SN Lazarev 8

1. QU
~.
:..~~~:":
Descrierea CIP a Bibliotecii Na10nale a României
LAZAREV, SERGEJ NIKOLAEVIC
Diagnosticarea karmei: Dialoguri f Serghei Nikolaevici
Lazarev; trad.: Gavrila Henter, Alexandru Sokolov. - Bucure~ti:
Dharana, 2003
256 p.; 20 cm. - (Diagnostiearea karmei; 8)
ISBN 973-86367-0-1
I. Henter, Gavrila (trad.)
Il Sokoloy, Alexandru (trad.)
159.951
JIA3APEBC.H.
,Qlo1arHOCTlIIKa KapMbt. KHHra BOCbMas:l.
,Qlo1anor C YIo1TaTenSlMIo1
CaHKT-ne-rep6ypr, 2003
Copyright (Q 2003 by S.N. Lazarev
Copyright I:J 2003 ROVlMED TRADING S.R.L.
Toate drepturile rezervate pentru România ~i Republica Moldova.
Multipliearea ~iIsau distribuirea prezentului volum sau a unor fragmente
din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa tara
aceeptul seris ROVIMED TRADING S.R.L.
Editura DHARANA
Tel.: 021 3372424
Fax: 021 644 63 77
e-mail: busuioc@pcnet.ro
Redactor: D. Savopol
Coperta eolec1iei: Mihai Marineseu
Unie distribuitor: Societatea de Distributie a CArtii Pro-No;
Bucure~ti, str. Ing. Pandele Taru~anu, Dr. 13
TeUf",,: (01) 222.69.35, 222.69.38
e.mail: procomenzi@yahoo.com
Imprimat la Tipografia Centrala. Comanda Of. 1372
H9tZ
Serghei Nikolaevici Lazarev
DIAGNOSTICAREA KARMEI
DIALOGURI
r
~
Traducere din limba rusa
GAVRILA HENTER ~i ALEXANDRU SOKOLOV
Edi tura
DHARANA
* tBucure~ti
165jÇf-

2. ---~
<=>u
17
~
GCJ, H[7~ (g)
r ::-~1,...,1-
l
-1
)S9,g
L33.
CUVÂNT ADRESAT
CITITORILOR
Dupa ce au citit cele ~apte caJ1i ale mele, multi Îmi pun
Întrebarea: "Cum sa ma rog ~ice trebuie sa cer?"
- Faceti Humai un singur lucru, raspund eu. - Învatati sa
parcurgeti just orice situatie traumatizantà.
Învatati sa pàstrati divinul În momentul pierderii umanului.
Dacâ ati simtit cà pàstrati 'iubirea În orice situatie, - rugati-vâ
pentru copiii dumneavoastra, ca ace~tia sa poatà pàstra ~i
retine iubirea În orice Încercàri, nu numai atunci când se
destrama nivelul material ~i spiritual, dar ~i atunci când se
destramâ cel mai important - cel senzorial.
Multa lume mi-a spus ca cel mai u~or mod de a-ti Însu~i
infonnatia este prin Întrebâri ~i râspunsuri. De aceea s-a editat
aceasta carte ~i daca observati vreo repetare, doresc sâ va
previn, n~ este Întâmplâtor.
leri, 18 martie, am avut 0 conferintâ În Sankt-Peterburg.
Dimineata, din birou, am sunat la 0 femeie care a fost la mine
În audientâ de doua ori. Ea are cancer. Nu s-a produs nici 0
7
.."'"
~ §~ B-
o:JE-E-1::
1
,
1
~
<c..-,:
u
==---~
.HI/il
....-

3. ~
~u
lp-"";-,:?;-:~.
"" ,..'"
ameliorare. Pentru mine, aceasta este 0 situatie interesantâ. ~i
iata, cunoscând-o, privesc câmpul ei. (În plus ea a participat
ieri Ja prelegerea mea.) Campul ej este bun. Receptarea situ-
atiei traumatizante este Înalta.
Am rugat-o sa-mi spunâ numele copiilor ei. Ea mi le-a
cnumerat ~i, deodatâ, totul mi s-a clarificat. Unul dintre copii
avea În camp posibilitatea
decesului. Acceptarea situatiei
traumatizante s-a Închis. Nu poate Sa pâstreze iubirea În cazul
zdruncinarii nivelului senzorial. Autorul este marna care Illi a
plltut pâstra iubirea În situatii traumatizante. Fiecare situatie
traurnatizanta care a trecut la baiat, În plan subtil a provocat 0
explozie de autodistrugere. La marnâ, acest program se
transforma În tumora canceroasa.
- Dumneavoastra, ati avut În tinerete accese de lipsa a
dorintei de a trai, deprimare ~i nemuJtumire de sine, am spus
eu. - În interior, ati Înabu~it iubirea fata de sot prin care avea
loc puriticarea. Trebuie sa Va rugati pentru fiu, sâ-l Învât:ati sâ
pastreze iubirea Întotdeauna ~i În orice situatie.
- Dar cum sa ma mg pentru tiul meu? - ma Întreabâ
femeia.
- Pai nllmai despre asta am vorbit În lectia mea de ieri.
- lertati-ma, dar e ceva ce nu Înteleg.
- Aduceti-va aminte de toate momentele cand v-ati dezis
de iubire. Eu vad Ca ati /ucrat asupra dumneavoastrâ. Nu vad
În sufletul dUl.nneavoastraura ~i Suparare, dar exista În schimb
0 puternica dezicere de iubire manifestata prin deprimare ~i
lipsa dorintei de a trai. Este necesar sa iertati nu numai pe altii
ci ~ipe dumneavoastra, trebuie sa va acceptati soarta ca un dat
de la Dumnezeu. Învatati~va tiul sâ-~i pastreze iubirea, ~i sâ
8
l
~
depa~easca nu numai ura ~i supararea dar ~i depresia, Îndoiala
~i frica.
Nu va puteti imagina cum poate sa distruga sufletele
noastre frica.
Nu degeaba În Biblie se spune ca cel caruia Îi este frica nu
este tentat de iubire. În subcon~tient, emotia fricii se ramitica
În: renuntare, ura .}i programuJ de distrugere a ceea ce ne
provoaca frica. Una dintre formele primordiale ale depen-
dentei 0 constituie frica. La Început Boi pierdem simtirea ~i
viziunea divinului În aceasta Jume. .Vointa, dorintele noastre
Încep sa umbreasca iubirea divinâ.
Tocmai atunci apare frica. Mi-e fricâ sa pierd umanuJ de
care am Început sa depind. Dupa fricâ vine Îndoiala În ceea ce
prive~te viitorul tau 11i neÎncrederea În sine. Dupa aceasta
urmeaza nemultumirea de sine, depresia. Apoi apare supa-
rarea, iar dupa ele apare ura. Cand ne este fricâ ÎI1permanenta
pentru viitorul nostru precum ~i de ceea ce a~teptam de la
acesta, atunci deja suntem bolnavi. A~teptarea Înseamn3
vampirism - consumare ~i dependentà.
Voi repeta pe scurt: Învd(a(i-vdfiu/ sd-$i pm'treze iuhirea.
Rugati-va ca el sa alunge tot ceea ce poate Împiedica iubirea.
Ajutând sufletullui, yeti Însanato~i corpul dumneavoastra.
Vi se pare ca dezicerea de iubire are loc numai prin ura ~i
SUparare?
Nu demult am CUl10scutun barbat care suferea de 0 aritmie
ce putea duçe pana la oprirea inimii. Cauza era În femeia
iubitâ. Prima Întrebare pe care i-am pus-o ei a fost:
"Va e frica5a-l pierdeti?" - "Da, rni-e fricâ În permanentâ ca nu cumva sa
9
""-.;;
iH~g.
CQE-E-..<::
1
r
1
1
~c..
<5
--~
Ü9a-
-,.....

4. ~
~u
lF'-::.._-
plece,sa maparaseasca- a raspuns ea". ~ Fiti atentâ, prin
aceasta il ucideti. Întelegeti cà vointa dumneavoastra, În acest
caz, nu Înseamna nimic. Daca de sus va este dat sa va
despartiti, nu yeti putea face nimic, iar frica este În zadar.
Daca va este dat sa râmâneti impreuna, nu se poate ascunde
nicâieri. Dar daca iubirea dumneavoastra se transforma În
ajteptare ji dependen(â ji najte frica ~i depresie, atunei
credeti-ma aceasta constituie cea mai rea variantâ de a retine
'
,
omul iubit.
Forme de a se dezice de iubire sunt multe.
lubirea este Întotdeaunalegatâde 0 boala purificatoare.
~i daca noi nu dorim sa acceptam 0 boala ~i Încercam sa
fugim de fiinta iubita provocând-o pe ea ~i pe sine la des-
partire, nesocotind ~i discreditând sentimentul personal, Îneer.
când sa-I dirijam, atunci, pentru salvarea sutletului, noi trebuie
sa pierdef!1tot ceea ce ne-a tacut sa renuntiim la iubirea fata de
Dumnezeu. A accepta voillta Divin3, a te supune iubirii, a
pastra iubirea În momelltul pierderii a tot eeea ce este uman, a
trai cu acest sentiment ~i a tinde În permanentâ spre el, iatâ
principalele reguli ale sanatatii ~iale supravietuirii.
+::::::
~ ~ ~ §-iJJf-f-..<::
",,- ----!- =--c.::-G
., ........
üsa
p-
LUCRUL CU SINE LE
Cum sli indeplirtlim plicatele din Irecut prin rugli-
ciune ?
Acum 0 lun3 ~ijumatate, la 0 audientâ , 0 femeie mi-a spus
urmatoarele: "Eu am Înteles, aeum plee sa ma rog pentru toate
pacatele mele, iar dupa aceea voi Începe sa ma rog pentru
urma~i".
Eu am dus-o În camera unde stâtea Întreaga grupa care a
venit În audienta ~iam spus:
- Va rog pe toti sa retineti urmâtoarele:
Este doar un singur pacat: acesta este dezicerea de
Oumnezeu, de iubirea fata de El.
Este 0 singurâ probJemà: sa parcurgem situatia traumati-
zanta prin pastrarea iubirii de Dumnezeu tara a avea pretentii
de la Dumnezeu ~i lume.
Exista un singur tel: sa Învat:âmsa vedem ~isa simtim din
ce În ce mai clar iubirea de Dumnezeu ~i vointa divina În
propria persoana ~iÎn lumea Înconjurâtoare.
Cu cât Întelegeti mai bine acest lucru, cu atât mai u~orva fi
r
Il

5. .5""'1
QU
l
-t-::::: ~ '-==:-
~~~g. <.-: -a::IE-E-.c(]
~
H9LZ
,
II"
'''''''''''''', ,,'-~'''~.. ..~
sa depa~iti tot ceea ce sta În calea iubirii. Ajungem la aceasta
treptat.
La Început, noi depa~im dorinta de razbunare, de a
blestema, de ajudeca ~i de a urÎ.
Apoi depa~im supararile.
Dupa aceasta urmeaza perioada nemultumirii de sine ~i a
nemultumirii fata de propria soartâ.
Apoi vom Încerca sa depa~im depresia, neÎncrederea În
sine, Îndoiala ~i frica fata de viitor.
~i cu cat evoluam mai mult În vederea depa~irii agresiunÎi,
cu cat mai subtila ~i imperceptibila este forma agresÎunii, cu
atat mai mare trebuÎe sa fie concentrarea asupra iubirii.
Cea mai mare fericire a omului vine din viitor. Ea este
subtilâ ~i imperceptibilâ, la fel ca ~i temerile, Îndoielile ~i
depresiiIe, dar tocmai prin ele incepe dezicerea impercep..
tibiliifafii {le Divin.
Cele mai ÎnaIte aspecte ale dorintelor con~tÎente se ascund
În viitor.
Dependentade viitor conduee la distrugere În prezent ~i
trecut.
De aceea cand este vorba despre viitor, nu uitati de vointa
Divinâ.
În momentul durerii, primul lucru pe care trebuie sa-J
facem este aceJa de a ne Îndrepta spre Dumnezeu.
AI doilea lucru, trebuie sa acceptam orice deznodamant al
unei situatii, bizuindu-ne pe vointa Divina.
AI trei/ea lucru, la nivelul exterior, sa urmam logica umana
dezvoltand ~i Încercand sa ne facem placuti pentru omul iubit
~i sa Încercam sa restabilim relatiile.
Va prezint un exemplu: iubitul 0 parase~te, fata se
adreseaza lui Dumnezeu ~i se roaga ca aceasta sa se Întoarca.
Dorintele, soarta~i viata ei sunt Înjosite. Însa ea, cu scopul de
a-I recâ~tiga pe baiat se concentreaza nu asupra iubirii fata de
Dumnezeu, ci asupra dorintei ei de a se uni cu acest flâcau.
Daca noi, adresandu-ne lui
logica umana, atunci Încercâm
scopurile ~i dorintele noastre.
Cand ne rugâm la Dumnezeu, noi patrundem În planuri atat
de subtile, unde printr-un efort obi~nuit al vointei nu reu~im sa
aJungem.
Dar cand ne adresam lui Dumnezeu pentru a ne Îndeplini
dorintele noastre umane, atunci, pur ~i simplu, ne Întârim de-
pendenta de dorinte incomensurabil mai mari decât cele care le
confera invidia ~i supârarea.
Omul se roagâ În mod normal pentru sânatateacopiilor lui,
pentru ca ace~tia sa aiba 0 soartâ favorabila, ca sa Întoarcâ la ei
persoana iubita, tarasaÎllteJeaga ca prin aceastaomul distruge
~i familia, ~i soarta, precum ~i sanatatea ~i sufletul, ~i nu numai
pe ale sale, ci ~i pe ale celor apropiati.
Dar dacâ atunci cand i se adreseaza lui Dumnezeu omul
spune: "Doamne, eu doresc acest Jucru, dar fie voia ta, iar ceea
ce vei hotafÎ tu eu voi primi cu smerenie ~i iubire", atunci 0
astfel de rugaciulle aparâ deja Într-o mare mâsura de
dependellta viitoarefata de fericireaumana.
Pentru a vi se Îndeplini dorintele nu este necesar sa va
Dumnezeu, pastrâm Ilumal
sâ folosim Divinul pentru
,.
12
13

6. ~
QU
lF :'..:.:.;.-~':-'-'
ruga~i lui Dumnezeu. Cu cât exista mai putina iubire În
dorinteJe dumneavoastra, cu atât mai pu~ine ~anse vor exista
pentru Împlinirea lor ~i dacâ se Împlinesc, atunci atrag dupa
sine nenorocirea. Dacâ dorintele se refera la placerea sexualâ,
la nâzuinta de a apàra ~i de a Îmbunàtàti propria viatâ, cu cat
va yeti concentra mai mult asupra umanului, cu atât dorintele
vor fi mai Încàrcate de invidie, condamnare, gelozie ~i supâ~
rare ~i cu cat va yeti ruga mai mult pentru Întaptuirea unor
asemenea dorin~e,cu atât mai triste vor fi urmàrile acestora.
Multi gândesc astfel: Dumnezeu e mai de~tept decât mine.
El Însu~i hotàrà~te care dintre dorintele mele sa se Îndepli~
neascà ~icare nu.
Nici vorba. Încep sa se Înfiiptuiasca toate dorintele.
Ele se destrama Însa Împreuna cu autorullor, atunci când În
plan subtil vor deveni periculoase pentru ]umea inconju-
râtoare.
Cu cât dorintele noastre sunt orientate mai mult inspre
Divin, cu atât exista În noi 0 puternica nazuintâ interioarâ spre
iubire, ~i, cu atât orice dorintâ a noastra se Întaptuie~te tara
nici 0 rugâciune.
Cu cat depâ~im În permaDenta ÎD Doi ata~amentul fata
de uman ~i ne ÎDfrânam periodic, ocolind con~tiinta ,i
dorintele, nazuind spre Divin În momentul distrugerii
umanului, În aceea~i masura tot ceea ce dorim ni se va da.
Trebuie sa Întelegem ca În fiecare moment noi facem 0
alegere - fie renuntând la iubire fie acceptând-o.
Rezultatele depind numai de taria nàzuintelor noastre ~i de
luerul permanent asupra propriei persoane.
14
.~...........
~
1
1
leri am discutat cu fiul meu.
- Tie nu ~i-a trecut supararea profundà pe femei - i-am
explicat eu Jui.
Eu vàd ca simpla cerintà de a se ruga §i de a elimina
supararea nu este eficienta. Încep sa explic mai simplu.
Acele sentimente ~i dorinte pe care le are omul determina
posibilitàtile acestuia precum ~i calitatea fericirii pe care 0
obtine. lata, În ceea ce prive~te broasca, sa spunem cà are 0
scara limitata de sentimente ~i dorinte ~i aceasta nu depa§e~te
granita micii sale lumi. Inseamnâ câ avem posibilitatea sa
obfinem 0 fericire cu atât mai mare cu cât este mai dezvoltat
sentimentul nostru. Dar sentimentul se na~te din iubire ~i tara
aceasta moare.
Deci cu cât sunt mai mari dorintele, cu atât trebuie sa
nâzuim mai mult spre Dumnezeu ~i spre iubire.
Aceasta nu constituie pur ~i simplu doar indemnurile mele;
concluziile mele le-am verificat ani de-a rândul În situatii reale
legate de sànâtate. far vederea planurilor subtile a accelerat
procesul trecerii teoriei În practica de 0 mie de ori. fn plan
subti l, eu vâd În acela~i timp caracterul tau, sanatatea ta, soarta
ta ~icrede-mâ, acolo totul este unitar.
Ceea ce simti tu acum, mai târziu va fi soarta ta.
Daca vei pâstra În suf1et iubirea,
- soarta ta va frai ~i se va
dezvolta. Daca În sufletul tau vei tine supararea, condamnarea
~i depresia, soarta ta se va Îmbolnavi ~i se va destrama. Fara
boala ~i pierdere nu dobândim nimic. Cu cât este mai mare
iubirea in suf1et, cu atât putem suporta 0 durere mai mare. Cele
mai mari dureri vin de la omul iubit. Aceasta Înseamna ca, cu
cât Yom fi mai sinceri, mai marinimo~i ~iYom avea 0 atitudine
.~
!
15
"~ "-!3 ~ :::
.a:U-f-..c ~u
--!!!!!!!!!!I!
üga
,.

7. ---~~
<Su
1
1
F;:,;;;~:~'"
tara pretentii fata de omul iubit, oricât de dureros ne-ar fi
uneori, cu atM mai mult noi Yom avea dreptul de a fi bogafi,
sanato~i ~ifericiti.
Apropo, eu am examinat problema bogatiei. Posedarea
iahturilor, caselor de odihna, a apartamenteIor, ma~inilor
constituie emotia care cuprinde ca dimensiune aproximativ trei
vieti. Jar dragostea adevaratii cuprinde 10-15 vieli. Adica, În
exterior, noi ne putem cOllvinge pe noi În~ine de orice, dar În
subcon~tientul nostru exista un mod real de apreciere a
situatiei. Astfel, nici 0 fericire materiala nu se compara nici pe
departe cu dragostea obj~nuita.
Cât primim În viatâ, atât trebuie sa pierdem. $i cata fericire
obtinem prin dragoste umanâ, atâta durere trebuic sa primim În
mod corespullzâtor.
A rezista Japierderea dragostei umane se poate numai cu a
singura conditie: atunci când iubirea fatA de Dumnezeu este
mai importantâ. Jar atunci prin nâzuinta spre Dumnezeu omul
prime~te mai multa fericire decât de la dragostea umana.
Aceasta se obtine de-a lungul aniIor ~i a zecÎJor de ani.
Potentialul de nedistrus al marinimiei exista de obicei atuncÎ
când În cadrul neamului au existat generatii de credincio~i.
Dar acest lucru se poate obtine ~i prin autoeducatie. Nu'
deodatâ, bineÎnteles, dar se poate. AstfeJ, daeâ În momentul
Îndrâgostirii simtim durere dar
Pastrâm cu oriee Pret iubirea' .,
atunci sentimentul fericirii de dimensiunea a zece vieti nu se
destrama, deci poti avea ~i casa de odihna, iahturi ~i ma~Îni,
poti sa devii capabil, talentat ~i faimos. Toate acestea nu
dauneazâ Însa sufletului ~ieorpului.
Vrei sa fii fcricit? Nu permite fricii, neÎncrederii În sine,
Jo
depresiei, supararii ~icondamnarii sa-ti afecteze iubirea.
Convinge-ti mai des sufletul ca iubirea de Dumnezeu este
mai presus de fericire ~idestatare.
Aceasta va vindeea nu numai sufletul tau, ci ~i corpul ~i
soarta ta.
- În cartile dumneavoastra anterioare ati SpllS ca nu
e voie sa te rogi pentru copii, acum se poate face?
Eu am explicat ca pentru a ne putea ruga pentru urma~i este
necesar sa Învâtâm noi În~ine sa trecem prin situatii trau-
matizante. Înfrânati reflexele autoapârârii. Formati reflexele
pastrarii iubirii. Demonstrati În practicâ trecând real prin
câteva situa1ii.
Atunci rugaciunea pentru urma~i va fi eficientâ. Altfel, CUIll
vor putea Învâta ceva copiii dumneavoastrâ dacâ dUlllnea- .
voastrâ ÎIl~iva IlUsunteti În stare s-o faceti?
Dacâ nu reu~iti adresati-va lui Dumnezeu ~i cereti ajutor
pentru pàstrarea iubirii. concentrati-va asupra acestui lucru :;;i
tràiti prin aceasta. Mai devreme sau mai tarziu yeti reu~i.
Mentionez Înca un moment. Întrucât copiii reprezinta viitorul
nostru, IlU Yom putea sa-i ajutam dacâ simtim agresivitate fata
de viitor. Fricile, regretele. gândurile Întunecate despre viitor,
nesiguranta ;;i depresia. toate acestea cOllstituie agresiunea fata
de viitor ~i depcndenta fata de aeesta. Atâta timp cat noi
depindem de viitor ne este greu ca În mod real sa-i ajutàm pe
urma;;1.
a observatie curioasà: eu am scris des pre faptul ca trecutul
~i viitorul su nt legate Între ele. dar nu mi-am Închipuit cà
aceastâ legâturâ este a~a de evidenta. Un timp Îndelungat am
7-6 :;9[jJ-
]7
~ . ~
"t".::::,
~ §;.; Ë-
o::If-f-.E
~
i:i:«(
u
--=--
Ü9LZ

8. .~Qu
1
§ 13~~
P:If-!- ..<::
t:Co.
15
---=-~
-<-~
L~9a
, "....
"
;;~~,;.~"
i
i~~ercat sâ eJimin depresia adicâ
neincrederea in sine ~i inviltor, d~r il-am putut sa fac nimic in legâturâ cu aceasta. Dupâ
aceea ml-am adus aminte de concluziile mele. Agresiunea fatâ
d~ treeut reprezintâ in acela~j timp ~i agresiunea
fatâ de viitor.Sa presupunem ca neacceptarea
trecutului ma face plângaref ~i
panlcard. Am revizuit totul, am acceptat ~i am Început sa ma
ro~ pentru inlâturarea neplaceriJor trecutuJui ~iam constatat cumlrar~ ca a Început sa se schimbe
atitudinea mea fatâ de viitor.
~xlsta ~n fapt interesant, pe care pana În prezent nu pot sa-J
expl.c: un" oameni se raaga un timp indeJungat pentru copii,
ceea ce duce la 0 Îmbunâtatire
evidenta asupra Propriilorpersoane. Efectul asupra copiilor este invers. Sau apare feno-
me~~l ~pus: omul nu se poate aduce În regulâ pe sine, dar la
COpll,dm oarecare motive, se simte 0 ameliorare brusca. Se
.poate ca
~c.e~sta ~a depinda de orientarea
interioarâ a urma~ilorasupra DlvlllltâtiJ.
Daca energia iubirii este mare, atunci pârintii chiar cu 0
neinsemn~.ta strâdanie, pot ajuta la schimbari de proportii in
cazul copllior lor. ~tiu cu certitudine cà unul dintre cele.
.
malper~cuJ~aseprograme care ii love~te pe copii, il constituie lipsa
donntel de a trai sau Încercarea de sinucidere,
ceea ce seÎntâmpla Îndeosebi la femei.
~up~rarea pe pârinti poate sa ducâ in generaI la Jipsa de
efic./ellta a rugâciunii. Imi aduc .aminte
cà la una dintreaudJentele mele, 0 femeie a
Plans În hohot e. M
. . .
." le nU-mI lesenimic, - a spus suspinand - . În mintea mea se creeazà un vid
ceva ma Împiedicà in stradania de a ma ruga". ~i numai atunc;
~and, dupa câteva ore, am observat ca ea poartà 0 suparare
Ilnensâ fata de tata, ea a Început sa plangâ În hohote, dar cu
/8
-
totul altfeJ. Acestea erau lacrimi de purificare. Dupa aceea a
pomit rugàciunea.
Sâ va spun un lucru. Dacâ omul ~tie cà sàvâr~e~te 0 crimâ
impatriva iubirii ~icu toate acestea a comite, câinta nu mai are
nici a importantâ.
În situatii de acest gen, "pacatuiesc ~i apai mâ câiesc" nu
exista. Câinta presupune schimbarea care nu permite repetarea
unar mari crime impotriva iubirii. Cu cât mai mult ne orientam
in gândurile, cuvintele ~i actiunile noastre asupra dorintelor,
can~tiintei noastre ~i cu cât mai putin ne orientâm asupra
iubirii, cu atât mai mult ne apropiem de boalâ, urâ ~i decâdere.
Când omul spune: "Doamne, miluie~te-mâ pe mine. pâcâ-
tosul!" - aceasta Înseamna: Doamne fie-ti milâ de mine,
acordâ-mi iubire, Întrucât eu sunt pàcâtos adicâ din cauza
lipsei de iubire cad in dependentâ de uman, dând na~tere la
invidie, gelazie supârare ~i ura. ~i când asemenea senti mente
dirijeazâ comportamentul omului, el va fi Întatdeauna pàcâtos.
Fiul meu sulera de angina incurabilli, de adenoizi ~i
de biilbiiiala. Cine e autorul? Lucrez mult asupra mea,
cunosc aproape pe de rost continutul clirtilor dumnea-
voastra. Va rog sa-mi spuneti in ce consta piedica, de ce
nu pot sa-mi ajut baiatul?
Capacitatea de a traversa 0 situatie traumatizanta, judecând
dupa scrisul dumneavoastra, pâna În prezent este la nivelul
minim. Ati depa~it ura, gelozia ~i supârarea. Dar nu yeti dori
sâ trâiti dacà yeti fi umilità ca femeie. Dacà la femeie apare 0
scânteie de lipsa a dorintei de viatà, ca 0 neplâcere Îngro-
zitaare ~i situatie traumatizantâ, atunci in câteva zile poate
19

9. ,
1
1
1
1
1
,1
1
1
Il
'i
l'l,
1
,1
1
1
-~._-~
6u
l
"-. - -.-
r ~,"", ' ...'-
aduce prejudiciiserioase nu numai copiilor, dar ~inepotilor ~i
stranepotilor. La copilul
dumneavoastra, În oriee situatie de
boaIâ, se cupleau În mod automat
renuntarea la iubire prinfrica, neÎncrederea În sine, lipsa dorintei de a trai. Înseamnâ cà
la ei trebuie Înfrânte atât con!iitiinfacat ~i dorinta. fnfrânarea
con~tiintei se face prin bâlbâialâ. Dorinfa se Înfrâneazâ prin
deformarea fuoctiei inimii ~i a plâmanilor.
Repetatele anghineconstituie 0 marturie a stârilor de supârare.
Alegeti oriee situatie cu care vâ veti confrunta În curând.
Daca În momentuI neplacerii apare frica,
condamnarea saudepresia, rugâciunile dumneavoastra pentru copil nu ÎI vor
ajuta. Atâta timp cat exista agresiunea fata de copii, adiea fata
de viitor, nu veti putea sa-i ajutati. Asta În primuI rand.
În al doi/ea rand: În ultimii ani, eu ma ÎntâJnesc din ce În ce
mai des cu parinti care au citit cartiJe mele ~i lucrând cu ei
În~i~i s-au pus În ordine. Ei au un camp minunat ~i clar. fn
acela~i timp Însâ nu-i pot armoniza pe copii lor. Problema este
urmatoarea: pentru a puritica sufletuJ copiilor trebuie sâ ne
purificâm la un nive! mult mai subtil. lar pentru ca armonia
110astrasâ patrunda În ace!e straturi, ulleori sunt necesari zecÎ
de alli. Eu am Început sa caut posibilitafi pentru
accelerareaacestui proccs. S-a adeverit câ doua
'uni pe an - În martie ~iaprilie ~
viitorul depinde de noi ~i activitatea
noastra serioasâÎn aceastâ perioadâ poate aduce mu!te made. Am mai observat
ca programul. de autodistrugere, !ipsa dorintei de a trai, se
desface pe neobservate ~i În consecinfâ, duce la invidie ~i lira
Illult mai puternice decât supararea,
Aceasta mai ales la femei.lata de ce subliniez eu ca Îllaintea rugaciunii trebuie sa aibâ
lac, de mai multe ori, mecanismuJ de câintâ atunei când noi ne
20
: 1-j::..:.:ii. a::
3..::: ...:
IXIE-E-..o::: u
--~
~
- UlIll
.
1 Cerem sa se elimine din sufletuld - luiDumnezeu, .
-'
a resam.
- de iubire prin lipsa dorintel de a tral.nostru agreslUnea fata.
Atunci când amui nulata Înca un lucru Important.
t - de probleme,
~ - fr ~
sin uratate, se deconec eaza
.
mânanca, se a a 111. g.
-. himbârile pâtrund mal
v .
t mal eficlenta, lar sc
.
rugaclUnea es e.
Dar existâ un mecanism mai putermc deadânc În subcon~tlent.
.
d
~
C ' lne Acest mecanislllb f t la once a an 1 .patrundere În su COIl~ lell,.
~
dra
V
gostilll atunci subcon~ti-
.
b' Când 1101ne 111 ,se nume~te lU Ire.
..
mportamentul nostruh'd "'11profunzlme, lar co
..
entul se desc 1 el.
noi dar ~i pe urllla~11
v
urifice nu numal pe ,coreet poate sa ne p.
t
.. I;;:iinvers, desigur. De aceea
. -- 1 7 10
"
15 genera.lI. ~
.
na~tn pana a ,
..
d eavoastra Pe care trebUle1 1te dll1 vlata umnprincipale e momel ,
t legate de momentulsa le rememorati sunt acelea care sun
Îndragostirii.

10. ,
'1
1
1
1
l'
'"
1
'1,
Il,
'1
1
1
l,
1
l,
r
1
1
1
1
1
~
~u
1
~
~~;;g.
O::U-!--.c:
r """; ".'.'
..
' ::...~....--.
PARTIC U LARIT ATI LE
LUC RU LUI ASUPRA
PRO PRIEL PERSOANE
pâstrarea iubirii În suflet, cu atât mai repede Începe sa se
schjmbe subcon~tientul IlOstru. Noi Yom putea Întelege mai
rapid ca omul care n.e-a suparat n-are nici 0 vina daca ni-I
inchipuim ca fiind un copi!.
Ura, enervarea ~i supararea fatâ de un copil nu are sens. A
educa prin frica, umilintâ ~i invidie este ucigator pentru copil
~i sinuciga~ pentru parinti. Daca noua nu ne place ceva În
comportamentul copilului, trebuie sa ne schimbam nei ~i sa-I
ajutam sa se schimbe ~i el. Copilul poate fi pedepsit, dar
Întotdeauna trebuie iertat ~i iubit. Deseori ni se pun Întrebari
de felul acesta: sa presupunem ca cineva din cuno~tintele
dumneavoastra v-a În~elat, v-a umilit, v-a furat. Acesta trebuie
iertat. Înseamna oare ca relatiile trebuie sa fie la fel ca Înainte?
Deci, iata, ca daca copilul devine huligan, trebuie sa-I iubim ~i
sâ-l iertam. Dar, În acela~i timp, trebuie sa-I Îngradim sau sa-I
pedepsim cu scopul de a-i fi mai u~or sa se Îndrepte. Noi
suntem Divini În sufIetul nostru dar avem un Înveli~ Liman.
De aceea noi traim În spiritul unei logici duble - Divina ~i
umana.
. :e
sa facem tn cazul ln care recunoa§tem ca treb. ...
terlam omul 1 .. . Ulesa
b
pen ru }lgntre, iertam in con§tiinta iar
..
su con§tienl supararea nu trece. Cum sa sca
p'
am d
m
accasla? e
- La Început trebuie sa ÎnteJegem ca supararea
cons!"t .lin leac ,pentru. saJvarea noastra ~i a copiiJor IlO$tri, 1UJe
Apol trebUiesa Întelegem ca În fa+<>lui D .
ce. . . -U UlTInezeu nu eXIsta
'.c:re au dreptate ~I vmovati, nu exista om care ne-a su arat
EXIsta.Dlimneze~ care ne vindeca §i ne con duce spre
eVO'~t'
.
Alerta Pe ~
t'e.cmeva IIlseamna sa accepti pierdere
a ~ . . ..umane. 'lenClru
. ~i da.c~ În aeest moment noi retinem mâcar 0 picatura d
lublre D,vllla Jn/auntruJ Ilostru - pierzand-ope c - ~
acumuJam iubire DivÎnà. ea umana, nOI
lata de ce doresc sa subliniez din nou cà cea mai buna
metoda de educare a oamenilor care ne Înconjoara 0 eonstituie
autoeducarea noastra,
Mai demult am considerat ca schimbarile noastre profunde
au 0 influenta reala Ilumai asupra copiilor. Dupa aceea, spre
mirarea mea, am Început sa observ ca schimbarile bellefiee
petrecute În sufletul omului ce se afla În audientâ la mine, nu
numai ca ÎI ajutau, dar deseori sai vau viata rudelor, a prie-
teniJor §i ehiar a cuno~tintelor Îndepartate care aveau legatura
cu acesta.
Cu eât dezvoltam mai mul
t ~
In 'nOI capacitatea de a iertaadÎcà de a acce pta Pentru s"lle
.
Dvomta ivina, odata c~
22
23
~;;:
-tU
--~
H9ll

11. l,
1,1
1
1,,1
l,
Il
Il
l"
~
~U
1
",''''.
.
,- ;.~~~~
1
l,
1
Apo~ am ÎI~feJescâ ceea ce numim noi emofie constituie 0
struc~ura de camp. Cand Încep sa ma schimb, atunc; În jurul
n~eu IIlcep S.âse ~chimbe structura spatiului §i a timpu/ui. Cucat SUntmal man schimbâriJe
personale cu ata
~
t m 1
.
1
,. b. ,
a rea sesc Hm a tab/oul JUl11ii
Îl1conjurâtoare Se ScJ11
.
mba- d 1
.
.. . esenu eVe-nlmentelor, emotllle oamenÎlor §i atitudinea lor [a1-;;d
.Cu ~t . ~ 4 e mme..ca sunt. mal adanci §i mai pozitive
schimbârile. cu atat maim3le este clrcUlnferinta influentei aSllpra lumii
Înconjurâtoare
..
Astfel se poate
schimba soarta
.i caracterul acelora care m~Il1conJoarâ.
Deseori sunt lntrebat:
- Cum sâ-mi ajut ruda?
Cum sâ m~~ . . a mg pentru ea pentruca sa-I fie mai bine?
lar eu râspund
astfe/:
- Doriti sâ-i ajutati pc aJfii? Atunci ajutati-vâ
Pe dvoastrâ În§ivâ. umnea-
..
Inainte. eu nu am În/eles sensul acestei fraze, acum În/ele
ca cel ma, greu este sa te Învingi pe tine. Totul parea foart:
sllnplu. Tocma, pnn noi În.ine, prin
subcon.t;en!ul nOS!rupnn emotl/le noastre foarte adân i '. ,. . c , no! aJungem la relatii rcale
§J Il1terdependentâ cu de Jumea
Înconjurâtoare. '
;'1
Schimbându-/le pe /loi schimbâm l
ume d',
1' a I/1Juru nostru.
't''::::CI E.. Q.
~:> lU ~
~E-!-1::
~ =-
;;: --<t !!!!!!!!!!!I!!!Li
=
-.
Ü9Ll
IIu. -~ r---
IERTAREA
Eu am doi copii mici (de 3 luni §i de 5 an;). Nu demuIt
am aflat ca sotul meu ma .n§eala, duce 0 viata dubla.
Pentrn mine acest lucru a fost 0 mare zdrnncinare. El s-a
cait §i m~a rugat fn genunchi sa-l iert, a spus ca a§a ceva
nu se va mai repeta, ca a Jacut alegerea. Eu fnsa nu pot
sa-i iert acest lucru. fitiu ca am trait tot timpul cu el iar
el m-a mintit, a insistat sa avem al doilea copil fn timp
ce avea relatii amoroase cu aItcineva. Nu pot sa
divortez de el deoarece copiii fi iubesc foarte mult iar
printre aItele, sunt complet singura fn aeest ora§, avand
muIte probleme financiare. Pe de aIta parte §i eu fi
iubesc Joarte 1nuIt, de§i nu pot sa iert minciuna. Starea
sanatiitii mele s-a fnrautatit bruse, am devenit isterica,
Dm cu un psihic labil. În plus am copiii pe care trebuie
sa-i cresc §i care au nevoie de 0 mama sanatoasa §i
descllrcareata. Va rog, ajutati-ma. Am mers §i la
biserica, dar nu ma ajuta nimic, sunteti uItima mea
sperallta.
25

12. l'1
d,
1
l"
'"I,
1 1
1
"1
l,
1
"
/
1,.
"
'I
.~ Cd
~u
-F::",~-~,'
- Începefi cu Întelegerea faptului ca lipsa iertârii va
omoara nu numai pe dumneavoastra, ci ~i pe copii. În cel mai
bun caz, dumneavoastrâ va distrugeti fizic, iar copiilor le dis-
trugeti sanatatea ~i soarta. Daca va pun un diagnostic, 0 sa
sllne În felul urmator: triumful suta la suta al logicii umane. Cu
0 asemenea atitudine fata de lume, chiar dacâ sotul va sta În
genunchi În fata dumneavoastrâ 0 viafa Întreaga, tot nu va avea
nici un rezultat.
Zdruncinarea materiala pentru dumneavoastra, judecând
dupa toate, constituie un eveniment nesemnificativ. lar zdrun-
cinarea con~tiintei ~i a fericirii sentimentale este un fenomen
imposibil.
Corpul nostru adevarat este iubirea, care este ve~nica. Jar
restul, adica viata, dorintele, con~tiinfa trebuie sa se schimbe
periodic. "Lenjeria dumneavoastra intima" s-a lipit de corp
pana la coaste, ceea ce nu este admisibil. ~i credeti-ma, se
rupe, ~i aceastâ situatie Înseamnâ doar Începutul. Chiar daca
nu va supuneti, nu acceptati, se va rupe Împreuna cu sanatatea
$i viata.
Ati pierdut nOfiunea de iubire. Iubirea a devenit pentru
dumneavoastra viata, familia ~i relatiile stabile. Cu cât yeti
râmâne mai mult În aceasta stare, cu atât mai dureroasa va fi
trecerea la purificare.
Am avut paciente cu probJeme similare. Le-am explicat:
Închipuiti-va ca trebuie sa moara unul dintre copiii dumnea-
voastra. Acesta nu are viitor, el a fost ~ters. Nici un cititor În
stele, astrolog sau vrajitor nu va putea sa-I salveze ~i nici un
descantec nu~1va saiVa. Întl1lcât energia viitorului trece prin
iubire, iar iubirea pentru copil poate s-o dea numai marna. Dar
26
~ -
pentru aceasta ea trebuie sa se debaras:ze nu numa~ d~
material, ci ~i de spiritual $i de nivelul sentimental. Trebule sa
treceti prin zdruncinarea ~i dezastrul con$tiintei $i dorintei.
Daca În acest moment mecanismul de pastrare $i de salvare a
iubirii functioneaza, copilul va fi salvat.
Comportamentu/ tatli/ui este indreptat in mod intuitiv
spre sa/varea sujlete/or # vie(ii copU/or. De ce trebuie sa se
caiasca sotul dumneavoastrâ din moment ce dumneavoastrâ nu
ati reu$it sâ asigurati iubirea $i energia propriilor copii? Pentru
faptul -ca el a salvat În mod subcon~tient viata copiilor dum-
neavoastra comuni? Cu cât pretindeti mai multa câintâ $i
autoblamare de la el, cu atât mai putine $anse lâsati copiilor
dumneavoastra privind sanatatea $i supravietuirea.
Con~tiinta $i sentimentele noastre se dezvoltâ continuu ~i
noi devenim mai Întelepti ~i de fiecare data dam 0 noua
apreciere celor Întâmplate. De aceea concluziile categorÎce ~i
unitare precum $i aprecierea pot fi cOllsiderate boalâ. Aceasta
Înseamnâ refuzul dezvoltârii, oprirea acesteia.
Va repet pentru a mia oara: ceea ce se petrece cu -dumnea-
voastrli este (leterminat de stareadumneavoastrii interioarli
precum # de starea copU/or dumneavoastrli. Dacâ nu vedeti
aceste legaturi, asta nu Înseamna ca ele nu exista.
De ce cea mai grava boaIa apare din cauza cà nu putem
trece peste pierderea fericirii sentimentale? Tocmai pentru
faptul ca aceasta este baza umallului. Întregul univers este 0
creatie sentimentalà.
Timpul este sentiment.
Spatiul este sentiment.
Suhstan(a este sentiment.
27
~iiif
QQE-E-..o:::::
..-,:
u
--~
U9ll

13. ,
,"
l
",'.',.
",l,'
,
,',',
i
'.'"
""
"
,
1
"
''',,"
"r
/
"'
,
,','
,1,,,,
1'
;f'
.',1
"l'
l'r,
(,
l",
.= '.c>u
f"";;Cc';;;:::.
.
i"
1
luhirea este sentiment.
Dumnezeu este lubire. lubirea a tlat ntqtere
universulu;.Cu cat evoJuam mai mult, cu atat mai ÎnaJta este senzu-
aJitatea noastra, cu atat mai amp/a paleta de dorinte, cu atat
mai mare este posibilitatea de a iubi.
Dar orice Înaltimi am atinge În dezvoltarea
senzualitatii,care de fapt este ~i esenta
dezvoltarii omului, iubirea pentruDumnezeu va fi mereu mai ampJa.
Deoarece din acest senti-ment consta ÎntreguJ
Univers. -5i iata paradoxuJ.
ImplllsllJ càtre evolutia
con~tiintei ~i dorinteJor Î1constituie
senzualitatea, ceea ce noi numim
evoJutie, desfàtare, dezvol-tare. -5i III aceJa~i timp aceasta este cel mai mare pericol, daca
ea devine 0 va/oare
absolutâ. Atunci
excludem destabilizarea,i pierderea
.ei. Înehipuiti-va ca un am urca pe 0 scara ,i
dmtr-o data IIltra În paniea ,i Îi este frica de faptul ca mai
departe nu var mai fi trepte, - este Întuneric ,i treptele nu se
vad. $i cu cat teama ii va fi mai mare, cu atat mai putine ,anse
va aVeasa ajunga la capatuJ scarii.
"
Noi aVem un Înveli~ uman, dar În esentâ noi suntem Divini.
ln planul subtil noi suntem deja Acolo - sus, noi deja am
obtinut ,i aVem totu/. În plan exterior noi urcam scara
masurand fiecare treapta. $i pentru a sim!i mai bine ,ederea p~
odlhna scarii, /loi trebuie sa ne Împiedicâm de trepte.
-5idacâvrem sa Îllnoptam pe 0 treaptâ,
considerând ca aceasta esteferieirea Suprema, atunei vom fi tra,i de urechi pe
urmâtoarea,ca sa nu uitâm de predestinarea
noastra.
Stabilitatea fericirii umalle este 0 treaptâ comoda pe care
dore.<ltisa Îlllloptezi.
Acesta este refuzul de a te urca mai
departe, dorinta de a te Întoarce.
-5i pentru a pa.<liÎnainte
2X
§
'ii g.
IJ:::q-E-,.o::
-~_.
~u
--~
Ll9ll
trebuie sa distrugem acel ceva de care ne ata~am acul11.Voi
v-ati creat un perete de fier-beton din idealuri, morala,
stabiJitate familiala. Acel ceva pe care I-ati considerat a fi
fericire a fost de fapt un refuz de a evolua. Dacà noi nu nazuim
de bunavoie câtre iubire .<licâtre Dumnezeu, se conecteazà
mecanismuJ de constrângere.
Mise pu ne deseori Întrebarea dacâ eu cred În semne.
Orice eveniment care vi se Întâmpla este deja un semn. În
fiecare situatie În care sllnteti pu~i exista germcnul viitorului.
Caci orice eveniment este ca formarea unor cercuri În apa
- Î~i
pu ne amprenta ~i pe viitor ~i pe trecllt.
Situatia cu sotul durnneavoastra este Uil "clopotel" care vâ
avertizeaza despre 0 situatie neprielnica serioasa la copii ~i la
dumncavoastra În~iva. Puteti schimba situatia numai daca va
schimbati dUl11neavoastra ~i pentru a vâ schimba, trebuie sa vâ
schimbati modul de a judeca evenimentele.
-5i tocmai acest
lucru refuzati sa-I faceti. Nu doriti sa va schirnbati de
bunâvoie. $i des pre CUmse schimba oal11enii În mod fortat yeti
Întelege poate citind cârtile mele. Vreau sa subliniez Îllca 0
data ca iertarea este un proces chinuitor care este imposibiJ
tara a va schimba pe dumneavoastra.
M-am gândit În felul urmator: dar ce Înseamna iertarea? $i
pentru mine am stabilit câteva definitii:
. recunoa~tereavointei Divine În ceea ce s-a Întâmplat;
adica lira, supararile, pretentiile devin lipsite de sens;
. pastrarea iubirii fata de persoana care ne-a supârat;
adica fricHe, depresia, Îndoielile sunt de asemenea tarâ sens;
. aceasta este disponibilitatea de a-ti ajuta aproapele sa
se schimbe.
29

14. 1
1
1
,
'"r
Ii
Ii
Il
~
~u -,
F";;:._,-' ,..
l'(i
,'I'11
l',"
l'
')
'1
1'1
,~ 1
'1ill
',II,
l,l,
Am observat ca daca omul se leaga de nimicuri ~i nu este
oprÎt la timp, el va face acest lucru din ce În ce mai mult, deci
eu trebuie sa iert omul, dar trebuie sâ-l ajut ca pe un copil care
face gre~eli din ce În ce mai serÎoase. Adicâ iubirea pentru un
copil nu exclude limitâri ~i masuri drastice atunci când pentru
el dorintele acopera iubirea. $i astfel eu am extras aceste trei
principiÎ. Apoi am avut 0 discutie interesantâ cu un pacient
caruia i-am expLisaceste lucruri.
- $titi, nu sunt de acord cu punctul trei, - a SpLiSel. -
Oricât m-am chinuit eu sa-Î educ pe oamenÎicare mi-au mcut
rau ~i m-au trâdat, IlUa ie~it nimic, a fost chiar mai rau. Dar
daca mi-am spus ca acest Jucru e de la Dumnezeu, ei au Înce-
put sa se schimbe. ~i nu numai fata de mine, ci ~i fata de altii.
Eu rn-am gandit, apoi am fost de acord cu el:
- lertarea Înseamnâ acceptarea vointei lui Dumnezeu,
pastrarea iubirii fata de cel care m-a suparat ~i capacitatea de a
ma schimba pe mine, fapt care constituie cel mai bun mijloc
de a-i educa pe ceilalti.
Apoi am meditat Îl1delung asupra acestei probleme. Daca
omul, de dragul dorintelor sale, se dezice de iubire atunCÎ
vindecarea Jui se va face prin Înjosirea dorintelor adica prin
moarte, distrugerea destil1ului, boli. În societatea umana,
atunci cand un infractor ajunge la Închisoare, aceasta repre-
zintii Ull proces de accelerare a vointei Divine. Adica ni~te
masuri drastice fata de omu! la care ambitiile ~idorintele Îllcep
sa umbreascâ ilibirea ~i care Îi permit sa ocoleasca pe viitor
bolile ~i rnoartea.
Astfel, 0 educatie corecta În copilarie Înseamna posibiJi-
III,
l'1,.1
Ii"
'i'I
l
:,1:1
"
30
:2~'iig:Q:lE-f-.c
~;:.~
tatea de a evita bolile ~i moartea În viitor.
0 cuno~tint:â Îmi povestea odatâ:
- Eu am avut multi prieteni - banditi. Trei sferturi din ei
sunt deja În pâmânt. Interesant, de ce oare? Doar nu fiecare
dintre ei a ucis.
Riispunsul e simplu, Disponibilitatea de a ucide, de a jefui
~i Înjosi pe altii de dragul propriilor dorinte Înseamnâ În
fiecare fractiune de secundâ 0 uria~â cOl1centrareasupra dorin-
telor ~i a vietii care spalà iubirea din sutlet. 0 astfel de COI1-
centrare spre lume omoara nu IlLimaiun bandit, ci ~i copiii ~i
nepotii sai.
Noi, comunicând unul cu celalalt, vrem sau nu, ne educam
unul pe altul. lar educatia presupune iubire, ajutor În ev.olutie
~i limitàri rezonabile.
Am 35 de ani. Am crescut intr-o familie de intelec-
tuali cu 0 situatie financiara buna, Am facut 0 facu/tate,
Nu m-am preocupat de cariera §i am vrut sa ma marit
din dragoste. Dar acest lueru nu mi-a reu§it. Din diverse
motive m-am despartit de barbati netinand cont ca ei
ma iubeau (conform spuselor lor), Cu doi ani in urma am
facut 0 operatie de marire a sanilor. Dupa aceasta viata
mea s-a distrus definitiv. Mi-am pierdut serviciuI, am
ramas cu 0 gramadii de datorii §i m-am despiirtit de
biirbatul cu care triiiam. În a/ara de aceasta, operatia a
fost facuta gre§it §i a trebuit sa 0 iau de la capat in
ianuarie 2002. În uttima vreme am 0 depresie continua,
plang des. Starea mea moralli §i psihica se inriiutiite§te
mereu, am zacut bolnava mult timp iarna. Nu mii parii-
]1
f-2i:
0
--
H9l2"

15. 1
Il
l '1 l,
1 I~I'
,(,
l,
1
,
"
i,1;1
''1'
l ,;',,",
''l,
,"
,
'1'
Il,
l,l' ,
l,
Il'
Il'
'I1,,',1
,
Il
",
1"1
"11
1 1
;' 1
,1
1
~
'
.= ~
~U
F '.
~..'~.
-
- IIi..
se~te sentimentu/ de disperare, pur ~i simp/u parc a ma
invart in cere ~i nu giisese nid 0 ie~ire.
Evenimentele serepeta cu diverse persoane
~i in perioade diferite ~i nu
pot inte/ege Clim sa rup acest /ant? Ce gre~esc? Ajuta-
ti-ma sa inte/eg cauze/e crizei ~i cum sa ma ajut
singura?
- Atullci când un barbat se Îndragoste~te de 0 femeie se
subÎnteJege aparitia pe lume a unor copii. Ce Înseamna asta!?!
- Cu cât cre~te mai mult În suf1etul femeii concentrarea asupra
iubirii ~i mai putin asupra dorillteJor, cu atât e mai mare ~ansa
de a aparea pe lume copii fericiti ~iacest iucru atrage barbatul.
Când sellzuaJitatea cre~te iar dorintele se ampJifica
~i umbresciubirea, atunci are ioc 0 cre~tere a agresivitâtii
~i acest IucrusperÎe barbatii. Cre~terea sexuaJitatii este foarte periculoasa În
acest caz. Predilectia femeii catre sex 0 face
agresiva ~i pecopiii ei - bo/navi. Una dintre cauzeJe
ÎmboJnavirilor serioasela copii este urmatoarea. Sâ ne imaginal11ca În subcon~tientul
femeii este formata 0 puternicâ
dependellta de dorinte - care
putea venÎ din ni~te vieti treclIte, putea fi transmisa de pârinti
sali de sotul care pana la câsàtorie a fost foarte activ sexua/
atent ~i tandru Înaintc de concepere, iar În timpul
sarcinii:brusc, s-a comportat cu tolul diferit! La situatia nepJâcutâ eare
de fapt este 0 purificare
~i sa/vare a copi/lilui, femeia reactio~
neazâ supârându-se,
condamnând ~i invidiind. În sufletul c~pi-
lului se strecoara 0 bomba cu efect Îlltârziat ~i trec câtiva ani
dupa na~terea copiJului. Femeia observa ca sotu! ei s~a n'icit
pllternic fata de ea În plan sexual. Ea nu ÎnteJege ca puternica
scâdere a sexualitâtii sotuJui lucreazâ În sensul salvârii copi-
11I1ui,scâzând dependenta sa de dorinte ~i viatâ. Femeia intra
Într-o stare de depresie, suparare ~iparere de rau.
Situatia continua sa se Înrautateascâ. Femeia Î~igase~te un
amant ~i dacâ comportamentul sotului este Îndreptat intuitiv
Inspre saJvarea copilului, atunci amantul va avea un singur
scop - de a obtine 0 satisfacere maxima. Femeia capâta 0 des-
tatare sexuala imensa ~i gânde~te: În sfiÎr~it, Dumnezeu mi-a
ascultat rugâciunile ~i mi-a dat fericire. lar dupa un anumit
timp i se Îmbolnâve~te~i Îi moare copilul. ~i mai departe
femeia are 0 deplina neÎncredere În toate, devinedepresiva.Jar
peste câtiva ani mediciipun diagnosticul
- cancer.
Sâ ne Întoarcem la subieet. Aveti 0 sexualitate crescuta ~i
dependentâ de dorinta. Eu va pun un diagnostic dupa scrisuJ
dumneavoastrâ. În mod corespullzator, aveti 0 agresiune
crescuta fata de barbati ~i Înseamlla cà ~i fata de copii.
Dumneavoastra faceti cuno~tinta cu un barbat ~i la Început
sentimentuJ iubirii Întuneca dorinta iar apoi se desta~oarâ
treptat "volantul" senzualitatii. ~i de Îndatâ ce dorinta ~i agre-
sivitatea ating lm nivel periculos, barbatul va pârâse~te, Înjo-
sind involuntar dorinteJe dumneavoastra, Prin comportamentul
lor bârbatii au lucrat la purificarea ~i salvarea copiilor dumllea-
voastra. Atunci când ati rncllt operatia, concelltrarea dumnea~
voastra asupra senzualitâti i ~i dorintelor a crescut de câteva
ori. Starea viitoriIor copii s-a Înrautatit brusc. Înseamna ca ~i
amploarea purificarii trebuia sa creascâ de câteva ori. Ce
trebuie sa faceti ÎIl aceasta situatie? În primul rând sa pastrati
iubirea, adica sa nu và fie frica, sa nu va deprimati,sa nu va
para rau, sa nu va suparati pe dumneavoastrâ ~i pe soarta. În al
doilea rând. trebuie sa acceptati În totalitate situatia care s-a
conturat. În al treilea rând, trebuie sa ajutati natma. IlU sa va
32
33
"".::::,
§2§~g.
O:H-! c:
j:';
;;:
-tU
---
USll
,,

16. 1
1
::
'II
,Ii
l"
',i"
l'
,,'1
1
l,
1
1
'l,
1
',1
1
l,
'1
.= 0::1
","U
r""'
-
'~""-"
luptafÎ CUea. 0 dieta severa, Înfranarea dorintelor, eliminarea
raporturilor sexuale, rugaciunea pentru unna~i. În reJatia cu
bârbatij orientati-vâ asupra prieteniei §i nu a 3$ternutului. Fiti
ateota: magazinele din Occident sunt pline Dehi de Jucruri
frumoase, dar toti se Îmbracâ ca ni~te vagabonzi, de ce? Cu cat
se ata~eazâ mai mult Occidentul de dorinte, cu atat sunt mai
putine femei frumoase ~i cu atât exista 0 dorintâ mai scazutâ
de a se Îmbrâca frumas. Încetati S3 va arâtati sexualitatea În
vestimentatie. Nu vii rujati strident buzele, nu va fardati la
ochi. ~i În nid un caz sa nu vizionati filme porno. jnceti~or $Î
constant Începeti sa lucrati asupra dumneavoastra
~i sa vaschimbafi. Yeti avea succes.
Înteleg ca trebuie sa am ni§te relatii cordiale cu amui
care m-a jignit, dar comportamentul lui imi revine in
~at~ ochilor §i orice sentiment cordial incremene§te. Eu
lml spun: este bun, trebuie iertat. Dar sentimentele mele
spun: este un ticalos §i un nemernic §i este imposibil de
iubit. Ce sa fac?
- Haidefi sa judecam logic, am propus eu. - În mijlocul
nostru nu au existat niciodatâ persoane ideale ~inu Vorexista .
Dar nai tofi - coeo~afi, surzi, orbi, handicapati fizie
sutlete~te sau spiritual
- no; tOfi suntem predesti~a'i s~qjungem la Dumnezeu.
Astazi nI.!~tim ceva - mâine vom Învata.
Acela care v-a Înjosit a~tâzi, În drumul sau va deveni
orieum Divin. lar În plan uman el va fi mai bun, daea nu
astazi, atunei mâine, daea nu mâine, atunei peste 0 luna.
Corpul Î~i !nceteaza evolutia ~i se deseompune. Dar evolutia
34
't"~
~~~Ë-
1:I:IE-!-1::
~ =:-c::-C
-1.
- n9a
--&.
planurilor interioare continua. Astfel priviti amui ca .pe. un
copil care astâzi nu ~tie sâ iubeascâ, dar peste un anUlTIIttlmp
va Învâta.
~i cel mai bun lucru ÎI constituie eduearea lui, pe care
~
Începeti prin propria schimbare; caci schimbându-ne pe nOI
În~ine, schimbâm lumea din jurul nostru ~i pe aceia care stau
alâturi de noi. Întrucât procesul de educare prin propria
schimbare este destul de Îndelungat, noi putem include un a1
doilea aspect al educatiei. Adicâ sa ajutam celalalt om În
evolutia sa: pe alocuri iertându-I, pe alocuri strunindu-I.
Procesul de educare al altui om, adica de schimbare a lui,
este direct legat de propria noastrâ schimbare. Acum pentru
mine notiunea de iertare arata astfel:
. acceptarea ~i reeunoa~terea vointei Divine În cele
petreeute;
.
. pastrarea iubiriifata de persoanacare v-ajignit sau mal
precis: prin intermediul careia vi s-a dat purificarea;
-. disponibilitatea de a va schimba pe dumneavoastra
În~ivâ ~ide a ajuta alta persoanâ sa se schimbe În mod benefic.
Doresc sa subliniez Înca 0 data: noi ne suparam pe acea
persoanà de la care a~teptam ceva. Cu cât a~tept mai multe de
la 0 persoana, cu atât mai puternicâ va fi depresia ~i supârarea
mea daca nu primesc ce doresc. A a~tepta ceva Înseamna
dependenta. Cu cât depindem mai mult de fericirea um.ana, c~
atât mai putina iubire va exista În noi ~i va fi mal multa
supârare ~i boala. Deci, cu cât pretentiile ~i a~teptarile va sunt
mai mici, cu cât pretindeti mai putin, cu atât mai repede se
transforma sotul dumneavoastra dintr-un vânzator de la care
eereti ceva pentru ca I-ati platit, Într-un copil de la eare
35

17. l,
1,,1,
l,
-~
""u 1
Il
: -'~-,-r ;..."' ~,
dumneavoastra nu t t
. . .
"
a$ ep atl 1111111CII1telegând c;o;" .
iubi'. H'... ' " a mapolerea
fil, gnJII ~I preocuparii constituie deia 0 fericir
e '1111
~~.
atull '"
. J ensa. yi
CI 111once durere pe care v-a ~.
tical
.
1".
provoaca vetl vedea nu
~$Ia UI, CI propna dumneavoastra imperfectiune
~I atullcÎ oriee durere Ile va Îl11pinge nu c~tr d
'.
adic- .
d
e Istrugere
.
a sp.reJU eeare, sliparare, râzbunare ci spre creare iubire'
lertare ~Ipropria schimbare. ' ,
.
~,S, A ~rla pe cellitalt Înseamnli sii plistrezi nu numai
luhlrea fa(~ (te el, dar
# fil(d de line Însu(i. Atata timp cat
suntem rab" fericirii um3ne, !loi trebuie sa câJcâm"
"
pe cin fi .. 10 plCloare
eVa - le pe al~ll, fie pe 110iÎI1~ine.
O,~ul- Începe sa luereze efeetiv asupra sa numai
atune. eand este pus la zid. Cum sa '.
este tim ul - - con§tlent.zamca
limita? ~pu::t:ncepemJara sa mai a§teptam situatiile
cuva" nt
' .
~ml, va rog, Serghei Nikolaevici, acel
magICcaresa ne " d
..
"chiar de astiizi,
zn emne sa lncepem sa lucram
- Ieromonahul Serafim ROllse a Spus' A ra'" 1
.
P I"" ." mas mu Imlll
U,ln Iimp (tecal credeam noi" ~.
d ~
'.
"
. yi aca pnvlm 111sp t 1
nostru, tara 0 cercetare deosebita vedem - . a e e
"
.
- '
ca omel1lrea se atM
mtr-o enza foarte serioasa ç;:.
". . )'1 nlel un fel de Încercari
extenoare nu vor sehimba situatia. Daeâ
ne .c
"1" - v
. Yom lorta 111!nod
e 1111UItor
~a lueram asupra noastrâ Înseamnâ ca aces~ luer
ne place
~I aceasta este deja 0 constrângere.
u nu
Trebule sa vede "1 1
1-
m 111ueru asupra noastra nu un chin ci
0p aeere. '
d
~n~eti$or, În.fieeare zi, trebuie sa ne schimbam ~i aceasta sa
eVllla 0 bucune.
36
..... C. -
Trebuie sa sim~im cà iubirea fatH de Dumnezeu este 0
satisfactie cu mult mai mare decât sexul, alcoolul, comuni-
carea, Îndeplinirea oricàror dorin~e.
~i atunci cand vom sim1i 0 desÎatare ce deriva din faptul ca
am devenit mai puri, mai buni la suflet, atunci nu va fi nevoie
sii ne eonvingem de faptul cà este timpul sA lucram asupra
noastra. Vom face aeest lucru În fiecare secunda.
$i În aceastA activitate asupra noastrà yom Îl1cepe sa vedem
nu un chin de a Înabu~i dorintele, ci 0 bucurie de a nazui catre
iubire,
Prin eartite dumneavoastra ne-ati ajutat serios, dar
problema eonsta În faptul ca de fndata ce eriza urma-
toare din viata mea este depa§ita, eu Îneep treptat sa ma
relaxez, sa nit mai luerez asupra sinelui §i dupa 'IU
anumit timp observ din nou la mine aeelea§i simptome.
- Cursul tirnpuluieste asemânâtorcelui al apeL
Daca nu Înotàm Într~osingura direc~ie,suntem luati de
apa.
În ultima vreme am ajuns la concluzia cà a càuta Divinul
dinlàuntrul nostru trebuie sa constituie 0 preocupare constantà,
altfel În loe de Divin apare umanul deformat ~iagresiv.
De ce ajung oamenit Într-un mod atat de diferit la
iubirea Divina?
- Unii trebuie sa treaca prin foc ~i apa, altii, prin ciur ~i
sitA,iar pentru al~ii- este prea devreme sa treaca prin ceva.
Fiecare are nivelullui.
Important este sa $tii În ce direc~ie sa mergi, spre ce sa te
Îndrepti.
37
..:.;i:i,
..-~f-of-o.E
,(
~u
---Ll91l
"..
)

18. 1 l'
I i
",
",1
iii.
"
'
I
ii.:
l"
Il',1,
l'
',1
l',',
",,
"!,
,'.1
l"
1'1
l',
"','l,
Il,
'l'l,
"
"
Iii
1
.= ~
~u
F"~_-'
De dit aVem nevoie ca sâ ne ridicâm pe 0 treaptâ
superioara, atât ni seva ~i da.
Noi uitam ca voin{a Divina este Îndreptatii Înspre a ne
ajuta sa tlobiindim iubirel/ fara de Dumnezeu.
Ca atare, tot ceea ce ni se Întamplâ are lac În primul rand
nu pentru a Întâri viata, dorintele ~i altele
asemânâtoare, cipentru a Întari iubirelL
Daca Întelegem acest lucru, atunci noua ni se va da tocmai
ceea ce ne trebuie.
Eu sunt doar la prima
dumneavoastra carte §i sunt
fOl/rte zdrundnata de cele ci/ite. Toate conceptiile, prin-
cipiile melese naruie,sunt dezorientata. Nu §tiu cum sa
ma comport de ac!,m incolo
# ce sa gandesc pe maideparte: despre mine, despre oameni, despre tot ceea ce
ne inconjoara §i se intampla cu noi. Va rog sa-mi
raspundeti. A§tept lamuririle
dumneavoastra.
- 0 cOllceptie Divinâ asupra lucruri/or presupune
u~urare,bucurie ~i iubire În sufJet.
Strâduiti-vâ sâ priviti astfel lumea
Înconjurâtoare ~i atuilci veriÎncepe sa vede{ivoin{aDivinli În
toate ~i vâ va fi mai u~or sa va schimbati caci noi respectam
Jumea În functie de starea În care ne atlam.
SchimbareacOllceptiei despre /ume este uneori foarte chilluitoare,
~i uneorichiar morta/a, Îlltrucat
restructurarea tumultuoasa a structurilor
informationale este periculoasa.
AstfeJ ca' În fata dumneavoastrâ se atla 0 cale lunga
~imulte transformâri
~i pentru aceasta trebuie sa fiti pur ~i
simplu pregâtirâ. PrincipaluJ algoritm de cunoa~tere a Jumii il
constituie vederea iubirii Divine În tot ceea ce se Întamplâ.
3H
~ --.-----
COPI II
- Eu §i sotul meu nu avem copii. leri, dupa vizio-
narea casetei dumneavoastra din 02.04.02 in Sankt
Peterburg a dat peste noi a ma§ina. Siava cerului ca nu
au fast victime. Eu am citit toate car[ile dumnea-
voastra. Starea dupa lecturare este colosaM! Dar pe
. ..?mine mit intereseazit de ce not nu avem copn.
- Copilul apare din iubire ~i pentru a-i transmite 0 portie
de iubire, În acel moment trebuie pierdut urnanu!.
Cu cat pastrâm iubirea În momentul durerii ~i pierderii ~i
mergem În Întâmpinarea ei, cu atât vom avea urma~i mai
sanato$i.
Cu cat ne sunt sortiti ni~te copii mai talentati, cu atât mai
mare este portia de iubire pe care trebuie sa 0 transmitem.
Deci, cu atât mai multe dureri ~i chinuri trebuie sa primim În
cadrul purificârii premergàtoare.
Faptul cà a dat peste dumneavoastrâ 0 ma~ina constituie 0
marturie a faptului cà ati avut parte de putinâ Înjosire a
umanului pana acum ~i posibilitâtile sunt Înca miei.
39
-OP";:::
§~;;ê-o::If-f-.c
1
".
f
./
1
1"::
§ --~
LlSlZ
,...

19. l'
1"1,
1
,1
"
,
1
l' ,
i"'1
1
!'
1',1
Il
'il
III
'1
l'i,
l'
'I,
,III
l'
'II
l'1
i!
Il
,1
11
1 f
.~ «1
","U
r... =..~~-
Cu cat va veti concentra mai muit asupra DivinuJui, cu cat
va yeti schimba mai intens, lucrand asupra dumneavoastra, cu
atat mai repede ~i mai lipsita de dureri va fi pregàtirea pentru
na~terea uilui copi!.
Un ministru rus a povestit unnatoarea istorie: a trait
impreuna cu sotia cativa ani, dar Dumnezeu nu le-a dat
nicidecum copii. ~i iata ca 0 biitranica i-a sfatuit:
"Lua[i de pe strada fnfamilie un catel sarman, nefericit,
parasit ~i bolnav ~i Dumnezeu vii va trimite feridre". La
inceput nu a crezut-o pe biitranica, dar a trecut 0 peri-
oada de timp ~i s-a ivit ocazia de a lua tocmai un catel
fara stapan # nefericit. Ei l-au luat, l-au fngrijit ~i el a
fnceput sa traiasca fntocmai ca membru al fami/iei.
Dupa aceasta sotia a ramas fnsarcinata. Cand a venit
timpul sa nasca, ei s-au gandit ca baietelul ~i cainele nu
se vor acomoda sau vor sta unul fn calea celuilalt ~i au
dat cainele pe maini bune. Batranica aceea a spus:
"Cum a[i putut sa fnstraina[i cainele care v-a adus
noroc. Nu 0 sa mai ave[i noroc". $i intr-adevar, cand au
adus copilul acasa de la spital fn familie, fn relatfile
dintre ei s-a produs un adevarat haos ~i dupa a anumita
perioada familia s-a destramat.
- Maidevremeam scris despre urmatorulfapt. Femeia nu
poate sa-nascâ. prime~te În familie un copil oarecare ~j dupa
aceea na~te. De ce? Pentru cà iubirea Î~i croie~te drumul prin
scoarta bunâstârii, a dorintelor ~.a.m.d.
Când omul trâie~te un sentiment permanent de iubire ~i
40
~f-o~j
~
- H9a
diruire, atunci i se purifica sufletul ~i structurile naturale ale
câmpului sau, pentru di acesta constituie unul ~i acela~i lucru.
Purificarea sufletului, adica a structurilor celor mai profunde,
mai devreme sau mai târziu conduce ~i la purificarea struc-
turilor corporale de suprafatà, adica a celor legate de corp.
Noi suntemmai mult consumatori ai iubirii umane. Lucram
asupra dorintelor noastre, asupra vointei noastre, asupra con~
tinuitâtii ei.
În cazul iubirii Divine noi dâruim. Cu cât exista mai multa
iubire Divinâ În sentimente le noastre, cu atât mai mare fericire
este pentru noi sa daruim nu sa primim.
~i acela care Învata sa daruiasca mai inuit decât prime~te,
aceluia i se purifica sufletuJ. Întrucât copilul se na~te nu din
dorintâ ci din iubire, pentru aparitia lui pe lume la femeie
trebuie sa fie creat obiceiuJ de a darui iubire ,i energie. Gelo-
zia, susceptibilitatea, pasiunea pentru dorintele sexuale, ghiftu-
irea - taate acestea cresc caracterul de consumator ~i priveazâ
de energia necesara pentru aparitia copiilor pe lume. ~i nu
numai a copiilor lor ci ~ia energiei necesare pentru existent:a ~i
evolutia familiei. În ultima vreme femeilor sterile a Început sa
Ii se recomande Înfometarea. ~i multe dintre ele dupa un astfel
de tratament au râmas Însarcinate.
La nivelul uman, superficial, noi primim energie atunci
când mâncam, ne bronzâm ~.a.m.d. La nivel Divin - Hai 0
restituim. ~i daca noi Înfrânam nivelul liman, limitându-ne
mâncarea, sexualitatea, dorintele, În special primâvara, când se
formeaza aceste dorinte, noua ne este mai u~or sa percepem
Divinul ~i sa ne umplem sufletul cu iubire ~i energie, càci
energm este 0 functie a timpului, iar timpul - 0 functie a
iubirii.
i
'i
!I
41
~u
--=-

20. ~
ClU l
i
~-
,
,1
III
Sa ne Întoarcemla Întrebareade ce oameniitin animale?
În relatiile umane iubirea dezinteresata se Întâlne§te rar. De
obicei ea se manifesta fata de copii sau fatâ de pârinti. De ce?
Pentru Ca iubirea este umbrita de uman, iar baza fericirii
umane 0 cOllstituie dorillta sexuaHi, adica viata §i continuitatea
ei. De aceea iubirea fata de parinti ~i copii, acolo unde este
blocata atraqia sexualâ, este mai purâ ~ide durata mai lunga.
De aceea familiile care sunt Întemeiate În primul rând pe
prietenie ~i respect, iar apoi pe relatiile sexuale, sunt mai
fericite ~irezista mai mult.
lubirea fata de un animal este asemanatoare cu iubirea fata
de un copi/. În cadrul acesteia exista multa daruire §i preo-
cupare §i În acela~i timp lipsâ de pretentii care ucid iubirea. ~i
cum poti sa te superi pe un animal? far animalele de casa au
nevoie de 0 atentie mai mare decat un copi/.
Daca animalul ar fi de rasa, Îngrijit, cu un arbore genea-
logic bun, iubirea fata de el ar putea fi din interes pentru faptul
cà este de rasa, frumos, ~.a.m.d. Înseamna ca dâruire ar fi mai
putinâ. Dar cand nu exista nimic din aceasta, dezinteresarea
este maxima. Jar În iubire cu cat daruim mai mult, cu atat
primim mai mult. În Biblie se spune: "Iubirea acopera multe
pacate".
Eu am observat periodic la pacientii mei un tablou uimitor.
Închipuiti-va 0 femeÎe cu 0 stare interioarâ catastrofala. Para-
metrii suntÎngrozitori. Dar se Îndrâgoste~te !ilicauta iubirea,
Înlâturând temerile, pretentiile !ililogica ~i imediat toti para-
metrii se echilibreaza vertiginos, câmpul ei Începe pur ~i
simplu sa straluceasca. Apoi apar la ea ambitiile, Îndoielile,
bunul simt 0 Îndeaml1a sa Înfrâneze iubirea ~i totul se Întoarce
l',
,1
,1:11
Il''
1
l'
1
l'
l,
1.
'1
Iii
':Ii
l",I
III,
i:
1
42
..
a:lf-~f
- --C.
-
vertiginos pe vechiul taga~ ~i poate chiar se Înrautate~te. Dar
daca femeia traie!?te iubind nu 0 zi, nu doua, nu 0 saptamâna,
atunci Începe rena~terea interÎoara care purifica la fel ca
rugâciunea.
Emotiile con~tiintei noastre trec În adâncÎme dupa apro-
x:imativ 0 jumâtate de 3n, un an. Omul devine altul. 0 alta
soarta, 0 alta karma.
Se pare ca Serafim Sarovski a spus: "Daca Dumnezeu a
chemat pe cineva la El, atunci acea persoanâ nu mai are nevoie
de rugâcÎune. Noi ne rugam pentru a simti iubirea Divina În
sutletul nostru, pentru a ne uni prin interrnediul ei cu
Dumnezeu, pentru a ne simti ca fiind 0 parte din El".
Deci, atâta timp cât catelul a fost În casa, În sufletul femeii
s-a format mecanismul iubirii, adicà daruirea iubirii, a caldurii
~i bunatàtii În mod neÎntrerupt, În fiecare secunda. De ce
copilul aparut nu a putut sustine În sufletul femeii acest
proces? Pentru ca s-a conectat mecanismul fericjrii umane.
Acesta este copilul ei, parte din ea, este prelungirea vietii ei.
Deci apar ~i temerile ~i nemu!WmÎrea de sine ~i de ceÎlalti,
adica 0 Întreaga explozÎe de dorinte. FemeÎa nu Învatase Înca
sà iubeasca, dar primise deja fericire. Fundamentul era Înca
slab, dar casa fusese deja cOl1struita.
De ce În trecut, atunci cand se na~tea un copi 1se aduceau
jertfe, darurÎ din abundentà? Pentru ca !loi ne apropiem de
Dumnezeu nu atunci când primim, ci atunci cand dàruim.
Daca femeia ar fi aruncat pur ~i simplu câinele În stradà,
atunci mecanismul iubirii dezinteresate, al daruirii, al preocu-
parii s-ar fi oprit, noul nascut nu ar fi primit iubirea ~Îenergia
vitala de la mama În plan subtil ~Îmai mult ca sigur ar fi murit.
43
t::
~
--!!!!!II
H9lZ

21. .!::'
ClU
r-,'. :..~~
l'
l'
l
'di
Dar Întrucâtau dat câinele pe mâini bune, mecanismulde a ~ti
sa iubeasca nu s-a distrus, ci s-a infrânat. Energia a ajuns
pentru viata copilului, dar nu a ajuns pentru sustinerea
familiei.
l',
La ~coa/a copilu/ este necajit de cei/a/ti, cum Sa se
comporte coreet?
- În primul rând trebuie sa se comporte corect mama sa.
Intuitia copiilor este net superioara celei a adultilor. Ei reacti-
oneaza la agresiunea subcon~tientâ mult mai repede ~j mai dur.
Bâiatul, la exterior foalie lini~tit, Îi poate urÎ incon~tient pe cei
de aceea~i vârsta cu el. Poate fie sa se urasca fie sa se calce În
picioare pe sine, tara sa bânuÎascâ acest lucru.
~i intr-un caz ~i În eelalalt el va atrage agresiunea exte-
rioarâ, adicâ devine obiectul Înjosirii pentru cei de vârsta lui.
De aceea el trebuie Invatat ln primu! rand sa fie bun la
suflet ~i sa nu judece, sa nu fie razbunator. Copi/ul este foarte
atent la emolii/e parinlilor ~i Ii copiaza. ~i daca parinlii il
Învatâ În primul rând bunatatea ~i abia pe urmâ sa se apere, nu
fac mare tevaturâ din faptul ca el are probleme cu ceilalti copii
de vârsta lui, atunci situatia se eehilibreazâ treptat. Dar aceasta
este doar 0 masca de suprafatâ a emotiilor pe care copilul 0
Împrulllutâ mereu de la pârinti. Reaqia din profunzime la
evenimentele Înconjuratoare se transmite În anii prernergâtori
na~terii copHului.
.
~i dacà mama a mentinut mereu sentimentul de superio-
ritate fatà de sot sau de alti oameni, daca i-a judecat inuit timp
pe ceilalti, s-a supara.t sau a fost depresiva, nu a vrut sa
trâiascà Îllainte de na~tere sau În timpul sarcinii, atunei se
1
,1
1
'"
,}
111111'
'1
'III,,'
l
,
,1
'III
',
l
"
l,
'.11
'I!'
1
:1
l'1
Il'
I!fl
"
44
~ ."1:tIf-<~.E
~
- lI91Z
poate spune cu siguranta cà vor apàrea probleme de comunÎ-
cafe ÎntrecopiluIei ~iceilalticopii de vârsta lui.
De ce poate fi legatif cruzimea ado/escentilor din ziua
de azi?
- Dezvoltarea fizica ~i psihica a copilu/ui se petrece mult
mai rapid decât la maturi. În mod corespunzàtor, caracterul ~i
concep!ia despre lume se poate schimba destul de repede.
Educatia moralà pentrll copil 0 constitllie nu numai conceptia
despre lume dar ~i despre caraeter ~i destin. Moralitatea
Îndeamna omul sâ-~i Înfrâneze agresiunea fatà de ceilalti,
dezvolta capacitatea de a-~i Învinge dorintele, Îndeamna la
iubire~i bunatate.Notiunea de moralitate a fost creatâ de reli-
gie, fapt care a asigurat societâtii 0 supravietuire strategica.
Societatea sovietica s-a prâbll~it datorita faptului cà
ideologia, filozofia ~imoralitateaau fost În esentà paguboase,
bazându-se pe prioritâtile bunastârii fizice ~i ale principiului
uman În totalitate. Înainte de fonnarea unui stat, apar triburile,
apoi acestea se unesc În cnezate (principate), care unindu-se la
rândul lor, treptat, formau un stat. Cu 10-15 ani În urma, pe
fondul unui stat neputincios au aparut grupuri de banditi care
au purtat Între ele ràzboaie ~i s-au unit, formând ni~te "triburi"
mai mari. Desigur ca din rândul lor au fost ale~i lideri aceia
care au avut 0 experientà mai mare În supravietuire ~i dezvol-
tarea tribu lui, adicà cei originari din Caucaz.
La ora actuala Rusia este 0 tara feudalà cu tendinfa de a se
transforma În monarhie. $i dat fiind faptul ca totu~i exista lin
stat iar potentialul spiritual acumulat este uria~, aeest proces În
Rusia nu are loe de câteva sute de ani, ci doar de zeci de ani.
45
t:
~
--~

22. '
,
1
i Il:,
,(
Il
1
1
Ilrl
Il
III
1:1
1
1
1
i:
.~
<=>u
l
1
F'
Dar psihologia tribalol,banditeascâ, pe care tineretul a primit-o
in locul celei pierdute, nu a putut sol nu se facol resimtitol În
rândul generatiei contemporane. Frâul liber al dorintelor, per-
misiunea tuturor lucrurilor, sexualitatea lipsita de scrupule,
Înjosirea celorlalti, cultul banului, tuturor acestor lucruri Ii s-a
facut propagandii mai mul!i ani ~i pe stradii ~i pe ecranele
televizoarelor. ~i daca În timpul socialismului sutletul omului
a fast silit sa se cladeascâ pe cele mai inalte valori umane,
atunci dupa crahul acestuia toti au Început sa se roage pentru
valori de moment.
Degradarea con~tiintei conduce la degradarea comporta-
mentului, iar apoi la degenerarea urma~ilor sau la absenta lor.
Acest proces il ~i observolm la multi adolescenti acum. Dar
marea majoritate a adolescentilor - ~i acest lucru este evident
- este sânoltoasâ intrucât 1n Uniunea Sovietica majoritatea
oamenilor au fost credincio~i În mod intuitiv. Nazuinta catre
spiritualitate ~i principii morale superioare tarolsporirea iubirii
În sutlet este imposibilâ. ~i cu toate colsistemul soeialist ÎI1
sine a fast sortit pieirii, gândirea strategiea ~i acumularea
iubirii ~i-au taeut treaba. A rezultat un tablou interesant. Pe de
a parte - un potential uria~ neÎntrebuintat. Pe de altâ parte - 0
psihologie de stat sâraeol, sau mai bine zis absenta. Sponta-
neitatea ÎI1 eoneeptia despre lume Îi eonduce pe ul1ii catre
religie, pe altii coltrebani.
În momentul de fata noi observâm cum se formeazâ noua
conceptie a rusului. Banii Încep deja sol nu mai suceascol
mintile, dar permisiunea tuturor lucrurilor ~i sexualitatea conti-
nua solfie idolii tineretului contemporan. Urmolrile unei astfel
de conceptii despre viatolÎ~ivar arata coltii. Încercarea de a nu
46
~
- U9a
crea 0 nouâ conceptie despre lume ci de a fura meeanie ceva
ain Vest nu este ÎI1folosul culturii ruse~ti contemporane.
Nu demult am aprins televizorul ~i imediat I~am ~i stins
deoarece alâturi de mine stateau copiii. Ce am vazut acolo? Pe
tot ecranul, lInul din idolii Hollywoodului, schimonosindll-~i
fata tânârâ ~i frumoasol, striga sâlbatic: "Tu ai nevoie de un
membru mare, mare de tot, ~i nimic altceva". Subcon~tientul
nostru are particlliaritatile sale. Un cuvânt pe care un tânâr de
douâzeci de ani il poate auzi ~i apoi ÎI uita, asupra unuia de
doisprezece ani poate avea 0 influentâ uria~â pe tot restul vietii
sale.
Astfel În prezent noi Înca suntem eopii ~i Întreaga tara
asimileazâ cu laeomie oriee eonceptie despre lume, Încercând
sà-~i creeze un nou sistem de valori. Rolzbunarea, ura, loleomia,
cruzimea ~i lipsa de principii care cuprind ecranele televi-
zoarelor se manifesta la tineret În eomportamentullor iar apoi
copiii lor devin criminah- se poate spunegenetic.
Aceasta Întrucât orice program, la copii se Întete~te de
nenumârate ori. Soleredem colva trece timpul ~icruzimea va fi
data uitarii este 0 naivitate.
În subcon~tientul nostru nu existolnotiunea de nou ~ivechi.
Odatol, În ziare a aparut 0 Însemnare despre 0 crimol
sâlbaticâ. 0 batrânicâ pensionarâ, fàrol nici un motiv, ~i-a
omorât vecina. Mai târziu, dupol investigatii, a reie~it urmol-
toruJ tablou. Boltrânieaa locuit În timpul bloeadei În Leningrad
~i odatâ, pe fondul unui acces de foamete, a ehemat-o pe
vecinol, a ornorât-o, i-a tran~at trupul ~i a maneat-o. Au trecut
50 de ani, În con~tiintols-a uÎtat totul, ~i deodatâ la televizor,
apare 0 imagine despre blocada din Leningrad. Programul
47
~;; jj-
~~f-<..<::
~
~
--=-I!!!!!!!!!!I!
-=

23. 1
l',
1 l'
[II,
',."
'1Il
I,I
1,1
I,
l'
1"1
l',
r"
1
'fi
1
i
I,
'~
","u
1
~ - ~
crimei S-3 activat În morl automat: batrânica S-3 ridicat, S-3 dus
la vecinâ, a sunat la u~â, a chemat-o la ea În vizitâ, apoi a
amorat-o, dar n-a dovedit sâ-Î taie capul deoarece a apârut
satul vecinei. TrÎurnfulstomacului ~i dorintelor asupra iubirii,
daca se fixeazà În comportament poate supravietui În sub-
con~tiel1t mai multe generatii.
Eu clInosc nLimai doua dii de invingere a dorintei Înterioare
de a ucide.
Prima - destrâmarea sutletului trebuie sa se transforme În
destrâmarea corpului. 80ala, chinurile personale, moartea
rascumpârâ Într-o oarecare mâsurâ faptele anterioare. Aceastâ
cale e stihinic8.
Cea de-a doua cale este cea con~tientâ, iar aceasta
Înseamnâ iubire, pocâintâ ~i schimbarea propriei persoane.
Prin adresarea câtre Dumnezeu noi putem schimba acele
profullzimi ale subcon~tientului nostru despre care nici nu
avem bânuialâ. Cu cat este mai serioasâ dorinta noastra de a ne
schimba, cu atât mai repede apare rezuhatul.
Înainte nu mi-a fost clar un fenomen. Sâ presupunem câ
vâd faptul di tumora canceroasâ a omului este legatâ de
caracterul ~i cOl1ceptiadespre lume a acestuia. Îi explic acestui
om legâturile bolii lui cu emotiile profunde pe care le-a trait cu
douâzeci de ani În urm3.0mul Începe sâ-~i reevalueze propria
viatâ, Î~i schimbâ atitudinea fatâ de toate evenimentele ~i
tumora canceroasâ trece.
Tumora a trecut. dar eu vâd câ totu~i caracterul lui nu s-a
schimbat. Adicâ lui i s-a dat lin avans din transformârile sale
viitoare. lar multi. neÎntelegând acest lucru, Înceteazâ sâ se
schimbe ~i nedumeriti se Întreabâ de ce a revenit boa la.
48
-....
De ce totu~i intentia poate lecui? Acest lucru nu I-am
Îoteles imediat. Dar atunci când am con~tientizat, am Început
sAvorbesc cu pacientii În [elul urmâtor: tot ceea ce ati fiicut
cândva În viatâ, În interior, continuati sa faceti ~iacum.
Caracterul holografic al Universului În spa!iu denotil cil În
plan subtil universul reprezintil un punct. Întrucât planul
exterior este legat de cel primordial subtil, orice parte a
Universului dispune de 0 informa!ie deplinil despre acesta. Se
pare cil Universul este holografic ~i În timp, adicil În plan
primordial subtil trecutul, prezentul ~i viitorul sunt repre-
zentate ca ni~te puncte.
De aceea, În orice proces care are loc Seascunde informatia
despre trecut, prezent ~iviitor.
Procesele atlate În stingere ln exterior, În plan subtil Î~i
continuâ existenfa. Evenimentele ce au loc compun con~tiinta
~iau influentâ asupra sa.
Dar este posibil ~i procesul invers. COI1~tiil1taformeazâ
evellimentul ~i are influentâ aSllpra lui.
~j iatâ, dacâ dumneavoastrâ ati stabilit un seop ~i aveti
intentia sâ Întreprindeti ceva, În subcon$tient, În fiecare
secuntll;, Începe{i .fa Îl injiiptui{i.
Dacâ omul este gata sâ Înfàptuiascâ un aet de eroism atllnci
el Înfâptuie~te acest lucru În interior În fieeare secundâ,
vorbind Într-un limbaj simplu: dac/i sunt pregl;tit SI;
Înfi;ptuiesc ceva, aceasta Înseamnli deja aCflune.
De aceea pentru subcon~tientul omului,conceptia exterioarâ
despre lume Îllseamnâ În acela~i timp comportamentul sau.
Întrucât la tineri acest proces este mult mai intens decât ]a
vârstnici, conceptia actualâ despre lume a societâtii noastre,
----
49
Q
FI..il
Cl!:3.,:::
Q:)r-r-..o::
f-
~u
--
H911
-- ,...

24. 1
,'1
1
1
'I
1
1
Il
1
1.
.!:'~u
l
r
-
cafe se forineazâ În mod stihinic sau În mod con~tient, peste
un timp va determina cultura sau politiea Rusiei viitoare.
Fiul meu a fmplinit 15 ani. 4 ani a rnstat fn casa
fenomenul de "poltergeist". În ace§ti 4 ani "eroa" l-a
biftut, l-a chinuit, l-a sugrumat pe copi!. Nu i-a permis
sa mearga la ~coalif (dispareau pantofii, ~i chiar fmbra-
camintea de pe el, dispareau manualele ~i caietele). Ce
fnseamna asta ? De cefiul meu are 0 asemenea soarta ?
- Eu am pus diagnosticul bâiatului dumneavoastrâ dupâ
bile/elul pe care mi I-a(i trimis. S-a format urmâtorul tablou.
Acesta este dublul copilului dumneavoastrà care ii salveazâ
viata. ~coala §i facultatea se identificâ la nai În subcon~tient cu
0 soartâ binerncâtoare. Ne concentreazâ asupra con~tiintei ~i
capacitâtilor. Dar dacâ aceastâ dependentapoateucide, atunci
copilului ii dispare dorinta de a invâta, iar dacâ trebuie sa
aparâ În viata copii atunci sufletul viitoriJor copii sau al lui
personal vor face totul ca sâ-i salveze viata. Acest proces a
aparut la vârsta de II alli. Acum Închipuiti-va, Începe la el pu-
bertatea, sufletul fiului dumneavoastra intra În cantact cu
viitoarea sotie, marna copiilor sai. ln plan subtil el Începe sa
treaca prin Înjosire, suparare, adica se conecteazâ mecanismul
de purificare a sufletului prin diferite situatii. Nivelul mândriei
lui este de opt ori mai mare decât celletal.
De ce ? Pentru ca la dumneavoastra. femeilor din neam le-a
placut sa condamne ~i sa critice oamenii, adica puneau
con~tiinta mai presus de iubire. Aceasta Înseamna ca fiul
dumneavoastra nu suporta e~ecul con~tiintei, ceea ce duce la
neplàceri pe linia destinului, insatisfactii, nedreptâti, Înjosiri,
50
~',,>
-
care constituje pentru el obstacole de netrecut. El nu poate
.pastra În momentul purificârij iubirea fata de un ait omo
Înseamnà cà este necesarâ Înfrânarea dezvoltarii con~tiintei
sale ~i destabilizarea ei. Atunci va avea 0 ~ansà de a supra-
vietui ~i a avea copii. Având În vedere cà v-ati Îngrijit de el cu
0 asemenea ardoare, sutletele copiilo'r lui sunt bune, fapt
pentru care va felicit. Faceti ordine În sutletul dumneavoastrâ,
Învatati copi lui sa se roage ~itotul se va aranja.
Copilului meu fi place sa faca grimase ~i sa spuna
diferite bifdaranii ~i prostii, iar pe deasupra fi place sa-i
dirijeze pe varstnici. Care este cauza acestui fenomen ?
- Grice anomalie. cruzime precum !ii boala apar atunci
când nu exista suficienta iubire În suflet fata de Divinitate.
Exista doua tipuri de boli. Primul - când omul are sensi-
bilitate, intelect ~i capacitate peste nivelul mediu, date de la
Cel de Sus. El nu poate sa se descurce cu acestea, iar daca ~i
parintii ~i predecesorii nu au fost credincio~i, atunci chiar
stradaniile con~tiente spre iubire nu permit depa~irea inertiei
sentjmentelor sale. La un asemenea om vor apare probleme cu
sutletul ~i trupul. Dar, cu toate acestea, se vor intâlni tendinte
pozitive. Acum, sa ne Închipuim 0 alta situatie. În mod
con~tient, omul renuntâ la iubire ~i se arunca in vârtejul
bunastarii sentimentale ~i materiale ~i chiar prin capacitatile
obi~nuite ~i prin dorinte el va Începe sa decadâ cu intensitate,
ba chiar sutletul degenereazâ mai repede decât trupul ca
urmare a conceptiei gre~ite despre lume. Apoi va avea loc
distrugerea, deprecierea fericirii umane ~i in final, ie~irea pe
prima cale. Toate acestea oeupa mult timp ~i reprezinta
51
:iU!.."R
i:!:If-<f-<~ ~u
--~
H9lZ
-1'"
j
1,1
"
l
1

25. .~~u l
r-' ;:;:;;Jf:
'II
numeroase chinuri. Ce este de tac ut? P
entru un,'
,'
.
. - . .
. , expenenta
negatl~~ este mal nnportantâ decât cea pozitivâ. .$i iatâ câ unii
oame~1 mcearcâ sâ cucereascâ autoritatea ~i sâ se convingâ de
pr~~na b~nastare prin dezvoltarea
comunicârii ~i iubirii. lar
~ltlJ - P~1I1Înâbu~irea ~i Înjosirea ceIorlalfi. Când amuI nu
IUbe~~e~I nu. poate sâ lucreze, nu s-a obi~nuit sa daruiasca,
atuncl el depll1de În cea mai mare masur
a-de ba c."".za lenCIrII, I3r
evo~u!ia J~i merge greu. Apare ispita de a nu evoJua,
d~pa~lOdu-Jpe altii, ci de a-i da Înapoi pe cei care sunt la
~lveJ~' I~i." Toc~a~ acest modeJ de comportamem a fost
II1cetatenlt 111socl3lJsm. Si un asemenea comportament vor-
be~tedespre pericolul crescând pentru copil. Pe de 0 parte la el
trebuJe.limltat comportamentullipsit de etica, mergând pâna la
~edeps'rea fizica, iar pe de alta parte trebuie Învatat sa
IUbeascâ ~i sâ evolueze. Dar mai bine sa Începeti cu 'dum-
neavoastrâ, Întrucât comportamentul copilului este dat d
regul~ de- starea. suf]eteascâ ~i subcon~tienta a Pàrintilor~
ampllficata de mal multe ori.
l,
1
1
i'i
Il
1111
II'l,
'[
,,1
1,1
1
1
" Noi avem mari probleme cu bi1iatul. Toate [aptele §i
triisiiturile lui de
~ar~cter sunt fn flagrantii contradictie
~ll ceea ce am don nOl, pifrin{ii, de la el. Ne-am strifduit
mtotdeauna si1-i [im un exem p lu POZI't,'v d ., ar am gre§tt
undeva. Acum acest lucrn este evident. Ne aflam fn
p~rma~en{ii. in stare de alarma, cum sa indreptiim
S.tuat.a? Ajutati-ne!
- Gre~ea.lapârintilor, În general, constâ În faptul cà ace~tia
sunt convll1~1
.de u.rmâtoruJ fapt copii Î~i Însu~esc compor-
tamentul extcflor ~I nazuintele de suprafatâ ale pârintilor. Ei
52
~!3~-;
i:CIf-f-.E
~
- Hga
judeca astfel: "Eu nu am comis nici 0 infractiune pentru bani.
E;unu am furat, nu am omorât, nu am Înjurat oamenii ~i nu
rn-am razbunat pe ei. De ce copilul meu este cu totul altfel?"
ad_ca pârintii s-au comportat normal iar la copi 1,nu se ~tie din
ce motive, aceastii tendintâ degenereazâ. Dar iatà: morala -
e~te un comportament care orienteazà omul spre iubire. Dacâ
pârintii renuntâ la iubire, copi lui renuntà la moralà. Sà
presupunem cà omul nu a fost În permanentâ muJtumit de
soarta sa ~ide situatia tinanciarâ. Dar cu toate acestea a fost un
am cumsecade ~i un cetâtean politicos iar copiluJ lui Începe sâ
jefuiasca ~i sa omoare. Este complicat pentru pàrinte sâ Înte-
leagâ ca nemultumirea fata de soartâ ~i existenta unui copil
uciga~ constituie unuJ ~iacela~i lucru: dezicerea de Dumnezeu
timp indeluilgat. Neacceptarea exterioarâ a unui mediu agresiv
n~te dimilluarea depelldelltei ~i Îlldeamna la actiune. Neac-
ceptarea illterioarâ Înseamnâ dezicerea de iubire ~i de
Dumnezeu. Permanent, tot ceea ce facem ln exterior trece În
interiorulnostru.
De aceea logica umana trebuie sa fie Întreruptâ, iar cea
DivÎna - neintrerupta.
latâ deci cà 0 Îndelungatâ Ilemultumire fata de soartà, supâ-
rarea pe oameni, condamnarea Illmii Înconjllrâtoare, depresia,
lipsa de credintâ În sine, e~ecul ~i Îndoiala În propriul viitor,
renuntarea Ja iubirea fata de omul Îndrâgit care vrând-nevrând
ne-a pricilluit durere, toate acestea macinâ pe neobservate
sutletul nostru În plan subtil; la copii devine vizibiJ, iar la
nepoti - catastrofal. Sufletul - tarâ iubire - incepe sa moarà,
dar acest lucru nu se poate observa deodatà. lata de ce este mai
bine sà se faca ordine În suflet, nea~teptând manifestârile
53
t;
~u
--

26. ~
","u l
!
r
il!
l' '1
'II
externe. lar atunci, chiar la fiul matur, pot aparea schimbari
evidente În caracter ~i comportament. În asemenea cazuri, eu
arat parintilor: cu cât sunt mai puternice emotiile dumnea-
voastra cu atât mai mult se duc ele În viitor ~i ca atare
influenteazâ urma~ii. Cele mai puternice izbucniri de emotii
Încep În perioada pubertâtii. ~i În acest caz sunt puterni~e
emo!iile de supilrare pe pilrin!i, frica, lipsa de dorintil de a trai,
iar apoi, peste 10 ani, pot aparea probleme serioase. Perioada
urm~toare 0 constituie prima iubire. Apar chiar ~igânduri rele,
detallnarea omului iubit - ceea ce reprezinta 0 catastrota În
plan subtil. De regula prima iubire nu este norocoasa ~i
provoacâ dureri suflete~ti. La fel ca În timpul na~terii, prin
durerea sufleteascâ ~i fizica, se purifica iubirea noastra fata de
Du~nnezeu ~i urma~ii no~tri au capacitate de viatâ.
ln clipele primei iubiri, pentru tânar cea mai pericuJoasâ
este condamnarea, iar pentru fata - depresia ~i lipsa dorintei de
a trai. Urmâtoarea izbucnire a sentimentului are loc Înainte de
a face cUllo.}tintacu viitorul sot sau sotie ~i Înainte de a se
casatori.
Care este esellta frazei: toate câsatoriile au loc În ceruri?
Acea~ta Însearnna ca sotii se cunosc de mult În plan subtil ~i
ace~tla au deja copii comuni care trebuie sa apara. De aceea
chiar daca la suprafatâ emotiiJe sunt retinute ~i sub control, În
subcon.}tient, la viitorii soti pot aparea nernultumiri. În acest
caz, pretentiile reciproce .}i suparârile sunt la fel de pericu-
loase. Mai exista 0 etapa irnportanta .}ianume comportamentul
parillti.lor În timpul sarcinii. Conceptia lor despre lume, carac-
terul ~I comportamentul se a.}eaza nu nurnai În suflet ci chiar
.}iÎn corpul fizic .}iÎn gena copilului.
-5iiata ca atunci ~ând noi,
Il
!,I
l'
1
1
1
"
l'
Il'
1'1
54
~ .-.:
ggf-~.E
~"f
- H9LZ
revizuindu-ne viata, ne debarasam de logica umana ~i ne
apropiem de logica iubirii .}ia vointei Divine, putem schimba
trecutul copiilor no.}triprecum ~i viitorul.
Stimate Serghei Nikolaevici, ce parere aveti despre
iubirea fata de idoli? Mii de fete ~i Mieti sunt Îndra-
gostiti de starurile renumite ale muzicii pop, de arti~ti,
sportivi etc. Unii capata sentimentul de bucurie ~i de
inspiratie, iar altii ajung sa se sinucidif. De ce se Întam-
pla astfel? Este dauni:itor ca 0femeie sa viseze la cineva
de neatins daca are un sot iubitor ~ifamilie?
- Îmi amintesc de 0 Întâmplare petrecutâ Într-o vara, la
taril. M-am dus la un fermier sil cumpilr lapte. SOfia lui,
râzând, mi-a aratat cu degetul: "Vezi gâscanul acela, el este
eroul nostru. S-a Îndragostit de 0 gâsca .}inu dâ voie nimânui
sil se apropie de ea. Umblil dupil ea de pareil ar fi legal de
aceasta. 0 mângâie .}Î0 ciupe~te. Ca sa vezi, s-a Îndragostit cu
adevarat, nu poate trai tara ea."
lata 0 alta poveste. Odata, Înotam În Marea Neagra ~i am
vâzut urmatoarea imagine. La câtiva metri În fata mea Înota un
pe~te destul mic. Era frumos din cale-afara, de culoare albastrâ
cu mici pete albe ~i deasupra lui Înota pe~tele-ac, pu!in gillbui.
Parca era lipit de el. Se vede ca se jucau Împreuna .}ipluteau
printre pietre ca ~i cand ar fi fost lipi!i unul de celillalt. Ce
Înseamna toate astea?
Fiecare fiintâ vie are diapazonul sau de percepere a lumii,
structura sa informationala. Dezvoltarea Universului este din
ce În ce mai mult diversificata ~i În acela.}i timp nazuie.}tedin
ce În ce mai mult spre unitate. Însa diversitatea Înseamna ~i
55
t:
~u
--
~

27. ---~~
;:Su
l-
1
destramare. Numai ca unitatea Înseamna osificare. Fiecare
fiintâ, dezvoJtându-se În matca sa, se strâduie~te sa se uneascâ
cu lumea Înconjurâtoare. Aceasta este chezâ~ia supravietuirii
~i apare sub diferite forme. De exemplu, când ne Îndragostim
de cineva, ne unim cu aceasta fiintâ ~i u~or Încep sâ treaca spre
noi perceptia sa despre lume, sentimentul sau, capacitatea ~i
talentul sau. ~i nu numai asta.
Odatâ, un profesor mi-a povestit urmâtoarele:
- 0 tânara fata s-a Îndragostit de un negru. Câteva luni au
fost prieteni. Situatia nu a ajuns pana la pat. S-au sârutat numai
0 singura data. Apoi s-au despârtit. Nu Îmi aduc arninte din ce
motive. Dupa un an ea s-a câsatorit, iar dupa inca un an a
nâscut un negri~or Încântator. Putem sa ne Închipuim starea
sotului ~i a parintilor. Au trebuit sa invite mai multi profesori
ca ace~tia sa explice ca acest lucru este posibil. Ca argument a
fost adus urmâtorul fapt: câtiva ani s-au efectuat experimente
În Jegatura cu Încruci~area cailor cu zebre. Dar, de la masculul
zebra ~i de la iapa nu a aparut nici un urma~, fecundarea nu a
avut loc. lepele au fast fecundate de armâsari ~i dupa aceea,
dupa un anumit timp, au Început sa fete zebre.
Ce Înseamnâ acest fapt? Acesta vorbe~te despre faptul ca
natura Universului este În primul rând informationala.
Aduceti-va aminte de EV3nghelia dupâ 103n. La Început a
fost Cuvântul. iar Cuvântul a fost cu Dumnezeu ~i Cuvântul a
fost Dumnezeu. Aceasta este 0 dovada directa referitoare la
baza informationalâ a Universului.
A~adar, idolul nostru devine acea persoanâ care ne ajutâ sâ
ne dezvoltam prin contactul cu ea. Dar În comunicarea prie-
teneasca nai preluâm ceea ce ne-a placut: vointa, bunâtatea ~i
56
":,
1,'
~~
"-IIH ~,g
'-'..
-
J
lit
,
marinimia, capacitatea de a iubi, iar În plan sexual, tot ceea ce
vedem, adicâ 0 pârticica minuscula. În acest caz, putem obtine
nu ceea ce visam.
Ca atare, cred eu, se poate sâ ai un sot iubit ~i copii, sa
visezi la idoli, dar mai bine sâ visezi la prietenie ~i comunicare
cu ace~tia decât la sex, Întrucât nu se ~tie niciodata ce sllrprizâ
Îi vei aduce sotului.
Apropo, la consultatiile mele vin deseori femei foarte
frumaase. Câlld pleaca Îmi spun: "Eu va iubesc."
Este clar despre ce este vorba. ln plan subti] noi nu avem
sex. Astfel ca notiunea de "iubire" este lipsitâ de frici ~i ata-
~amente.
În ceea ce prive~te tineretul ~i necesitatea acestuia de a
avea idoli este un fenomen complet normal. Dorintele injosite
sunt legate tocmai de trup iar sentimentuI iubirii ~i trans-
miterea energiei se realizeazâ În mod liber.
Daca nu exista experienta de depâ~ire a dorintelor, atunci
concentrarea asupra idolului canduce la unii la faptul cà
dorintele incep sâ Înâbu~e iubirea ~i ca atare ~i viata. Acest
lucru poate sa duca la sinucidere. Dupa pârerea mea, atitudinea
fa~â de idol trebuie sa fie urmâtoarea: tot ceea ce ne place la
acesta !loi preluâm, pentru a-i da lui ~ialtora cu mult mai mult.
~u
--!!!!!!i!ii!
ll9lt

28. :!IIi
~u
l
T"";:~~'-
',1
i,
RELATII PERSONALE
i,
1
1
l,
Am fost parasita de catre omul iubit ~i de atunci nu
ma mai pot indragosti de nimeni.
- Îndragostirea eonstituie 0 fericire mult mai mare deeât
orice bunuri materiale ~ispirituale.
Noi, Înainte de a primi, la Început pierdem. $i cu cat este
mai mare ferieirea dobândirii, cu atât mai dureroasa ~i mai
chinuitoare este pregatirea aeesteia.
Daea !loi nu ~tim sa pierdem, atunci suntem privati de
posibilitatea de a dobândi.
Cu cât este mai mare supararea, Înjosirea, regretul, lipsa
dorintei de a trai pe care le-ati simtit cu ocazia despartirii, cu
atât aveti mai putine ~anse de a treee prin Încercarea urma-
toare. Atunei iubirea puternica va putea sa se termine În mod
tragic pentru .dumneavoastra precum ~ipentru omul iubit.
Cât ne este dat de sus, tot atât trebuie sa pierdem. Dar când
primim 0 fericire imensa, nu ne uitam În jur ~i nu ne com-
param cu cei care au fost privati de aceasta. Când Încep
pierderile ~i nefericirile, noi ne uitam la altii ~i Începem sa ne
1.
ri
58
-..;;:::::
~~;;ê-
i:Of-f-..<:: ~
u
--
U9a
i~.
$
!,;,
~'
,c:
--1"'"
~
f'"
"'t,
'i':'
''$'0
~.
-1
'Ii
l!;
;>,'
*,
suparam pe soarta. A~adar, sa ÎllteJegem un lucru simplu.
Orice boala pe care ati primit-o de la soartâ constituie zalogul
fericirii viitoare. Orice chinuri, daca dumneavoastra va yeti
Înfrâna sa urâti, sa va suparati, sa va fie frica ~i sa fiti
depresiva, constituie zaloguJ fericirii viitoare.

29. .!:,
<::>u
1
,...
RELIGIA
Cu cativa ani {n unna, fn Italia, Dalai Lama, adre-
sandu-se multimii a lansat chemarea "sa ne petrecem
viata fntr-a ve§nici'i fericire." Ziari§tii au cerut imediat
explicatii: "ce fnseamna feridre pentru fnaltul prelat al
TibetuIui?" Acesta a meditat fndelung, iar apoi a spus:
"Fericirea este capacitatea de a exclude din cap ase-
menea lucruri precum gelozia, mandria, ura ~i de a le
{nlocui cu iertarea, rabdarea, autocreatia." În car{ile
dumneavoastra se vorbe~te de acela~i Iucru. Exista vreD
diferenta?
- Nu existâ nici 0 diferentâ. Oamenii care se aflâ la
poalele muntilor vâd imagini ~i situatii cu totul diferite. Dar
dacâ Î~iridicâ capul ~ise uitâ spre vârf atunci vad cu totii unul
~iacela~i lucru.
Orice om care poate sa vada planurile subtile, Întelege la
urma urmei di tara iubire ~i nâzuintâ spre Dumnezeu nu se
poate supravietui.
Conceptul exterior al fericirii poate fi legat de muncâ, de
60
~.:::::
~ ~ii.e.~f-f-J::
-~.~
~
'il
~T
bani, de lipsà de mi~care, de renume, de putere, de mâncare,
de sex, etc. Dar dacâ toate acestea nu sunt asigurate de 0
explozie de iubire În suflet, atunci ceea ce ieri a fost fericire ~i
desfâtare, azi devine chin ~i Încercare. Invidia, frica, gelozia,
depresia, condamnarea ~i supararea ne Îndepârteazâ de iubire
~i, treptat, fac totul mai nefericit. Fiecare dintre noi tràie~te
pentru fericire ~i nâzuie~te la ea. Fenomenele exterioare ale
fericirii aratâ altfel la fiecare dintre noi. Astfel, Întotdeauna
trebuie sa avem În vedere care este esenta oricarei fericiri.
Atâta timp cât nàzuim spre iubire ~i mârim acest sentiment
În sutletul nostru, Yom fi rnereu fericiti. Tocmai aceasta este
fericirea pe cafe nimeni nu ne-o poate lua. Numai noi vom
putea renunta la ea."'".
'"
!"'.
$
-.
Pe mine ma intereseaza unnatoarea problema: Eu
prezint spre pomenire sufletul unei rude care a murit
acum 20 de ani. Ce se fntampla daca sufletul lui, fn
aceasta perioada, s-a reincarnat pe Pamant sau {n aite
lumi inca 0 data ~i el triiie§te acum undeva? Nu cumva fi
pricinuiesc vreun rau? Este cunoscut faptul ca daca te
ragi pentru "odihna" sufletului unui viu este rau. Însa
biserica nu recunoa§te refncarnarea.
- Cel mai bun ajutor acordat unei rude decedate il
constituie sentimentul dumneavoastrà interior, pâstrarea iubirii
$i renulltarea la pretentiile fatâ de cei vii ~i cei morti. Eu am
observat cât de mult ajutà acest Illeru. Acesta ajutâ sufletul
oricum, indiferent daca acesta se atla În alte lumi sau pe
Pamant.
Care este sensul rugaciunii atullci când ne rugâm pentru
~'~.
61
~
~u
--!!!!I!!!!!!
===
H9ll

30. ~
:!:'I
Su
l
~--"o,.
f~ ;::~._j
Il
,1
cineva? Sensul constà În faptul cà omul a simtit În sinea lui
Divinul, iubirea fafà de Dumnezeu ca pe 0 realitate superioara.
Traie~te sau este mort, nu are nici 0 importan1â! Aceasta
pentru cà iubirea pentru Dumnezeu se atlâ dincolo de limitele
vietii ~i ale morfii. Aici rugàciunea ajutâ oricum ~i nu are
importantà unde se atlâ el, În care lume.1 i
Eu ~i cu prietenul meu mergem la 0 biserica pro-
testanta. $i la mine ~i la el se obserua urmi1toarele:
inainte de slujba noi
"ne innegrim", ne comportam ca
ni~te nehuni, ne infuriem §i pe parcurs, incet, incet,
"neiluminam", ne Iini§tim. Aceasta este cu adevarat puri-
ficare sau este 0 i/uzie? În afara de faptul ca merg la
biserica, nu beau, nu fumez, ma comport ca un om
educat, ma rog §i cu toate astea are loc 0 atractie
duIceaga catre orice mar~i1vie (vri1jitorie, destri1balare,
automutilare, clevetire).
- La Început, cre~tinismul a aparat cu claritate ~i consec-
ventà prioritatea iubirii fatâ de toate lucrurile. În toate rami-
ficatiile ~i curentele ulterioare exista din ce În ce mai multa
logicâ, gândire umanâ sanatoasa ~i mai putina iubire fata de
Divillitate. Iatâ de ce prioritatea invizibila subcon~tienta a
moralei ~i principiilor dau deseori un rezultat invers. Cu cât se
roaga mai mult amui, folosindu-se de curentul dat ~i nu de
cre~tinism, ~i allume de 0 ramificatie, traind În aceasta, cu atât
mai mult poate aparea reversul dorintelor. De aceea eu cred câ,
În primul rând trebuie sa cite~ti Biblia ~i sa Întelegi de unde au
aparut celelalte curente. Sa percepi suprematia iubirii asupra
tuturor intentiilor, dorintelor ~i a vietii. Poate ca atunci var
exista mai putine nazuinte nefire~ti.
62
l~
'H',t,
:~
1', ~.
1
1
~~ -.:
1:I:IE-~1[
........
-
-,
Dumneavoastra spuneti mereu ca trebuie sa ne
rugi1m. Spuneti-ne cum anume? Dupa car/ea de rugi1-
dune sau pur ~i simplu sa-i ier/i1m pe toti, sa alungam
temerile ~i sa ne revizuim viata? $i inca ceva, cand este
mai bine sa ne ocupam de a§a ceva?
lisus Hristos ne-a dat rugàciunea. Se pare cà a compune
rugâciuni dupa el constituie un sacrilegiu. Dar rugâciuni au tot
apârut. Cum sa apreciem acest lucru? Ca 0 crima fata de ce a
spus Hristos, ca 0 crima fata de credinta În Dumnezeu, ca 0
renuntare la principalele porunci? De ce oamenii continua sa
compunâ rugâciuni ~ide ce le urmeazâ?
Fac aceasta pentru cà noi trebuie Întotdeauna sâ-L recu-
noa~tem pe Dumnezeu. Noi ÎI cautam În permanenta pe
Dumnezeu În sinea noastra ~i diutâm În permanentà acele
cuvinte prin care ÎI putem simti pe Dumnezeu În sinea noastrà.
lata de ce un lucru principal ÎI constituie nu textul rugâciunii,
ci posibilitatea de a simti În noi iubirea ve~nica, posibilitatea
de a depâ~i ata~amentul de fericirea umana, posibilitatea iubirii
umanului ca pe propriul copi 1,fie cà este viata mea, fie ca este
corpul meu sau lumea mea Înconjuratoare. Fiecare om are un
timp al sau pentru a se ruga, În generaI, atunci când con~tiinta
nu ne Încurca. Asta poate fi dis de dimineata, poate fi atunci
când noi ne-am eliberat de toate ~i am gâsit timpul ~i locul
potrivit pentru aceasta ~i poate fi când dqrim foarte mult sa 'Ile
rugam. De aceea eu nu pot sà determin cu precizie când sa ne
rugam. Când omul nazuie~te În permanentâ catre Dumnezeu În
sutletul lui, are atunci dreptul sa aleaga unde, când ~i cum sa
se roage.
",
~
1.'"
'i'
~.
j~,.~
'f
:'
~-
{'
63
~u
--~
ll9LZ

31. ::-;.
~u
~TIINTA, ~I RE LI GIA
bâri. Conceptia noastra despre viatâ, concentrarea noastrâ spre
iubire su nt Încâ infime pentru a putea pâtrunde orice fel de
adevâr care sâ ne permitâ apoi sâ schimbâm cu adevârat lumea
Înconjllrâtoare. Astfel, ne Întoarcem din nou la iubire ~i la pro-
priile 110astre schimbâri.
- Ne-ati spns cii daca omnl are 0 imensa energie a
iubirii Divine atunci cu el se pot fntiimpla lucruri uimi-
toare, CIlm ar fi sa fi creasca inapoi 0 parle din corp, sa
se normalizeze activitatea organelor §i mnlte altele.
- Daca ~opârlei Îi cre~te la loc coada, Înseamna cà În
natura exista un mecanism de regenerare a pârtilor corpului.
Problema care se pune este de ce nu functioneazà ~i la altii.
Daca acest lucru ar fi valabil la om, totul ar fi mai simplu.
Invulnerabilitatea corpului nostru, regenerarea tuturor orga-
nelor Înseamnà oprirea dezvoltarii. Omul Î~i pierde respon-
sabilitatea fatà de naturà.
Închipuiti-va cà dumneavoastrâ câlâtoriti cu 0 ma~inâ la
care indiferent ce ati face, nu va avea loc nimic din ce ar putea
duce la propria moarte. Atunci dumneavoastrâ ati Începe sâ-i
omorâti pe cei din jur. Adica 0 aparare impenetrabila Înseamna
oprirca evolutici. Când noi yom Învâta sa evoluàm ~i sa
depâ-,?imcapacÎtatea de apârare, atunci probabil câ lUIyom mai
fi atât de vulnerabili. Noi nu suntem pregâtiti pentru schim-
Pot oamen;; care se inbesc nnnl pe altnl - barbatnl §i
femeia - sa se simta reciproc de la distanta §i sa-§i
trimita semnale invizibile, ceva de gennl telepatiei?
- Toti oamenii apropiati sunt legati unii de altii. Ei efec-
tlleazâ În permanentà un schimb de informatii la nivelul
subcon~tientului. În plan subtil oamenii eomunicâ mult mai
activ clecât În plan extcrior. Eu a.m vàzut de nenumàrate ori
situatii când un tânâr s-a apropiat, pentru prima data de 0 fata
~i a meut cuno~tintà cu ea. Daea ea i-a fast hàrazità, atunci
dialogul interior dintre ei a avut loc pc parcursul a câtiva ani.
~i totul a fost hotarât În plan subtil. Lumea interioarà pe care
noi nu 0 veclem actioneazâ mult mai activ decât cea exterioarâ.
Nu numai oamenii care se iubesc, clar pur ~i simplu rudele ~i
uneori oamenii necunoscuti fac totu-,?ischimb de informatie.
Tot ce se Întâmplâ cu noi În exterior, a avut loc În plan
subtil cu mult Înainte.
Dnpa ce am citit cartile dnmneavoastra §i am Incrat
asnpra propriei persoane sanatatea mea s-a fmbnnatatit
simtitor, toata Inna nn m-a parasit sentimentnl caldnrii
§i inbirii, nn am avnt regrete §i frica. Dnpa 0 Inna,
dintr-o data, din mine a inceput sa iasa "negativul";
sana-tatea s-a inrautatit !ji au aparut ni!jte rnici dureri
pe care inainte nu le-am avut.
65
64
~..:::::
...
~ F..:.;.e. t:
~~~.E ~
--
uga

32. .~~u
1
..,.,
Ii
" i
- Va repet inca 0 data tuturor:
PENTRU MINE ESTE CHINUlTOR DE DUREROS sA
RASPUND LA ÎNTREBÀR1INUTILE.
Eu scriu În cartile mele ca purificarea are loc În etape: ati
parcurs prima etapa, adica dumneavoastra personal, dupa care
urmeaza copiii dumneavoastra sau vietile anterioare.
Viata este 0 sinusoida, ceea ce este pe deplin natural. Puri-
ficarea nu poate cuprinde toate etapele dintr-odata. Noi nu
suntem pregatiti pentru a~a ceva.
, Il
i 1
Il
Care este atitudinea dumneavoastra fata de sistemul
Reiki? Unele situatii ale acestui sistem se aseamana cu
informatia pe care 0 dati in car{ile dumneavoastra, cum
ar fi imposibi/itatea de a scapa de bo/i fara a schimba
atitudinea fata de viata a bolnavului insu§i. Este ade-
varat ca sistemul Reiki permite vindecarea oricarei boU?
- Când am inceput sil lucrez În planurile subtile am
observat ca la pacientii care au Început sa lucreze cu sistemul
Reiki apar probleme. La Început este destul de bine dar pc
parcurs apar probleme. Am diagnosticat 0 femeie cu un camp
extraordillar, care traie~te dupa sistemul Ivanov dar starea
copiilor ei a fost 0 catastrom. Adica omul se pune la punct cu
0 metoda putin fortata, Însa nu are loc 0 schimbare profunda.
lar la copii aceasta are 0 influenta rea.
Astfel, diJpa parerea mea, sistemul Reiki nu este lipsit de
neajunsuri. Dar acest sistem aduce mult mai putine prejudicii
decât alte sisteme de lecuire, unde omul pompeaza În mod
nemijlocit energie altei persoane de~i nu se ~tie daca Îi face
bine sau nu. Câteodata, micile probleme care nu apar la ex-
terior, mai tarziu se transforma În probleme serioase.
i
1
l'
66
.,.:::::
~ "-=-~§;';Ë- n: -i:CIf-of-oJ:: (;
1~9a
,-$
-
'.'
.~~
~,
PROBLEME
f
1
jt
Fiica mea era cat pe ce sa fie violata, de ce este legat
acest lucru? .
- De multe ori punând diagnosticul, am vazut una ~i
aceea~i imagine. Starea sutleteascâ a criminalului ~i a jertfei
sale sunt În mod practic identice. Cu cat este mai mare con-
centrareafetelor asupra dorintei sexuale În detrimentul iubirii,
cu atât mai tare atrage ea ~i formeaza infractorul din jurul ei.
(mi aduc aminte de 0 femeie care a venit În audienta cu fiica.
Pe fata au Încercat sa 0 violeze. În copilarie a suferit mult timp
de enurezis. Au Început ~iproblemele psihice.
- ~titi, povestea marna, eu am dus-o la un villdecator, -
dar dupa aceasta situatia s-a Înrautatit. Acum nu ~tiuce sa mai
fac!
- Dumneavoastra ati citit caftile mele?
- Da, am citit toate cele $apte carti.
- Ati vizionat ~ivideocasetele?
- Da, ultimile.
- Dar ati (ucrat $i asupra sinelui?
67

33. .~ClU
lF""~O-;:"~-",
, 1
1.
i,
l'1,1
l'
1.
,1'1
'1
1,1
"
- Da, sigur ca da, - a dat repede din cap femeia ~
dar
aceasta nu prea mi-a ajutat. Doresc sa 0 ajutati pe fiica mea,
pot sa 0 invit acum?
- Nu va grabiti, - am spus eu, la Început 0 sa vorbesc cu
dumneavoastra. Repet Întrebarea: ati Ilicrat asupra sinelui?
- Desigur, - raspunde femeia.
- Deci, iata,.., - Încep eu. Vreau sa-i SPUIlmamei 0 fraza
dura dar ma abtin.., de fapt nu ati Illerat asupra dUITIneavoastra
$i nu trebuie sa ma convingeti despre aeeasta. Esenta luerului
asupra propriei persoane consta În schimbarea dUlTIneavoastra.
Dar eu nu vad aceste schimbari. Nivelul trufiei este de cinci
ori mai mare decât cel mortaL Adicà orice nedreptate, insucces
$i neplàceri ale sortii le percepeti cu Înver~unare, dar
dumneavoastrà cunoa~teti faptul cà trufia apare atunci când
totul este umplut de gelozie. Dependenta dumneavoastrà de
dorinte depa~e$te de treisprezece ori nivelul mortal. Adicà sa
pastrati iubirea pentru Dumnezeu când va sunt umilite
sentimentele, feminitatea, când are loc prabu~irea dorintelor ~i
sperantelor - dumneavoastra n-ati vrut ~i acum nici nu puteti.
Unul din principalii parametri dupa care determin eu starea
olTIului este capacitatea de a accepta situatia traumatizanta.
Adica de a pastra iubirea de Dumnezeu prin pierderea
umanului. Eu cred ca la dumneavoastra aceasta capacitate nu
este pe plus. Pot sa va dezamagesc, ea este chiar pe minus, este
pur ~i simplLi Închisa. Cu alte cuvinte, orice situatie trauma-
tizanta va provoaca doar 0 singurà emotie - autodistrugerea.
Cum a~ putea sa va ajut fiica, dacâ dumneavoastra În orice
secunda 0 omorâti prin modul În care percepeti lumea?
- Dar ce am de meut? - ma Întreabà Îngrijoratâ femeia,
68
iIt . ....... - --
- Întelegeti, cà pentru dumneavoastrâ crice situatie trau-
matizantâ constituie salvarea vietii fiicei, acceptati orice boalà
cu multumire ~i cu iubire de Dumnezeu. Dar, la Îllceput, prin
pocâintâ, eliminati toate momentele de nemultumire de sine,
depresia ~; lipsa dor;n!e; de a tra;. La barba!; programul de
autodistrugere Îi distruge pe ei ÎIl~i$i, iar la femei, acest
program le omoara copii.
Enurezisul pe care ÎI are copilul reprezintâ programul de
autodistrugere transmis de dumlleavoastrà acestuia. Vulnera-
bilitatea ~i sellsibilitatea mâritâ, În cazul ÎIl care nu ajunge'
nâzuinta spre iubire, ÎI face pe om fie jertfii, fie infractor. La
Început Înlàturati prin pocàintâ toate momentele de dezicere de
iubire, iar apoi retràiti-vâ viata, uitând de toate ~i gândindu-và
numai la iubire, Stati a$a câteva ore, iar dupa aceea va intra
fiica dumneavoastrâ $i yom vedea ce ~anse avem. Peste câteva
ore eu discut cu fiica ei. Ea este foarte sfioasà, motiv pentru
care Îmi Întinde 0 notita care cuprinde Întrebàrile.
Prima Întrebare curioasà: tâmaduitorul a limitat sensibili-
tatea. Ce trebuie fiicut ca sa revina sentimentele?
A doua Întrebare: oriee s-ar Întâmpla ~i cu Îllvâtâtura ~i cu
familia, eu nu dore sc sa traiesc,
Întrebarea a treia: fiirà nici 0 cauza, pur ~i simplu din senin
ma trezesc noaptea ~i mi se pare cà-mi pierd mintile.
~i ultima Întrebare, care este pusa de foarte multi pacienti:
de ce oamenilor nu le place sa comunice cu mine?
.
- latà, - spun eu, - Nu te stradui sa redobânde$ti sensi-
bilitatea pentru cà aceasta te va ucide dacà nu Înveti sà iube~ti
~i sa ierti, iar $coala iubirii nu se dobânde~te imediat. Dacâ
Înveti sa iube~ti, sentimentele se Întorc de la sine. Astrel
,
(i)
+::::::
~§~Ë-
I:I:IE-E-J:=:
~
~u
--""==-==
H9a