Romani care au schimbat fata lumii si care sunt o mandrie pentru cei care in ziua de azi se plang de tara in care s-au nascut.

1. 19.09.2010
inică,
dum inic , 19 septem brie 2010 h 21:55:12 .

2. Ne pas cliquer
1827 - Petrache
Poenaru
(secretarul lui
Tudor
V ladim irescu) -
este inventatorul
stiloului (tocul
rezervor).

3. Rom ânia deţine trei prem iere petroliere m ondiale în anul
1857:
- Prim a ţară din lum e cu o producţie de ţiţei, oficial
înregistrată în statisticile internaţionale de 275 tone.
- A u urm at :
- Statele U nite ale A m ericii in 1859,
- Italia 1860,
- Canada in 1862 si
- Rusia in 1863.

4. - în anul 1840 prim ele instalaţii de prelucrare a
ţiţeiului
- În decem brie 1856 începe construcţia “fabricii de gaz”
din Ploieşti, pe num ele lui M arin M ehedinţeanu.
- Petrolul oferit de fraţii M ehedinţeanu pentru
ilum inatul public la 8 octom brie 1856 avea calităţi
incontestabile: incolor şi fără m iros, ardea cu o
flacără lum inoasă, de intensitate şi form ă constantă,
fără fum şi fără să lase cenuşă sau com puşi răşinoşi
în fitil

5. 1858 - B ucureşti
- prim ul oraş
din lum e
ilum inat cu
petrol şi prim a
rafinărie .

6. 1880 - D um itru
V ăsescu -
construieşte
autom obilul cu
m otor cu aburi.
A utom obilele cu benzină au apărut în lum e în anul 1896.
Înaintea lor au fost cunoscute însă pe plan m ondial câteva
autom obile acţionate cu abur, între acestea fiind şi un m odel
construit la Paris.

7. A stăzi, ingineri britanici, nostalgici ai m otoarelor
cu abur, şi-au propus să construiască cea m ai
rapidă m aşină propulsată de un astfel de m otor

8. 1881 A lexandru
Ciurcu - obţine un
brevet din Franţa
care prevedea
posibilitatea
zborului cu reacţie.
1886 A lexandru
Ciurcu - construieşte
prim a am barcaţiune
cu reacţie

9. Creşterea producţiei rom âneşti de petrol, s-a cifrat la
- 275 tone în 1857,
- 15.900 tone în 1880, dată până la care num ai
Rom ania si SU A figurau în statisticile ţărilor
producătoare de petrol.
- 250.000 tone în anul 1900 şi a ajuns la
- 1.783.947 tone în anul 1914.

10. 1885 V ictor
B abeş -
realizează
prim ul tratat de
bacteriologie din
lum e.

11. 1887 C. I. Istrati - Friedelina şi
franceinele.
Studiind derivaţii halogenaţi ai
benzenului, a descoperit o nouă
clasă de coloranţi, pe care i-a
num it franceine. Pentru această ă
invenţie i s-a acordat M edalia
de aur la E xpoziţia
Internaţională de la Paris, în
1889. A izolat din plută o
substanţă nouă, friedelina.

12. 1895 D ragom ir M .
H urm uzescu -
descoperă
electroscopul.
Tot el a pus bazele
prim ului laborator
de electricitate din
ţară

13. 1900 N icolae
Teclu - becul cu
reglarea curentului
electric şi gaz.
"B ecul" său produce
o flacără m ai
fierbinte decât B ecul
B unsen şi deci este
superior acestuia

14. R om ânia a fost prim a ţară
din lum e care a exportat
benzină încă din anii 1900.

15. În 1907, va publica „E ssai sur
les problem es biospeologiques”,
prim a lucrare im portantă
dedicată biospeologiei din lum e.
D upă aceea, va iniţia un
program internaţional de
cercetare num it „Biospeologica”
care să studieze fauna peşterilor,
la început ca o activitate privată,
dar în 1920, înfiinţează la Cluj
prim ul Institut Speologic din
lum e.
E m il Racoviţă

16. 1906 A ugustin
M aior - telefonia
m ultiplă .
a reuşit să transm ită
sim ultan, pe o
singură linie
telefonică de 15 km ,
5 convorbiri fără ca
sem nalele să
interfereze.

17. V ictor Tatin,
construise în
1879 un m odel
experim ental de
aeroplan.

18. - 1906, 18.03 - Traian V uia - cu
avionul cu tren de aterizare pe roţi cu
pneuri , a efectuat epocalul său zbor,
fiind prim ul în lum e care a construit
şi a zburat cu un avion m ai greu
decât aerul.
A paratul său decolând exclusiv prin
forţa m otorului, fără vreo forţă
exterioară să-l lanseze.
- 1925 Traian V uia - generatorul
de abur cu ardere în cam eră
închisă şi cu vaporizare
instantanee

19. 1908 Lazăr
E deleanu - prim a
rafinare în lum e a
produselor
petroliere cu bioxid
de sulf.

20. 1908 A cad.
N icolaie
V asilescu - K arpen
- „pila K arpen”,
care funcţionează
neîntrerupt,
de 100 de ani!

21. - „pila K arpen”
funcţionează folosind
exclusiv căldura
m ediului am biant.
D upă aprecierea
profesorului I. Solom on,
preşedinte al Societăţii
Franceze de Fizică -
V asilescu-K arpen "a
inventat pila de
com bustie cu o jum ătate
de secol înainte ca
oam enii să ajungă pe
Lună datorita ei".

22. 1909
-Tache B rum ărescu obţine
un brevet pentru un
elicopter şi un biplan
m onom otor cu trei elici
- A urel V laicu face, la
B inţinţi, prim ele încercări
cu planorul
- G eorge A rion proiectează
un avion cu elicea cuplată
direct la m otor.

23. 1910 iunie - A urel
V laicu - lansează
prim ul avion din
lum e fuselat
aerodinam ic.

24. 1912 a câştigat
cinci prem ii
m em orabile (1
prem iu I si 4 prem ii
II) la m itingul
aerian de la
A spern, A ustria.
Concursul a reunit , între 23 şi 30 iunie 1912, 42 piloţi din 7
ţări, dintre care 17 din A ustro-U ngaria, 7 germ ani, 12
francezi printre care si Roland G aross, cel m ai renum it pilot al
vrem ii, un rus, un belgian, un persan şi rom ânul V laicu.

25. - 1910 Ştefan
Procopiu - efectul
circular al
discontinuităţilor de
m agnetism .
- 1921, decem brie
Ştefan
Procopiu - Fenom enul
Procopiu
(depolarizarea lum inii)

26. 1910 G h.
M arinescu -
tratam entul
paraliziei generale.

27. 1910 - H enri Coandă reuşeşte
prim ul zbor al unui avion
cu reacţie (fabricaţie proprie).
- 1933 H enri Coandă - aerodina
lenticulară (farfuria zburătoare)
- 1938 H enri Coandă - efectul
Coandă
- 1938 H enri Coandă - discul volant

28. - 1910 Ioan
Cantacuzino -
„fenom enul
Cantacuzino”
(aglutinarea unor
m icrobi).
- 1913-1916 Ioan
Cantacuzino - vaccinare
a antiholerică (m etoda
Cantacuzino)

29. 1916 D aniel
D anielopolu -
acţiunea
hipertensivă a
digitalei

30. 1918 - G eorge
Constantinescu -
întem eiază o nouă
ştiinţă:
sonicitatea.

31. 1920 ing. G heorghe B otezatu - a calculat
traiectoriile posibile Păm ânt - Lună, folosite la
pregătirea program elor „A pollo” (al căror
părinte a fost sibianul H erm an O berth); el a
fost şi şeful echipei de m atem aticieni care a
lucrat la proiectul rachetei „A pollo” care a dus
prim ul om pe Lună (ca un fenom en de
sincronicitate A pollo a fost unul dintre
G em enii D ivini… )

32. A urel Perşu
Invenţia care l-a
făcut celebru a fost
un „A utom obil de
form ă aerodinam ică
cu patru roţi
m ontate înăuntrul
form ei
aerodinam ice”.
Brevetul a fost obţinut în G erm ania la 19 septem brie 1924,
cererea de brevetare fiind adresată la 13 noiem brie 1922.

33. 1921 N icolae
Paulescu - descoperă
insulina.
Pentru că era un
anti-m ason virulent,
Prem iul N obel l-au
prim it canadienii F.
B anting şi J.R .J.
M cLeod pentru
această descoperire

34. 1922
C.Levaditi şi
Sazevac -
bism utul ca
agent terapeutic
îm potriva
sifilisului.

35. 1930
E lie Carafoli -
avionul cu aripă
joasă

36. 1952 A na A slan - gerovital H 3
(n. 1 ianuarie 1897, la B răila - d. 20 m ai 1988, la B ucureşti)

37. D r. M aria G eorgescu, eleva prof. A na A slan
şi director al institutului cu acelaşi num e, a
avut o serie de pacienţi celebri: Charlie
Chaplin, Leonid B rejnev, Iosip B roz Tito,
J.F.K ennedy, Charles de G aulle,
preşedinţii Suharto şi Ferdinand M arcos,
generalul A ugusto Pinochet (1993), prinţul
A gacan (cu soţia), contele O livetti, contesa
Z w arow skzy, Caudia Cardinale etc.

38. A nul 1976 a adus un vârf al producţiei
petroliere - 14,7 m ilioane tone
In 2001 producţia de petrol se cifra la 5,9
m ilioane tone, iar în 2004, la 5,6 m ilioane
tone .

39. Constantin Pascu a realizat în anul 2000, în
prem ieră m ondială, un aparat care purifică aerul
în spaţiile de locuit: distruge bacteriile din aer,
reţine praful şi fum ul de ţigară, atm osfera
devenind „ca în salină sau pe litoralul m arin”.
Instalarea acestui aparat costa atunci doar
480.000 lei!…

40. La salonul invenţiilor de la G eneva (aprilie
2001), R om ânia s-a clasat pe locul I în
privinţa num ărului de prem ii obţinute şi pe
ţ ă ţ ş
locul II (dupa R usia) ca num ăr de invenţii
prezentate. A dică a luat prem ii pentru
toate cele 62 de invenţii prezentate (22
prem ii I; 18 prem ii II; 22 prem ii III)!!

41. U n crater de pe luna poartă num ele lui
Spiru H aret. A ceasta deoarece savantul rom ân
a dem onstrat ca axa m are a elipsei pe care se
deplasează Păm ântul în jurul soarelui este de
o m ărim e variabilă, creând prem isele de bază
ale astrofizicii m oderne.

42. M ai putem sem nala existenţa unor personalităţi,
adevăratele vârfuri de talie universală apărute
dintre m inorităţile din R om ânia, în toate dom eniile.
U n exem plu de prim rang: prof. H erm an O berth, un
sas din Sibiu, considerat părintele navigaţiei
spaţiale”şi, de asem enea, profesorul lui W erner von
Braun, şeful program ului rachetelor am ericane
Saturn”.

43. A lte realizări rom âneşti:
- Stefan Odobleja - Părintele ciberneticii generalizate .
- Tim işoara - prim ul oraş european cu ilum inat stradal cu
energie electrică (noiem brie 1884).
- G riogore A ntipa savant naturalist, inventatorul
dioram elor (1912).
- Ion A garbiceanu - prim ul laser cu gaz (heliu-neon) cu
radiaţie infraroşie (1962).
- D um itru D aponte - inventatorul m odalităţii de
proiectare a film ului în relief.

44. - Iulius Popper - inventatorul unui dispozitiv
pentru recoltarea aurului din apa m ării; în plus
este cel care a dat denum iri rom âneşti unor
locuri din Ţara de Foc (Sinaia, U reche,
Lahovary, R osetti).
- A urel Persu - a stabilit că autom obilul cu cele
m ai corecte form e aerodinam ice trebuie să fie
proiectat având form a unei picături de apă, în
cădere. G eneral M otors precum şi Ford au făcut
propuneri pentru achiziţionarea patentului.

45. - A nghel Saligny - construieşte în prem ieră
m ondială, la B răila şi G alaţi, silozuri din
beton arm at (pentru poduri).
-E liza Leonida Z am firescu - prim a fem eie
inginer din lum e.
- Sm aranda B răescu -una din prim ele fem ei
paraşutist din lum e, deţinătoare a m ai m ultor
recorduri m ondiale în dom eniu.
-- D r.fiz. E ugen Pavel, de la Institutul de
Fizică A tom ică de la M ăgurele, a realizat un

46. CD R O M (din sticla) cu o capacitate de stocare
de 15.000 ori m ai m are decât a unuia obişnuit.
Pe 5 astfel de CD -uri poate fi stocată întreaga
B ibliotecă a A cadem iei R om âne, iar inform aţiile
ar putea rezista 5.000 de ani!!! În noiem brie
1999, inventia a fost prem iată cu m edalia de aur
la Salonul M ondial al Invenţiilor - B ruxelles
E uropa, iar autorul doreşte cu orice preţ
producerea de serie în R om ânia. D ar forurile din
R om ânia întârzie la nesfârsit form alităţile.

47. H ackerii rom âni sunt consideraţi printre cei
m ai buni (şi m ai periculoşi) din lum e.
D istracţia (conform declaraţiei lor, ei nu fură
inform aţii, ci doar doresc sa îşi dovedească
valoarea) celor 5 m agnifici de la R ăsărit a
obligat CIA să trim ită o delegaţie la
B ucureşti. Printre site-urile sparte de ei:
U S A rm y, U S A ir Force, U S N avy, N A SA ,
Coast G uard, departam ente federale, etc.

48. La olim piada internatională de m atem atică de la
W ashington (iulie 2001), elevii rom âni au obţinut o
m edalie de aur, doua de argint si trei de bronz. E i
sunt din G alati, A rad, V âlcea si Constanta.
Participarea la olim piade internaţionale de
m atem atică şi fizică : 500 de elevi din 83 de ţări
M ihai M anea, m edaliatul cu aur (din G alaţi) avea, la
18 ani, un palm ares im presionant: m edalii de aur tim p
de trei ani consecutiv la internaţionale şi B alcaniadă.
Fireşte, el a fost racolat im ediat de am ericani, optând
pentru U niversitatea din Princetow n (SU A ).

49. R om ânia este pe prim ele locuri în lum e la…
exportul de inteligenţă. D e exem plu, la
„M icrosoft”, a doua lim bă vorbită este rom âna,
iar la N A SA m ulţi dintre specialiştii de prim
rang sunt tot rom âni…