2. Vasile Alecsandri nr. 1 2
Hatcu Georgiana
Hatcu Georgiana
An IV
Vasile Alecsandri nr. 1
Scurt istoric
Constructia este amplasata in Piata Libertatii, la intersectia strazilor V. Alecsandri si 9 Mai, fiind in
prezent, una dintre cele mai vechi cladiri din Timisoara. Date foarte multe referitoare la trecutul
cladirii nu au fost gasite, majoritatea celor existente fiind legate de cladirea fostei Primarii (Primaria
Germana), constructie la care a fost alipita cladirea propusa acestui studiu.
Piata Libertatii a purtat diferite denumiri in timp: Piata Paradelor (Paradei), Piata Libertatii, Piata
Eugen, si iar Piata Libertatii. Ea este cea mai veche piata a Timisoarei fiind plasata pe o suprafata
mai inaltata, protejata de terenul mlastinos.
Sub stapanire otomana, trama stradala era neordonata, avand zona centrala dens contruita. Intre
anii 1552 – 1716, pe latura de sud a Pietei Libertatii,era bazarul si pe latura nordica existau ‘Baia
Portii de la apa’ si cea a ‘Portii de la mal’. Din pacate in prezent nu se pastreaza nici o constructie
din aceasta perioada, insa pe fatada Primariei Vechi, in partea dreapta a accesului, se gaseste
urmatoarea inscriptie turceasca:
(http://ro.wikipedia.org/wiki/Pia%C5%A3a_Libert%C4%83%C5%A3ii_din_Timi%C5%9Foara)
‘In dreapta intrarii se afla o inscriptie in limba turca, datand din secolul al XVII-lea, presupunandu-se ca aici ar fi existat
o baie turceasca.’
www.deepinside.ro/timisoara/cladiri.php
’ Pe locul cladirii ( Vechea Primarie) a functionat initial o baie turceasca. Planul arhitectural a fost realizat in 1734 de
catre arhitectul Pietro del Bonzo, iar cladirea a adapostit Consiliul Orasenesc intre anii 1737-1949. Restaurari au avut loc
in 1782 si 1935’. Informatia ar putea ajuta la gasirea datelor in care, cladirea alipita primariei a suferit
modificari ale fatadelor.’
(http://www.timisoreni.ro/info/obiective/Primaria_Veche.)
3. Vasile Alecsandri nr. 1 3
Hatcu Georgiana
Anul 1716
(Mihai Opris- Timisoara, Mica monografie urbanistica, pag22)
Planurile Timisoarei prezentate de Perette in anul 1716 ne vor ajuta sa aproximam anul in care a
fost ridicata constructia si sa aflam cateva din functiunile pe care le-a avut.
Intre anii 1716-1780, Timisoara trece sub stapanirea austriaca (17 oct 1716, capitularea garnizoanei
otomane). Inca din anul 1717 au inceput actiuni de sistematizare, precum si ridicarea unor cladiri
chiar daca, inca nu exista un plan general de reconstructie a orasului(de aceea Generalatul – latura
sudica a Pietei Libertatii – e dispus neordonat fata de trama stradala executata ulterior. Doar in
jurul anului 1725 se adopta un plan de reconstructie, cu strazi orientata est-vest, nord-sud. Preyer
afirma ca statuia Sf. Nepomuk a fost ridicata in Piata Libertatii (desi acest fapt nu apare pe nicio
harta), ceea ce insemna ca inca din 1722 se prevedea aici un scuar. Harta din anul 1727 prezinta
deja 3 constructii ridicate in Piata.
4. Vasile Alecsandri nr. 1 4
Hatcu Georgiana
Harta cetatii 1727( 5- ruinele si terenul baii turcesti)
(Mihai Opris- Timisoara, Mica monografie urbanistica, pag31)
‘Populatia autohtona, romana si sarba, si sub ocupatia Imperiului Otoman, avea administratie proprie, pastrind-o si sub
noua stapinire. La 24 decembrie 1731, primarul Peter Solderer a asezat piatra de temelie, la constructia viitoarei
primarii germane. Dupa unele surse, edificiul a fost terminat in 1734( in stil baroc). Cert este ca la 15 februarie 1735, in
cladirea noii primarii a avut loc alegerea primarului, fiind reales Peter Solderer. Pe frontispiciul cladirii, este reprezentata
stema si sigiliul orasului, primite de comunitatea germana, reprezentind o poarta deschisa, intre doua turnuri ale unei
cetati puternic fortificate. In urma restaurarii din 1782 (sub conducerea arhitectului Joseph Aigner), s-a refacut fatada in
stilul renasterii. Dupa 1849, a fost din nou refacuta, pentru ca la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-
lea sa sufere alte transformari. Cladirea este compusa din doua parti, partea veche avind o fatada simetrica, si o poarta,
deasupra careia se afla un balcon si patru ferestre arcuite care se dezvolta pe doua nivele, fiind ferestrele salii de
sedinte; partea noua a fost inainte o locuinta particulara, pe fatada careia era un ceasornic solar.’
(http://timisoara.online.ro/ghid/ob08_01)
‘Piata Libertatii, detinand rolul de centru militar al orasului, dominata de Casa Comandantului Militar (1744-1752) cu
fatada decorata stil rococo, Primaria Veche construita intre 1731-1734 pe locul unei bai turcesti, Cancelaria de Razboi
(1730) si avand in centru Monumentul Sfanta Maria (1756) sculptat la Viena de Blim si Wasserburger’
5. Vasile Alecsandri nr. 1 5
Hatcu Georgiana
‘cet.rdstm.ro/files/timisoara.htm ( Comunitatea Evreilor din Timisoara)
Conform scurtei istorii prezentate pe acest site, Cancelaria de Razboi a fost ridicata cu un an
inaintea Vechii Primarii, fiind tratata in stilul austriac, rezultatd si motivul pentru care, cele doua
fatade alipite, sunt tratate initial atat de diferit.
In anul 1733 o parte din vechiul oras e ocupat cu noi constructii din caramida, putandu-se observa
deja spatiu lasat neconstruit pentru doua piete: Piata Iezuitilor si Piata Libertatii. In aceasta etapa
piata e descrisa ca avand o forma aproape patrata, posedand o compozitie simetrica in plan, dar
laturile nu sunt perfect paralele. Piata avea ca dominanta Casa Generalatului ce ocupa intreaga
latura de sud a pietei, iar in partea de nord de afla Primaria Germana, si cladirea alipita, insa
nespecificandu-se functiunea acesteia( cladirea propusa pentru studiu). Tot in acest an se fac
propuneri pentru realizarea Pietei Unirii.
Pe harta din anul 1740 se pot observa primele forme ale constructiei.
(Mihai Opris- Timisoara, Mica monografie urbanistica, pag38)
6. Vasile Alecsandri nr. 1 6
Hatcu Georgiana
Planurile de raport din anul 1746-47 prezinta forme construite existente pe acesta parcela.
(Mihai Opris- Timisoara, Mica monografie urbanistica, pag44)
In anul 1752 se face inventarul amanuntit al tuturor cladirilor existente in cetate sau aflate in
constructie, specificandu-se date legate de materiale de constructie, destinatia cladirii, fondurile
necesare pentru ridicare, numele proprietarului, numarul de locuitori etc. In jurul anului 1750,
piata este largita, prin retragerea spre apus a frontului ce fusese proiectat in prelungirea actualei
strazi Ungureanu (marcata pe harta de mai sus prin sageata rosie).
7. Vasile Alecsandri nr. 1 7
Hatcu Georgiana
Harta Timisoarei din anul 1752
(Mihai Opris- Timisoara, Mica monografie urbanistica, pag45)
Planul cetatii din 17 aprilie 1758 este mult mai detaliat si se poate citi cu usurinta silueta cladirii din
estul partii de nord a Pietei Libertatii, afland totodata ca este o casa burgheza in care este instalat si
Comisariatul militar, si ca este fosta Cancelarie de Razboi. Laturile Pietei Libertatii sunt mult mai
bine conturate, avand pe latura estica Garda Principala si Cancelaria de Razboi, iar in partea vestica
Casa Comandantului. Se poate observa si faptul ca piata avea un caracter militar.
8. Vasile Alecsandri nr. 1 8
Hatcu Georgiana
Harta impartirii interioare a orasului
(Mihai Opris- Timisoara, Mica monografie urbanistica, pag49)
Harta din 20 ianuarie 1786 (F- Comisariatul si Casieria de Razboi)
(Mihai Opris- Timisoara, Mica monografie urbanistica, pag82)
9. Vasile Alecsandri nr. 1 9
Hatcu Georgiana
Releveul tuturor cladirilor din cetate 1984
(Mihai Opris- Timisoara, Mica monografie urbanistica, pag189)
11. Vasile Alecsandri nr. 1 11
Hatcu Georgiana
Piata Libertatii – 1898
Piata Libertatii - 1900
12. Vasile Alecsandri nr. 1 12
Hatcu Georgiana
Piata libertatii 1919
Piata Libertatii - 1925
13. Vasile Alecsandri nr. 1 13
Hatcu Georgiana
(www.primariatm.ro/album/details.php?image_id=529
www.oldpostcards.ro/danielt/135/191/timişoara-piaţa-libertăţii.html
www.agenda.ro)
14. Vasile Alecsandri nr. 1 14
Hatcu Georgiana
Cladirea in prezent
De ce interesul pentru aceasta cladire? Pentru simplul fapt ca nu cu putin timp in urma, s-a pus in
practica un plan major pentru salvarea sa, prin intermediul primariei. Date despre acest eveniment
au putut fi gasite pe siteul (alisim.wordpress.com/tag/primarie/), unde aflam ca s-a facut o licitatie
pentru a vinde vechea Cazarma Vieneza, iar cu banii obtinuti de Primaria Timisoara, se va restaura
cladirea alipita Vechii Primarii.
‚Preţ de pornire: vreo 24,7 milioane lei
Preţ final dat de Europa Group Bucureşti, subsidiara din România a Investment Baltic Estates Company: 40 milioane
lei+TVA
Durata majorării preţului: vreo 2 minute.
Ce face administraţia cu banii: reabilitare Primăria Veche şi construirea locuinţelor electorale de la fosta bază RATT,
de pe I.I. de la Brad.
Ce fac lituanienii cu proprietatea: hotel de 4 stele.’
Cu aceasta ocazie, doua cladiri cu importanta valoare istorica, vor fi salvate de la degradare!!!
15. Vasile Alecsandri nr. 1 15
Hatcu Georgiana
Plan parter – releveu 2008
Plan etaj I – releveu 2008
17. Vasile Alecsandri nr. 1 17
Hatcu Georgiana
Plan etaj II – releveu 2008
Plan sarpanta – releveu 2008
18. Vasile Alecsandri nr. 1 18
Hatcu Georgiana
Urmarind forma in plan a cladirii actuale si comparand-o cu forma initiala se pot observa cateva
diferente.
19. Vasile Alecsandri nr. 1 19
Hatcu Georgiana
Dreptunghiul din partea stanga , jos a planului, si cel din partea superioara, reprezinta parti existente din
plan ce au fost adaugate ulterior, si acum sunt propuse pentru demolare. De asemenea, dreptunghiul
central, arata absenta unei parti a cladirii initiale, dar date referitoare la demolarea acesteia nu au fost
gasite.
In partea sudica a cladirii, la etajul 1, si 2, au functonat pana nu de mult birourile Oficiului de Cadastru, iar
parterul a fost inchiriat pentru spatii comerciale, in prezent functionand o alimentara, o frizerie, o farmacie,
si sediul Politiei de Proximitate.
20. Vasile Alecsandri nr. 1 20
Hatcu Georgiana
Fatada Principala – releveu 2008
Fatada laterala – releveu 2008
24. Vasile Alecsandri nr. 1 24
Hatcu Georgiana
Fatada principala din Piata Libertatii
Fatada laterala dreapta pe strada Vasile Alecsandri
Fatada Vechii Primarii a fost trata in stil baroc cand a fost ridicata in 1734, fiind transformata intr-o
fatada de tip renascentist. Mihai Opris subliniaza faptul ca in anul 1849, in urma asediului, multe
cladiri au fost afectate, necesitand reparatii. Astfel se explica de ce unele cladiri prezinta influente
eclectice sau neoclasice caracteristice sec XIX.
25. Vasile Alecsandri nr. 1 25
Hatcu Georgiana
‘În anul 1919 când Timişoara ajunge sub stăpânirea românească, edificiul Primăriei era într-o stare cât se poate de rea.
Refacerea radicală a faţadei s-a executat în anul 1935, aşa că puţin a mai rămas din aspectul vechiului edificiu. ‘
(Timişoara Monografie istorică – dr. Nicolae Ilieşu, pag. 334-336).
In prezent se poate observa tratarea Fatadei Nordice a Pietei Libertatii in aceeasi maniera,
uniformizand astfel frontul. Din istoricul prezentat se poate observa tratarea diferita a celor doua
fatade, pana probabil in anul 1935, cand a avut loc ultima restaurare importanta a fatadei fostei
primarii.
‘La ultima renovare importanta in 1935 ornamentatiile baroce au fost inlocuite cu altele in stilul renasterii.’
www.deepinside.ro/timisoara/cladiri.php
Fatada exerioara se afla intr-o stare destul de buna comparativ cu situatia gasita in interiorul cladirii
si in curtea sa interioara, unde se pot observa degradari destul de insemnate.
27. Vasile Alecsandri nr. 1 27
Hatcu Georgiana
Pe fatada laterala dreapta( str Vasile Alecsandrii) se poate observa o parte din fosta Casieire de
Razboi, ce nu a fost refatadata, si nici nu prezinta acelasi regim de inaltime ca si partea din Piata
Libertatii. Aceasta are aspectul unei cladiri alipite, desi cele doua corpuri comunica la nivelul
etajului 1. In acest corp au functionat pana nu de mult o mica tipografie (parter), si un sediu al
politiei locale (la etajul 1).
Accesul in curtea interioara se face printr-un gang boltit, pozitionat central de fatada discontinua de
pe str. V. Alecsandrii, ce are amplasat lateral, scara catre etaj, element caracteristic majoritatii
caselor burgheze din sec XVIII.
29. Vasile Alecsandri nr. 1 29
Hatcu Georgiana
In prezent, se propun variante de restaurare, pentru ca sediul unor birour administrativa sa isi
poata duce activitatea in aceasta cladire. Corpul ridicat in regim P+1E, este propus spre suprea
etajare, astfel uniformizand perspectiva strazii V. Alecsandri, la parterul ei functionand un Sediu al
Politiei Locale, iar in mansarda propusa, va exista un spatiu prevazut pentru sedinte, si un spatiu
expozitional. De asemenea se va propune si o amenajare a curtii interioare, posibil sub forma unui
spatiu de asteptare.
Se are in vedere si unirea cladirii cu cea a fostei primarii, ce functioneaza azi ca liceu de muzica,
putandu-se crea lejer o circulatie continua intre cele doua cladiri.
In concluzie, o cladire istorica poate ascunde mult mai mult decat si-ar putea imagina un trecator,
mai mult decat se poate observa cu ochiul liber, ascunde chiar pagini din istorie, din viata celor ce
au trait in ea.
30. Vasile Alecsandri nr. 1 29
Hatcu Georgiana
In prezent, se propun variante de restaurare, pentru ca sediul unor birour administrativa sa isi
poata duce activitatea in aceasta cladire. Corpul ridicat in regim P+1E, este propus spre suprea
etajare, astfel uniformizand perspectiva strazii V. Alecsandri, la parterul ei functionand un Sediu al
Politiei Locale, iar in mansarda propusa, va exista un spatiu prevazut pentru sedinte, si un spatiu
expozitional. De asemenea se va propune si o amenajare a curtii interioare, posibil sub forma unui
spatiu de asteptare.
Se are in vedere si unirea cladirii cu cea a fostei primarii, ce functioneaza azi ca liceu de muzica,
putandu-se crea lejer o circulatie continua intre cele doua cladiri.
In concluzie, o cladire istorica poate ascunde mult mai mult decat si-ar putea imagina un trecator,
mai mult decat se poate observa cu ochiul liber, ascunde chiar pagini din istorie, din viata celor ce
au trait in ea.
31. Vasile Alecsandri nr. 1 29
Hatcu Georgiana
In prezent, se propun variante de restaurare, pentru ca sediul unor birour administrativa sa isi
poata duce activitatea in aceasta cladire. Corpul ridicat in regim P+1E, este propus spre suprea
etajare, astfel uniformizand perspectiva strazii V. Alecsandri, la parterul ei functionand un Sediu al
Politiei Locale, iar in mansarda propusa, va exista un spatiu prevazut pentru sedinte, si un spatiu
expozitional. De asemenea se va propune si o amenajare a curtii interioare, posibil sub forma unui
spatiu de asteptare.
Se are in vedere si unirea cladirii cu cea a fostei primarii, ce functioneaza azi ca liceu de muzica,
putandu-se crea lejer o circulatie continua intre cele doua cladiri.
In concluzie, o cladire istorica poate ascunde mult mai mult decat si-ar putea imagina un trecator,
mai mult decat se poate observa cu ochiul liber, ascunde chiar pagini din istorie, din viata celor ce
au trait in ea.
