aleagă o culoare, alege albastru mereu. Mi-a povestit despre o sărbătoare simpatică ce se ține în Elveția, Parada ridichilor luminate. Foto: Parada ridichilor luminate la elvețieni Ridichile luminate se aseamană foarte mult cu dovleacul de Halloween, dovleacul nord- american. În ridichea împodobită copilașii pun o lumanare lungă. Ridichea este purtată fie ca pe o faclă, fie e agațată cu trei sfori fixate la un băț, ca un lampion. Conform tradiției copiii și părinții se întâlnesc în diverse locuri din sat și pleacă seara, disciplinat și ordonat, cu ridichile luminate, spre curtea școlii. Acolo copiii cântă în cor colinde. Dintre sărbătorile specific evreiești lui Ianis îi place Sărbătoarea săptămânilor sau Cinzecimea. Numită și Șavuot, e o sărbătoare care vizează și primele roade, e sărbătoarea secerișului și a culegerii primelor fructe. Atunci se împodobesc sinagogile și casele cu flori și crengi înverzite. Foto: Sărbătoarea săptămânilor la evrei
  • 48. Când l-am rugat pe Ianis să îmi spună despre o tradiție ținută de familia sa, mi-a destăinuit puțin amuzat că în fiecare an de Crăciun ei fac biscuiți, după o rețetă elvețiană. Salut, dragii mei! Cea mai surprinzătoare experiență interculturală... sunt EU! Sunt Andreea State, elevă în clasa a VI-a D. Cu puțin timp în urmă, am aflat că mă trag din unguri! (a big madness!) Cum am aflat toate acestea?!? După ce doamna Eta ne-a provocat cu temă în care să povestim despre o experiență interculturală trăită, am ajuns acasă și am întrebat-o amuzată pe mama dacă există vreo posibilitate să avem rude de altă naționalitate. Aceasta a dat din umeri, nu știa nimic despre așa ceva. Așa că la fel de amuzată am sunat-o pe bunica care, surprize- surprize, mi-a spus că stră-stră bunicul meu a fost... ungur. Am rămas efectiv fără cuvinte! (chiar nu credeam că e posibil așa ceva!). Surprinsă peste poate și foarte entuziasmată de descoperirea mea, am început să investighez acest aspect până acum necunoscut al meu și al familiei mele. Deci: Cum s-au cunoscut stră-stră bunicii mei?!? Într-o dimineață stră-stră bunica era afară în curtea casei sale, croșetând. Stră-stră bunicul trecea pe uliță și a văzut-o și, da, ca în filme, s-a îndrăgostit pe loc. Ehhhh, cam asta a fost povestea cea mare. Așa că, deja fiind convinsă (și) de noile mele origini ungurești m-am apucat să ordonez în mintea mea câteva informații despre... Culmea e că am fost în Ungaria, dar înainte să cunosc această poveste. Probabil că, dacă o știam, călătoria mea acolo se aranja altfel... Ungaria e faimoasă pentru gulaș și papricaș, pentru vinurile de calitate și palincă, dar și pentru multe alte lucruri care țin mai puțin de gastronomie și mai mult de geografie. Dacă ajungeți în Ungaria trebuie neaparat să vizitați : Foto: Lacul Balaton, Ungaria
  • 49. Lacul Balaton. O destinație populară pentru maghiari de mult timp și cel mai mare lac din Europa Centrală. Există multe orașe diferite situate de-a lungul lacului, și fiecare are propriul farmec. Keszthely este unul dintre cele mai frumoase. Unele orașe sunt renumite ca stațiuni balneare, precum Balatonfüred și Héviz. Balaton este de asemenea o regiune producătoare de vinuri în țară Foto: Viile din Tokaj, Ungaria Tokaj este renumit în întreaga lume pentru vinul de desert Tokaji Aszu, cel mai vechi vin desert din lume. Dar Tokaj este, de asemenea, o zonă minunată, cu peisaje încântătoare ce nu trebuie ratate. Aproape de granița austriacă, puteți vizita Sopron, care este adesea menționat ca o mini-versiune a orașului Praga. Nu în ultimul rând, mergeți să vizitați capitala Ungariei, Budapesta. Este unul din cele mai frumoase orașe din lume. Foto: Budapesta, capitala Ungariei Orașul are mai multe băi termale, clădiri istorice, arhitectură impresionantă, palate și, desigur, o mulțime de restaurante care servesc mâncăruri delicioase, tradiționale.. În Ungaria se mănâncă foarte mult gulaș, mie una nu îmi place absolut deloc, dar îmi place foarte mult prajitura ungurească Kati, și faimosul kurtos colac. Întotdeauna am apreciat diversitatea și frumusețea pe care o găsești în tot și în toate, în lumea largă, în diferitele popoare, culturi, tradiții și obiceiuri. Faptul că am descoperit și în istoria mea personală origini din alte zone mă bucură nespus. Îmi place interculturalitatea și chiar cred că în vremurile noastre a trăi armonios unii cu ceilalți e atât de frumos și ar trebui să se înscrie în normalitatea noastră, contemporană. (Până una-alta eu mi-am propus ca în viitorul apropiat să aprofundez rețetele delicioaselor prăjituri ungurești. :)
  • 50. cel mai plăcut și util mod de a-ți petrece timpul liber Rareș Grigorescu, 6 A Cel mai plăcut mod de a-ți petrece vacanța este să călătorești. Cele mai populare destinații turistice din lume sunt: Cape Town (Africa de Sud), Paris (Franța), Buenos Aires (Argentina), Roma (Italia), Londra (Marea Britanie), Praga (Cehia), Hanoi (Vietnam), Istanbul (Turcia), Siem Reap (Cambodgia), Marrakech (Maroc). Topul este realizat de portalul de turistic TripAdvisor. Prima călătorie în afara țării a fost la 2 ani, în insula grecească Rhodos. În următorii 10 ani am continuat să vizitez locuri frumoase din Europa. Pe lista mea de locuri de vizitat este Londra. În aprilie ar fi trebuit să călătoresc acolo dar, din păcate, restricțiile de călătorie impuse în timpul pandemiei de Cornona Virus au făcut ca această vizită să fie amânată. Topul celor mai frumoase destinații pentru mine este: Locul 3: Paris, Franța Locul 2: Salzburg, Austria Locul 1: Legoland, Germania. Am întrebat și câțiva colegi despre locurile lor preferate vizitate sau pe care și-ar dori să le exploreze și iată ce mi-au raspuns: Luca, clasa 6 A: Hawaii. (e visul lui) Alex K., clasa 6 A: Moscova. Theo O., clasa 6 A: New York (SUA), Barcelona (Spania), Munchen (Germania), Napoli (Italia). Vlad C., clasa 6 A: Hamburg (Germania), Braga (Portugalia), Valencia (Spania), Zagreb (Croația). A călători e întotdeauna o bună alegere pentru petrecerea timpului liber. Oamenii care ajung să vadă lumea sunt cei mai sănătoși și fericiți oameni. Nu e doar opinia mea, ci și a specialiștilor: medici, psihologi. Beneficiile călătoriilor sunt:  păstrarea stării de sănătate pentru că implică exercițiu fizic intens (mers, înot etc),  stimulare mentală (pentru că ieși din zona de confort și astfel memoria, capacitatea de concentrare cresc),  afli lucruri noi despre locurile vizitate și despre oamenii de acolo (tradiții, obiceiuri),  uneori înveți și alte limbi sau îți exersezi limbile străine cunoscute,  stimulează și dezvoltă creativitatea (vezi locuri frumoase, faci poze, admiri
  • 51. frumosul),  creează o stare de bine, de mulțumire,  contribuie la dezvoltarea personală și emoțională,  ești mai deschis în fața noului, mai sociabil, mai tolerant (pentru că intreacționezi cu alte culturi). “Călătoriile ne schimbă percepţiile și ne oferă noi perspective asupra omenirii și ne redau încrederea în bunătatea celor din jur, în special atunci când ele implică schimburi de experienţe culturale. „Am descoperit că, atunci când oamenii au trăit experienţa călătoriei în alte ţări sau în alte zone din țara lor a crescut ceea ce se numește «încrederea generalizată», sau credinţa lor generală, în umanitate. Când ne implicăm în alte culturi începem să avem experienţe cu oameni diferiţi și observăm că majoritatea oamenilor ne tratează în moduri similare. Acest lucru produce o creștere a încrederii”, punctează dr. Galinsky, pentru The Atlantic.” Așa că pune degetul pe hartă sau alege un drum pe care vrei demult să îl vezi și pornește la drum! Te vei întoarce îmbogățit și fericit! În articolele următoare împărtășim cu voi Daria Plămădeală, 6 D Ce sunt experiențele interculturale? Sunt experiențele tale în contact cu o altă nație, respectiv cu o persoană de altă naționalitate, etnie, și, prin urmare, interacțunea ta cu o altă cultură. Aceste experiențe sunt importante, deoarece ne învață despre alți oameni și despre culturi frumoase, ce pot să difere de a ta. Totodată, în cazul în care vizitezi țara respectivă, ai și ocazia de a vedea peisaje inimaginabil de frumoase. Poți învăța limba, și poti crea amintiri frumoase. Una peste alta, o astfel de experiență este de departe atât plăcută, cât și educativă. Dacă nu v-ați prins încă, vă vorbesc aici despre călătorii. Mai exact, vă voi povesti câteva dintre călătoriile pe care am avut norocul și bucuria să le fac în alte țări. Mulți dintre noi deja știm cum este să aștepți în mașină, tren sau avion (cine știe, poate și croazieră), să aștepți nerăbdător să ajungi la destinație. Toată această așteptare de fapt amplifică plăcerea întâlnirii cu noul loc. Am trăit cîteva minunate experiențe intreculturale și aș vrea să împărtășesc câteva cu voi.
  • 52. Se cuvine doar să încep cu vestita Franța, în care Parisul ne-a fost gazdă mie, mamei mele, tatălui meu și sorei mele mai mari. Am stat într-un apartament cu un dormitor în care se înghesuiau, unul lângă altul, un pat suprapus (al meu și al sorei mele) și un pat dublu (al părinților) ceea ce făcea astfel foarte ușor pentru mine și sora mea săritul din patul nostru în cel al părinților, ca să îi trezim. Diminețile noastre ariziene începeau astfel extrem de amuzant. Era martie, primăvară în calendar. Deci nu ar fi trebuit sa ne îngrijorăm în legătură cu vremea. După cum știți, în călătorii devii brusc fan Meteo, veșnic verifici cum e starea vremii și te rogi pentru soare și cer senin. Dar Franța decisese că nu era cazul atunci, pentru că a fost lovită de un val de frig. Ca să va faceți o imagine, era un viscol cu zăpadă aproape în fiecare zi, și cred că asta e tot ce trebuie să știți. Spre finalul vizitei noastre, căldura a revenit, dar în general a fost frig. Nu se putea altfel decât să vizitam Disneyland! A fost tare frumos, asta e clar! Mi-amintesc că ciocolata caldă era delicioasă și că m-am distrat. Una dintre cele mai amuzante distracții a fost caruselul acela cu ceșcute care se mișcă foarte rapid. Bănuiesc că pe-atunci eram un copil hiperactiv cu sete pentru adrenalină. Oricum pentru un copil de 4 ani, 10/10: Mi-a placut Disneyland, zăpada, ciocolata caldă, și, din câte am înțeles de la părinți, am fost și în vârful turnului Eiffel. Franța are diferite locuri vestite, pe lângă arhicunoscutul Turn Eiffel, spre exemplu, Marea Piramidă de la Luvru, Muzeul Luvru unde este expusă publicului opera de artă Mona Lisa a lui Leonardo da Vinci, Podul Nou din Paris, Arcul de Triumf, vestita Catedrală Notre Dames, poduri peste Sena, parcuri și sculpturi, și restaurante, multe restaurante în care francezii își prezintă măiestria (la prețuri exagerate, dar mă rog) prin pâine, brânza, prigomigdale, clătite și croissante. Francezii sunt simpatici, creativi, artistici. De fapt eu cred că dacă tu transmiți o energie
  • 53. pozitivă, primești aceeași energie pozitivă oriunde te duci. Franța e de văzut, de vizitat și de cunoscut. Al doilea pe lista mea este chiar Luxemburgul sau Marele Ducat de Luxemburg. Poate ați auzit măcar de una dintre aceste denumiri, căci e numele țării, dar și a capitalei. Amândouă sunt extem de mici. Tatăl meu locuiește și lucrează acolo, iar noi mergem și îl vizitam în vacanțe. Obișnuiam să locuim cu el în Gasperich, la oraș, într-un cartier plin de parcuri, căsuțe colorate, cu două etaje și cu garaj, cu plante în ghiveci sau gradină, cu restaurante și școli. Recent am mutat locația pentru că s-a mutat într-un apartament dintr- un bloc înalt, cu un mic parc chiar lângă el, în apropierea unui hotel cu un mic bar la parter care are prăjituri foarte bune, și care are un logo cu un copac și un D, adică Double Tree, așa e numit. Cand am văzut logo-ul prima oară, am crezut ca era un joc de cuvinte și hotelul se numea "tree D", ceea ce ar fi fost mai amuzant. Totodată, blocul nostru este fix lângă padure, ceea ce e super tare, pentru ca nimeni nu mai are nevoie de grădină când ai o pădure întreagă la picioare. Blocul nostru este pe un deal (împădurit, da?) pe care urcă în spirală o șosea, și în stânga și în dreapta ei snut tot felul de case colorate, dintre care unele sar în evidență: una e modernă și arată ca o piesă de artă abstractă sau ca ceva spart, iar alta arată ca un mic castel, are un singur etaj, balcon și e vopsită într-un roz pastel. La un moment dat șoseaua se desparte în două, o cale ducând peste deal, spre o câmpie, iar cealaltă spre blocul nostru. Luxembourg ca țară este, în general, plină de dealuri, cladiri importante și cerul e mai mereu înnorat. Uneori plouă, dar sunt și zile insorite. Eu îi dau nota 10/10: mâncare bună, case colorate, școli bune, ciclismul e încurajat, multe piscine, iar pădurile sunt atât de frumoase. În ciuda vremii urâte, Luxemburg e o țara drăguță. Luxemburg și-a început cariera ca o fortăreață pentru romani în jurul căreia s-a dezvoltat un mic oraș. Aceasta a fost continuu întarita și marita, apoi a primit o
  • 54. mărire și a ajuns castel. Are o istorie lungă. În ciuda faptului că e una dintre cele mai mici țări din lume, este printre cele șase state fondatoare a comunității Economice Europene, cea căreia azi îi zicem Uniunea Europeană, este una dintre cele trei capitale oficiale ale Uniunii Europene și aici își are sediul Curtea Europenă de Justiție. Nu are o cultură sau limbă proprie. Fiind atât de mic dar important, este mai degraba populat de persoane din țările vecine, mai puține sunt de origine luxenburghezi, astfel găsești aici un interesant un mix al culturilor învecinate: Germania, Franța și Belgia. Cea mai importanta minoritate este alcătuită din portughezi, care s-au instalat în Luxemburg înca din anii 1960, dar veți găsi și nenumărați romani acolo. Totuși, e bine să știi franceza, deoarece nu mulți vorbesc engleza sau româna. Un loc frumos care merită din plin atenția ta! Belgia are capitala la Bruxelles, care este și ea una dintre cele trei capitale oficiale ale Uniunii Europene. Vremea este asemănătoare cu a Luxemburgului, din moment ce sunt învecinate, dar Belgia nu are atât de mult dealuri. Terenul plat este acoperit cu șosele și cladiri și, pe măsură ce te apropii de centru nu ai cum să nu observi o arhitectură din ce în ce mai veche și mai frumoasa, clădirile au pereții sculptați, vezi statui cu fete și înger, iar din balcoane atârnă flori colorate. Vezi și clădiri mai noi, cu muuulte etaje. La exteriorul orașului însă sunt cărări largi și căsuțe mici de cărămidă, prin ferestrele deschise poți zări în case mobilă cu stil, veche. Întorcându-ne în centru găsești restaurante drăguțe cu mâncare bună, tradițională. Imaginea Belgiei este o vestită statuie, o ciudată piesă de umor luată mult prea în serios de belgieni. Nu vreau să jignesc pe nimeni, dar băiatul ăla de piatră chiar e o glumă. Magnific de frumos sculptată și cu o impresionantă istorie, dar pe bune că e cea mai ciudată statuie din lume! Mai si primește și haine la diverse evenimente! Are un costum când îl vizitează președintele, altul când bicicliștii de la Tour du France trec pe la el, unul de Crăciun, toate fără pantaloni, bineînțeles. Dacă tot nu știi despre ce vorbesc, caută pe google "statuie faimoasă Bruxelles" și vei observa ca majoritatea imaginilor prezintă o statuie a unui băiat, cu părul scurt, creț, ce pare să aibă în jur de 4-5 ani. Gata? Acum știi despre ce vorbesc! După cum spuneam, nu merită să insistăm prea