1. Page |1
Baza extraterestrilor in Tibet
-----------------------------------------
Tibetul a atras dintotdeauna atentia celor care au incercat sa inteleaga
sensul vietii si si-au pus intrebari cu privire la existenta si rolul
nostru pe acest pamint, mai ales datorita faptului ca el reprezinta
centrul budismului. Manastirile se afla sus in munti, iar cararile care
duc acolo sint deosebit de periculoase, in special din cauza avalanselor
care se produc foarte des, ingropind sub ele zeci de amatori porniti in
cautarea iluminarii.
Unui neinitiat insa ii este foarte greu sa afle tainele extrem de bine
pazite in manastirile budiste. Chiar daca cineva reuseste sa ajunga cumva
la o astfel de manastire, cei de aici sint destul de laconici si nu au
relatii cu strainii.
Lobsang Rampa, cercetator si scriitor care a trait mult timp in Tibet, a
scris aproximativ 20 de carti ce au fost traduse in numeroase limbi,
devenind in scurt timp bestseller-uri. El a calatorit mult, a vizitat
manastiri budiste si a reusit chiar sa stea cu calugarii de acolo. Pentru
a le cistiga increderea, el a trebuit sa se adapteze la ritmul lent al
vietii celor care traiesc aici, care, in afara de rugaciunile zilnice
obisnuite, nu pronunta nici un cuvint de prisos. Calugarii isi pazesc cu
multa grija tainele, dar pentru ca budismul propovaduieste atitudinea
pasiva fata de rau si smerenia, ei nu-i alunga pe straini, dar nici nu
au legaturi cu ei. Ca rasplata pentru rabdarea si numeroasele sale
renuntari, Lobsang Rampa s-a putut bucura de intilnirea cu un calugar,
ale carui destainuiri au meritat toate eforturile sale.
In vizita la calugarul orb
Pustnicii, de regula, se pot imparti in doua categorii: primii fac
legamint de tacere vesnica si nu vorbesc cu nimeni, in nici o
imprejurare. Ei traiesc inchisi si primesc hrana si apa pe care le-o
aduce zilnic un servitor tacut. Cu cei din a doua categorie, adica aceia
care nu au facut un astfel de legamint, este de asemenea foarte greu de
stabilit o legatura, deoarece ei locuiesc in pesteri indepartate, unde se
poate ajunge uneori cu riscul vietii. Lobsang Rampa a perseverat si
reusit sa intre in legatura cu un pustnic din cea de-a doua categorie.
Sihastrii, care isi petrec zeci de ani in solitudine, ii intimpina cu
multa prietenie pe calatorii care reusesc sa ajunga acolo: negustori sau
monahi pribegi. Cu toate acestea, pentru a te putea bucura de atentia
unui monah, trebuie sa te inarmezi cu multa rabdare. La inceput,
sihastrul il examineaza pe musafir. Anii de singuratate i-au ascutit
intr-atita simturile, incit el poate vedea clar aura musafirului.
Citeodata, chiar si atunci cind monahul este convins de onestitatea
persoanei din fata sa, el o supune la diferite incercari si este de ajuns
o mica imprudenta din partea acesteia, pentru ca sihastrul sa nu mai
rosteasca nici un cuvint.
2. Page |2
Petrecind multe zile in compania sihastrului respectiv, Lobsang Rampa a
incercat sa-i cistige acestuia increderea. Desi era orb, acesta se
comporta cit se poate de normal, stiind intotdeauna unde se afla
oaspetele sau si ghicindu-i de fiecare data intentiile. Intr-una din
seri, batrinul l-a rugat pe Rampa sa pregateasca ceaiul, dupa care a
inceput sa-i vorbeasca fara graba despre Gradinarii Pamintului…
Marea taina a sihastrului
Cele relatate de batrinul orb l-au uimit pe Rampa. Este adevarat ca
uneori, in timp ce calatorea prin Tibet, el vazuse deseori fenomene
ciudate, pe care ufologii contemporani le-ar fi numit fenomene OZN
(Lobsang Rampa si-a scris cartile in anii ’20-’30 ai secolului al XX-
lea). Locuitorii din zona priveau insa fenomenul ca pe ceva normal,
numind aparatele de zbor care ale zeilor. Lobsang Rampa a vazut un astfel
de car al zeilor chiar deasupra pesterii in care locuia sihastrul. La
intrebarea pe care el i-a adresat-o sihastrului privind cele vazute,
acesta i-a raspuns linistit: Acestia sint Gradinarii Pamintului.
Lobsang Rampa nu a insistat cu intrebarile si foarte curind rabdarea i-a
fost rasplatita, deoarece sihastrul i-a dezvaluit cercetatorului ceea ce
numea el marea taina.
Viata sihastrului fusese plina de incercari. Inca din tinerete el cazuse
in miinile soldatilor chinezi, care-l supusesera la torturi inimaginabile
ce au culminat cu scoaterea ochilor. Tinarul monah s-a tirit tot mai sus
si mai sus, de parca o forta nevazuta il tragea spre inaltul cerului.
Drumul era lung si anevoios, iar singura hrana a monahului orb erau
lastarii plantelor care se incumetau sa creasca acolo. La un moment dat,
monahul si-a pierdut cunostinta, iar cind s-a trezit se afla intr-un pat
confortabil. El nu putea vedea ce se petrecea in jurul sau, dar toate
celelalte simturi ii spuneau ca se afla intr-un loc foarte ciudat. Un
glas prietenos l-a anuntat ca a fost salvat de Gradinarii Pamintului si
ca se afla in deplina siguranta. Acelasi glas i-a spus ca a fost ales ca
reprezentant al Pamintului si ca va trebui sa vorbeasca in numele
acestuia in fata Ligii Lumilor Unite.
Monahului orb i-a fost atasata o telecamera
Povestirea monahului era uimitoare. El i-a descris lui Rampa o baza a
extraterestrilor si aparatura care se afla acolo, cu foarte mare
exactitate. Pentru ca el sa poata vedea, extraterestrii i-au atasat un
aparat pe care astazi l-am putea numi telecamera. Chiar daca cineva s-ar
gindi ca povestirea fusese rodul imaginatiei lui Rampa, este clar ca el
nu avea de unde sa aiba idee macar despre o serie de inventii de virf
ale chirurgiei sfirsitului de secol XX.
Din spusele monahului, Rampa a tras concluzia ca baza extraterestrilor se
afla asezata strategic, pe un platou inalt. Aici se gaseau nenumarati
vulcani stinsi, ale caror cratere puteau fi folosite pentru dispunerea
unei baze secrete, iar podisul insusi era un loc ideal pentru aterizarea
3. Page |3
unor nave interstelare. In afara de asta, muntii si platoul sint in
permanenta acoperiti de nori, astfel ca baza nu poate fi observata din
avion sau cu ajutorul satelitilor.
Locuitorii Atlantidei au declansat Potopul
Ajungind la baza extraterestrilor, monahul a nimerit intr-o lume
fantastica, pe care o creasera niste fiinte foarte asemanatoare cu
oamenii. La intrebarea cum aratau extraterestrii, monahul a raspuns
laconic ca intre ei si oameni nu erau mai multe deosebiri, ca intre
europeni, asiatici sau africani.
Extraterestrii i-au povestit monahului despre numeroasele lor contacte cu
pamintenii, care fusesera insa soldate cu esecuri, in mare parte datorate
faptului ca cei contactati considerau cele vazute drept halucinatii.
Gradinarii Pamintului i-au spus apoi monahului o lunga poveste legata de
istoria Atlantidei, ai carei locuitori intrasera in contact cu
extraterestrii, iar unii dintre ei avusesera chiar si copii cu acestia.
Elita conducatoare din Atlantida avea insa alte planuri in legatura cu
extraterestrii, astfel ca, in cele din urma, locuitorii Atlantidei au
ajuns in posesia energiei nucleare.
Povestirea monahului orb poate parea de domeniul fantasticului, dar sa nu
uitam ca monahul, care nu parasise niciodata Tibetul si ale carui
cunostinte se aflau la nivel de Ev Mediu, nu putea avea nici macar idee
despre ceea ce numim fizica nucleara si aplicatiile acesteia.
Descrierea exploziei nucleare ce urmase era reprodusa cu o uluitoare
exactitate. Aceasta declansase Potopul, iar extraterestrii asistasera
neputinciosi la disparitia Atlantidei. Pentru a evita repetarea unor
astfel de tragedii, extraterestrii hotarisera sa intre in contact doar cu
pasnicii monahi sau cu oameni al caror nivel spiritual era foarte
ridicat. Calea aleasa de ei era lunga, dar numai in acest mod putea fi
pregatita omenirea in vederea contactului cu o civilizatie extraterestra.
Unele tehnologii descrise in anii ’20 au aparut recent
Revenind la relatarea facuta de monah, trebuie amintit faptul ca insasi
descrierea tehnologiei era uimitoare, chiar si pentru cei care au facut
cunostinta cu tehnologiile avansate din ultimii ani.
Fara indoiala ca au existat multi autori de literatura SF care, pe
parcursul citorva zeci de ani, au intuit aparitia realitatii virtuale,
dar nimeni nu putea face acest lucru in anii ’20. In ceea ce-l priveste
pe Lobsang Rampa, oricita fantezie ar fi avut, nu avea cum sa vorbeasca
despre reprezentari tridimensionale observate cu ajutorul unor casti
speciale sau despre manusi care puteau pipai obiectele, intrucit acest
lucru este posibil doar in zilele noastre. In afara de asta,
experimentele de proiectare a realitatii virtuale pe scoarta cerebrala,
in special in portiunile ce raspund de perceptii, sint deocamdata in curs
de desfasurare, fara a fi obtinute succese deosebite.
4. Page |4
Monahul a fost cuplat la o baza de date
Dupa ce a fost cuplat la o baza globala ce continea informatii privind
nenumarate lumi ale Universului, monahul a aflat lucruri noi despre
uniunile galactice, a vazut activitatea desfasurata de extraterestri
privind corectarea evolutiei biosferei. Cu acest prilej, el a aflat ca
virsta medie a extraterestrilor era de 5.000 de ani. Foarte recent,
cercetatorii au stabilit ca, prin folosirea tuturor resurselor
organismului uman, pamintenii vor ajunge la venerabila virsta de… 5.000
de ani!
Aceste date au fost date publicitatii la 80 de ani dupa publicarea cartii
lui Lobsang Rampa. Sa fie si asta o noua coincidenta sau batrinul monah
orb cu care statuse el de vorba avea cunostinte de bioenergie pe care le
au doar cercetatorii contemporani?
Calatoria monahului in alte spatii
Uimitoare este, de asemenea, descrierea amanuntita a batrinului monah
legata de calatoria lui catre alte constelatii, calatorie descrisa
corespunzator nivelului lui de intelegere. El a descris aceasta calatorie
ca o trecere de la o fereastra la alta, de la un tablou la altul. Unul
dintre extraterestri i-a atras la un moment dat atentia: Multe din
lucrurile pe care le vezi vor fi curind inventate si pe Pamint.
Monahul a putut vedea, de asemenea, si planetele, ale caror populatii
traiau in deplin acord si intelegere, dupa ce in prealabil fusesera
distruse toate armele.
Dupa parerea extraterestrilor, un astfel de nivel de dezvoltare
spirituala nu putea fi atins prea curind pe Pamint. Ei ii permisesera
sarmanului monah sa aiba acces la cunostintele lor, stiind ca el nu le va
transmite si ca nimeni nu le va putea utiliza in scop de distrugere.
Beneficiar indirect al experientei uimitoare a monahului orb si al
informatiilor despre extraterestrii cu care acesta intrase in contact a
devenit si Lobsang Rampa. El a scris despre toate acestea cu aproape 80
de ani in urma, fara a se gindi la faptul ca vreodata va fi crezut sau
nu.