2. Sursele de lumina pot fi: naturale (Soarele, fulgerul) sau artificiale
(lampa cu petrol, , felinarul, torta, becul electric).Unele vietati terestre
(licurici) sau acvatice (meduza) emit lumina.
Soarele este sursa de lumina pentru Sistemul nostru solar.
Lumina emisa de o sursa se imprastie peste tot, adica se propaga.
Corpurile luminate imprastie luimina de la sursa, de aceea ele sunt
vizibile.
Corpurile transparente (sticla) permit trecerea luiminii prin si de aceea
se vede 100% prin ele. Corpurile opace (lemnul zidul) nu permit
trecerea luiminii prin ele si nu se vede prin ele. Corpurile
translucide(sticla mata, ceata etc.) permit trecerea lumini partial, dar
impiedica vizibilitatea.
Vizibilitatea corpurilor in timpul noptii este posibila daca asupra lor se
orienteaza o sursa de lumina.Cu cat corpurile sunt mai departe de
sursa de lumina cu atat mai putin se pot vedea.
Daca lumina care se propaga de la o sursa intalneste un corp opac, in
spatele acesteia se formeaza umbra lui.Lungimea umbrei unui corp
luminat este diferita in fuctie de pozitia sursei de luimina.

4. Propagarea luminii. Principiul lui Fermat.
Fermat
•Unda luminoasă este de natură electromagnetică;
•Ea poate fi reprezentată într-un mediu omogen prin vectorii câmp electric( E) şi câmp
magnetic( H), care sunt perpendiculari între ei şi perpendiculari pe direcţia de deplasare.
•Deoarece au aceeaşi fază şi variază sincron, unda electromagnetică poate fi
reprezentată ca în figura(fig.1.)
•Intr-un mediu omogen si transparent cum este aerul, lumina se propaga rectiliniu
(in linie dreapta). Viteza de propagare a luminii este de 300.000 km/s. Lumina emisa
de Soare ajunge pe Pamant dupa 8-9 minute iar lumina emisa de stele ajunge la noi
abia in cativa mii de ani, fiindca stelele sunt foarte departe. Cea mai apropiata stea
e la 4 ani lumina distanta fata de noi. Un an lumina este distanta strabatuta de
lumina intr-un an.

5. • Mediile în care se propagă lumina pot fi omogene şi neomogene.
• Un mediu omogen din punct de vedere optic este acel mediu în care, în toate punctele,
indicele de refracţie n are aceeaşi valoare.
• In aceste medii, lumina se propagă pe drumul cel mai scurt, adică în linie dreaptă.
• Traiectoriile după care se propagă lumina se numesc raze de lumină.
• Un mănunchi de raze de lumină formează un fascicul de raze, care pot fi: paralele, convergente
şi divergente
• La trecerea luminii printr-un mediu neomogen, la care indicele de refracţie variază
continuu de la punct la punct, razele de lumină se refractă necontenit şi se propagă pe
un drum curbiliniu.
• Spectrul radiaţiilor electromagnetice este împărţit după criteriul lungimii de undă în câteva
domenii, de la frecvenţele joase spre cele înalte:
• radiaţiile (undele) herziene, care se subîmpart în trei categorii:
– unde radio de joasă frecvenţă; unde radio; microunde;
• radiaţii infraroşii;
• radiaţii luminoase (sau spectrul vizibil);
• radiaţii ultraviolete;
• radiaţii X (Röntgen);
• radiaţii "γ".

6. Lumina este oprita de obstacole precum
corpurile opace. Acestea impiedica trecerea
luminii prin ele, rezultand umbra.
Exemple de corpuri opace:
Lemnul, peretele, caramida, mana, etc.
Obstacolele pe care le traverseaza sunt aerul, apa si
corpurile transparente care permit trecerea luminii
prin ele.

8. Ca o consecință a propagării luminii în linie
dreaptă, dacă în calea luminii se află un corp
opac, în spatele acestuia se formează o zonă
de UMBRĂ.
Dacă sursa de lumină nu este punctiformă,
între zona luminată și umbră se formează o
zonă slab luminată numită PENUMBRĂ.
Dacă sursa de lumină este punctiformă se
formează numai umbra.

10. Nu. Produc umbra doar
corpurile opace care nu
permit trecerea luminii
prin ele.

12. Eclipsele au loc cand Soarele, Luna si Pamantul ajung
coliniare. Eclipsele pot fi de Soare si de Luna.
Eclipsele de Soare se produc cand Luna se afla intre
Soare si Pamant. Pe Pamant se formeaza umbra Lunii,
iar, in jurul acesteia penumbra. In zona de umbra este
eclipsa totala de Soare.In zona de penumbra este
eclipsa partiala de Soare.
Eclipsele de Luna se produc atunci cand Pamantul se
afla intre Soare si Luna. Parțial sau pe toata suprafata
Lunii se formeaza umbra si penumbra Pamantului.

14. • Eclipsele au fascinat din totdeauna, atât prin spectaculozitatea lor cât şi prin misterul pe care-l
degajă.
• Explicarea eclipselor este extrem de simplă! Pământul şi Luna sunt corpuri opace care,
luminate de Soare, au fiecare o umbră şi anume: un con de umbră în care nu va pătrunde
deloc lumina Soarelui şi un con de penumbră în care va pătrunde lumina Soarelui doar parţial.
• Se poate ca Luna, în mişcarea ei în jurul Pământului, să intre în conul de penumbră al
acestuia şi astfel se va produce o eclipsă de Lună. Dacă Luna se va găsi între Soare şi
Pământ şi conul său de umbră va atinge planeta noastră, va avea loc o eclipsă totală de
Soare, Soarele fiind în întregime ascuns de discul Lunii. Dacă Luna este prea departe de
Pământ şi suprafaţa terestră se află dincolo de vârful conului de penumbră, discul Lunii nu va
acoperi Soarele în întregime şi va rămâne un inel luminos din astrul zilei: eclipsa va fi inelară.
Pentru locurile de pe Pământ aflate în conul de penumbră al Lunii va avea loc o eclipsă
parţială de Soare şi Soarele va fi acoperit doar în parte de discul Lunii.

15. • Eclipsele de Soare au loc la fazele de Lună Nouă, iar eclipsele de Lună la fazele de
Lună Plină. Printr-o ciudată coincidenţă cosmogonică “diametrele aparente ale
Soarelui şi Lunii sunt aproape la fel de mari, însă datorită orbitelor Pământului şi
Lunii, discul lunar apare uneori mai mic”.
• Daca planul orbitei lunare si planul orbitei Pamantului in jurul Soarelui ar coincide,
atunci la fiecare Luna noua am avea eclipsa de Soare, iar la fiecare Luna plina am
avea eclipsa de Luna. Insa, datorita unghiului de 5 grade format de planele celor
doua orbite, eclipsele pot avea loc numai cand, in fazele de Luna noua si Luna plina,
Luna se afla in apropierea punctelor de intersectie a celor doua orbite (numite
noduri), deci odata la 6 luni, pe an putandu-se produce maxim 7 eclipse .
Numărul maxim de eclipse dintr-un an este 7 iar cel minimum este de patru, în cazul
maximului - cinci sunt de Soare şi două de Lună sau patru de Soare şi trei de Lună.
Deci eclipsele de Soare sunt mai numeroase decât cele de Lună.
• Prin eclipsa se intelege fenomenul prin care un astru fara lumina intra in conul
de umbra al unei planete, deci este lipsit de lumina Soarelui. De exemplu Luna
poate fi eclipsata de catre Pamant; Luna aflandu-se atunci in umbra
Pamantului, si nu mai primind lumina de la Soare, noi o vom vedea intunecata.

16. Eclipsele de Lună
• Eclipsele de Lună se produc într-un mod mai
simplu. De câte ori Luna intră în conul de umbră
al Pământului, avem eclipsă de Lună. Ea se
vede din orice punct al Pământului. Luna nu
este un corp luminos, de aceea eclipsele de
Lună pot fi văzute de pe mai mult de jumătatea
Pământului. În schimb o eclipsă de Soare se
poate vedea doar din regiunile pe care cade
umbra Lunii. Şi eclipsele de Lună pot fi totale,
atunci când Luna intră în întregime în conul de
umbră al Pământului sau parţiale, atunci când
numai o parte din ea intră în acest con.
• In timpul eclipsei totale de Luna, discul lunar nu
este complet invizibil, ci are o culoare rosie-
inchis, fiind luminata in acest timp numai de
razele refractate si dispersate de catre marginile
atmosfere terestre. Traversarea conului de
umbra al Pamantului dureaza cel mult 2 ore. O
eclipsa de luna este vizibila din orice punct de
pe Pamant unde Luna este deasupra orizontului
si deci poate fi observata de pe jumatate din
suprafata Pamantului.

17. Eclipse de Soare
Eclipsele de Soare sunt: partiale - cand discul Lunii acopera partial discul
Soarelui, totale - cand discul Lunii in intregime discul solar si inelare - cand
discul lunar acopera numai regiunea centrala a discului solar. Luna fiind un
corp opac, atunci cand se afla intre Soare si Pamant (pe aceeasi linie cu
acesta) opreste o parte din lumina Soarelui si pe Pamant va cadea umbra
Lunii. In aceea regiune de pe Pamant unde cade umbra discului lunar se
va observa o "eclipsa" totala de Soare. In acelasi timp in alt loc de pe
Pamant, unde cade penumbra Lunii, Soarele va fi partial acoperit si va fi
observata o "eclipsa" partiala de Soare. Eclipsele totale se pot produce
datorita relatiei care exista intre dimensiunile Soarelui, Pamantului sI Lunii
si datorita distantelor Soare-Pamant, respectiv Pamant-Luna, asfel incat
lungimea conului de umbra al Lunii este mai mare decat distanta de la
Luna la suprafata Pamantului.
Eclipsele totale de Soare nu pot fi vazute decat de pe zone foarte
restranse ale suprafetei terestre datorita faptului ca umbra Lunii pe
Pamant este relativ mica, avand diametrul maxim 270 km. Miscarea de
rotatie a Pamantului (de la vest la est) precum si miscarea de revolutie a
Lunii pe orbita sa in jurul Pamantului fac ca umbra Lunii sa se deplaseze
continuu pe suprafata terestra, cu o viteza de aproximativ ( 600 km/h, mai
mare decat viteza avioanelor cu elice) ceea ce da nastere unei "benzi de
totalitate". Intr-un loc dat durata eclipsei totale de Soare nu depaseste 7,5
minute. In acelasi loc de pe suprafata Pamantului eclipsele totale de Soare
sunt foarte rare putand fi observate o data la 200-300 de ani.

18. Supersti ţ ii legate de eclipse
• Cu toate explicaţiile ştiinţifice, există o doză mare de superstiţii legate de ele, poate pentru că
nici astăzi nu le cunoaştem în întregime efectele.
Astfel:
- ţipetele şi strigatele răsunătoare erau mijloace prin care oamenii din Roma antică încercau
să alunge demonii care îşi aruncau umbra asupra discului solar.
- în multe regiuni ale lumii, se credea că eclipsele apar atunci când soarele este atacat de
malefice fiinţe mitologice: o broască uriaşă - în Vietnam, un jaguar - în America latină, un
dragon - în Asia, un vârcolac - în România.
- în mitologia străvechii Chine, eclipsa era provocată de un dragon sau de un câine mitic care
înfuleca o bucată din discul solar, fiind văzută ca o prevestire rea, anunţând o catastrofă
naturală sau moartea unui împărat. De altfel, cuvântul chinezesc pentru eclipsă - “chih” -,
este echivalent cu verbul “a mânca”. Pentru a salva Soarele şi a alunga dragonul chinezii
trăgeau spre cer cu tunurile de pe navele marinei militare, obicei păstrat până în secolul XIX.
- în mod asemănător, în Etiopia, se face cât mai mult zgomot şi se practică diverse ritualuri în
scopul reîntoarcerii Soarelui pe cer, eveniment sărbătorit apoi prin sacrificii de animale.
- în Egiptul antic, eclipsa solară era considerată drept un efect al luptei dintre zeul şarpe
Apophis şi zeul soarelui Ra, în care cel dintâi ajungea să triumfe. Pentru a readuce Soarele
pe cer, faraonul (descendent direct al Soarelui) mergea în jurul templului lui Osiris până când
eclipsa înceta.

19. Supersti ţ ii legate de eclipse
• - în India, oamenii încă mai cred că aerul devine vătămător atunci când Soarele este acoperit
de Lună. Pentru a nu fi otrăviţi de atmosfera din jur ei ţin un post de 12 ore, timp în care nu se
implică în activităţi periculoase şi se roagă. Acelaşi lucru se practică şi în timpul eclipselor de
Lună, dar perioada de post durează numai 9 ore. Pentru a se purifica de efectele necurate ale
eclipsei de Soare, hinduşii se îmbăiază apoi în Gange.
- în Japonia, fântânile erau acoperite pentru a le feri de otrava ce putea să cadă din cerul
întunecat. În perioada unei eclipse de Soare, se agăţa o amuletă (cu o piatră preţioasă aleasă
în funcţie de conjuncturile astrale) într-un arbore sakura, compensând astfel lipsa luminii
Solare.
- deşi vestiţi datorită cunoştinţelor lor astronomice, oamenii din Mesopotamia aprindeau făclii in
timpul eclipselor solare, încercând astfel să readucă focul Soarelui.
- băştinaşii din insula Jawa rămân închişi în case şi nu îndrăznesc să se aventureze afară.
- în timpul eclipselor de Soare, femeile însărcinate din Mexic şi din alte zone din America
Latină, obişnuiesc să poarte chiloţi de un roşu aprins, la care se ataşează un ac de siguranţă.
Este vorba despre o tradiţie originară din vremea incaşă şi mayaşă când se credea ca o eclipsă
de Soare poate provoca probleme la naştere; în alte regiuni, femeile gravide nu au voie să
cosească, să taie legume şi zarzavaturi, pentru a nu da naştere la copii cu malformaţii.
- musulmanii apelează la Allah în timpul eclipselor de Soare şi de Lună, întrucât acestea sunt
semne ale zilei de Apoi, aşa cum se spune în Coran.

20. Hiperlinkuri
Eclipsa de luna
•http://www.youtube.com/watch?v=W-yibfJKkyM&feature=related
•http://www.youtube.com/watch?v=fENHLJ4U6xg&feature=related
Eclipsa de soare
•http://www.youtube.com/watch?v=lG3OpwYDWYw&feature=related
•http://www.youtube.com/watch?v=MWBmKQRQsks&feature=related
•http://www.youtube.com/watch?NR=1&feature=fvwp&v=dqreLkR0MoM
Animație pamantul si luna
•http://www.youtube.com/watch?v=bNpKbIK5l4Q&feature=related
Pămantul văzut din spațiu
•http://www.youtube.com/watch?v=mve7hRaoH8U&feature=related