4 iulie 2014 Lucrare de Licenta Specializarea: Sociologie

1. UNIVERSITATEA ,,ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAŞI
FACULTATEA DE FILOSOFIE ŞI ŞTIINŢE SOCIAL POLITICE
Specializarea: SOCIOLOGIE
STAREA DE SĂNĂTATE A
STUDENŢILOR
DIN CENTRUL UNIVERSITAR IAȘI
Coordonator ştiinţific,
Prof.univ.dr. Ion IONESCU
Absolvent,
Florin ADAMACHE
Iulie 2014

2. Motivaţia alegerii temei
- sănătatea - important capital uman;
- analiza stării de sănătate a populaţiei - o prioritate în
domeniul cercetării sociologice;
- starea de sănătate a studenţilor - un indice semnificativ
pentru calitatea vieţii oricărui popor.

3. Capitolul 1
1.1 Învăţământul universitar românesc
1.2 Stilul de viaţă al studenţilor
1.3 Accesul la vicii
1.4 Studenţii din alte ţări
Capitolul 2
2.1 Calitatea vieţii din perspectiva sănătăţii
2.2 Calitatea vieţii în România din perspectiva
sănătăţii
2.3 Calitatea vieţii studenţilor în România din
perspectiva sănătăţii
2.4 Determinanţi economici, sociali şi culturali
ai sănătăţii şi bolii
2.5 Calitatea vieţii în context european
Capitolul 3
3.1. Starea de sănătate. România vs UE
3.2 Mentalitatea tinerilor privind îngrijirea
sănătăţii
3.3 Soluţii privind ameliorarea calităţii vieţii şi a
stării de sănătate în rândul populaţiei tinere
Capitolul 4
4.1 Scopul cercetării
4.2 Designul cercetării
4.3 Universul cercetării
4.4 Obiective şi ipoteze
4.5 Tehnici şi instrumente
4.5.2 Variabilele instrumentului de cercetare
4.5.3 Dimensiuni
Capitolul 5
5.1 Analiza informaţiilor
5.2 Analiza informaţiilor privind calitatea vieţii
studenţilor din centrul universitar ieşean
5.3 Analiza informaţiilor privind starea de
sănătate a studenţilor ieşeni
5.4 Comentarea ipotezelor
5.5. Concluzii şi recomandări
5.6. Proiecţii
5.7. Limitele cercetării
I. Partea teoretică II. Partea practică
CUPRINS

4. Indicatori de referinţă

5. Starea de sănătate
Organizaţia Mondială a Sănătăţii
„Capacitatea de a duce o
viaţă productivă social şi
economic”
„Sănătatea este o stare pe deplin favorabilă
atât fizic, mintal cât și social, și nu doar
absența bolilor sau a infirmităților”

6. Determinanţi ai stării de sănătate
Economici Sociali
 Obiceiuri de alimentaţie.
 Comportament de
prevenire şi de tratare a
problemelor de sănătate.
 Consumul de tutun,
alcool, droguri.
 Lipsa accesului la
servicii moderne.
GENEREAZĂ
 Lipsa de educaţie.
Lipsa accesului la
informaţii
Influenţa
Manipulare

7. STAREA DE
SĂNĂTATE A
STUDENŢILOR
DIN CENTRUL
UNIVERSITAR
IAȘI
Scopul studiului Variabilele
studiului
Ipotezele cercetării
Variabila Independentă
 Gen
 Vârstă
 Universitate
Variabila Dependentă
Stil de viaţă autoperceput:
 Sănătos
 Nesănătos
Este acela de a prezenta
analiza şi constatarea
unor
comparaţii asupra
stilului de viaţă
autoperceput de către
studenţii din
universităţile ieşene.
1. Genul studenţilor din cele 4 centre universitare ieşene analizate, influenţează stilul de
viaţă autoperceput.
2. Tipul/Specificul universităţior la care sunt studenţi subiecţii chestionaţi, influenţează
stilul de viaţă autoperceput.
3. Campaniile de informare cu mesaj pur medical lasă indiferenţi studenţii indiferent de
vârstă.

8. Designul cercetării
EŞANTION: 200 persoane
CICLUL UNIVERSITAR: Licenţă
GEN
Masculin (100 persoane) Feminin (100 persoane)
UNIVERSITATEA
UAIC
25
persoane
USAMV
25
persoane
UTI
25
persoane
UMF
25
persoane
UAIC
25
persoane
USAMV
25
persoane
UTI
25
persoane
UMF
25
persoane
VÂRSTA
19 – 21 ani
22 – 24 ani
25 – 27 ani

9. Instrument
Chestionar (29 întrebări) + Socio-demografic (3 întrebări)
***Chestionarul a fost aplicat în campusurile universitare a fiecărei
universităţi în parte, în intervalul calendaristic 7-30 aprilie 2014.
Dimensiuni
Starea de sănătate autopercepută
Stil de viaţă autoperceput
Evaluarea sistemului medical românesc
Interesul pentru propria stare de sănătate
Vicii Promovarea produselor nocive
Respectarea regulilor de comercializare
Factori de influenţă
Campanii de informare

10. Rezultate obţinute
Dimensiuni
Starea de sănătate autopercepută
Q1. În general cum vă evaluaţi propria stare de
sănătate?
Q2. Comparând cu situaţia de anul trecut, cum evaluaţi în
prezent starea dvs. de sănătate?

11. Q29. Cum vă evaluaţi propria stare de sănătate peste 1 an?
Stil de viaţă autoperceput
Q19.3. Consideraţi sănătos stilul de viaţă al familiei
dvs.
Q19.4. Consideraţi sănătos stilul de viaţă al anturajului dvs.

12. Evaluarea sistemului medical românesc
Q3 În ultimele 12 luni aţi interacţionat cu sistemul medical
românesc?
Q5 Problemele sistemului medical românesc vă influenţează
încrederea în acest serviciu?
Q4 Cum evaluaţi situaţia sistemului
medical românesc?
Bună – 10,5%
Satisfăcătoare – 28%
Nesatisfăcătoare – 41%
Neutră – 20,5%

13. Q6 Consideraţi importantă vizita şi analizele
medicale anuale?
Interesul pentru propria stare de sănătate
Q24.2 Merg la medic periodic

14. Vicii
Q10. Sunteţi fumător/fumătoare? Q12 Consumaţi alcool?

15. Analiza informaţiilor privind calitatea
vieţii studenţilor din centrul universitar
ieşean
Q27. În general câte ore pe zi acordaţi studiului? Q28. Participaţi la activităţi de voluntariat?

16. Analiza informaţiilor privind starea de
sănătate a studenţilor ieşeni
Q20. Când aţi efectuat ultimul dvs.
consult medical?
Q15. Consideraţi "agresivă" comercializarea şi reclama
produselor din categoria alcool/tutun?
Q16.6 Reclamele conving populaţia tânără să consume
produse din tutun şi alcool

17. Ipoteza 1: Genul studenţilor din cele 4 centre universitare ieşene
analizate, influenţează stilul de viaţă autoperceput
Conform rezultatelor, genul studenţilor din cele 4 centre universitare ieşene
analizate, influenţează stilul de viaţă autoperceput. Astfel ipoteza se confirmă!
 Persoanele de gen feminin au un nivel autoperceput al sănătăţii mai scăzut,
comparativ cu persoanele de gen masculin
 Având în vedere situaţia stării de sănătate de anul trecut, persoanele de gen
feminin îşi evaluează starea ca fiind una mai negativă comparativă cu
percepţia bărbaţilor.
 Persoanele de gen masculin consideră într-o măsură mai mare faptul că au
stilul de viaţă pe care şi-l doresc comparativ cu persoanele de gen feminin.
Testul T
Diferenţe semnificative

18. Ipoteza 2: Tipul/Specificul Universităţior la care sunt studenţi subiecţii
chestionaţi, influenţează stilul de viaţă autoperceput.
Conform rezultatelor, tipul/specificul universităţior la care sunt studenţi
subiecţii chestionaţi, influenţează stilul de viaţă autoperceput. Astfel ipoteza se
confirmă!
Testul T
Diferenţe semnificative
 Studenţii UMF consideră mai importante vizita şi analizele medicale, comparativ cu
studenţii UTI, UAIC şi USAMV.
 Studenţii USAMV consideră că mediul academic este mai relaxant comparativ cu
studenţii UTI:
 Studenţii UAIC consideră într-o măsură mai mare că analiza şi vizita la medic sunt mai
importante decât studenţii USAMV.
 Studenţii UMF urmează sfaturile medicului într-o măsură mai mare comparativ cu
studenţii UTI, fiind influenţaţi de mediul academic.

19. Ipoteza 3: Campaniile de informare cu mesaj pur medical lasă
indiferenţi studenţii indiferent de vârstă.
Conform rezultatelor, campaniile de informare cu mesaj medical lasă
indiferenţi studenţii chestionaţi, indiferent de categoria de vârstă din care fac
parte. Astfel ipoteza se confirmă!
 43,50% dintre subiecţii chestionaţi afirmă faptul că în cazul campaniilor de informare
cu mesaje strict medicale, acestea stârnesc indiferenţa.
 Indiferent de categoria de vârstă, scorurile procentuale cele mai mari în cazul evaluării
campaniilor cu mesaj medical arată faptul că 30,5% dintre studenţi consideră că acestea
au impact neutru, respectiv 43,5% că strârnesc indiferenţa.
43% dintre studenţi afirmă că au auzit de o singură campanie de informare în ultimele
6 luni (la data efectuării cercetării).
51,5% dintre cei chestionaţi consideră campaniile cu mesaj medical a fi
nebenefice.

20. Concluzii
 Studiul este unul de tip comparativ.
 Toate ipotezele au fost validate. Astfel putem spune că genul şi tipul/specificul
universităţilor influenţează stilul de viaţă autoperceput, iar campaniile cu mesaj
medical lasă indiferenţi studenţii indiferent de vârstă.
 Participanţii la studiu au fost selectaţi în mod aleatoriu din campusurile
universitare ieşene, fiind luaţi în calcul doar studenţii din ciclul LICENŢĂ/ZI.
 Interesul pentru propria stare de sănătate este unul extrem de scăzut în rândul
studenţilor din centrul universitar Iaşi.
 Un procent semnificativ indică un stil de viaţă neechilibrat în rândul
studenţilor şi un raport de management slab corelat între zona medicală şi mediul
educaţional.
Variabila
independentă
INFLUENŢEAZĂ Variabila
dependentă

21. Stare de sănătate (autoevaluată)
BUNĂ

22. Limitele cercetării
• Eşantionul a inclus un număr mic de studenţi, neputând astfel să analizăm şi să calculăm cu
exactitate marja de eroare.
• Eşantionul a inclus doar studenţi la zi ai universităţilor ieşene, ai ciclului de licenţă.
• Studenţii la programele de masterat au fost excluşi.
• Au fost excluşi studenţii universităţii de arte.
Direcţii viitoare de cercetare
Consider faptul că repetarea acestui tip ce cercetare la diferenţă mică de timp, va
aduce slabe modificări în ceea ce priveşte rezultatele obţinute. Realizată în viitor, la o
distanţă relativ mare de timp, cercetarea poate demonstra evoluţia sau degradarea unor
sisteme care influenţează în mod direct calitatea vieţii şi anume educaţia şi sănătatea.

23. Sesiune de întrebări...