SN Lazarev 7

1. r--
DIAGNOSTICAREA KARMEI
Cartea a faptea
TRANSCENDEREA
FERICIRII
./
Editura
DHARANA
~
~~

2. --
/
r .~
Oescrierea CIP a Biblioteeii NatonaJe
LAZAREV, SERGHEI NICOLAEVIC
Oiagnosticarea kannei: Transeenderea fericirii /
Serghei Nicolaevic Lazarev; trad.: Ina Arpad, GavriHi Henter.-
Bucure:;;ti: Oharana, 200 I
p.; ern. - (Oiagnosticarea karrnei; 7)
ISBN 973-85007-8-8
I. Arpad, Ina (trad.)
II. Henter, GavriHi (trad.)
159.961
JIA3APEB CH.
A~arHOCT~Ka KapMbl.
KH~ra ceAbMaR npeOAoneH~e 4YSCTseHHorO C4aCTb~
CaHlcr-Ikrep6ypr, 2001
Copyright renewed «J 1998 by S.N. Lazarev
Copyright ~ 2000 ROVIMED TRADING S.R.L.
Toate drepturile rezervate pentru Romania :;;iRepublica Moldova.
Muitiplicarea :;;i/sau distribuirea prezentului volum sau a unor fragrnente
din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa tara
accepml scris ROVIMED TRADING S,R.L.
Edimra DHARANA
Tel: 0213372424
e-mail: busuioc@pcnet.ro
Redactor: D. Savopol
CopeTta colectiei: Mihai Marinescu
Ilustratie copeTta I: Fecioara din Vladimir sec. xn
Tehnoredactare: Editura Kannat Press
Unic distribuitor: Societatea de Distributie a Cartii Pro-No;
Bucure:;;ti, str. Ing. Pandele Taru:;;anu nr. 13
TeL/fax: (01) 222.69.35, 222.69.38
e-mail: pronoi2000@yahoo.eom
Irnprimat la Tipografia Centrala. Cornanda nr. 1269
:
-
Serghei Nikolaevici
DIAGNOSTICAREA
Lazarev
KARMEI
TRANSCENDEREA
FERICIRII
Traducere din limb a rusa
INA ARPAD ~i GAVRILA HENDER
Editura
DHARANA
~
t~Bucuresti

3. i,
~
INTRODUCERE
Suntem in vara anului 1999. E vacan(a. Ma odihnesc in sud
impreuna cu familia. Astazi m-am trezit devreme, pe la ~apte
diminea(a. Locuim in apropierea marii. Unul dintre obiceiurile
mele preferate este sa ma seol in zori ~i sa fae 0 baie in apa
lini~tita ~i raeoroasa. Totul in jur este destins ~i nemi~eat, se
aude numai eiripitul pasarilor. Cobor fara graba spre mal ~i
pereep dintr-o data un sunet ciudat. Trosnese genunchii mei.
"Terapeutul in vaean(a - comentez ironic. Cine sa ma vindece
acum'?". Intru ineet in apa, fac un salt ~i totul dispare in planul
secundar. Inot lin vreo 15 minute in marea de peruzea, apoi ies
pe mal ~i ineep sa ma rasfa sub raze Ie matinale ale unui soare
generos. "Prin urmare, sa tragem eoncluziile - gandese eu, pri-
vind oglinda nesffir~ita a marii. Fae eereetari de aproape 10 ani
~i pan a aeum n-am reu~it sa ma sehimb". Am, ca tOli ceilalli,
probleme eu sanatatea. Inainte credeam ea un ~ofer experi-
mentat nu poate avea problemele incepatorului. Pe Urllla am
inleles: probleme vor fi intotdeauna, pentru un pilot experi-
mentat ~i viteza este pe masura. Suprasolieitarile dauneaza
7
j
-
A

4. sanatatii mele, dar Imi permil In acela~i
nivel de con~tiintii. Doua probleme nu
clipa de fa(a:
. judecarea oamenilor, inacceptarea situatiilor traumati-
zante, supararea pe sOUl.ta,adica trufia, orgoliul;
. gelozia.
Ce Inseamna toate acestea?Pietre la rinichi - asta-i jude-
carea oamenilor, inaceeptarea situatiilor traumatizante, supa-
rarea pe soarta, adica trufia. Restul tine de gelozie. Sunt cele
doua probleme pe care nu Ie-am rezolvat pana acum. Ca sunt
gelos, .tiu. In trecut eram la limita patologicului. Acum sunt
alt om. M-am schimbat. Dar teama de 0 posibila tradare sau
In.elare ma urmare.te pan a astazi. Nici supararile nu Ie
depa.esc imediat. In caracterul meu au ramas irascibilitatea.
pretentiile crescute faa de oameni. Periodic. ma cople.esc
'ICeese de melancolie. 0 parte vine dinspre copii, dar sunt .i
unele probleme proprii, interioare. Ni.te radacini - bazele
fericirii umane sunt contopite cu eul meu.
Pentru a ma desprinde de ele trebuie sa Ie accept sau sa
renunt la ele pastrind In sutlet iubirea de Dumnezeu. Numai
atunci se produce stratifiearea con~tiintei: iata eul meu divin.
iata stratul uman. Este primul pas catre libertate .i non-depen-
denta. Daca n-ai reu.it sa pastrezi iubirea, te identifiei eu viata
ta, eu vointa ta. ell dorinta ta. ell eon~tiinta ta, ea mai-nainte.
Atunci, orice nemultumire provoaca ura, deprimare. teama .i
compatimire, urmate de distrugerea acelui lucru cu care cui
nostru divin s-a contopit.
Imbatrilnirea este, dupa cat se pare, cel mai amplu proces al
desprinderii de uman. Este rau cand ne resemnam eu Imba-
limp sa ating un nOli
am rezolvat pan a 111
x
L
I
f
.J~
tranirea. Cu ea trebuie sa ne luptam .i In aeela.i timp sa a
acceptam. A a accepta Inseamna a pastra iubirea de Dumnezeu
In timpul ,mbatranirii (distrugerii, deteriorarii). Renuntand In
interiorul nostru la omenesc, eoncentrandu-ne asupra radaci-
nilor iubirii divine, la exterior trebuie sa ne Ingrijim de el,
deoarece dezvoltarea omenescului ne ajuUi sa intensifieam
aspiratia ditre Divin.
Cu cat trunchiul ~i coroana sunt mai marL cu atat mai
puternice trebuie sa fie radaeinile. Batranetea este a retezare
treptata a ramurilor, iar moartea, a taiere a trunchiului pan a la
buturuga. Cand radacinile slabesc, retezarea treptata a ramu-
rilor este obligatorie. Cum sa cre.tem forta radacinilor? 0 pe-
riodica taiere a crengilor, adidi infranarea dorintelor, a vietii,
Ingradirea destinului duc ulterior la a izbucnire a fOl'elor
vitale, dar nu rezolva problemele In totalitatea lor. De ce rada-
cinile i~i epuizeaza rezervele? La aceasta intrebare nu am un
raspuns. Deocamdata .tiu un lucru: am probleme la nivelul
fizic .i exista ceva care Ie genereaza - imperfectiunea celor-
lalti, irascibilitatea, teama, depresia, judecarea oamenilor. Pot,
pentru cateva luni, sa ma retrag .i sa lucrez asupra eului
propriu .i sa Incerc sa-mi modific emotiile. Atunci Insa va fi
ca In medicina populara - te doare ceva, ai baut a fiertura din
ni.te plante .i durerea a trecut. Cauza bolii nefiind cunoscuta,
prin urmare ne1nlaturata, poate ie~i In alt timp, In alt loe.
Sistemul meu este orientat In primul rand, nu spre vindecare ci
spre intelegerea cauzelor bolii. Emotiile agresive - nu sunt
cauza, ci veriga intermediara. ele aparand dind eul nostru
divin este eclipsat de fericirea omeneasca ~i incepe sa se
contopeasca cu unele dintre aspeete Ie ei. Atunci apare agre-
A
9

5. sivitatea, ceea ce inseamna ca 0 insanato~ire reala este posibila
numai atunei cand Yom treee peste toate treptele umanului iar
apoi, pierzandu-I pentru 0 vreme, Yom percepe eul nostru divin
ca unidi ~i eterna realitate. Oupa aceasta ne Yom intoarce in
umanul nostru, dar nu ne Yom mai ata~a ~i inradacina cu el ~i
nu Yom mai depinde de el.
Prin urrnare. tema geloziei pe care eu inca nu am reu~it s-o
inchid - este reprezentata de inabilitatea de a ma comporta
carect cu oamenii, de dependen(a de rela!ii. Oelozia trece in
trufie ~i invers. Undeva in planul subtil, ele formeaza un tot
unitar. Unul dintre cele mai periculoase aspecte este compor-
tamentul meu incorect in timpul consulta!iei. Atunci eu
patrund la nivelurile cele mai profunde pentru a facilita
inchiderea surselor agresivita!ii. Daca, venind la consulta!ie,
pacientul are rezerve, se ambitioneaza asupra unui Jucru, sau
se supara, ~edin!a trebuie imediat intrerupta, altfel este
periculoasa pentru el. Au loc accelerari care intensifica de zeci
~i sute de ari modificarile de orientare pozitiva ~i negativa.
M-am trezit prizonierul propriului meu sistem. Fara sa vreau
se produc ~i alte efecte, nu doar accelerarea tuturor proceselor.
jnseamna ca orice lucru negativ se accelereaza ~i in interiorul
meu, de sute de ori.
Ma enervez cand oamenii nu ma in!eleg, cand omul nu
con~tientizeaza pericalul ce 11 pa~te ~i nu i~i exploateaza
posibilita!ile. In timpul ~edin!ei trebuie sa uit de latura umana
dar nu reu~esc. Dependen!a de acest uman i~i pune amprenta.
$i apoi, principii Ie fericirii omene~ti ar trebui sa fie armo-
nias imbinate, in timp ee la mine sunt un ghem: con~tiin!a,
voin!a, dorin!ele, via!a. Toate acestea ar trebui ~i ele sa
10
~
~
conveargaspre ceva unitar: catre materie, spatiu, timp. Armo-
nia, deocamdata, nu se na~te. Este adevarat. exista deja con-
ceptia despre cele trei straturi ale fericirii
omene~ti. treiniveluri. Cel material
- legat de corp. Spiritual - legat de
con~tiinta noastra ~i spa!iu. $i ultimul nivel, legat de sullet,
unde rela!ia eu timpu' este evidenta.
Prin urmare, eorpul este materie, spiritul - spatiu, sutletul -
timp. Facand cercetari. m-arn convins: gandul se na~te din
emo!ie. Fara sentiment
existen!a lui pur ~i simplu nu ar fi
posibila. Sentimentul se sintetizeaza, se transforma
~i aparegandul.
Ceea ce eu nllmesc valori spirituale se alla in rela!ie cu
sentimentele noastre ~i iata ca aici, multe sunt nee/are.
Dependenta de bunllrile materia Ie, de placerile trllpe~ti este
clara, dependen!a de aspectele spirituale, adica aptitudini,
inteleet este de asemenea clara. Dar cum sa deschi dependen!a
de sutlet, caci este posibil sa te ata~ezi ~i de slltlet. De ee se
ata~eaza emo!iile noastre, cum apar ele? La baza lor stall
emo!iile fundamentale, adica instinctele. In principiu, toate
instinetele converg spre dOlla: primlll
- aparitia, men!inerea ~i
continuareaYietii, iar al doilea instinct- dirijarea,
conducerea;dependen!a de unul na~te gelozia, iar de celalalt - trufia. De
fapt ~i tendin(a de a condllce este indreptata spre protejarea
vie!ii, mai ales sub forme strategice. Rezulta ca dorinta de a
continua viata este unul din sentirnentelenoastrede balli. Ce
sunt ace lea senti mente (emo!ii)? Exista zeci de teorii pe seama
lor. Oar pana in ziua de astazioarneniide ~tiinta nu auoopinie
un itara. De ceO
Sentimentele sunt puse in relatie directa ~i
abrupta Cll trup"' ~i creierul omuilli. Nu ai mancat la vreme,
II
11

6. apare sentimentul foamei. Te-ai lovit rau, apare sentimentu1
durerii. De cum ai inlaturat pericolul ~i ai mancat, apare
sentimentul satisfacliei. Au "infipt" ni~te eIectrozi in ereier ~i
au ineeput sa-i excite parti ale ereierului - se ivese senti mente
alternative de tcama, manie sau plaeere. Concluzia este simpla
~i clara: orice sentiment este generata de un obiect material ~i
depinde de el. Sentimentul in sine nu este material. EI este
similar luminii. Exista obiectul, exisHi sentimentul. Dispare
obiectul, dispare sentimentul. Oar spre deosebire de lumina el
dispare instantaneu. Filozofia oriental a insa dovede~te contra-
riul. Sentimentul, emolia poate exista dupa dezintegrarea
obiectului. Tot complexul emolional, numit suflet, exista dupa
moarte. Prin urmare toata ~tiinta eontemporana ce sustine ca
emolia este secundara sufera un crah la impactul cu religiile ~i
invataturile misticc ale orientului. Trupul este secundar, iar
sutletul primordial. Oar daca sutletul na~te trupul, daca emo-
tiile alcatuiesc corpul, inseamna ca spiritul creeaza materia ~i
inseamna ca toate preceptele filozofiilor orientale sunt veri-
dice. Veridice, in cazul in care vor fi confirmate de evenimen-
tele reale. ~i ceea ce este mai interesant este ca intr-adevar se
confirma. ~i oricat ar incerca ~tiinla sa Ie treaca sub tacere ~i
sa nu acorde atenlie miilor de fapte, realitatea i~i ia cu indarjire
ce este al ei. ~i totu~i, ce este primordial - corpul sau emoliile,
spiritul sau materia?
Recurg la experienta mea. Cand invalam bazele diagnos-
ticarii medicale cu ajutorul bioenergeticii, grupa noastra por-
nea de la urmatorul principiu teoretic:
"in jurul oricarui organ exista un camp individual ~i exista
un camp comun in jurul corpului uman. Orice modificari la
12
1
-.1
nivelul fizic atrag dupa sine modificari ale structurilor de
camp. Mai mult dedIt atat, afec(iunea organului poate sa apara
cu mult inainteea ea sa fie descoperitft de investigatiile ell
ultrasunete sau tomografia computerizata. ~i-n conformitate cu
acest fenomen, dimpul reactioneaza eu mult mai devreme.
Oetectarea timpurie a bolii confera posibilitatea de a vindeca
afec(iunea chiar de la incepu!, cand inca nu a acumulat a
inertie periculoasa."
M-am antrenat destul de mult timp in domeniul diagnosti-
carii ~i am oblinut rezultate considerabile. Am a insu~ire spe-
cifica - nu ma opresc niciodata la jumatatea drumului. Oaca
ma ocup de a problema, trebuie sa ajung panala capat, fara a
limita timpul acordat ei. Aceasta in primul rand.In aldoilea-
nu m-am indoit ca exista 0 conexiune inversa: carpul trebuie
sa depinda de emolii. Am patruns in toate structurile de camp
mai subtile ~i dupa cali va ani de cautari conversia s-a realizat.
M-am convins ca exista structuri de biocamp care depind
de corp ~i exista straturi mult mai subtile unde corpul depinde
la randul sau de camp. Apoi am vazut ca deformaliile de camp
care duceau la imbolnavire erau indisolubil legate de emoliile
agresive. Apoi am inleles ca ceea ce numim emoiie ~iceea ce
numim structura de camp este unul ~i acela~i lueru. S-a dove-
dit ca emoliile noastre intr-adevar sunt legate de trup ~i sunt
dependente de el. Oar nu sunt legate in mod direct, asta in
primul rand, iar in al doilea, sunt in conexiune cu nivelul de
suprafala. Straturile emolionale ample, mai profunde, pe care
oamenii de ~tiinla Ie-au numit la inceput subcon~tient, apoi
supracon~tient, dimpotriva, dirijeaza corpul. Intre ele exista
insa a legatura ~ia reciprocitate clar exprimate. Cand corpul se
13

7. dezintegreaza, strueturile de baza ale campului din planul
suhtil raman ~i due 0 existenta autonoma.
intrebarea este de ce') Raspunsul este simplu - viata a
aparut intfti la nivelu dimpului, ea 0 entitate unitara in tot
Universul. De aceea, emotiile pe care Ie resimtearice fiinta vie
au un strat superficial, legat nemijlocit de 'nveli~ul sau ~i un
strat profund, legat de viata, deja ca entitate vie, unitara in
Univers. Cu toata diversitatea fiintelor vii din Un ivers, in
planul cel mai subtil toate continua sa ramana 0 unica fiinta. $i
totu~i, de ce dad aceasta fiinta a existat ,n trecut, emotiile ei,
vreau sa spun campul, continua sa existe ~i acum? Raspunsul
este urmiitorul. Universul este 0 entitate holografica nu doar in
spatiu, ci ~i in timp. Campul se distribuie in jurul obiectului nu
numai in spatiu dar ~i ,n timp. La 0 mare departare de obiect
putem sa percepem campul lui, lara sa-I vedem. Acela~i lucru
se petrece ~i la 0 mare distanta in timp, inseamna ca, ~i tezele
~tiintei materialiste occidentale, ~i asertiunile curentelor reli-
crioase mist ice o;:jfilozofice sunt ill aceea<;:jmasura veridice.b
., '-( '(
Emotia depinde de obiect, obiectul depinde de emotie. Toatc
fenomenele hipnozei sunt inexplieabile pentru ~tiinta oceiden-
tala, deoarece in hipnoza, dad obieetivul programat a ajuns
intr-un strat emotional indeajuns de profund, se eonstata
dintr-o data ca emotia iese de sub controlul ~i dependenta
trupului ~i incepe sa dirijeze corpul ~i eon~tiinta conexata lui.
Din moment ce emotia este 0 struetura de camp spatiala.
inseamna di ea determina toate evenimentele care se petree in
acest spatiu. Emotia naturala nu este superficiala ci foarte
adanca. $i ca specialist in emotii extrem de adanci, vad cum
tot ceea ce se intampla cu omul depinde in intregime de starea
t4
1
f
.J~
lui emotionala profunda.
inseamna ca, pentru a sehimba lumea inconjuratoare ~i ceca
ce se intfimpla in ea, trebuie sa ne schimham noi, intai la
suprafata ~i apoi in interior. Oar pentru a influenta emoliile
cele mai profunde ~i prin ele intreaga lume. trebuie sa ~tim
cum sa actionam, de unde sa pornim. Pentru aceasta este
necesar sa avem 0 viziune corecta asupra lumii iar concepria
despre lume este determinata, in primul rand, de scopurile
noastre. a conceptie incorecta asupra lumii furnizeaza emotii
incorecte. Stratul superficial al emotiilor actioneaza asupra
celui mai profund ~i urmeaza fie degradarea, fie evolutia. Oar
nu il voi obosi pe cititor cu reflectiile mele, sa revenim la
fundamentele ferieirii umane.
Prin urmare, valorile esentiale s-au restrans in cateva grupe.
Cand ma apropii de 0 limita, de obieei, unul dintre elemente
incepe sa se destabilizeze, sa iasa de sub control. in situatia de
fata s-a intamplat aeela~i lucru. Urmarind periodic ata~amentul
fata de vointa, dorinta, viata, con~tiinta, am observat, la
diagnosticare, ca unul dintre parametri a ,neeput sa se com-
porte imprevizibil. Era sectorul dorintelor. Peste tot ata~amen-
tul era minim, aici insa apareau izbucniri nea~teptate ale de-
pendentei, reie~ind ca dorintele se crampon au de viata, vointa
~i con~tiinta. Oar despre dorinte am avut 0 tema separata. Am
scris deja, ca era suficient sa vreau ceva ~i imediat toate
dorintele mele intrau in faliment. Chiar am observat 0 tendinta
stranie. Blocajul se producea indiferent de anvergura. Daca
vroiam sa euleg eiuperci, ele dispareau din toata regiunea. De
calatoream spre un lac mizand pe vremea frumoasa, acolo
incepeau intemperiile. Dictez aceste randuri in anul 200 I.
II
15

8. Astazi este 31 mai, ultima zi a primaverii mileniului trei ~i
tema dorintclor, la mine, in mod evident, nu esteinchisa.
La sfftr~itlll Illi aprilic am pHinliit 0 partida de pescllit la
Astrahan. Dadi mi-am dorit-o am ~tiut sigur di acolo vor fi
problemc. La Astrahan era deja comandata 0 ~allipa Cllcare sa
ie~im pe mare sa pescuim. Erall pregiitite ~i ma~inile pentru a
ajllnge la Indepartatele lacuri, pline de pe~te. Erall aleatllite
traseele, oamenii gata de plecare. Sim!eam ca depind de
dorinta mea, dar incercam sa ma consolez - doar n-o sa
dispara tot pe~tele din Astrahan. Eram curios sa vad cum se va
descurca natura pentrll a-mi strica planurile. Mai degraba, nu
voi reu~i sa ajung la pescuit din ne~tiute motive. Ar fi bine
.
macar sa ramanin viata, in conditiile astea, altfel cine ~tie ell
ce forta ma vor Impiedica. Totul s-a rezolvat simplu ~i frumos.
Ajungand la Astrahan am fost Intampina!i cu un gest de
neputin!a: ,,!nainte de venirea dumneavoastra, doua zile a
plouat cu galeata, un adevarat potop. ~alupa a plecat pe mare
~i a Intepenit undeva iar drumurile spre lacuri sunt impracti-
cabile, nu se poate ajunge acolo." In concluzie, ocupa!ia de
baza a fost sa bem bere ~i sa mancam vobla (pe~te din Marea
Caspicii) uscata. Oar cand m-a cuprins nepasarea, am reu~it
totu~i sapescuim. Langa ora~, curgea un oarecare cau iar vobla
Inota In amonte sa-~i depuna icrele. Tot malul era acoperit de
pescari. Soarde stralucea, vremea era minunata. Am prins
vreo 20 de pe~ti~ori ~ijubilam.
Oar sa ne Intoarcem la evenimentele anului 1999. Pentru
mine ele au fost pline de Inva!aminte. Intai de toate au fost
legate de ciilatoria mea la Paris. Intampinarea celui de al doilea
mileniu. Una din cde mai mari sarbatori din istoria omenirii.
16
,1,
f
,,_J~
To!i se reunesc Intr-un singur elan, indiferent de na!ionalitate.
Am decis Impreuna cu so!ia sa petrecem Craciunul catolic la
Paris ~i sa zburam Inapoi, pan a la Anul Nou. Cu cat viitorul
apare mai limpede, cu atat mai repede vrei sa pleci din prezent
Inspre el. Pe atunci nu ~tiam ca aspiratia catre viitor, trecand In
dorin!a de a te muta In el este 0 Incaleare a legilor supreme, un
program de distrugere a prezentului. In ce consta sensu I vietii?
In descoperirea Sacrului. Pentru aceasta trebuie comprimat
timpul ~i el se comprima prin emo!ie. In fiecare emo!ie se
comprima cauza ~i efectul, viitorul ~i prezentul. De aceea,
omul este In mod autentic fericit In momentde pareursului
spre tel ~i nu ale atingerii lui. Telul este atins, stratul timpului
s-a eomprimat. Are loc 0 pulsa!ie, 0 izbucnire a noilor !eluri,
mai Indepartate ~i, din nou, aspiratia catre ele.
Cand noi renun!am la prezent In favoarea viitorului, se
destrama ~i viitorul, ~i prezentul. Destramarea a Inceput din
primele momente ale ciilatoriei, Intiii s-a dovedit cii exista doar
0 cursa, a unei singure companii, neindragite de mine, KLM.
Cu escala la Amsterdam. Acolo am stat In curent, am luat
gripa australiana ~i, ateriziind la Paris, eram deja bolnavi.
Gripa love~te exact In dorin!e. Trebuie sa vizitam ora~ul, dar
nu avem chef de nimic. In ideea cii ce yom pa!i yom .mpar!i
am rezistat doua zile. Chiar .nainte de Craciun am plecat sa ne
plimbam prin Paris, am urcat spre Montmartre, batea un vant
rece, patrunzator. Ne plimbam prin Montmartre ~i paltona~ul
meu era 0 protec!ie inexistenta .mpotriva frigului. Pentru a ne
Incalzi, am intrat .n Catedrala Sacre-Cceur. In mijlocul incintei
oamenii se rugau ~i nu era reeomandat sa mergi aeolo. Aveam
0 stare mizerabila. Ma gandeam ca trebuie sa ies din nou .n
II
17

9. strada friguroasa ~i m-au luat frisoanele. "N-ar fi rau sa mori
aiei - reflectam eu, intorcand capul ~i privind zidurile inalte
ale catedralei. Altfel, voi ie~i, voi capata 0 congestie pulmo-
nara ~.a.m.d." Toate visele ~i dorin!ele mele mi s-au parut in
acel moment atat de ridicole ~i inutile! In loc sa Ie atrag,
dimpotriva, respingeam toate gandurile, toate planurile mele ~i
dorin!ele. Treptat, starea ingrozitoare s-a dispersat cum va. Am
ie~it in strada ~i am constatat, dintr-o data, 0 uimitoare
schimbare. Mergeam, batea un vant de ghea!a, iar mie nu-mi
era frig deloc. Apoi ne-am plimbat pe stradu!ele din
Montmartre ~i parca aveam pe mine 0 haina de puf. Visele
mele, spaimele, nemul(umirile, deprimarea au disparut
undeva! Pentru a gasi divinul, trebuie sa pierzi pentru 0 vreme,
umanul. ~i, de indata ce nu ne mai impiedicam sufletul sa
perceapa iubirea divina, ea ne umple de energie, via!a ~i toate
celelalte.
Am formulat aceasta stare in felul urmator: nu te impiediea
sa fii ferieit. Cu temerile noastre, deprimarea, supararile, ne
inhibam fericirea ~i apoi ne miram de ce nu 0 avem. Dupa
toate acestea, am gasit cuvintele pe care sa Ie spun 'pacientei ce
se lupta fara rezultat, cu gelozia.
Pentru femeie, una din componentele principale ale ferieirii
este comunicarea cu omul iubit. Moartea omului apropiat,
in~elarea, tradarea sau supararea sunt, practic, de nedepa~it
daea nu exista un alt punct de sprijin. Oar sprijinul este
emotional. ~i pentru ca emo!ia sa se formeze, primele
senti mente trebuie sa se repete de sute de ori. Daca a!i aflat ca
omul iubit v-a in~elat sau v-a tradat ~i-n momentul acela
incepe!i sa va ruga!i ~i sa ierta!i, fi!i sigura, nu va ie~i nimic,
1X
i. f
.J~
iar sufletul dumneavoastra, din inertie, va produce ura, COI1-
damnare sau tristete. Oar dadl in oricare moment chiar al
eelei mai mici ofense din partea sotului, veti uita'de . t
.
.. .. - -
. so. ~I
J.gnm, mdreptandu-va eatre Dumnezeu, ea ~i-n momentul
oncaror ganduri alarmante, spaime ~i deeep(ii, va trece un
tlmp ~i veri sim!i in mod real cat de importanta este pentru noi
acea IUhlre eterna pe care 0 purtam inauntrul nostru, fara de
care este imposibil de trait. ~i de atunci veri fi aparata pentru
totdeauna. Iar fericirea aceasta nu va va mai putea fi luata de
IlImelli. $i trebuie sa nu pierde!i vremea ~i sa folositi orice
situatie in acest scap. '
Prin urmare, in momentul supararii ineeta!i, inauntrul
dumneavoastra, de a va mai apara, teme ~i compatimi. Uitati
de toate ~i incercati sa resim!iti iubirea fa!a de Dumnezeu.
.
Parisul anului 1999 a fost neobi~nuit. Pana la venirea
Craciunului a fost 0 vreme destul de buna. Oar in ziua urma-
toare, dintr-o. data, ca la un semn al baghetei magice, timpul
s-a stncat. $. se inrautatea eu fieeare zi. Am inteles dupa
aeeea,
.
cum stau luerurile. Emo!iile unor mari grupuri de
(Jamen. mlluenteaza ~i vremea, ~i toate evenimentele. Pana la
Craciun,. tori parizienii ~i toti nou-venitii s-au orientat, in
subcon~t.ent, asupra divinului. Ulterior, toate tendintele au
vlrat hrusc spre omenesc: bucurie, veselie, mancare, sarha-
toare. Impurificarea sulletului a atras dupa sine, imediat,
sehllnbarea lumii inconjuratoare ~i a declan~at bloearea depen-
dentei ereseande fata de uman. Pe cat am visat sa ajung la
Pans Pe at't d - - . ..
'.
a, upa eateva z.le, vlSam deja sa plee de acolo.
TrebUla sa .t. - . ds au m pat ar nu se putea. Sotia nu iqea din
camera, iar eu bantuiam prin Paris, eu nu ~tiu ce trehuri.
"Arfi
/I
19
.....

10. 1
f
culmea sa ma Imbolnavesc definitiv ~i sa-mi petree aici, In pat,
revelionul," - ma gandeam. Se vede ca tare mai vroiam sa
zbor de acolo. Pe 28 decembrie, ne-am sculat de dimineata ~i
am plecat la aeroport. ~i iata ca aici, a venit cu adevarat
sfiir~itul lumii. Vantul Indoia ~i rupea copacii gro~i. Dezlan-
tuirea maxima a Inceput exact cand am intrat In sala aero-
~ortului. Vantul foarte putemic deschidea u~ile ~i-n incinta
aeroportului, In cladire, cadeau obiecte. De cateva ori s-a stins
lumina. Eu ma plimbam In sus ~i-n jos, a~teptand informatii
despre zbor, Intelegand ca-n ziua aceea avionul nu va decola:
Aveam 0 stare de slabiciune accentuata, Incepuse sa-ml
creasca temperatura, pe spate Imi curgea 0 sudoare rece. "Ce
bine ar fi acum, sa stau culeat ~i sa nu fac nimic." - visam eu
cu ochii deschi~i. Cursa a fost anulata, am plecat Inapoi.
Ma~ina ocolea copacii doborati ~i panourile publicitare cazut,e.
Pe drum se Impra~tiau obiecte ~i gunoaie luate de rafale. In
dimineata urmatoare totu~i am decolat. Inainte de plecare am
vrut sa fac un du~, Insa ~tiam ca nu am voie, febra ar fi crescut
~i a~ fi devenit de netransportat.
Ajuns la Sankt-Peterburg m-am spalat sub du~ ~i tempe-
ratura mi s-a urcat mai sus de 40 de grade. Aveam 0, stare
ciudata. Orice dorinta Imi provoca durere ~i greata. Era
aproape ora doua noaptea. Stateam Intins ~i nu puteam sa fac
nimic: nici sa gandesc, nici sa doresc, nici sa stau culcat, nici
sa dorm. «Asta se cheama ca am fost la Paris», mi-am zis.
Din aceasta stare m-a scos taraitul telefonului. Ma suna un
barbat din Kiev. Nu Inteleg cum a reu~it sa faca rost de
numarul de acasa ~i din vreo pricina s,a hotarat sa ma sune In
mijlocul noptii.
- Este adevarat ca a murit Lazarev ? - m-a Intrebat el.
- Nu va grabiti, - i-am raspuns eu, -Inca mai este bolnav.
Barbatul s-a bucurat:
- Atunci, slava Domnului, fiindca toata lumea vorbe~te
despre el ca ar fi murit.
Stateam In pat ~i-mi aminteam de evenimentele pariziene.
In ele era un tale. Nu fusese eel mai putemic uragan, dar
scosese din radiicini, la Versailles, 4 000 de copaci. Pagubele
cele mai mari s-au Inregistrat In cartierele bogate. Pana atunc;
uraganele nu clintisera, practic, nici un copac. Mi-am amintit
de vorbele mele cand circulam prin Paris. Acum, omenirea
seamana cu un copac al carui trunchi este putemic, coroana
stufoasa ~i radiicinile foarte slabe. Nu avem timp sa ne gandim
la ele. Seara, Inainte de uragan, fiind Intr-un grup spuneam:
"Ne Imbatam cu bunastarea noastra ~i ne socotim protejati.
Este 0 iluzie. Suntem ni~te gaze minuscule In comparatie cu
natura, mai ales ciind uitam de radacinile noastre."
De ce totu~i uraganul a tintit spre locurile In care Intalnirea
cu mileniul trei se sarbatorea In chipul eel mai fastuos, de ce
asupra Parisului? Apropo, ceasurile care cronometrau timpul
ramas pan a la noul mileniu s-au stricat ~i cele mai performante
ceasuri nu aratau nimic. Nici acest fapt, pesemne, nu era
Intamplator.
Am Incercat sa-mi fac diagnosticul nu numai mie, ci ~i unei
grope de oameni ~i, treptat, s-a configurat un model curios. In
planul subtil, omenirea se integreaza acum, Intr-un tot unitar.
Procesul se desfa~oara de vreo 30 de ani. Va deveni real spre
anul 2002. In sensul ca, daca Inainte emotiile tuturor oame-
nilor erau haotice In relatia reciproca, din anul 2002 se vor
20 21
.J
,i

11. orienta pe 0 singura direc(ie. ~i daca aeeasta directie va fi
gre~ita, adiea va intra In eontradietie cu legile naturii poate sa
Ineeapa bloeajul, sub forma unei serii de cataclisme, epidemii.
conflicte ~.a.m.d. ~i, primul semnal de atentionare, prevenind
asupra posibilelor evenimente viitoare, se pare ca s-a produs la
Paris. Pentru mine, personal, a fost un semn ca tema dorintelor
este mult mai serioasa decat m-am a~teptat ~i ca solutionarea
acestei probleme Ii va ajuta pe muJti oamenL
Cum sa Invingi, deci, dependenta de dorinte? Sa nu dore~ti
nimic, sa renunti la dorinte? Ar fi ea In budism. Nu este 0
rezolvare. Apoi cantitatea dorintelor este uria~a. Care din ele
sunt importante, care seeundare? Trebuie sa Ie sintetizezi, sa
cobori la fundamentul lor ~i sa Incerci sa Invingi dependenta
de el. Mi-am framantat destul de multa vreme mintea, cum sa
stabilesc care dorinta este mai importanta. ~i treptat toate s-au
a~ezat la locurile lor. A reie~it ca toate dorintele noastre eon-
verg spre aparitia ~i continuarea vietii. lar aceasta este legata
de impulsurile sexuale. In atraetia sexuala se aseunde dorinta
de a continua viata, adica, de a avea copii, de a fi In contact eu
omul iubit, de a forma 0 familie ~i toate verigile ulterioare ale
dezvoltarii ~i consolidarii vietii. Inseamna ca dependenta de
dorinta sexuala na~te dependenta de orice dorinta, In general.
Unul din elementele prineipale ale fericirii sentimentale este
dorinta sexuala ce are drept scop ~i eontinuarea vietii. In pla-
nul subtil, hrana ~i sexul arata la fel. Inseamna ca, dependenta
de hrana genereaza ~i ea un lant succesiv de dependente ~i
probleme. Abilitatea de a se abtine In alimentatie ~i sex Ii
permite omului sa Indeparteze riidacinile agresivitatii. Reiese
ca toate dorintele noastre sunt sexuale, la baza lor. lar cea mai
22
.
,
f
J
importanta energie se afla In impulsul sexual primar. ~i pentru
ea suntemaici, conform filozofiei indiene, lucrurile stau exact
a~a.
Reiese ca Freud a avut dreptate cand a legat totul de
instinctele sexuale. Astfel, preceptele biblice se clarifica.
Excesul sexual ~i alimentar genereaza dependenta subcon~ti-
enta de fundamentele fericirii umane ~i dupa un timp se mani-
festa prin boli, homosexualitate, toxicomanie, schizofrenie
sterilitate etc. '
Prea multa divna in indeletnicirea ell iubirea inseamna a
pune Indeletnicirea mai presus de iubire. Cand dorintele noas-
tre devin scop ~i se a~eaza mai presus de iubire, In 'acel mo-
ment sadim germenii viitoarelor nenorociri, boli ~i necazuri. ~i
trebuie spus ea lumea oceidentala a reu~it de minune In aqi-
unea de venerare a sexului ~i alimentatiei, de~i In Biblie se
vorbe~te despre 0 limitare drastica atfit In privinta sexului cat
~i a hranei.
Continuand cercetarile, dupa cateva luni am facut 0 mica
descoperire. Am Inteles ca paeatul primordial, pacatul lui
Adam ~i Eva, este idolatrizarea dorintelor. De ce au Inceput sa
se ru~ineze? Pentru ca ~i-au perceput sexualitatea. De ce
toemai ~arpele a fost ispititorul? ~arpele a fost intotdeauna
pentru om un pericol nevazut. Biblia nu trebuie citita ad
litteram. Pi Ida lui Adam ~i Eva ne aminte~te in mod alegoric
despre faptul ca preamarirea dorintelor sexuale nu se vede ~i
~pare pe nesimtite, de aceea este cu atat mai periculoasa. ~i
tlecare dintre no; poarta in sine pacatul originar - tentatia de a
pune dorinta ~i viata mai presus de iubirea fata de Du~nezeu.
Multa vreme nu am inteles esenta pasajului din Biblie in care
II
23

12. Dumnezeu spune di se vor na~te copiii in dureri. Reiese di in
momentul na~terii copilului, la femeie are loc 0 concentrare
foarte intensa asupra vietii ~i perpetuarii ei. lar dad femeia are
0 puternica dependenta de dorinte, intensificarea acestei
dependente se transmite copilului ~i el poate ulterior sa se
imbolnaveasca ~i sa moara, adica sa-~i piarda dorintele ~i
viata. De aceea bucuria na~terii trebuie sa fie intunecata de
durere. Aceasta salveaza sanatatea ~i viata copilului, mai ales
daca mama are 0 atitudine corecta fata de purificarea prin
durere. Inainte, pentru mine a fast a enigma de ce copiii nas-
cuti in apa sau sub anestezie, de~i reu~iti in aparenta, aveau
adesea deformate structurile legate de viata ~i dorinte. Acum
totul mi-a devenit clar. Analgezice poate sa ia un am sanatos,
unui bolnav ii sunt contraindicate. Am reevaluat relatia dintre
barbat ~i femeie. Pentru a na~te un copil sanatos, noi toti
trebuie sa ne invingem pacatul originar, adica sa intelegem ca
iubirea fata de Dumnezeu este mai importanta decat viata,
dorintele ~i stabilitatea familiei, mai ales pentru femeia care
trebuie sa nasca. $i-n masura in care orice femeie poate pastra
dragostea fata de Dumnezeu in momentulinjosirii dorintelor ~i
vietii, in masura in care este pregatiHi sa ierte ~i sa mentina
dragostea fata de eel care a suparat-o, intelegand ca el nu este
implicat, ca prin el este ajutata sa invinga pacatul originar ~i sa,
perceapa iubirea pentru Dumnezeu ca fiind fericirea suprema,
copiilor ei Ii se va permite sa aiba sanatate ~i fericire.
Dictez aceste randuri, deja, la I iunie al anului 200 I. Prima
zi, a primei veri, a celui de al treilea mileniu. Afara vremea
este frumoasa ~i soarele straluce~te. Imi amintesc a convorbire
recenta cu umil din pacientii mei.
24
,
f
j
v
- Cuno~tinta mea, - paves tea el, - a inceput a idila. A cre-
zut ca este dragoste dar in realitate s-a dovedit a fi a pasiune.
Probabil ca nu intamplator el era un toxicoman. Este posibil ca
ei sa se fi intalnit in planul subtil mai demult ~i divinizarea
dorintelor la ea, sa i se fi transmis lui, transformandu-I in
toxicoman. Oar nu asta este problema. Dupa un timp lui i s-a
descoperit a hepatita C, care se transmite pe cale sexuala. Ea a
venit la mine, spunea tanarul, ~i m-a intrebat
"Ce sa fac?"
Pentru ca v-a citit cartile ~i a fast la prelegerile dumneavoastra,
i-am zis ca singura ei ~ansa este sa se roage ~i sa incerce sa se
schimbe. A inceput sa se roage ~i, in ziua urmatoare, toxico-
manul s-a trezit la reanimare. Ea, intr-o agitatie total a, a
alergat din nou la mine. $i eu, tinand minte lec(iile dumnea-
voastra, i-am spus ca nu exista cale de intoarcere ~i sa se
roage, dupa cum ati spus la prelegere. Ca pentru ea, placerea
sexual a este un mijloc de a dobandi in sine insa~i divinul. lar
relatia cu alt am ~i dragostea pentru el este, ~i-n cazul lui, ~i-n
cazul ei, doar posibilitatea de a percepe iubirea fa(ii de
Dumnezeu. Dupa trei zile, el ~i-a recapatat cuno~tinta ~i I-au
transferat de la reanimare, in salon. lar dupa a saptamana I-au
externat. Inainte de asta i-au facut analizele. Hepatita C
disparuse nu se ~tie unde. A trecut a luna ~i jumatate. lar ~i-a
facut analizele. Medicul a ridicat din umeri:
"Nu ~tim de ce,
dar nu mai aveti hepatita C."
"Multe femei nu banuiesc, - ma gandeam eu, - consecin-
tele propriei hiper-sexualitati ~i ale incapacitatii de a-~j infrana
dorintele." De indata ce am ajuns la aceasta tema, am diagnos-
ticat a pacienta care a supravietuit printr-o minune. Pana
atunci vazusem adesea triunghiuri amoroase ca modalitate de
A
25

13. purificare a sufletului, pentru ca este totu~i 0 purificare ~i 0
injosire a tuturor. In cazul de fa!a, femeia avea doar 0 atracie
sexuala. Ea se tot gandea - sa"~i in~ele sotul sau nu? Dupa
diagnosticu! meu reie~ea ca acest adulter putea sa duca la
moartea copiilor ei. Pentru mine, 0 astfel de cotitura era cu
totul nea~teptata. In toate carti!e, revistele ~i anecdote!e se
scrie numai despre adulter. Se dovedea ca daca in subcon~ti"
entul femeii exista 0 dependen!a crescuta fa!a de dorin!ele
sexuale, placerea sexual a frecventa poate sa intensifice 0 astfe!
de dependen!a de zeci de ori. ~i la copii, dorin!ele incep sa
consume activ iubirea. Dupa care, pentru salvarea sufletului se
declan~eaza mecanismele de protectie. Pentru a salva conti"
nutul, incepe sa se dezintegreze forma. ~i atunci la copii se
Ilarujesanatatea, viata personaIa, nici 0 dorinta nu se poate
implini, slabesc func!ii!e sexuale, apar frigiditatea ~i impo"
tenIa, se poate ajunge la sterilitate. Pe cat energia dorin!elar ne
permite sa evoluam, pe atat dependen!a de ele incepe sa ne
ucida.
~i pe noi, ~i pe copii ii educam cel mai adesea impropriu:
fie aprobam toate dorin!ele, fie, dimpotriva, incercam sa
inhibiim orice dorin!a. a educa!ie carecta consta in a ajuta
copilul sa perceapa iubirea divina, din care se nasc toate
dorin!ele. Sa facilitam dezvoltarea dorin!elar, subliniind in
permanen!a rolu lor secundar ~i sa Ie ingradim periodic.
Adica, sexualitatea in sine nu este un pacal. Pacatul este fap,ta
savar~ita nu sub guvernarea iubirii divine, ci de dragul vreunei
valori umane. La atlarea divinului se ajunge nu prin nimicirea
sexualita!ii, ci prin utilizarea ei in scopul acumularii iubirii
divine ~i prin permanenta depa~ire a dependen!ei falii de ea.
26
f
-.I
Daca iubirea se poate campara ell un diHiret, atunci dorinta
seaman a cu un cal. Calare!ul trebuie sa stea pe cal ~i sa"1
dirijeze. Daca insa calul incearcii sa"1 incalece pe calare! sau 0
ia la galop mu~ciind zabala, nimic bun nu va ie~i de aici.
In studiile mele am mers pe urmatorul drum. Ajung pe 0
treapta, apoi incep problemele. Trebuie sa prelucrez toate situ"
a!iile ~i sa inva! sa depa~esc dependen!a de aspectul respectiv.
Numai atunci am dreptul sa ma ridic la treapta urmatoare.
Mergiind tot mai de parte, apareau no; ~i noi niveluri de
dependen!a. Acum, ocupiindu"ma serios de tema dorin!elor ca
fiind una din bazele fericirii umane, am vazut cu bucurie ca
m"am apropiat de fundamentul umanului, care in Biblie se
nume~te pacatul originar al lui Adam ~i Eva. Inseamna cii pot
sa sper la 0 finalizare clara a sistemului. Munca de pe par"
cursul multor ani, dezvaluind in permanen!a noi ~i noi verigi, a
inceput calitativ, sa se configureze intr"o finalizare, ceea ce
inseamna ca se poate pa~i spre niveluri de mai mare amploare,
mai interesallte, mai noi.
;i

14. CONSULTATIA ,
lncepeam diagnosticarea initiala. Trebuie sa vezi boala
inainte de a-~i crea inertia, sa 0 descoperi chiar cand se
formeaza. Examinarea cu ultrasunete, tomografia computeri-
zata relevau doar manifestarile organice. Era un nivel prea
rudimentar. Diagnoza chinezeasca - evaluarea dupa Foli,
permitea stabilirea dezechilibrului funqional. Pentru mine insa
~i acesta era un nivel superficial, destul de tardiv. Intrarea in
structurile kannice permitea detectarea viitoarei boli cu mul(i
ani inainte. Analiza campului conferea posibilitatea unui
pronostic al afeqiunii ulterioare, punea in evidenta insa~i
probabilitatea apari(iei ei. Vazand cat de indisolubillegate sunt
structurile karmice de soarta omului, caracterul ~i viziunea lui
asupra lumii. am in(eles ca se poate face 0 prognoza exacta,
plecand de la comportamentul, atitudinea fa(a de lume ~i
caracterul omului. Pe masura ce evoluam, importanta unei
conceptii corecte despre viata cre~te. Intrucat la mine, viteza
tuturor proceselor este mare, intervalul dintre atitudin,ea
incorecta asupra lumii ~i efectul ei se reduce la minimum.
2X
l
1
I,
f
_J~
Oricat ar fi de armonios omul, 0 conceptie gre~ita, mai de-
vreme sau mai tarziu, 11va ucide pe el sau pe copiii lui. lata de
ce este atat de important, in vremurile actuale sa dezvol(i 0
gandire strategicii, indusa omului de religiile universale. 0
atitudine corecta fata de lume se elaboreaza cu destule chinuri,
mai ales cand emotiile noastre ne trag inspre alta parte. ~i iata
ca acum, in fata mea sta un pacient ce pare sa aiba 0 problema
derizorie. I-a propus prietenei sale 0 calatorie in strainiitate. Au
inceput sa discute detaliile acestei calatorii. Dupa catva timp,
el s-a imbolnavit de rinichi.
- Fiindcii am citit cartile dumneavoastra ~i am fost la
consultatie, am in(eles ca exista 0 legatura intre aceste doua
lucruri ~i nu pot sa scap de senzatia de pericol.
- Ma voi uita ~i va voi spune in ordine totul. i-am propus
eu. Prietena dumneavoastra are 0 foarte mare dependen(a de
nivelul senzual. Va aminti(i?
- Da, mi-a(i vorbit data trecuta despre asta.
- Dependen(a de dorin(e provoaca gelozie. Cauza unei
astfel de dependen(e este invaluita de existen(ele anterioare.
Nu 0 cunoa~te(i de 0 singura via(a, iar in trecut, satisfacerea
dorin(elor a fost pentru dumneavoastra un scop, nu un mijloc.
Sexul este una din modalita(ile de a resimti sentimentul iubirii.
EI este un mijloc, in timp ce pentru dumneavoastra a fost
intotdeauna un (el, ca ~i pentru partenera dumneavoastra, 0
sursa de voluptate. De aceea, la nivel subcon~tient, satisfaqia
sexuala este pentru amando; un scop, nu un mijloc. Via(a
insa~i ~i continuarea ei constituie un (el ~i nu un mijloc. De
aceea destabilizarea vietii, periclitarea dorintelor nasc in
dumneavoastra agresivitate. adica amandoi sunte(i in interior
29
..-

15. foarte gelo~i. Dadi Ii yeti oferi partenerei dumneavoastra
mereu oumai emotii pozitive, gelozia, pretentiile ~i agresi-
vitatea ei subcon~tienta vor cre~te. Ce s-a Intiimplat In cazul de
fa!ii" ineepeti sa vorbiti des pre interesanta calatorie, ce va
deveni a sursa de placeri. Ea este simbolul eonsolidarii vietii,
al perpetllarii ei. jnseamna ca pe mai departe trebuie sa aiba
loe a eompleta sall partiala pierdere a dorintelor ~i vietii.
Cum apare aceasta10 viata obi~nuita: sau calatoria nu are
lac, sau In timpul ealatoriei va Imbolnaviti ~i aveti neplaceri,
sau va eertati eu parteneraInainte ori In timpul dilatoriei, ori
va Imbolnaviti dupa ealatorie ~i Ineep necazurile. Sa vedem
cum ar putea sa arate aceste lucruri.
Pana la discutia noastra, coneentrarea partenerei dumnea-
voastra asupravietii ~i perpetuarii ei se afla la un nivel critic,
In timpul diseutiei, de trei ori mai mare decat cea normala.
Daea excursia ar fi avut lac, de cincisprezece ori mai mare
decat nivelul letal. Dumneavoastra puteti suporta numai a
cre~tere de patru ori. jnseamna ca dupa un asemenea sejur, mai
degraba, ati fi murit.
- De ce eu ~i nu prietena mea?
- Dumneavoastra sunteti cel care Ii oferiti tentatia. ~i apoi
femeia, pentru a na~te, trebuie sa se concentreze asupra
perpetuarii vietii ~i de aceea la ea, biologic, sistemele de
aparare ce Injosesc viata lucreaza mai activo Ciclul lunar al
femeii reprezinta a periodica distrugere a vietii ~i perpetuarii
ei, a inhibare a dorintelor. imbatranirea, mai vizibila ~i mai
activa decat In cazul barbatilor, este ~i ea a inhibarea a
dorintelor. A vand a struetura mai fragila, femeia este mai des
sllpusa umilintelor. Natura Ii impune femeii sa se adreseze mai
30
~
I. f
J
des iubirii, Injosindu-i fllnctiile fundamentale, In felul acesta a
face mai adaptata vietii.
Tanarul cade pe ganduri.
- Bine, daca In cazul unei diHitorii reu~ite eu voi mun,
poate este mai bine sa ne despartim?
- Nu va pot bucura. Daca a parasiti, tot yeti mllri.
- Rezulta ca nu am ~anse de supravieliire ?
- intr-o situatie obi~nuita, nu: sau a boala grea, sau
moartea. Nu de mult am stat de vorba cu a cuno~tinta. Se
Indragostise ~i Incepusera necazurile cu omu! iubit. S-a hotarilt
sa se desparta ~i el era cat pe ce sa moara. A Inceput sa-I
viziteze, a reluat contactul, el a umilea, Tacandu-i viata impo-
sibila. "Mar cu d, mar fara el - Imi spunea ea. - Ce sa fac ?"
jntr-un astfel de caz ie~irea este un singura - sa te adresezi In
mod autentic lui Dumnezeu ~i sa Incepi sa te schimbi.
Tanarul ma prive~te Intrebiitor.
- Spuneti-mi, Inca odata, ce trebuie sa fac"
- jntai: orice caliitorie trebuie sa fie pentru dumneavoastra
nu un scop, ci ocazia deta~arii de probleme ~i a lucrului Cli eul
pr"priu. ~i partenera dumneavoastra trebuie sa ~tie acest lucru.
Atunci calatoria va fi scutita de pericole. Mai departe trebuie
sa va repetati mai des ca pentru dumneavoastra sexul este doar
a posibilitate, un mijloc de acumulare a iubirii fata de
Dumnezeu. ~i daca nu traiti sentimentul iubirii va este cate-
goric interzis sa faceti sex. Va sunt absolut necesare a
abstinenta periodica, postul ~i privarea temporara de hrana.
Justificati-va Imbiitranirea ~i moartea ~i concentrati-va In acel
moment asupra iubirii. Trebuie sa discreditati valoarea ~i
perpetuarea vietii prin compararea cu iubirea divina. Periodic,
31
......

16. trecerea la un alt mod de viata (spartan), deta~area de dorinte
trebuie'sa devina pentru dumneavoastra 0 nonna.
- Atunci cum stau lucrurile cu conceptia occidentala
despre IliIne, unde succesul este (elul principal?
- De indata ce 0 astfel de atitudine fata de lume intra in
subcon~tient, orice societate se imbolnave~te ~i moare. Luati
ca exemplu socialismul. Telul principal
- un viitor al buna-
starii, concentrarea asupra vietii ~i continuarii ei. Rezuhatul,
moartea a milioane de oameni, distrugerea vietii -5i a dezi-
deratelor. Societatea care-~i proclama ca obiectiv principal
fericirea omeneasca este condamnata la 0 rapida sau lenta
degenerare. Legile Universului ac(ioneaza identic ~i la para-
metrii omenirii, ~i la cei ai individului uman. Cum lucreaza, de
pilda, un hot experimentat? Va promite pentru maine mari
avantaje, va declan~eaza concentrarea pe bunastare, implinirea
dorintelor, fortificarea vietii ~i in masura in care toate acestea
devin pentru dumneavoastra un tel, trebuie sa Ie pierdeti. ~i
atunci, hoU1escrocandu-va face un lucru bun fara sa contra-
vina in acest caz legilor Universului. De aceea repetati-va mai
des, ca arice planuri pentro viitor, arice fericire omeneasdi vor
fi pentru dumneavoastra, intotdeauna, modalitati de aflare a
Divinului.
Pacientul pleaca, iar eu ma cufund in ganduri. Interesant,
rinichii au fost intotdeauna subiectul orgoliului, vointei, abili-
tatilor de a conduce. Cand am ajuns la diagnosticarea timpului
amorf, concentrarea asupra vietii ~i dorintelor s-a dovedit a fi
legata dintr-un motiv oarecare cu rinichii, am vazut aceasta la
mine ~i acum vad la pacient acela~i lucru. inainte, tema gelo-
ziei ~i a orgoliului nu se combinau deloc. inainte era simplu:
32
f
~~'
rinichi - trufie, pancreas - gelozie, ficat - ~i una, ~i aha. in
timpul amorf, gelozia ~i orgoliulincep sa func(ioneze ca un tot
unitar, de~i departajarea persista.
imi amintesc modelul lumii in filozofia chineza. Principiul
primordial, masculin ~i feminin - yin ~i yang. Pentl1J a percepe
unitatea acestor contrarii trebuie sa ie~i in afara limitelor
timpului.
Deocamdata pentru aceasta trebuie sa resimt propriul eu
divin ca fiind mai real decat eel omenesc, trebuie franat
periodic umanul ca sa devina intennitent iar apoi, pentru un
timp, sa incremeneasca. Daca in acel moment nu-mi percep
eul divin, 0 asemenea oprire duce, firesc, la moarte. Trebuie
prelucrate foarte meticulos detaliile unei astfel de treceri. Viata
~i perpetuarea ei sunt legate indisolubil. femeia apare pentru
barbat ca un simbol al continuarii vietii, de aceea pretentiile
neanulate, gelozia, supararile ne ata~eaza de viata ~i nu ne
permit sa invingem dependenta de ea. Nu puteam sa inteleg
inainte, cum se na~te gelozia, care este primul impuls. Se
intampla urmatorul lucru: sa spunem ca femeii ii trebuie din
partea barbatului 0 portie de iubire ~i, dacii nu 0 prime~te,
putin 0 intereseaza ce face el. Oar dacii el nu-i da suficienta
tandrete, atentie ~i dragoste, apare gelozia ca 0 dorinta de a se
salva pe sine ~i urma~ii sai. Dacii pentru barbat sexu! este 0
posibilitate de a resimti iubirea, el nu se va orienta spre aha
femeie daca ea va duce la restrangerea iubirii din sufletul lui,
iar daca se ive~te alta femeie, iubirea din sufletul lui va fi ~i
mai multa, pentru ca iubirea este un tel ~i nimeni nu va suferi.
Dadi insa pentro el frumusetea femeii este sursa iubirij, sursa
voluptatii ~i satisfac(iei, atunci, facand cuno~tinta cu 0 femeie
,i
33

17. f
J~
atragatoare,va uita de prima -?iiubirea lui se va evapora. Prin
urmare, dadi sentimentul de iubire al barbatului va depinde de
frumuseea, tinereea, sexualitatea femeii, soia va fi mereu
geloasa, indiferent daca el 0 va In~ela sau nu. Inseamna ea
atitudinea noastra incoreeta faa de bazele fericirii umane
starne~te agresivitatea nu numai In sufletele noastre, ci ~i In
sufletele altor oameni ~i ne sorte~te necazurilor.
In ultima vreme se constata tot mai des urmiitoarele.
Inainte, omul gelos se direCiona spre cariera, afaceri ~i cu asta
se eehilibra. ~i invers, tehnicianul, omul de eondueere se
orientau spre familie, spre arta ~i se salvau ~i ei. Cand sunt
Implinite ambele variante se poate depa~i atat gelozia cat ~i
orgoliul. Dadi In acest moment nu te raportezi la eul tau dlvm,
tot umanul pur ~i simplu se naruie. Acela~i lucru se Intampla
cu omenirea. Democraia occidentala este calea dorinelor -
geloziei. Despotismul oriental este calea voinei, a condueerii,
a trufiei. Omenirea se apropie de acel moment In eare varianta
inteural occidentala sau integral oriental a amenina cub
falimentul ~imoartea, iar alipirea lor mecanidi este imposibila.
"Oamenii vor fi ea Ingerii", spunea Iisus Hristos. Probabil di
aeestor oameni Ie va fi permis sa rezolve problema supra-
vieUirii ~ievoluiei ulterioare a omenirii.
ZIUA DE CONSULTATIE
In prezent ma gasesc In camera ~i a~tept sa intre primul
pacient. Iar voi Incerca sa-I primese In noul registru ~i, iara~i,
este puin probabil sa-mi reu~easca. Oar ~tiu Incotro merg ~i de
aceea Imi voi atinge scopul. In timpul consultaiei nu am voie
sa ma percep ca om, altfel toate problemele se vor transfera de
]a pacient la mine. Cea mai midi iritare,teama, remu~care .<;;i-n
mine s-au Inseminat viitoarele boli. Daca a~ fi ~tiut acest lueru
mai devreme n-a~ fi avut atatea probleme, dar acum, sistarea
eonsultaiilor va fi de prea puin folos. Am primit orice paeient
~i aproape fiecare al doilea era bolnav de cancer, a~a ca la
mine In planul subtil s-au adunat multe probleme, de aceea
trchuiesa continuusa merg mai departe in cercetarile mete.
Consultaia Imi da posibilitatea de a-i pune pe oameni ~i pe
mine illsumi, in relatie eu Divinu!. Incerc inca 0 data sa-mi
vizualizez starca in care eul meu uman va deveni transparent ~i
aproape ca va disparea. Oare chiar Ii poi imagina propriul eu
ea pe un sentiment ilimitat-infinit, de iubire" li imaginezi sau
Ilu-ti imaginezi, dar spre asta trebuie sa mergi. Ma straduiesc
35
.....

18. deja de 0 jumatate de an sa ma rup Ineet de ata~arile inutile, de
il1cerdirile de a ma ocupa de afaceri, de momentele orgalll-
zatorice, ele imi store taate puterile ~i imi impiedidi trans-
formarile profunde.
Imi amintesc cum a venit la mine in urma ell ditiva ani 0
terapeuta.
- Eu vindee eu ajutorul plantelor, rugaciunilor, cuvintelor,
- povestea ea. La mine, lotr-o sapHimanase resorbeautumori
grave. Primeam pacientii lntr-o dimaruta, n-avearnun.moment
de racraz. Au Inceput sa-mi spuna ca trebuie sa-mt dezvolt0 . .
harul. Am plecat la Moscova, am urmat cursurile acade'TIle.,
am primit 0 diploma internationala de terapeut. Oameni intlu-
enli m-au ajutat sa-mi deschid un cabinet propriu. Acum am
tot: reputalie, diploma, cabinet ~i simt ca sunt mai buna ca
Inainte dar mi-au disparut toti pacientii. Ma Intalnesc cu 0
cuno~t;nta ~i 0 Intreb: de ce nu vii pe ]a mine? [mi explica, nu
a putut gasi cabinetul meu, dupa care mi-a pierdut telefonul.
Se Intampla ceva cu oamenii ~ieu nu Inleleg ceo .
- Totul se petrece cu dumneavoastra, nu cu ei - Ii expltc
eu. - [nainte vindecati prin iubire iar acum prin reputatie,
diploma, simtul datoriei etc. Energi~ exterioara a ramas, cea
interioara Insa a Inceput sa dispara. In momentul consultat.e.
trebuie sa uitati de diplomele, cabinetele, profesionalismul
dumneavoastra ~i chiar de dorinta de a va ajuta pacientul.
Celebritatea, reu~ita 11 devora pe terapeut destul de repede
dad nu reu~e~te sa se trezeasca la vreme. Numai ~arlatanii se
simt excelent In aceste conditii. Pentru ei banii ~i cuvintele nu
sunt periculoase. [n schimb profesioni~tii se Imbolnavesc, mor,
l~i pierd apropiatii.
36
~'
~
I-am explicat aceste lucruri, femeii. in urma ell cativa ani ~i
In-am uitat de curand la mine, din afara, ~i am vazut acelea~i
probleme, dar asta-i doar 0 parte din obiectivele pe care va
trebui sa Ie rezolv. Una din cele mai grele sarcini este de a
comprima toata informatia In fraze simple. in plus, de a
pregati paeientul pentru Intelegerea acestor fraze. Toate
acestea imi amintesc de escaladarea unui varf de munte in
cursuldireia se ivesc sutede mii de situatii diferite. Fiecare se
desfa~oara pe un teritoriu determinat ~i are semnificatia ei.
Cand urci spre inima muntelui ~i te uiti In .ios, totul se
panorameaza ~i vezi sute de situatii. in apropierea varfului,
zeci, iar cand stai pe culme, ceea ce se Intampla In vale se
percepe ca 0 singura situatie. Exista probleme pe care este
imposibil sa Ie rezolvi cand te atli la poalele muntelui. Sunt ~i
dintre acelea, de nerezolvat la mijlocul ascensiunii sau chiar pe
culme. Cum sa-I ajuti pe omul ce se atla jos sa traiasca
senzatia de pe culme? in principiu, rezolvarea este simpla.
Universul este bolografic nu numai In spatiu dar ~i In timp, iar
aceasta Insu~ire se caracterizeaza prin aceea ca fiind In
expansiune, dilatiindu-se, Universul devine simultan un punct.
Pieeare dintre noi cunoa~te tot trecutul ~i viitorul Universului.
Piccare dintre noi trebuie sa urce pe varful muntelui. dar 0
parte din el se atla mereu pe culmea muntelui.
Religia este informatia aceluia care sta pe culme. ~tiinta
este informatia acelora care se agita la poalele muntelui. Acum
vine vremea urcu~ului pe munte. Pentru aceasta, privirea
trebuie sa fie Indreptata nu In jos, ci In sus. in studiile mele,
am strabatut muntele ~i m-am apropiat de varf. Eu ~tiu ce
simte omul aflat pe culme. 0 parte din munte I-am urcat In
37

19. mod real ~i vad accasta dupa modificarile mele. Mi-a ramas
uoar sa mft schimb. in mod autentic, eu insumi. Dadi inainte
avea111crize acute cfllld aparea Jipsa dorintei de a tfai, ell
timpul ele au fost ,nlocuite de rcmu~cari. dcprimarc ~i apatie.
Apoi In locul lor au venit, pur ~i simplu, inacceptarea starii de
lucruri~i neincredereain sine.Acum este in curs de depa~ire ~i
aceasta treapta,iar arice nepla.cerea devenit pentru mine, IlU 0
ruinarea trecutului, ci constituireanoului viitor.
in ultima vreme observ ell mirare ~i pHicere di in schimbul
deprimarii vin bucuria ~i optimismul. Dar aceasta bucurie nu
mai este cea dinainte. Oeprimarea estc emotia pierderii, bucu-
ria - emotia dobandirii. Candsentimentuliubirii se mentine in
suflet, mai mult sau mai putin stabi I, apare emotia ce se
deosebe~te calitativ de tristete ~i bucurie. Este ceea ce In
Orient se nume~te samadhi. iar in Occident, catharsis sau
iluminare. La Inccput Oumnezeu te purifica prin nefericiri ~i
pierderi. Dadi amul pastreaza iubirea in momentul naruirii a
ceca ce-i este drag. in schimbul primei situatii vine una :;;iIllai
grea. Trebuie sa inveti sa-ti pastrezi iubirea :;;iatunci cand ti se
da. Iltl dind ti se ia. fericirea ollleneasca. Mai eu seallla dind
vine de orice fel ~i aridta vrei. Multi, trecand cu bine de foe ~i
apa. se frang u~or pe tuburile de arama. Proba fericirii
omene:;;tise poate treee atunci dind iubirea ~i-a creat inertia.
iar pentru aceasta trebuie lucrat mult ~i timp ,ndelungat asupra
eului propriu. Cum se Intampla In viata obi~nuita'? Omul are
neplaceri. boli, probleme. el Incepe sa crcada In Oumnezeu ~i
sa se roage. ~i treptat totul se schimba, viata lui Intlore~te,
dorintele Incep sa se Implineasca, bolile trec. "Oar dad totul
este bine, de ce sa te Illai rogi?" - ineepe sa-~i spun a omul ~i
3X
1
~
-
Inceteaza sa mai aspire catre iubire ~i treptat se rostogole~te
Inapoi spre boli, necazuri ~i probleme. :;>iIn masura In care
omul este gata sa se dezica de iubire In timpul satisfactiei
omene~ti. in aceea:;;i masura eJ nu mai are voie sa resimta
placerea omeneasca. Un asemenea om este eondamnat la
nefericire, boala ~i frfmarea evolutiei. Fara religiile universale
ar fi cu neputinta sa atingem nivelul actual de dezvaltare.
Sa ne Intoarcem la inertia iubirii. in ultimul timp, dupa ce
am fonnulat tema fericirii sentimentale, oamenii care au citit
cartea ~i au vazut caseta vin purificati. Mai degraba, nivelullor
este curat. Straturile profunde legate de copii, nepoti, la
fiecare, apar, practic, neatinse. Numai la consulta1ia personala,
cand trebuia sa vizualizez ce se opune concret restabilirii ordi-
nii la copii - se produceau modificari. Observatiile mele nu
permiteau purificarea urma~ilor. Era 0 enigma. Structurile pro-
funde nu se lasau modificate. Le explicam pacientilar: daca ati
]uat-o in directia buna. mai devreme sau mai tarziu, va veti
ajuta copiii ~i nepotii. Oar la niveluri atat de profunde strabate
doar acea informatie care se dovede~te a fi foarte importanta ~i
se consolideaza prin orientari insutite spre aeea directie. Pentro
ca emotia dumneavoastra sa ajunga pan a la copii ~i nepoti, ea
trebuie sa-~i creeze 0 considerabila inertie. Emotiile de-o clipa
nu tree la asemenea niveluri. Mi-a venit cumva in minte un
gand simplu. Oaca te vei ajuta sa-ti amplifici inertia iubirii,
sufletul urma~ilor se va putea purifica mult mai repede. Acum
Ie spun pacientilor: daca doriti sa va ajutati copiii ~i nepotii
trebuie sa eliminati tat ce ar putea Ingradi iubirea. Cand va
adresati lui Oumnezeu, cereti ca niciodata copiii dumnea-
Voastra sa nu se deziea de iubire. sa nu oprime, sa nu
39

20. discrediteze acest sentiment. Cereti ca ei sa paata pastra
sentimentul de iubire fata de Dumnezeu cand se naruie viata
lor, dorintele lor, soarta lor. Rugati-va sa poata, mereu ~i In
loale, sa vada vointa divina, sa ~tie sa-i ierte pe altii ~i pe ei
in~i.~i.Pelltrua va ajuta urma~ii trebuie sa eliminati minimum
5
.
fine de agresiune fata de iubire:
1. ele mai ne1nsemnate pretentii fata de parinti,_'nca din
ane.
2, e sute de ori sa treceti prin toale momentele de supa-
rare pe oamenii iubiti ~i apropiati, sa-i iertaliLfI1~l_ales In
- .
perioada maturizarii sexuale, a primei iubiri, a formarii
---------.--
f' .' i ~ia venirii pe lume a copiilor.
3. emul!umirea de sine, deprimarea, lipsa dorintei de a
---
tr i. La femei un astfel de program lovqte 111prin1Ul rand
copiii ~i nepotii. Sa te ierti pe tine este adesea mai greu decat
a-' ierta pe altii.
.
I.ITo;;te re retele rivind treculul.
( ~~rice temeri ~i nelini~ti In privinta viitorului.
~di. din aceste cinci punctev-a ra~as vreunul,yeti luera,
dar nu yeti avea, practic, nici un rezultat. Pentru a ierta
omenescul trebuie sa resimtiti in dumneavoastra divinul ~i sa
porniti de la el; pentru a simti In dumneavoastra divinul
trebuie sa Invatati sa nu respingeti iubirea, sa n-o reprimati ~i,
in fiecare situatie, sa va preocupe In primul rand pastrarea
iubirii, abia pe urma tot restul. Va adresati lui Dumnezeu ~i II
rugati sa mentina iubirea orice s-ar intampla, cereti iertare
pentru ca ati respins iubirea, v-ati suparat, ati condamnat, v-at;
lasat prada dezniidejdii, temerilor ~i compatimirii.
Cand ne apropiem de Dumnezeu, timpul ~i spatiul se
40
I
.J
comprima intr-un punet ~i Iloi traim sentimentulunitatii cu tot
ceea ce exista. Ce ne impiedidi sa traim sentimentulunitatii?
Momentele In care ne repudiem iubirea fata de alti oameni ~i
fa!ii de noi. Cand ne temem de viilor Inseamna ca nu vrem sa-I
I'rimim. Incercam sa rupem prezentul de viitorul care ne
Inspaimanta, sa ne rupem de trecutul de care suntem nemul-
tumiti, sa ne rupem de omul care ne-a suparat - aceasta rupere
este renegarea lui Dumnezeu, de aceea capacitatea de a
accepta trecutul ~i viitorul, Intelegand ca tot ce se Intampla
decurge din iubirea lui Dumnezeu ~i se Intoarce In ea, este
~tiinta de a percepe tot mai real In noi In~ine, divinul.
lubirea vine mereu in noi, trebuie sa invatam sa 11-0
respingem, sa nu ne lemem. ,,lnteresant - ma gandeam eu, -
citind superficial cartile me Ie, poate sa apara senzatia ca ma
repel." Aud adesea comentarij ca prima carte este interesanta,
dar urmatoarele nu prezinta un interes deosebit. Insa ~i spirala
daca este vazuta de sus arataca un cerc inchis. Diagno~ticul
dupa a ~asea carte se prezenta Intr-un mod curios. Vine omul -
campul general arata deja destul de bine, dependenta de
nivelul material este aproape nula, nivelul spiritual a fost ~i el
hiruit, dar cu nivelul senzitiv falimentul este total. ~i parca
vorbele sunt acelea~i ~i situatia este similara, dar pentru a
invinge dependenta de nivelul sentimentelor trebuie sa faci
inca un pas spre Dumnezeu ~i sa incepi transformarea nu
Ilumai la nivelul superficial, ci ~i profund. Fiecare noua carte a
mea apare ca 0 posibilitate de a depa~i Inca un strat ce ne
hareaza drumul caIre Divin. lar particularitatea timpului actual
cste aceea ca fiecare om de pe pamant trebuie sa parcurga un
drum analog caIre eul sau divino Pe drumul acesta poti sa ajuti
41

21. un alt om, dar In esen!a fiecare trebuie sa-I strabata inde-
~~~. .
;;i acum, va intra primul pacien!. Voi spune cateva fraze ~l
ele trebuie sa-I ajute pe om sa se schimbe integral. lnforma!ia
mea actioneaza ca 0 cheie. U~a ~i lacatul -
citirea celor ~ase
carti ~i vizionarea videocasetelor. Dadi nu exisHi u~a este
inutil sa ;asuce~ti cheia. Nu pot sa dublez informa!ia deja
cxpusa Illainte: duca pacientul pune intrebari ce dovedesc di
nu este pregatit eu Ii propun sa piece de la consulta!ie. Omul
cite~te car!ile, urmare~te videocasetele, dupa care Incepe sa
lucreze asupra sa ~i se schimba. lar dnd a facut tot ce a putut
dar nu se Intampla saltul, atunci trebuie sa vina la consulta!ie.
Eu trebuie sa In!eleg ce s-a Intamplat, de ee sistemul nu
funetioneaza. Acest lueru ma ajuta sa evoluez mai departe ~i sa
vad imaginea lumii la dimensiuni mai mari. Pentru a vedea
lumea altfel, trebuie sa-Ii creezi propriile modele, noi forme de
receptace a ei ce ies In afara limitelor gandirii stereotipe.
Pentru aeeasta trebuie sa Inve!i sa fii Inauntrul tau Intr-o
singuratate deplina. Omul este produsul eon~tiin!ei eolective.
Fara el ar fi imposibile rela!ionarea ~i sehimbul de informa!ii,
prin urmarc ~i evolu!ia, ~i eu cat este mai dezvoltata In om
aspira!ia catre unitate, catre ajutorarea celorlal!i, eu atat este
mai bogat sutletul lui. Oar exista aiei ~i un minus. Cand iubi-
rea ~i setea de cunoa~tere II Imping pe om Inainte, stereo-
tipurile eon~tiin!ei eolective nu-i permit sa iasa din reprezen-
tarile obi~nuite, Inabu~a noul sim! care se na~te. Ruperea
eordonului ombilical ce ne leaga de con~tiin!a eolectiva se face
eu suferin!a, dar fara aceasta nu se poate merge Inainte. Cand
atingeam 0 nOlla treapta, illcercam sa-i trag pe toti spre ea ~I
42
L
, f
J~
111ftenervam dadi cilleva rcfuza. Pe urma am inteles: fiecare
am traic~te in stratul Sail de con~tiinta. Dorinta en omul sa te
In!eleaga integral este dorinta subcon~tienta de a-I face sa fie
cu totul identic lie, ceca ee na~te agresivitale. in planul subtil
noi suntem unifieali, dar In planul exterior unitatea se poate
realiza numai In stratul de grani!a, pe care II numim con~tiin!a
coJectiva. Pentru ca ol11ul sa te inteleaga, este Ilecesar sa cre~ti
densitatea informa!iei ~i sa Inve(i sa traduei In fraze simple 0
receptare prin senti mente a lumii, proprie tie.
in general un asemenea proees se 'nume~te poezie. ;;i
poetul, ~i pictoru, ~i muzicianul trebuie sa of ere altora 0 noua
simtire, personal~. Daca aceasUi nOlla simtire nu existii, nu
exista nici arta. Intfti trebuie sa resimti iubirea, apoi sa te
sprijini pc ea, sa traie~ti prin ea, pc urma sa Ie rupi de toate
cai'e stau in calea iubirii. inclusiv de ceea ce i'nainte era vital
fara de care nu puteai Irai. in acel moment se poale ~i mur;
dad% iubirea este pU1ina.De aceea creatorii au i'ntotdeauna0
disponibililate mai mare dedt a altora de a-~i risca via!a. Oaca
nu esle deslula iubire se moare, dar daca ai reu~it sa 0
acumulezi, apare 0 viziune proprie asupra lumii ~i sentimen-
tele devin mult mai profunde ~i expresive.
~i a~a, noua viziune s-a constituit, acum trebuie sa te
i'ntorci inapoi in con~tiinta colectiva ~i sa creezi forme care
sa-1i permita sa transmi1i noua viziune a lumii. In ultimul timp
~1U-mi ajunge singuratatea.Nu am energie pentru noi modele.
[ncep sa depind tot mai mult de obi~nuitele iluzii, numite
fericirea omeneasca. Dar sa lasam, despre astea mai tarziu, sa
continuam consultatia.
43

22. in camera intra 0 femeie eu fiiea ei.
~titi, avem 0 problema. in ultima vreme sotul meu s-a
Imbolnavit, iar senza!ia este ca mai multe boli au navalit peste
el laolalla, Au Inceput problemele cu pancreasul, glicemia
(nivelul zaharului In sange) a sarit pana aproape de 18. Am
Inceput sa-I tratam prin acupunctura ~i dupa acest tratament
totul, slava Domnului, a reintrat In normal. Dupa un limp
trombocitele din sange au scazut de la 200 la 30. Am Inceput
iar sa-I tratam, ~i
nivelullrombocitelor a crescut la 160. Abia
~i-a revenit ca au aparut noi probleme. Atunci am Inleles ca
tratam 0 boala ~i apare alla. Am citit carile ~i am vazut
casetele. Starea solului s-a ameliorat un pic, dar modificari
radicale nu s-au produs.
- Nu sunl schimbari penlru ca fiica dumneavoastra poate
sa moara. Sa Incercam sa discutam fara diagnoza. ParlcLeasul
este organul legaturii cu ceilalli oameni, daca el Imbatrane te,
a' ema geloziei. Scaderea
trombocitelor este aceea~i tema.
Concluzia. la sotu ilumneavoastra s-a produs 0 p'!tem1Ca
"ta d;ct;;"rinte care 11face sa se supere pe cei apropiali,
sa fie gel~s, sa nu d~reasca sa traiasca etc. De unde pot sa vina
acestea? De la solie ~i copii. Dependenla fiicei dumneavoastra
de nivel~1 emoliilor sub aspectu dorinlelor este de 13 ori mai
mull decat limita critica. Ea trebuie sa nasca copii, sufletele lor
au ajuns pana aproape de ea. Trebuie sa se Indeparteze de
fundamentele fericirii omene~ti, pentru a Ie da iubire. Nu va
suporta Indepartarea de viala ~i dorinle. Cu ale cuvinte: sa
salveze iubirea cand omul iubit a tradat-o, Injosit-o, In~elat-o,
nu poatenici macar 'indoza minima. Aici nu mai esteyorba de
slerilitate, ci de sllpravietUireafizidi a fiicei dllmneavoastra.
44
J
Starea profunda a femeii se transmite biirbatului ~i tatalui ~i
ace~tia Incep sa se Imbolnaveasca. In planul subtil fiica dum-
neavoastra este acumjignita, lradata, Injosita. Dar In sutletul ei
se aprinde nu iubirea, ci ura fa!a de barba!i ~i acest program
incepe sa-I omoare pe tata. [n masura 'in care dumneavoastra
In~iva ~i fiica va yeti pune In ordine, relraindu-va de zeci de
ori viata, trecand corect prin toate situatiile, va yeti ajuta softll
sa devina sanatos. Acum starea lui nu este prea buna, campul
este deformat In mijlocul pieptului. Campul imunitar este activ
cam 10%, plus 0 deforma!ie a campului In zona sistemului
uro-genital. Imunitatea In planul fizic este acum de 70-80% ~i
daca va cadea la 10% pentru coordonarea cu cea a campului,
poate duce la moarte sau boala incurabila. Merge!i sa va
reeduca!i sutletu I.
Mama ~i fiica pleaca. In schimbullor vine un tanar.
---, Am fost de curand la prelegerile dumneavoastra - Imi
spune el. Din cate am In!eles In urma carilor ~ivideocasetelor,
la mine funqiona tema orgoliului, tendinla de a-i conduce pe
allii. ~i iata ca dupa prelegerea dumneavoastra a Inceput sa
ma doara inima ~i Inca In asemenea hal Incat era sa-mi pierd
cuno~tinla. M-am tarat pana la medic, am facut 0 electrocar-
diograma, totul - perfect, medicul mi-a spus ca am 0 inima
absolut sanatoasa. Ma rog, asta nu-mi ajuta, iau pastile, nu ma
ajuHinici astea.
- Ave!i 0 so!ie?- Intreb eu.
- Am, - Imi spune numele ei.
Ma uit la campul ei ~i pun urmatoarea Intrebare:
- Aveli copii?
45

23. - Da, - continua eL spunandu-Ie numele.
Fac 0 diagnoza ~i pun a treia Intrebare:
- Aveti 0 amanta '!
-Nu.
- In curand yeti avea, ~ ii raspund eu.
~ In principiu, situ-
atia esle simpla. La sotie concentrarea interioara asupra victii
~i perpetuarii ei este mare. Ea se transmite copiilor ~i se
transmite ~i dumneavoastra. Cei mai buni lideri ~i carieri~ti
sunt cei interiori. Ei se cufunda In capacitatea de a conduce, in
munca, afaceri, politica ~i totul Ie reu~e~te pentm cii nu sunt
ata~a(i. Nu sunt ata~a(i pentm ca problema principala nu este
orgoliul. ci gelozia. Oar la un moment dat, sufletul trebuie
purificat. $i omul care a trecut u~or prin proba loviturii date
orgoliului, brusc ~i imprevizibil. intra intr-o noua illcercare la
care nici nu se gandea inaillte. La dumneavoastra se apropie
vremea in care va trebui sa trecei printr-o destabilizare a
vieii, dorinelor ~i relaiilor. Oaca incercarea va veni de la
solie, nu ve(i rezista, de aceea va va fi data prin amanta. Oar
nici atunci nu ve(i rezista. Oupa un timp ve(i cunoa~te 0
femeie ~i va vei indragosti de ea. Mai departe este simplu: sau
va va supara ~i injosi in permanena sau, fara sa va a~tepta(i,
va va ill~ela cu perfidie sau are un curtezan sau este casatorita,
iar daca nu este i~i schimba mereu admiratorii. Sunte(i pus
intr-o situatie pe care n-o puteti accepta. Deci, illeereati sa
renegati iubirea care va obliga sa supartati injosirea ~I s-a
acceptai. Va strangula(i iubirea prin suparari, iar mai departe
trebuie distrus ceea ce amoara iubirea - suparariJe dumnea-
voastra impreuna eu inima ~i plamanii, ulterior, cancer pul-
monar sau infarct. La prelegere, purificarea func(ioneaza la fel
l
46
~.
~
j
ca la consulta(ie ~i viitoarele probleme se farami(eazii ~i se
actualizeaza. Trebuie sa invatati, cu adevarat, sa iertati fe-
meile. Pornii de la ideea: femeii i se poate ierta orice, intrucat
totul se petrece din voina lui Oumnezeu, nu existii pacate
omene~ti care sa nu poata fi iertate. Sufletul nostru se
comporta ca un copil capricios ~i inciipapnat. EI trebuie in
permanena educat prin iubire, alint ~i limitare. Atunci se va
eomporta bine in arice situatie.
- Ce crede(i, imi va ajunge timpul sa ma schimb? - ma
intreabii tanarul.
- Nu va gandi(i la asta, daca vei avea sau nu timp. Pur ~i
simplu face(i totul ca sa va ajuta(i sufletul. Trebuie sa va
pune(i in ordine nu numai propria persoanii dar ~i urma~ii.
Pentru aceasta trebuie in primul rand sa va eliminai
agresivitatea fa(a de iubire, supiirarea pe parin(i, pe oamenii
indragi(i, pe dumneavoastra in~ivii, regretele legate de trecut,
teama de viitor.
EI pleaca sa lucreze cu sine insu~i. Incerc sa detectez 0
senza(ie neclara ce mi-a aparut de curand. Pe mine insumi mii
impiedica ceva sa ma schimb in profunzime. Trebuie sa ma
diagnostichez la cei cinci parametri. Prin urmare, preteniile
fata de parinti - curat, toate supararile au disparut; suo:1r:1rilt=>
Qe oamt=>nii :lnroni:1ti "j indr~8i~i tot curat. Ma intrerupe a
bataie in u~a. Intra 0 pacientii.
..-I
- $tii, am sUnat acum acasii, fiul meu s-a intors de la
~coala, sta in pat, verde la faa. Vomita, are diaree, temperatura
~i guturai. In(eleg bine, este legat de faptul ca am venit la
consulta(ie"
47

24. - Da este III curs de purificare, - ii SpUIl eu. - Pentru ca ea
sa dccurga Cli mai putilla suferillta eliminati-va agresivitatea
fata de iubire.
Femeia illchide lI.'jU,eu ma uit la foaia de h[lrtie din fata
mea: pr~tentii fata de sine, ncmulUmirea de sine, lipsa dorintei
dc a trai. ~i la acest parametru este curat. ~Ie legate de
t;';cut, teama de viitor - ~i aici conform normei.-Ciudat, SlIO-
< Co
con~tienllli imi da mereu semnale di eu com it 0 crima
impotriva iubirii. imi trebuie inca un parametru nou. It1tere-
sant, cum arata oare? incerc sa prind astfel de situatii in timp.
in cele din urma inteleg. Este renegarea iubirii pentru omul
care te-a suparat, adica nu este ura, gelozie ~i ciuda, este
durin!a de a distruge iubirea ca sursa a durerii, de a 0 repudia,
discredita. Am avut astfel de situatii in adolescenta. Prind una
din aceste situatii ~i ma uit c,u cat renegarea iubirii a depa~it
nivelul periculos. Ehei I De 23 de ori mai mult decat mortal.
Curios, de ce mai traiesc inca" Cu toate ca: in 1991 trebuia sa
mor, s-a depa~it nivelul periculos de renegare a iubirii ~i era
legat de evenimentele din 1980 - 1981. Dupa zece ani m-a
lovit ~i trebuia sa mor, dar mi-am gasit in Biblie iubirea, am
urmat-o ~i de atunci totu! s-a schimbat. A fost 0 amanare. Anul
200 I - anul urmatoarei lovi!uri. Trebuia sa mor ~i acum
Inteleg cu ce avea legatura. Am invatat sa nu resimt ura, sa nu
ma supar, dar pana acum nu sunt capabil, in mod autentic, sa
pastrez iubirea. Ma incurca mult tendinta de a gandi rau despre
oameni; poti sa te porti dur cu omul dar in el trebuie sa-I
iube~ti pe Dumnezeu, intotdeauna. Sunt impregnat de jude-
carea oamenilor ~i subcon~tientul meu abia a~teapta un pretext
pentru asta. Cateodata trebuie sa te compor!i agresiv in relatia
4K
I
_J
cu cineva, sa-I opre~ti, sa-I ingrade~ti, sa-ti aperi drepturile. in
mine Insa stau, de nedespartit, comportamentul exterior dur ~i
revarsarea de pretentii acumulate ~i agresivitatea interioara, iar
daca in afara actionez rara fermitate, inseamna ca Inauntru
trebuie sa strang ~i mai multe preten!ii, iritari, nemul!umiri,
pentru .ca ele sa-~i dea drumul in gesturi concrete. lubirea insa
este crea!ie ~i distrugere in acela~i timp. Chiar eu Ie-am spus
copiilor mei: va voi pedepsi. in subcon~tientul meu se afla un
stereotip de fier: modul activ este generat de agresivitate,
modul pasiv ~i relaxarea sunt generate de iubire. in fapt din
iubire decurge totul. Doar ca trebuie sa inveti sa actionezi. . ,
men!inand in sufiet iubirea. Pentru aceasta trebuie sa ne
comport am cu fiecare om ca cu propriul nostru copil: in
primul rand revarsand asupra lui iubire ~i blande!e ceea ce nu
exclude 0 atitudine severa.
Iar ma distrage 0 bataie in u~a, Intra urmatoarea pacienta.
- Am sa va povestesc ce s-a intamplat cu mine, - incepe
ea. Medicii au in!eles ca am a boala incurabila ~i mi-au spus
cinstit ca nu am ~anse de supravieUire. in acel moment mi-a
fast adusa prima carte. Am citit-o ~i m-am schimbat. Dupa trei
zile am fost alt om, am rugat sa-mi fie aduse celemaifru-
moase lucruri. Am intrat in alta via!a. lar dupa 0 saptamana
m-a consultat medicul meu. "Daca eu insumi nu v-a~ fi vazut
cu 10 zile inainte intestinul, n-a~ fi crezut niciodata asta, -
mi-a spus el. A veati intestinul ca 0 sita, iar acurn nu mai are
nici 0 leziune, - a ridicat din umeri. - Sunte!i sanatoasa, pute!i
sa pleca!i." A~ vrea sa ~tiu care este situa!ia mea acum? -
intreaba femeia.
49

25. ~
1
f
j_1
- A yeti 0 stare buna, ~ ii spun eu dupa diagnosticare, -
problemeau ramas la fiica. Are ea .'?ipana acurn0 concentrare
marita asupra sentimentelor inalte, mai mull decat asupra
sentimentuluiiubirii. De iubirenu este permis sate ecranezi eu
nimic: nici cu bani, nici cu bunastarea, cu aptitudinile, talentul,
nici cu propria viaa. Fiica este cu totul excepionala in inte-
rior, iar talentul ei incepe sa intunece iubirea. El devine tot mai
important ~i starea sufletului devine starea trupului dumnea-
voastra, a~a incat mai avei mull de lucru, mergei ~i
continuati.
supravietuiasca,de aceea v-a parasit.
- $i-atunci ce sa fae?
- Ai citit carile mele?
- Da, pe toate ~ase.
- Ai vazut videocasetele?
- Da, inclusiv ullimele.
- Minunat, - spun eu, - iar acurn mergeti ~i lucrati.
Ea iese, ~i-n camera intra 0 pereche de tineri casatorii.
Urmatoarea pacienta este tanara ~i 0 femeie frumoasa.
- De curand mi s-a nascut un copil, - a spus ea. ::;i dupa
asta soU1 m-a parasi!. Ai putea sa-mi explicai despre ce este
yorba')
- Pot, - ii raspund eu. - Pentru dumneavoastra inseamna
prea mull frumuseea, bunastarea ~i dorinele dumneavoastra.
Mult mai mult decat iubirea. Nu putei fi lipsita de aparare. Cu
cat importantavietii este mai mare pentru dumneavoastriiin
comparaie cu iubirea, cu atat resimii mai multa agresivitate.
Din copilarie ai acumulat 0 doza neobi~nuita de pretenii faa
de barbai, nu ai reu~it sa trecei cu bine proba inainte de
conceperea copilului. Dar intrucat copilul este un amplificator
al parinilor, la el programul de distrugere a barbailor 11
depa~e~te pe al dumneavoastra. Acum pragramul 11ucide pe
tatal sau. Apoi 11 va omori pe el insu~i. In cuvinte simple,
inainte il omorai inceti~or pe soU1 dumneavoastra iar dupa
na~tere ai inceput s-o facei dublu. ::;ansele de supravieUire
ale soului dumneavoastra au scazut brusc, dar el trebuie sa
- Suntem la a treia consultaie la dumneavoastra, - incepe
femeia. - Cand am venit prima oara pe soU1 meu puteau cu
adevarat sa-I ucida. Aveam datorii mari. Acum totul este in
ordine cu el, ne-am pliitit datoriile. Nu demult ne-am cumparat
un apartament =?i-I renovam, dar mie mi-a aparut iar senzatia
de pericol.
- Senzatia are legiitura ell copiii dumneavoastra, - ii
raspund eu. Unul din ei nu este, ca inainte, in ordine. Pentru a
supravietui Ii trehuie iubire, iar la dumneavoastra, fericirea
omeneasdi incepe sa intunece totul. Fericirea umana este
legata de continuarea, apararea ~i consolidarea vieii. Unul din
simbolurile importante ale proteqiei - casa proprie, aparta-
mentul propriu. Dupa ce I-ai dobandit, la dumneavoastra a
aparut un puternic salt subcon~tient ~i iara~i nu in direqia
iubirii, ci a vieii ~i apararii. Dad efectul este moartea copilul
dumneavoastra, salvarea poate fi prin pierderea aparta-
mentului, fie a sanataii, fie prin pierderea vieii dumnea-
voastra.
- Spunei-ne, va rag, ce sa facem"
- In primul rand sa va schimbai prin iubire, rugaciune ~i
50 51

26. un comportament corect, apoi sa va ingradili placerile vie!ii, sa
va sus!ine!i prin post ~i infometare, 0 parte din bunastarea
dumneavoastra trebuie sa 0 cedati, pentro a mic-5oraconcen-
trarea asupra ei. Nu va grabi!i sa face!i renovarea. Puteli sa
zugraviti ~i sa nu va mutati in apartament timp de un an. Dadi
in cas a exista un neajuns nu va grabi!i sa-I indepartali.
Fericirea este 0 mancare grea care se digera cu dificultate. in
plus, nu ali eliminat inca fostele suparari avute unul pe altul,
regretele legate de trecut, teama de viitor.
- Scuzali-ma, vreau sa va intreb ceva - cand imi inlatur
temerile fa!a de viitor, imi apare bruse, pe nea~teptate, 0
puternica dorinla sexuala - ma sperie lucrul acesta. Nu inleleg,
despre ce este vorba?
- Dorin!ele noastre sUnt adresate viitorului, - ii explic eu.
Cu cat ne concentram mai mult asupra dorinlelor ~i facem din
ele un lei, cu atat incepem mai mult sa depindem de ele,
Dependen!a na~te teama, Apare ata~amentul de viitor - apare
teama de a-I pierde, Spaima de viitor genereaza ganduri
proaste despre sine, Absen!a increderii in sine, pesimismul,
deprimarea se transforma in program de autodistrugere, lar el
omoara dorinlele, Apare senza!ia inutilitalii vie!ii, Toate dorin-
lele se tocese. Teama este renegarea iubirii, dar dorinlele
noastre se nasc din iubire, Dumneavoastra anulali teama de
viitor ~i imediat se deschid dorinlele dumneavoastra, dar
pentru ca la baza lor se afla dorinla perpetuarii vielii se
intensifica apetitul ~i placerea sexual a, Mai departe trebuie sa
invala!i sa invingeli dependenla de aceste dorinle, Ele se nasc
din iubire ~i trebuie sa se intoarca in iubire, Pentru aceasta va
sUnt de folos rugaciunea, postul, abstinenla, A vantul dorinlelor
52
~
~
este periculos numai atunci cand depa~e~te cre~terea iubirii in
sufle!. Renunla la fericire doar acela care nu poate invinge
dependenp de ea, lar pentru a depa~i dependenla, trebuie sa va
ingradi!i periodic dorin!ele ~i sa Ie opri!i, din cand in cand,
comple!. lmaginali-va: omul nu ~tie sa inoate, se teme de apa
inlelegand ca poate sa se inece, principiul lui este sa evite apa,
apa este moarte dar pe urma, treptat intra in apa ~i ,nvala sa
inoate ~i refuzul este inlocuit de limitari severe, apoi a invalat
sa inoate ~i apa devine pentru el 0 placere ~i ii of era 0 viala
deplina, A~a este ~i cu dorinlele noastre, La inceput filozofia
indiana, budismul vorbesc de lepadarea de dorinle ~i viala,
Ata~amentul fala de aceasta lume care este rezultatul dorin-
lelor noastre, constituie 0 sursa de dureri, chinuri ~i suferinle.
Trebuie sa renunli la ele, sa incetezi colaborarea cu ele, atunci
vei fi ferici!. Apoi apare iudaismul care admite fericirea
omeneasca dar cu cele mai severe regali ~i ingradiri - ele
permit iubirii sa se pastreze in sutlet ~i sa nu se inece in
fericirea omeneasca, dupa care vine Iisus Hristos ce ne spune
ca principalul in salvarea sufletului nu este cea mai riguroasa
respectarea a tuturor preceptelor, ci calea spre iubire ~i
Dumnezeu, pe care il purtam in sufletul nostru, $i cu cat
evoluam mai mult, cu atat mai plina de semnificalie devine
capacitatea de a-L vedea in toate pe Dumnezeu, de a-i ierta pe
ceilal!i ~i pe sine, de a trai prin iubire, de a-Ii dobandi eul
divin,
Dupa consultalie trebuie sa ma ocup de procedurile de
refacere, Credeam inainte ca dupa scrierea carlilor ~i reechi-
librare, consultalia va fi pentru mine nu munca, ci sarbatoare.
53

27. Nimic de felul acesta. Vine un om cu totul pregatit, nu pune
nie! 0 intrebare inutila, conversatia dureaza 2-3 minute, dareu,
dupace am primit ca~ivaasemenea oameni, am nevoie de mult
limp ca saImi revin. A reie~it di cnergia oricum se cheltuie~te
pentru protectie iar ajutorul din timpul schimbarilor profunde
ale pacientului, pare inca un mativ. Intotdeauna am vmt foarte
tare sa-I ajut pe pacient sa-~i salveze viaa, sa-~i Indrepte
destinul ~i aceasta concentrare de ani de zile produce acum
probleme serioase. La momentul consultaiei subcon~tientul
merge inertial nu spre iubire,ci sprc viata ~i reu:?ita.lnseamna
ca, inevitabil, problemele pacientului vor trece asupra mea. ~i
este puin probabil ea viaa sa-mi ofere atatea situaii de
purificare pentru a compensa problemele luate asupra-mi. In
afara de scurtarea ~edinei ~i revizuirea trecutului, trebuic facut
ceya In prezent. Daca se produce 0 pierdere general a de ener-
gie din cauza perceptiei subcon~tiente incorecte a lumii,
vreunul din organe trebuie sa preia blocajul tluidului energetic.
Acum la mine un astfel de rol II au rinichii. ~i orice perturbari
lovesc in primul rand in ci. Cu cateva zile In Urllla,a aparutiar
0 stare de disconfort ~i am Inceput sa-i analizez cauzele. Era 0
nOlla enigma.
Un timp am ghidat un pacient. Era interesant pentru mine
fiindca nu se atingea subiectul sanataii, ci al carierei ~i al
reu~itei. Era un sportiv. Am lucrat Impreuna, rezultatele au
Intrecut a~teptarile, dupa care am simit ca am tendina tot mai
acccntuata de a-i nivela soarta, de a-i ImbunaHiti performan-
tele. Dintr-un mativ oarecare,orientarea sprc reu~ita exterioara
a Ineeput sa prevaleze, probabil ca ma gandeam prea des la
acest lucru. Tot ceea ce nu ducea el pan a la capat, din lene,
54
1.
~
J
faceam eu, tragand mereu de el ~i obligandu-I sa lucreze.
Termenul fixat de noi s-a Incheiat ~i colaborarea noastra s-a
sfar~it. Pe urma insa a venit partea cea mai interesanta.EI a
Illeeput sa piarda ~i a izbucllit nemulumirea de sine pe care nu
a putut sa 0 depa~easca. lar psihologul care i-ar fi interzis sa se
consume In auto-repro~uri nu mai era Ifl11gael. Programul lui
de autodistrugere, nu se ~tie de ce, a loyit Intai In mine ~i au
Illceput sa ma doara rinichii. 0 vreme n-am putut sa Ineleg
nimic. De ce trebuia sa raspund eu pentru gre~elile lui? ~i iata
di-mi amjnteam toate detaliile colaborarii noastre incercand sa
gasesc cauza. Stop. Un moment interesant. Cumya, In timpul
unei conyersaii, a spus: "Incepe dependena de dumnea-
Yoastra. Cum 0 sa ma echilibrez cand ne yom despari?" -
"Dependena apare la cel care se leneve~te", - i-am raspuns
eu. Daca omul se schimba cu adevarat, sprijinindu-se pe
iubirea din sutletul lui, Invaatorul Ii trebuie doar ca impuls
initial. Imi amintesc convorbirea incerdind sa gasesc in ea
radacini1e problemelor mele ~i se pare ca Incep sa Ineleg. Ca
de obicei, vedeam ~i Inelegeam cu u~urina problemele paci-
enilor, In timp ce eu Taceam acelea~i gre~eli. A veam 0
atitudine prea con~tiincioasa faa de munca. Toate lucrurile pe
care Ie luam prea In serios creeaza In noi dependena.
Dependenta na~te agresiyitate. Agresivitatea produce boala. II
obligam sa lucreze asupra sa de cum yedeam ca se furi~eaza 0
problema. II sunam eu, ceea ce Ii dadea iluzia unei protectii
crescute. Intr-adeyar se intensifica dependenta de mine. A yea
nevoie periodic de ne~anse, ca medicament. lar eu I-am lipsit
de acest medicament. Cre~terea rezultatelor era constanta,
practic fara Intrerupere. Se obi~nuise atat de tare cu succesul
55

28. 1
f
.J
incat ghinioanele prezente au inceput sa-I ruineze ~i de asta
eram vinovat eu. IncredibiL doar de curand ii explicasem:
inva!a sa tragi chiulul dar in a~a fel incat nimeni sa nu-~i dea
seama. 0 jumatate de luna sa 'Ii rezultate, incordiindu-!i voin!a,
dorin!a, toata energia dupa care renun!a in interiorul tau 1'1
aceasta tendin!a, realizeaza totul frumos, cu elect, dar
inauntrul tau lasa-te cuprins de lene. Daca mu~chiul este in
permanen!a incordat, se atrofiaza.
care plec 1'1baia ruseasca. Se pare ca iar vine 0 perioada de
serioase modifidiri.
Prima oara 1'1 inceputul anilor 70, cand via!a mea s-a
schimbat abrupt. Visurile mele, planurile, speran!ele s-au
prabu~it dintr-o data. Am vrut sa devin militar ~i m-am facut
ghid turistic.
Urmatoarea schimbare - 1'1inceputul ani lor 80, cand am
inceput sa ma ocup serios de studiile filozofice, incercand
sa-mi ordonez ideile despre lume. Atunci filozofia a porn it
alaturi cu extrasenzorialul.
0 criza puternica a avut loc 1'1 inceputul ani lor 90. Am
ajuns 1'1coneluzia ca tratarea cu ajutorul mainilor este lips ita
de perspective. Am decis sa renun! 1'1tratamentul energetic ~i
sa tree 1'1eel informa!ional. Caderea s-a petrecut nu numai in
mundi. ci ~i in viata. Diagnoza nu-mi lasa nici 0 ~ansa de
supravie!uire, concep!ia despre lume era un drum inchis. ~i
acum, se pare, mi se inchide posibilitatea de a lucra dupa
vechiul stil. Trebuie sa refuz consultarea pacien!ilor care au
venit cu un singur scop - sa-~i puna 1'1cale treburile, sa-~i
amelioreze sanatatea, sa-~i indeplineasca dorin!ele. Trebuie sa
concentrez toat3 fericirea omeneasdi intr-un punet ~i s-o arat
pacientului. Prive~te, acesta este umanul, acesta este divinul.
De aici, trebuie sa ajungi aici. Pentru a~a ceva 'Ii de facut asta
~i asta. Deocamdata insa cu cat incerc mai mult sa lucrez,
ajutand 1'1eonsolidarea vie!ii, 1'1protejarea ei, eu atat pierd mai
multa energie.
Imi amintesc de venirea la consultatie a unei terapeute.
Ineepuse sa aiba probleme eu fiul ~i eu propriul psihic. Auzea
voei, aparuse teama ~i diseonfortul.
Imi amintese cum am diagnostieat un om de afaeeri. Un tip
eapabil, 0 minte stralueita, luera fara repro~. Ma uit in viitor
iar aeolo in ea!iva ani era in mod real moartea. Dupa 0
prabu~ire legata de servieiu. ~i nu va putea deloe sa 0 aeeepte.
- Munea dumneavoastra ineepe sa va omoare, - ii explie
eu. - Depinde!i tot mai mult de ea. lar dependen!" cre~te ~i
oriee neplacere de 1'1lueru va provoaca 0 trauma tot mai mare.
- Doar n-o sa renun! 1'1serviciu, - mi-a spus eL
- Daca nu va ve!i schimba atitudinea fa!a de munca,
soarta va va obliga sa 0 parasiti. Fie ca yeti incepe sa va creati,
fara sa vre!i ~i fara sa banui!i, probleme, fie ea boala sau
moartea va va obliga sa pleca!i. Primullueru pe care trebuie sa
inva!a!i sa-I face!i - niciodata sa nu va lua!i in serios serviciul.
In serios pute!i lua numai iubirea ~ipe Dumnezeu. La tot restul
trebuie sa renun!a!i in mod periodic. Nieiodata sa nu face!i
totul 100%. Sa face!i 95%. Rezultatul va fi acela~i dar nu va
exista dependen!a. Via!a este 0 sinusoida, ati trait 0 vreme
fericireaomeneasdi, urmeazasa renuntatila ea pentruun timp.
Singurele lueruri de eare avem nevoie in mod constant sunt
iubirea ~i buniitatea. Astfel de ganduri imi apar in momentul in
56 57

29. - Sa se ocupe de terapie nu este periculos pentru eel ce In
vieiJe anterioare a anulat dependena de viaa ~i dorine. Sa
zicem di a murit ea un martir, pastdind in sutlet iubirea, sau
~i-a petrecut muli ani In ruga ~i abstinena.
Dumneavoastra
Insa v-ai apucat de vindecari fara sa va anulai dependena de
temeiurile profunde. lar acum. 0 problema minora, insesizabila
inainte a crescot pan a la dimensiuni enorme ~i va ameninta
propria viaia, ~i pe cea a copilului.
- Bine. dar eu am tratatprin rugaciul1l,- se midi sinceI'
femeia.
- ~i la ce va giindeaii ciind aplicaii tratamentul'?
- Sa-I fac pe am sanatos, sa-i Indrept soarta.
- Adica va foloseai de divin pentru scopuri omene~ti. ~i
iata ea dependenta de aceste scopuri s-u intensificat de cateva
ori. Oa, acumularea iubirii de Dumnezeu na~te darinta ~i viata,
duce la inflorirea lor, dar pentru a percepe divinul, trebuie sa
uili un timp de omenesc. lubirea lui Dumnezeu reprezinta
radacinile pe care nu Ie vedem dar fara de care nu se poate trai.
Yiaia noastra este un copac, dorinele noastre sunt ramuri ~i
fnmze. Dadl este pfea stufoasa coroana iar sistemul rada-
cinilor prea slab, copacul poate sa moara ~i pentru a-I salva,
coroana trebuie taiata pariial sau complet, radacinile fiind prea
pUline. De aceea prima grija sa fie pentru radacini iar coroana
sa se tunda periodic pentru a cre~te mai bine. inainte giindeam
In timp ce caHitoream ell metroul sau transportul In eamun.
ACllm merg ell ma~ina ~i ma distrage. Este eficient sa lucrezi
asupra ta la baia ruseasdi, supraindilzirea injose~te viata ~i
doriniele. ~i daca In acelmoment te rogi, purificarea vine mai
repede.
5X
J
Mcdicina s-u luptat multa. vreme Cll natura, in loc sa 0
aJute. Inainte boala era privita ca un rau pentru ca se pornea
numai de la interesele corpului. Cc facea OInul cftnd se
imbolnavea? Ii era grea~a, nu mai vroia sa man[mce, ii cre~lea
temperatura, nu vroia sa vada pc nimeni, iar medieii se
straduiau sa inlature boala cu toate simptome1e. Rudele il
siiciiiau pe bolnav, 11obligau sa maniince, ii scadeau febra. Dar
s-a dovedit ca boala purifica sutletul omului ~i ii fortifica
sistemul imunitar. Inseamna ea renuntarea temporara la
alimentatie ~i izolarea purifidi de asemeni.
In legatura cu temperatura imi amintesc un caz ciudat. In
urma cu ciiiiva ani ma intiilneam la New-York cu un om. Mi-a
po vest it cum a devenit terapeut. Avusese 0 fractura la baza
craniului. A stat in coma 21 de zile. "Mi-am vazut parinlii
raposati, -povestea eI - i-am dat sotiei bineeuvantareapentrua
se redisatori, intelegeam di nu mai este drum de intoarcere.
Oarparintiimi-au spus ca este prea devreme pentrua pleca, nu
numai ea voi reveni, dar ma voi ~i insanato~i. Mi-au mai spus
ea ma voi oeupa de vindecarea oamenilor. Cand am ie~it din
coma ~i m-am facut bine am simtit di din mainile mele iese 0
putere. Pe urma, au intrat in contact cu mine ni~te extraterqtrii
~i m-au ajutat sa vindec. Imi amintesc ca 0 femeie avea
anexita stanga ~i orieate pase faceam cu mainile in zona
respectiva. durerile nu ii treceau. Ei mi-au spus ea in parte a
dreapta se atla cauza ~i trebuie intiii sa tratez anexita de acolo.
~i intr-adevar, femeia s-a inzdravenit. Am observat ~i eu: se
imbolnave~te rinichiul drept, dar de vina este stfmgul, asupra
lui trebuie actionat int~ii. $i iata. - continuaeI, - 0 vreme i-am
59

30. tratal pe toti iar rezultatele erau foarte bune, dupa care. in vis.
mi-au venit din nou extratere!?trii!?imi-au spus: ai luat prea
multe asupra ta, te vom purifica, numai nu lua nici un fel de
tablete. in ziua urmatoare am facut temperatura de 40 de grade
~i trei zile m-a scuturat febra dar ~tiam deja despre ce este
vorba ~i n-am luat nici un fel de medicamente."
Mi-am amintit cuvintele lui ciind am constatat ca dupa
consultatie sunt doua lucruri care ma refac: somnul ~i baia
ruseasca. lar in timpul baii am inceput sa ma rog in
urmatoarele imprejurari. in Rusia, la "ban'a" se merge de
obicei in grup ~i starea de bine care apare intre prieteni, uni-
ficarea energetica ajuta la trecerea prin suprasolicitari destul
de mari. De aceea nu-mi placea sa merg singur. in Germania
eram singur la baie, de fapt la sauna, unde la fiecare ora se
toama apa sau infuzie de plante peste pietre ~i in loc de
maturica se tlutura prosoape. Apa inlatura eficient stresul ~i
problemele. Nem!ii sunt lini~ti!i ~i se comporta relaxat. insa~i
atmosfera te ajuta foarte bine sa te deta~ezi de un regim
tensional. Cu 10 m1nuteinainte de a incepe servirea, saunase
umple de oameni ~i ingrijitorul, aerisind intai incaperea,
incepe sa stropeasea cu apa pietrele ineinse. De data aeeasta
era 0 femeie cu 0 expresie severa pe chip. "Nu-i plac barba!ii"
am sim!it eu. in camera de aburi majoritatea erau barbati. De
obicei procedura arata astfel: la inceput se toarna apa peste
pietre, se a~teapta un timp sa se faca aburi, dupa care se tlutura
ineet un cear~af pentru ornogenizare. De aceasta data femeia a
turnat prea multa apa ~i a ineeput imediat sa vanture panza
catre toata lumea. De obice; rezist la temperaturi mari, dar
acum eram la limita. Cei care stateau pe bancheta de sus, langa
60
_J
mine ~uierau, gamiau, dar se tineau bine. Am simtit sau ca
trebuie sa plec, sau sa fac ceva ~i am inceput sa ma rog
repetandu-mi ca pastrez iubirea ciind viata ~i dorin!ele se
destrama. in acel moment parca s-ar fi turnat pe mine apa rece.
incepem sa ne sehimbam cand ajungem la 0 limita, ciind
suprasolicitarile ating un nivel critic. Oar pentru aceasta este
necesara 0 anumita stare interioara. Am inteles de ce multi
sfin!i i~i ereau conditii impovaratoare ~i, rugandu-se in acele
imprejurari, dobandeau 0 mai mare cre~tere spirituala. ~i a~a,
la aceasta baie am avut parte de 0 situa!ie curioasa. Langa
mine stateau ni~te oameni, pielea lor era oparita de abur ~i ei
suportau eu u~urin!a. Era interesant sa afiu: in ce masura eu ~i
ei vom rezistjl acestei incercari. Rezultatul m-a uimit ~i m-a
pus pe ganduri. Eu am trecut proba cu 60 - 70%, iar ei cu
minus 10 - minus 20%, adica n-au trecut proba. Dupa un timp
am in!eles despre ce este vorba. Ei au reu~it exterior, nu inte-
rior, rezistand la abur in detrimentul iubirii din sufietul lor.
Cand iubirea se duce, apare programul de autodistrugere ~i am
vazut la ei lansarea acestui program de autodistrugere. Jude-
cand dupa toate cele, episodul de la baie Ie-a facut rau, nu
bine. Adica destabilizarea omenescului trebuie mentinuta pana
ce iubirea din sufiet nu incepe sa se stinga, iar mai departe
omul nepregatit trebuie sa faca 0 pauzii, altfel, la orice nepla-
cere ulterioara va reac!iona programul de autodistrugere. Adi-
ca esenta tuturor incercarilor nu consta in depa~irea lor fizica,
ci in mentinerea iubirii in sufiet. lar rugaciunea ajuta in cazul
acesta foarte mult. Acum ciind sunt la baia de abur ~i devine
insuportabil, ma rog ~i asta ma ajuta considerabil. in plus, daca
ai 0 atitudine corecta, baia te umple de energie subtila.
61

31. 0 datiL dupa consulta!ie, extenuat, am ajuns la baie ~i
mi-am vizualizat nivelul energetic. Era la un mare minus. A~a
apare de obicei la 0 imbolnavire gravfl. Dupa baie totul s-a
schimbat. insuficicnta energetica s-u compensat chiar ell un
plus. In principiu towl este logic, reflectam eu. Energia vitala
- suhtila -5i cea grosiera - fizica sunt legate, una trece in aha.
Sapresupunemdi olllullrece printr-un frig excesiv, pierderea
energiei grosierc atrage dupa sine pierderea celei subtile ~i
omul sc imbolnave~te. Inseamna ca este posibil ~i procesul
invers, energia compacta, superficiala poate sa se transforme
in subtila. Adica a face sport, a merge la baia de abur ne
il1cardieu energie. Trebuie doar sa 0 ajutam sa se transforme
~i prima regula aici este sa pastram bunatatea, sa ne deta~am
de orice probleme. Daca omul a venit sa faca 0 "ban'a", iar in
inima lui este rautate,iritare ~i suparare.el poatesa suferedin
cauza supraindilzirii ~i sa-~i dauneze sanatatii.~i viceversa.
Imi amintesc cum. 0 data eram In casa de vacnnta cu
prietenii ~i faceam 0 "ban'a". In anturajul nostru era un tanar
care ne-a spus ca din copilarie nu suporta temperaturile inalte.
"Candva demult, la 0 baie, au intrecut masura, eu m-am speriat
foarte tare ~i de awnci nu 0 suport," - a marturisit el. "Hai sa
facem urmatoarea in!elegere, - i-am spus - tu te culei pe po-
dca, eu incep sa te masez cu maturica. Cand incepi sa resimti
un disconfort, pleci." A fost de acord. Prima sarcina impor-
tanta era sa-I ajut sa se relaxeze. Energia grosiera poate fi
transformata in energie subtila in orice cantitate, dar daca
omul are mu~chii contractai ~i in interiorul lu; se afla teama
sau iritare, temperatura ridicata ii va arde pur ~i simplu pielea.
Intai trebuie convinsomul ca nu II vei face sa sufere.Mi~carile
62
-I
j~
trebuie sa fie line. unduioase ~i ritmice. 0 corecta masare a
mainilor. tal pi lor, eoloanei relaxeaza Intregul corp. ~i a~a am
ineeput sa aetionez, urmarind starea tfll1arului. Cum am vazut
ca a inceput destinderea, Ie-am facut baietilor eu ochiul sa
creasc[l temperatura. Ei s-au executat iar el nici n-a clipit.
Le-am facut semn sa continue. In cele din urma aburul i-a
obligat sa se a~eze pe podea, eu eram terminal, nu mai puteam
sa rezist. iar tanarul n-avea nici 0 treaha.Pana la capatam ie~it
in viteza din incapere lasandu-I acolo. Dupa un timp a venit ~i
el. cu ochii mariti de uimire. "Abia ciind m-am hotariil sa ies ~i
m-am a~ezat pe bancheta, am price put ce temperatura este in
jur",- a reculloscutel.
Sa II ajuti pe om sa se relaxeze ~i deconectezeeste 0 mare
arla. Nu orice masor po ate sa faca asta. Sa zicem ca principiul
masajului este foarte simplu. Omul are 0 problema, ea pro-
voaca 0 tensiulle fizidi ~i psihica. Medicii au eonstatat ca
infarctul afecteaza nu numai mu~chii inirnii. ci ~i rnu~ehii
lombari. ~i inima ~i ~alele inseamna necaz pe femei. Supraso-
licitarea psihica duce la suprasolicitare fizica, prin urmare,
niveland mu~chii, inlaturand tensiunea excesiva, il ajutam pe
om sa anuleze stresul interior. Insa pentru aceasta masorul
trebuie sa fie piin de bunatate iar gesturile lui, ritmice. Ciind
m-am ocupat de masaj am observat ca mu~chii Illcep sa se
relaxeze dupa 5 - 8 mi~cari de acela~i tip. Am urmat cursuri
speciale de masaj, m-am ocupat de presopunctura dar
experienta cea mai consistentaam doballdit-o tocmai la haia
ruseasca. Nu 0 data am incercat sa in!eleg: de ce unul ~tie sa
prelucreze corporal aburul, altul nu. S-a dovedit ca este 0
adevarata arta. Omul tensionat, inhibat nu va putea niciodata
63

32. sa fadi bine acest lucru. imi amintesc cum am facut pentru
prima oara 0 baie adevarata. Dupa 0 asemenea procedura am
uitat Clim ma cheama.
Lucrurile s-au petrccut III felul urmator. Am cunoscut un
grup de tineri care se ocupau ell sporturile extreme, Cll ei
faceam ilinerarii, lnnoptam In zapada. 0 data pe saptamana
aveau 0 sarbflloare, baia ruscasdL Stateau In ea 6 ore, III
medic. Primele doua ore, fiecare dupa cum avea chef, regim
camplet liber. Apoi 0 pauza. Hrana u~oara, sucuri, discutii,
relaxare, se pregateau pentru etapa urmatoare. Se lungea ciite
unul pe bancheta ~i ciitiva oamen" cu randul, 11plesneau cu
maturica din frunze de mesteacan.Unui singur om Ii estegreu
sa mentina mi~carile ritmice, obose~te ~i ele devin abruple. in
acel momenl trebuie sa cedeze locul altuia. Procedura dura
destul de mult timp. Dupa aceea lncepea masajul. Patru - cinci
11 masau pe unul singur. Douazeci - treizeci de minute 11
lnmuiau bine, profesionist. Dupa baia de aburi treceau la etapa
cu maturici fierbinti, urmand procedurile cu ape, tumau peste
om apa calda, mai calda, apoi un pic mai rece, un pic mai
calda. La sfiir~it, atat de fierbinte ca pie lea abia suporta ~i,
imediat, rece ca gheata. Dupa care II acopereaucu un cear~af
~i omul mai statea culeat un ceas, uitand de toate. in cele ~ase
ore nu loti ajungeau sa treaca prin proceduri. Dar 0 asemenea
stare IIi ajungea pentru 0 luna. Cu cat profesionalismul este
mai lnalt, cu alat forma conteaza mai putin, mai mult conli-
nutu!. Dintr-o scald a obi~nuita, baia se transforma lntr-un act
sacramenlal, In posibilitatea de a a-Ii ordona nu atat corpul, cat
sutletul.
Initialorul semnificaliei de "stres" a plecat de la convin-
M
~J
gen.~a ea stresul este moarte, ajungand peste 0 vreme sa sustina
ea stresl1l este viata. Medicina prezentului II1CearCasa Inlature
factorii care destabilizeaza organismul. Soala se dovede~te a fi
0 asemenea destabilizare. Pentt-u ca boala sa nl1 existe tre-
buiesc gasite forme perturbatoare de mai mare anvergura,
atunci boala nu va mai fi necesara. a destramare dozata va
stimula evolutia. De atitudinea noastra corecla fala de viala
depinde masura In care yom progresa pe acest drum.
Acum este mijlocul lui decembrie al anului 2000. Ne luam
ramas bun de la veac ~i ne despartim de mileniu. Stau lungit pe
bancheta de sus, 1.1tr-un tren care ma duce la Moscova ~i
Incerc sa adorm In cadenta uniforma a rotilor. Durerea
saciiitoare de la rinichi nu-mi da pace. Rugaciunile nu ma
ajula. incerc sadetectez, a cala oara, cauza starii mele. Primul
program care apare - dispretul pentru femei, lnjosirea dorin-
Ielor ~i a vietii. M-au chinuil peste poate pretenliile pe care nu
pot sa Ie anulez fata de femei. Ele sunt legate de divinizarea
femeilor, divinizarea vietii ~i a perpetuarii ei. Toate aceslea vin
din cele mai profunde zone ~i, nu se ~tie de ce, nu pot sa ajung
la ele. in leganarea sacadata a rolilor, pe jumatate adormit,
gasesc noi ~i noi versiuni.Mai devreme saumai tarziu va veni
rezolvarea.
A~adar, prima cauza posibila. Suprasolicitare la consul-
tatie, ceea ce lnseamna diminuarea proteciei ~i preluarea
murdariei asupra mea. UeDendenta de viata cre~te ~i se
,;cuveaza programul ae autodistrugere~
A doua: deja de un an primesc informalii ca lnlrec masura
~i ma concentrez excesiv asupra fericirii omene~ti1.adica starea
mea interioara necesita 0 aha schema de nutritie, Insa
65