3. UNIREA
PRINCIPATELOR
Unirea Ţării Româneşti cu Moldova, înfăptuită
la 24 ianuarie 1859, reprezintă actul politic care stă
la baza României moderne şi a formării naţiunii
române. Împrejurările istorice nu au permis unirea
simultană a celor trei ţări române - Moldova,
Transilvania, Ţara Românească. Statul naţional
român s-a format treptat, începând cu Unirea din
1859 şi încheindu-se în 1918, când lupta de
eliberare naţională a poporului român va fi
încununată de victorie.
4.
5. ARTIZANII UNIRII
Generaţia care a
înfăptuit marele ideal al
Unirii din 1859 şi care
înfăptuise revoluţia de la
1848 avea în frunte
înflăcăraţi patrioţi, ca:
Mihail Kogălniceanu, Vasile
Alecsandri, Costache Negri,
Alexandru Ioan-Cuza ales
ca domn al ţărilor unite.
6. Domnul Unirii
ALEXANDRU IOAN-CUZA
Alexandru Cuza se
trăgea dintr-o veche
familie moldoveană din
părţile Fălciului, ţinut
de dealuri acoperite de
păduri, vii şi fâneţe,
care se întindea, în
secolele XVI – XVIII
de o parte şi de alta a
Prutului, spre sud-est
de ţinutul Iaşilor.
7. ROLUL ISTORIC AL LUI
ALEXANDRU IOAN CUZA
Domnia lui Cuza a reprezentat, în esenţă, un şir
de reforme introduse în ritm accelerat, într-un
răstimp scurt al istoriei (1859-1866), în scopul de
a racorda ţara şi oamenii ei la normele şi cerinţele
Europei de atunci.
La moartea lui Cuza (1873) Mihail Kogălniceanu
şi-a încheiat discursul cu aceste cuvinte:
“Şi cât va avea ţara aceasta o istorie, cea
mai frumoasă pagină va fi cea a lui Cuza ...”
8. În 24 ianuarie (5 februarie pe stil vechi) poporul
român sărbătoreşte în fiecare an Unirea
Principatelor. La 24 ianuarie 1859, Alexandru Ioan-
Cuza este votat, unanim, Domn al Moldovei şi Domn
al Ţării Româneşti, de cele două camere de
deputaţi, mai întâi de cea de la Iaşi, apoi şi de cea
de la Bucureşti.
* Care este provincia românească cu capitala la
Iasi?
“Spunea Alecsandri în versul lui
Despre-o Unire a românului;”
* Cu cine s-au unit românii din Moldova?
9. De–a lungul istoriei ţara noastră a trecut prin sute de
războaie şi din această cauză românii au ajuns să fie
împarţiţi în trei provincii: Ţara Românească, Moldova şi
Transilvania. Chiar dacă traiau în trei state diferite,
vorbeau aceeaşi limbă – LIMBA ROMÂNĂ - aveau aceleaşi
obiceiuri şi aceeaşi credinţă ortodoxă. Şi tocmai de aceea
visul lor a fost să se unească şi să fie conduşi de un singur
domnitor. În anul 1914 a început un război mare, numit
Primul Război Mondial, la care au participat mai multe ţări,
printre care Franţa, Anglia şi Rusia. Românii din Ţara
Românească şi Moldova intră în război tocmai din dorinţa de
a-şi urma visul şi de a se unii cu cei din Transilvania.
10. Mii de ostaşi au luptat pentru fiecare palmă
de pământ românesc. După război mai multe ţări
devin libere, printre care şi Transilvania, care
acum se putea unii cu Ţara Românească şi
Moldova. Astfel, românii şi-au câştigat pe câmpul
de luptă, cu vitejie şi sacrificiu dreptul de a se
unii într-un singur stat.
În decursul anului 1918 Moldovei şi Ţării
Româneşti i se adaugă Transilvania şi alte teritorii
mai mici, desprinse din trupul ţării în decursul
istoriei: Basarabia şi Bucovina.
La 1 Decembrie 1918, sute de mii de români
care cereau unirea, s-au adunat la Alba-Iulia pe
Câmpul lui Horea. Mulţimea striga într-un glas:
“VREM UNIREA!” şi cânta cele mai înflăcărate
cântece patriotice: “Pe-al nostru steag“ şi
“Deşteaptă-te, române! “.
