Grile fkt

TESTE GRILĂ FIZIOKINETOTERAPIE 2006
TESTE GRILĂ EVALUAREA ÎN KINETOTERAPIE
TEMA 1. BILANŢUL ARTICULAR UTILIZAT ÎN CADRUL EVALUĂRII DEFICITULUI FUNCŢIONAL

Bibliografie:
1. Roxana Popescu, Luminiţa Marinescu, Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei. Testarea musculo- articulară. Editura
AGORA, Craiova, 1999, pag 43-75.

1.

e.

Aprecierea amplitudinii de mişcare articulară se
poate realiza:
a.
b.
c.
d.
e.

goniometric
radiologic
fotografic
prin firul cu plumb
subiectiv, prin unghiuri imaginare

Corect: a, b, d

5.

Valoarea mobilităţii unei articulaţii poate fi
comparată cu:
a.
b.
c.
d.
e.

cea a articulaţiei simetrice la nivelul membrelor
valoarea standard
valoarea generală a mobilităţii pe anumite tipuri
de patologii
cea a articulaţiilor supraiacente
cea a articulaţiilor subiacente

c.
d.
e.

6.

b.
c.
d.
e.

aprecierea amplitudinii de mişcare a rahisului
cervical
aprecierea amplitudinii de mişcare a piciorului
aprecierea amplitudinii de mişcare a şoldului
aprecierea amplitudinii de mişcare a pronaţiei şi
supinaţiei
aprecierea amplitudinii de mişcare a rahisului
dorso-lombar

Care sunt mişcările proprii ale umărului:
a.
b.
c.
d.
e.

Selectaţi cazurile în care se folosesc poziţii de
start preferenţiale, altele decât poziţia zero de
testare articulară:
a.

Selectaţi enunţurile adevărate incluse în regulile
generale ale bilanţului articular:
a.
b.
c.
d.

cotul şi genunchiul nu au mişcări de extensie
relaxarea şi instruirea pacientului
aşezarea pacientului în poziţia preferată de acesta
aplicarea goniometrului pe partea externă a
articulaţiei testate(cu excepţia supinaţiei)

antepulsie
retropulsie
extensie
ridicare
coborâre
Corect: a, b, d, e

7.

Cum se apreciază amplitudinea mişcărilor
proprii ale umărului:
a.
b.
c.
d.
e.

Corect: b, c, d

4.

deformarea articulară
modificările de temperatură ale tegumentului
supraiacent
deviaţiile în ax
tonusul muscular
forţa musculară
Corect: a, b, c

Corect: a, b

3.

Ce alte elemente, în afara amplitudinii de
mişcare se apreciază la examenul obiectiv al
unei articulaţii:
a.
b.

Corect: a, b, d, e

2.

aplicarea goniometrului în poziţie cât mai comodă
pentru pacient

goniometric
cu ajutorul firului cu plumb
prin măsurarea distanţei în centrimetri
prin măsurarea distanţei în milimetri
prin raportarea la valorile umărului opus
Corect: c

8.

Care afirmaţii sunt adevărate pentru aprecierea
mobilităţii scapulo- humerale:
a.
b.
c.
d.
e.

abducţia şi adducţia se realizează în plan frontal
anteducţia se realizează în plan sagital
rotaţiile se realizează în jurul unui ax orizontal
rotaţiile se realizează în plan orizontal
anteducţia se realizează în plan frontal

Corect: a, b, d

9.

Pentru măsurarea abducţiei în articulaţia
scapulo- humerală, goniometrul se plasează:
a.
b.
c.
d.
e.

cu braţul fix pe linia axilară posterioară
cu braţul fix pe linia axilară medie
cu braţul mobil pe faţa posterioară a braţului
cu braţul mobil pe faţa medială a braţului
indiferent, astfel încât pacientul să aibă o poziţie
comodă

14. Mişcarea de pronosupinaţie este realizată de
articulaţiile:
a.
b.
c.
d.
e.

radiocubitală superioară
radiocubitală inferioară
humero-cubitală
radio-carpiană
toate articulaţiile de la nivelul antebraţului
Corect: a, b

15. Mişcarea de supinaţie este mişcarea de:
Corect: a, c

10. Pentru măsurarea rotaţiilor în articulaţia
scapulo-humerală:
a.
b.
c.
d.
e.

goniometrul se plasează cu braţul fix orizontal
goniometrul se plasează cu braţul mobil pe linia
mediană a feţei mediale a antebraţului
goniometrul se plasează cu braţul mobil pe linia
mediană a feţei posterioare a antebraţului
pozitia 0 este în şezând
pozitia 0 este în decubit dorsal
Corect: a, c, e

11. Care enunţuri sunt false despre amplitudinea
mişcărilor în articulaţia scapulo- humerală:
a.
b.
c.
d.
e.

abducţia 180º
extensia (retroducţia) 30º
rotaţia internă 70º
rotaţia externă 90º
flexia 180º
Corect: b, c

12. Care este poziţia de start pentru goniometria
flexiei cotului:
a.
b.
c.
d.
e.

poziţia şezând cu braţul întins
în decubit dorsal cu cotul în extensie completă
în ortostatism cu cotul în extensie completă
în decubit ventral cu cotul în extensie completă
poziţia şezând cu braţul flectat
Corect: b, c

13. Care afirmaţii sunt adevărate, referitor la
bilanţul articular al cotului:
a.
b.
c.
d.
e.

la femei se poate întâlni cubitus varus fiziologic
extensia nu e posibilă din poziţia anatomică
la femei şi copii cu hiperlaxitate ligamentară
poate fi o hiperextensie de 5º-10º
flexia activă are o amplitudine de 145º
Corect: b, c, d

a.
b.
c.
d.
e.

rotaţie spre interior
orientare a palmei în sus
rotaţie internă a pumnului
orientare a palmei în jos
orientarea palmei cu policele la zenit
Corect: b

16. Cum se poziţionează goniometrul pentru
aprecierea pronaţiei:
a.
b.
c.
d.
e.

braţul fix pe faţa palmară a pumnului, paralel cu
humerusul
braţul fix pe faţa dorsală a pumnului, paralel cu
humerusul
braţul mobil de-a lungul stiloidelor
braţul mobil de-a lungul metacarpianului 3
braţul mobil de-a lungul metacapianului 1
Corect: b, c

17. Complexul articular al pumnului este format
din:
a.
b.
c.
d.
e.

articulaţia mediocarpiană
articulaţia radio-carpiană
articulaţia carpo-metacarpiană
articulaţia metacarpo-falangiană
articulaţiile interfalangiene
Corect: a, b

18. Care mişcări sunt posibile la nivelul pumnului:
a.
b.
c.
d.
e.

flexia şi extensia
înclinarea cubitală şi deviaţia radială
abducţia şi adducţia
rotaţie pasivă
circumducţia
Corect: a, b, c, e

19. Selectaţi enunţurile adevărate în legătură cu
bilanţul articular al articulaţiilor
metacarpofalangiene:
a.


b.
c.
d.
e.

flexia independentă a degetelor din art. MCF este
ajutată de ligamentul palmar
lateralitatea este mişcarea de abducţie şi adducţie
a degetelor 2-5 faţă de axa ce trece prin medius
lateralitatea are o amplitudine de 15º-20º
nu se realizează circumducţie
Corect: a, c, d

20. Care enunţuri sunt false, privind bilanţul
articulaţiei trapezoido- metacarpiene:
a.
b.
c.
d.
e.

abducţia se realizează în planul palmei
flexia se realizeze într-un plan perpendicular pe
planul palmei
flexia are 15º
abducţia are 60º-70º
participă la mişcarea de opozabilitate
Corect: a, b

TEMA NR. 2. Bilanţul muscular al membrului inferior
Bibliografie:
1. Roxana Popescu, Luminiţa Marinescu, Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei. Testarea musculo- articulară. Edit.
AGORA, Craiova,1999, pag 76-79, 105-120.

21. Care sunt condiţiile obligatorii pentru realizarea
unui bilanţ muscular:
a.
b.
c.
d.
e.

să preceadă bilanţul articular
pozitionarea corectă a pacientului
asigurarea unui microclimat de confort termic
înregistrarea valorilor în sistem internaţional 0-5
pacient cooperant

b.
c.
d.
e.

muşchiul se contractă (vizibil sau palpabil), dar
forţa e insuficientă să deplaseze segmentul pe
toată amplitudinea într-un plan fără gravitaţie
muşchiul nu prezintă contracţii
muşchiul deplasează segmentul doar pe o anumit
sector de mobilitate articulară în plan
antigravitaţional
muşchiul deplasează segmentul în plan
antigravitaţional

Corect: b, c, d, e
Corect: b

22. Selectaţi afirmaţiile adevărate, privind
obiectivele bilanţului muscular:
a.
b.
c.
d.
e.

realizarea unui diagnostic neurologic
realizarea unui diagnostic funcţional corect
evaluarea corectă a amplitudinii de mişcare pentru
stabilirea prognosticului funcţional
alcătuirea şi evaluarea programului de recuperare
aprecierea end-feel

25. Regulile bilanţului muscular, în sistemul 0-5,
prevăd:
a.
b.
c.

Corect: a, b, d
d.

23. Care sunt posibilele erori care pot sa apară în
cursul bilanţului muscular:
a.
b.
c.
d.
e.

substituţie musculară
limitarea amplitudinii de mişcare
variaţiile forţei musculare funcţie de vârstă, sex,
gradul de antrenament
variaţiile forţei musculare funcţie de patologia
locală
facilitarea amplitudinii de mişcare
Corect: a, c

24. Ce semnifică valoarea 1 a forţei musculare:
a.

muşchiul se contractă, deplasând segmentul pe
toată amplitudinea într-un plan fără gravitaţie

e.

poziţionarea corectă pentru mişcările realizate
antigravitaţional pentru forţa 3, 4, 5
stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este
deplasat de muşchiul respectiv
pentru aprecierea forţelor 3-5, rezistenţa se opune
în treimea distală a segmentului spre capătul
cursei de mişcare
stabilizarea regiunii proximale a segmentului ce
este deplasat de muşchiul respectiv
stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este
deplasat de muşchiul respectiv
Corect: a, c, d

26. Care sunt muşchii care realizează abducţia
şoldului:
a.
b.
c.
d.
e.

fesierul mijlociu
fesierul mic
iliac
fesierul mare
tensorul fasciei late
Corect: a, b, e

27. Selectaţi enunţurile greşite în ce priveşte testarea
muşchiului psoasiliac:
a.
b.
c.
d.
e.

poziţia FG de testare este cu pacientul în decubit
heterolateral cu genunchiul în flexie
se stabilizează bazinul
se execută flexia coapsei cu genunchiul flectat
poziţia AG este cu pacientul în decubit ventral
pentru forţa 3,4,5 se opune rezistenţă în treimea
distală a coapsei pe faţa anterioară

Corect: a, c, d

32. Care sunt muşchii care realizează flexia dorsală
apiciorului:
a.
b.
c.
d.
e.

Corect: a, c, d

28. Ce muşchi realizează rotaţia externă a şoldului:
a.
b.
c.
d.
e.

psoas
obturator intern şi extern
gemen superior şi inferior
piramidal şi pătrat femural
tensor fascia latae

gambierul anterior
gambierul posterior
extensor propriu al halucelui
lungul peronier
extensor comun al degetelor
Corect: a, c, e

33. Mişcarea de inversie a piciorului este realizată
de următorii muşchi:
a.
b.
c.
d.
e.

gemenul intern
gambierul posterior
lumbricali
flexorul comun al degetelor

Corect: b, c, d

29. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea
muşchilor adductori ai şoldului:
a.
b.
c.
d.
e.

poziţia FG este cu pacientul în decubit dorsal cu
ambele membre inferioare în abducţie şi cu
genunchii în extensie
se stabilizează pelvisul
pentru F1 se palpează muşchii pe faţa anterioară a
coapsei
pentru F2 se palpează muşchii pe faţa laterală a
coapsei
se identifică contracţii pentru valoarea 1 la
palparea muşchilor pe faţa posterioară a coapsei
Corect: a, b

30. Care sunt afirmaţiile corecte pentru testarea
muşchilor rotatori interni ai şoldului:
a.
b.
c.
d.
e.

poziţia FG este în decubit dorsal cu membrul
inferior de testat cu şoldul şi genunchiul flectate
la 90 grade
din FG, valoarea este 2 dacă face rotaţia internă a
coapsei, deplasând gamba spre exterior
în AG se opune rezistenţă în treimea distală a feţei
interne a gambei
se stabilizează gamba
Corect: b, c, d

31. Care sunt muşchii care realizează flexia gambei:
a.
b.
c.
d.
e.

biceps femural
drept anterior
semitendinos
semimembranos
cvadriceps

Corect: b

34. Mişcarea de eversie este realizată de următorii
muşchi:
a.
b.
c.
d.
e.

scurtul peronier
lungul peronier
pedios
extensor al halucelui
Corect: a, b

35. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea
muşchiului triceps sural:
a.
b.
c.
d.
e.

realizează flexia dorsală a piciorului
se stabilizează gamba
se stabilizează genunchiul
poziţia FG este în decubit homolateral, cu
genunchiul flectat şi piciorul în poziţie neutră
se opune rezistenţă în treimea distală a piciorului
pe faţa plantară
Corect: b, d, e

muşchiului cvadriceps:
a.
b.
c.
d.
e.

este alcătuit din: dreptul anterior, vastul intern,
vastul extern şi vastul intermediar
în timpul testării se stabilizează pelvisul
în timpul testării se stabilizează coapsa
poziţia FG este în decubit homolateral cu
genunchiul flectat la 90º
poziţia AG este în decubit ventral cu genunchiul
flectat
Corect: a, c, d

37. Următoarele afirmaţii sunt corecte cu o excepţie.
Care este aceasta:
a.
b.
c.
d.
e.

muşchii ischiogambieri fac flexia gambei
poziţia AG pentru cvadriceps este în şezând la
marginea planului de testare cu picioarele atârnate
pentru muşchiul gambier posterior se opune
rezistenţă pe marginea externă a piciorului
pentru muşchiul iliopsoas se opune rezistenţă pe
faţa anterioară a coapsei în treimea distală
muşchiul iliopsoas face flexia coapsei pe bazin

muşchilor abductori ai şoldului:
a.
b.
c.
d.
e.

Corect: c

poziţia FG este în decubit dorsal cu genunchiul
flectat
poziţia AG este în decubit heterolateral cu
genunchiul extins pentru membrul testat şi cu
şoldul şi genunchiul membrului de sprijin flectate
se palpează muşchii (pentru forţa 1) pe faţa
anterioară a coapsei
se palpează muşchii (pentru forţa 2) pe faţa
laterală a coapsei
Corect: a, c

TEMA NR. 3 EVALUAREA ALINIAMENTULUI ŞI POSTURII ORTOSTATICE

Bibliografie:
1. Roxana Popescu, Luminiţa Marinescu, Bazele fizice şi anatomice ale kinetologiei. Testarea musculo- articulară. Edit.
AGORA, Craiova,1999, pag 125-128.

39. Care sunt factorii care influenţează postura şi
aliniamentul segmentelor corpului:
a.
b.
c.
d.
e.

ereditatea
alimentaţia
obişnuinţa ( posturi vicioase)
afecţiuni ale aparatului locomotor
boli generale ale organismului

42. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb
la examinarea din spate, pentru înclinările
laterale:
a.
b.
c.
d.
e.

apofiza spinoasă C7
trohanter
pliul interfesier
pe marginea axilară a omoplatului
între condilii interni ai genunchilor

Corect: a, c, d, e

40. Care sunt elementele care intervin în aspectul
general morfologic al corpului:
a.
b.
c.
d.
e.

atitudinea corpului
creşterea în raport cu vârsta şi sexul
dezvoltarea organismului raportat la
caracteristicile vârstei şi sexului
forţa musculară
rezistenţa musculară

Corect: b, d

43. Prin ce repere anatomice nu trece firul cu plumb
la examinarea din lateral, pentru înclinările
sagitale:
a.
b.
c.
d.
e.

anterior de umăr
lateral de trohanter
de-a lungul liniei albe
medial de condilii interni femurali
la nivelul liniei Chopart

Corect: a, b, c
Corect: c, d

41. Poziţia ortostatică se evaluează prin:
a.
b.
c.
d.
e.

aprecierea liniei gravitaţiei în plan frontal şi
sagital cu firul cu plumb
măsurarea înălţimii şi a taliei şezând
evaluarea alinierii segmentelor din faţă, din lateral
şi din spate
aprecierea liniei gravitaţiei în plan orizontal cu
firul cu plumb
aprecierea liniei gravitaţiei în plan oblic cu firul
cu plumb
Corect: a, c

44. La examinarea din faţă se pot aprecia:
a.
b.
c.
d.
e.

linia mamelonară
linia spinelor scapulare
linia spinelor iliace antero-superioare
genu recurvatum
halus valgus
Corect: a, c, e

45. La examinarea din lateral se pot întâlni
următoarele modificări patologice:
a.
b.

genu valgum
genu flexum

c.
d.
e.

cifoză dorsală accentuată
hipolordoză lombară
picior plat
Corect: b, c, d, e

46. La examinarea din posterior se pot întâlni
următoarele modificări patologice:
a.
b.
c.
d.
e.

atitudine scoliotică
scolioză structurală
flexum de şold
picior var
picior scobit
Corect: a, b, d

47.

La examinarea din spate se pot aprecia:
a.
b.
c.
d.
e.

linia tendoanelor ahiliene
linia spinelor scapulare
bolta longitudinală a piciorului
bolta orizontală a piciorului
relieful genunchiului
Corect: a, b

TESTE GRILĂ ELECTROTERAPIE

Bibliografie
1. Rădulescu A.: Electroterapia, Editura Medicala, Bucureşti, 1993.
2. Popescu R., Bighea A.: Curs de Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală, Editura ACSA Craiova,
1995

1.

După natura particulelor încărcate electric,
curentul electric poate fi:
a.
b.
c.
d.
e.

de conducţie
de convecţie
de conversie
de deplasare
de polaritate sau molecular

Corect: b, d

6.

a.
b.
c.
d.
e.

Corect: a, b, d, e

2.

Intensitatea curentului electric:
a.
b.
c.
d.
e.

reprezintă fluxul densităţii pe unitatea de timp
reprezintă fluxul densităţii pe unitatea de
suprafaţă
se măsoară în amperi
se măsoară în volţi
se măsoară în amperi/m2

7.

d.
e.

soluţiile electrolitice
sângele
fanerele
umorile
aponevrozele

8.

în circuit continuu se măsoară în ohmi
în circuit continuu se măsoară în volţi
în circuit alternativ poartă numele de impedanţă
este invers proporţională cu intensitatea curentului
este direct proporţională cu intensitatea curentului
Corect: a, c, d

5.

Masa de substanţă depusă la un electrod:
a.
b.
c.
d.
e.

Rezistenţa electrică:
a.
b.
c.
d.
e.

1 volt este:
a.
b.
c.
d.
e.

puterea egală cu unitatea aplicată la capetele unui
conductor
tensiunea egală cu unitatea aplicată la capetele
unui conductor
=1 amper x 1 hertz
=1 amper x 1 ohm
=1 watt x 1 joule

sisteme omogene solide, lichide sau gazoase
constituite din cel puţin două substanţe
constituite din substanţe care îşi păstrează
individualitatea chimică
formate dintr-un solvent şi un dizolvant
formate dintr-un solvent şi un dizolvat
Corect: a, c, d, e

Corect: a, b, d

4.

Soluţiile sunt:
a.
b.
c.

Structuri foarte bune conducătoare de curent din
corpul omenesc sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

determină efecte calorice
determină scăderea rezistenţei
determină efecte luminoase
determină scăderea conductibilităţii
determină efecte electromagnetice
Corect: a, c, e

Corect: a, c

3.

Transformarea energiei electrice în alte forme de
energie:

rezultă din Legea I a lui Faraday
este proporţională cu cantitatea de electricitate
rezultă din Legea a II-a a lui Faraday
este proporţională cu echivalentul electrochimic
este invers proporţională cu echivalentul
electrochimic
Corect: a, b, d

9.

Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?
a.
b.
c.
d.
e.

un ţesut este un conductor uniform
cu cat un segment este situat mai departe de
electrozi, intensitatea curentului ajuns la el este
mai mică
pe regiunea cuprinsă între electrozi, intensitatea
curentului este egală
cantitatea cea mai mare de curent trece prin
zonele ce opun rezistenţa cea mai mică
conductibilitatea electrică a unui ţesut este direct
proporţională cu conţinutul lui în apă
Corect: b, d, e

10. Masa de substanţă depusă la un electrod:
a.
b.
c.
d.
e.

rezultă din Legea I a lui Faraday
este proporţională cu cantitatea de electricitate
rezultă din Legea a II-a a lui Faraday
este proporţională cu echivalentul electrochimic
este invers proporţională cu echivalentul
electrochimic
Corect: a, b, d

11. Care sunt calităţile stimulului electric pentru a
declanşa o excitaţie ?
a.
b.
c.
d.
e.

intensitate maxim suportabilă
intensitatea să fie egală cu timpul
să acţioneze un anumit timp minim
intensitate sub prag, timp de 1 minut
intensitatea sa depăşească “pragul”

Corect: a, b, c

16. Ce este restituţia? (refacerea potenţialului de
repaus)
a.
b.
c.
d.
e.

Corect: a, c, e

17. Stimularea electrică se produce astfel:
a.
b.

Corect: c, e

12. Potenţialul de repaus este determinat de:
a.
b.
c.
d.
e.

raportul Na+ extracelular/ intracelular de 12/1
raportul Na+ intracelular/extracelular de 12/1
raportul K+ extracelular/ intracelular de 1/38
raportul K+ intracelular/extracelular de 1/38
raportul Na+/ K+ egal cu 1

c.
d.
e.

18. Ce semnificaţie are electrotonusul ?
a.
b.

a.
b.
c.
d.
e.

migrarea masivă a Na+ dinspre exteriorul spre
interiorul membranei
creşterea foarte mare a permeabilităţii pentru K+
viteza de migrare transmembranară a Na+ este de
7 ori mai mare decât cea a K+
reducerea potenţialului de repaus la -65mV
declanşarea potenţialului de acţiune
Corect: a, c, d, e

14. Ce reprezintă reobaza ?
a.
b.
c.
d.
e.

intensitatea minimă necesară declanşării excitaţiei
permeabilitatea celulară
intensitatea “prag”
potenţialul de acţiune al celulei
pozitivitatea crescută din interiorul membranei
Corect: a, c

15. Ce este repolarizarea ?
a.
b.
c.
d.
e.

procesul de revenire la potenţialul de membrană
inactivarea mecanismului de transport al sodiului
creşterea fluxului de ieşire a K+ din celulă
creşterea fluxului de intrare a K+ în celulă
modificarea durează 19 ms

la variaţii ale intensităţii curentului într-o perioadă
scurtă de timp
la variaţii ale intensităţii curentului într-o perioadă
lungă de timp
la intensitate sub valoarea “prag“
la intensitate peste valoarea “prag“
la intensităţi mari ale curentului în timp prelungit
Corect: a, d

Corect: a, c

13. Stimularea membranei celulare permite
următoarele:

prin pompa de Na-K , Na+ suplimentar iese din
celulă
prin pompa de Na-K , Na+ suplimentar intră în
celulă
prin pompa de ioni, K+ se reîntoarce în celulă
prin pompa de ioni, K+ iese din celulă
refacerea potenţialului de repaus de –80 mV

c.
d.
e.

modificările caracteristice ale proprietăţilor fizice
ale ţesuturilor determinate de sensul curentului
modificările caracteristice ale proprietăţilor
fiziologice ale ţesuturilor determinate de sensul
curentului
catelectrotonusul semnifică creşterea
excitabilităţii tisulare (la catod)
pragul de excitabilitate este mai coborât la catod
excitaţia la catod este la deschiderea circuitului
Corect: a, b, c, d

19. Masurarea excitabilităţii unui nerv/muschi se
face prin:
a.
b.
c.
d.
e.

închiderea unui curent continuu
aplicarea unui stimul dreptunghiular
aplicarea unui stimul subliminal
aplicarea impulsurilor de curent “în treaptă“
aplicarea unui stimul triunghiular
Corect: a, b

20. Parametrii electrofiziologici uzuali sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

temperatura
reobaza
timpul util
cronaxia
cronofagia
Corect: b, c, d

21. Condiţiile esenţiale de răspuns la stimularea
electrică sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

intensitatea curentului
timpul util
bruscheţea curentului aplicat
creşterea lentă a intensităţii
impulsul să fie triunghiular, trapezoidal sau
exponenţial

Corect: a, b, c, d

26. Curentul galvanic reprezintă:
a.
b.
c.
d.
e.

o deplasare de sarcini electrice de-a lungul unui
conductor
deplasarea electronilor de-a lungul unui conductor
deplasarea ionilor de-a lungul unui conductor
producerea de curent electric variabil
producerea de curent electric continuu

Corect: a, b, c
Corect: a, b, c, e

22. Acomodarea este:
a.
b.
c.
d.
e.

o proprietate a muşchilor normal inervaţi
oprită de un curent cu pantă bruscă
absentă la muşchii denervaţi
proporţională cu forţa
măsurată cu coeficientul de acomodare
Corect: a, b, c, e

23. Frecvenţa stimulilor este importantă în
producerea excitaţiei electrice pentru că:
a.
b.
c.
d.
e.

frecvenţa stimulilor este proporţională cu
intensitatea
există o perioadă de timp refractară la o nouă
excitaţie
musculatura netedă nu reacţionează la impulsuri
izolate
musculatura netedă reacţionează la sumaţia
temporară a impulsurilor
organele inervate de parasimpatic necesită o
frecvenţă mai mare a excitaţiilor
Corect: b, c, d, e

27. Efectele fiziologice ale curentului galvanic
a.
b.
c.
d.
e.

acţiunea analgezică se produce la nivelul polului
pozitiv
acţiunea analgezică se produce la nivelul polului
negativ
acţiunea analgezică se produce la nivelul ambilor
poli
la polul pozitiv, membranele celulare se
hiperpolarizează
la polul pozitiv, scade excitabilitatea
Corect: a, d, e

28. Acţiunea curentului galvanic asupra fibrelor
nervoase motorii
a.
b.
c.
d.
e.

polul negativ produce o creştere a pragului de
excitaţie
polul negativ este utilizat ca electrod activ
polul negativ produce o scădere a pragului de
excitaţie
creşterea bruscă a intensităţii curentului determină
o contracţie musculară promptă
polul negativ produce scăderea excitabilităţii

24. Creşterea excitabilităţii se produce :
a.
b.
c.
d.
e.

fiziologic, în perioada de revenire lentă la
potenţialul de repaus
prin scăderea ionilor de calciu
prin creşterea ionilor de calciu
în spasmofilie
prin substanţe anestezice.

Corect: b, c, d

29. Efectele curentului galvanic asupra sistemului
nervos central:
a.
b.

Corect: a, b, d
c.

25. Ce este conductibilitatea şi cum se manifestă ?
a.
b.
c.
d.
e.

proprietatea membranei excitabile de a conduce
unda de depolarizare
în fibrele amielinice excitaţia se transmite din
aproape in aproape
în fibrele mielinizate excitaţia se transmite
saltator
sensul de propagare al excitaţiei în axonii
nemielinizaţi şi mielinizaţi este bidirectional
sensul de propagare al excitaţiei în axonii
nemielinizati si mielinizati este unidirectional

d.
e.

galvanizarea ascendentă - polul pozitiv cranial şi
negativ caudal
galvanizarea descendentă - polul pozitiv cranial şi
negativ caudal
galvanizarea ascendentă - apare creşterea
excitabilităţii
organele de simţ nu reacţionează la aplicarea
curenului galvanic
galvanizarea descendentă - apare creşterea
excitabilităţii
Corect: b, c

30. Efectele terapeutice ale aplicării curentului
galvanic
a.

vasoconstrictor

b.
c.
d.
e.

analgezic la polul pozitiv
hiperemie activă la nivelul circulaţiei superficiale
şi profunde
analgezic la nivelul electrodului negativ
antialgic prin creşterea excitabilităţii nervoase la
nivelul polului pozitiv
Corect: b, c

Corect: a, c, e

36. Contraindicaţiile galvanoterapiei
a.
b.
c.
d.
e.

31. Modalităţi de aplicare a galvanizărilor
a.
b.
c.
d.
e.

cu ajutorul unor electrozi sub formă de plăci
baie galvanică parţială
baie galvanică generală
iontoforeza
nici una din cele de mai sus
Corect: a, b, c, d

Corect: d, e

37. Curenţii de joasă frecvenţă sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

32. Galvanizarea simplă în scop antialgic:
a.
b.
c.
d.
e.

electrodul activ este electrodul negativ
electrodul activ este electrodul pozitiv
electrodul activ este de dimensiuni mai reduse
electrodul activ este indiferent
electrodul activ este de dimensiuni mai mari
Corect: b, c

33. Modalităţi de aplicare a curentului galvanic:
a.
b.
c.
d.
e.

intensitatea se reglează la ”înţepătură”
aşezarea electrozilor se face longitudinal
nu se utilizează stratul hidrofil între electrod şi
tegument
pacientul va fi poziţionat în posturi antialgice
electrodul se aplică pe zona păroasă a capului
Corect: b, d

34. Băile galvanice
a.
b.
c.
d.
e.

temperatura apei va fi mai mare de 39ºC
temperatura apei va fi 34-38°C
direcţia curentului va fi numai ascendentă
durata şedinţelor va fi de 10-30 minute
ritmul şedinţelor la 3 zile

artrite
distonii neurovegetative
nevralgii şi nevrite diferite
eczeme
supuraţii

forme de curent continuu
curenţi cu impulsuri dreptunghiulare
impulsuri triunghiulare
curent galvanic
impulsuri exponenţiale
Corect: b, c, e

38. Tehnica de aplicare a curenţilor de joasă
frecvenţă
a.
b.
c.
d.
e.

electrozii nu se plasează la nivelul inserţiilor
musculare
electrozii se plasează la nivelul zonei de trecere
muşchi-tendon
electrodul pozitiv se plasează proximal de
muşchiul afectat
electrodul pozitiv se plasează pe muşchiul afectat
la nivelul plăcii neuromotorii
electrodul negativ se plasează pe muşchiul afectat
la nivelul plăcii neuromotorii
Corect: b, c, e

39. Electrostimularea selectivă a muşchiului
denervat se face cu:
a.
b.
c.
d.
e.

Curenţi exponenţiali de joasă frecvenţă
Curenţi de medie frecvenţă
Impuls cu durata de 500 ms cu panta de creştere
de 1000 m
Impuls cu durata de 200 ms urmat de pauză de
600 ms
Ultrasunet

Corect: b, d
Corect: a, d

35. Avantajele aplicării iontoforezei
a.
b.
c.
d.
e.

este posibilă o acţiune locală reflexă la nivelul
dermatomioamelor
cantitatea de substanţă care pătrunde este
necontrolabilă
au efect local demonstrat şi recunoscut
cantitatea de substanţă care pătrunde nu poate fi
dozată
se cumulează cu efectul analgezic al curentului
galvanic

40. Musculatura total denervată
a.
b.
c.
d.
e.

răspunde selectiv la stimularea prin impulsuri
exponenţiale de lungă durată
răspunde neselectiv la stimularea prin impulsuri
exponenţiale de scurtă durată
răspunde la impulsuri de scurtă durată
nu răspunde selectiv la stimularea prin impulsuri
exponenţiale de scurtă durată
răspunde la impulsuri cu panta de creştere rapidă

Corect: a

41. Tehnica de aplicare a electrostimulării pentru
musculatura total denervată
a.
b.
c.
d.
e.

în tehnica bipolară electrodul negativ se aplică
proximal, electrodul pozitiv distal
în tehnica bipolară electrodul negativ se aplică
distal, electrodul pozitiv proximal
tehnica bipolară este indicată la denervările
accentuate
în tehnica monopolară, electrodul negativ se
aplică pe muşchiul afectat
nu se recomandă masajul sau curentul galvanic
înainte de stimulare
Corect: b, c, d

42. Principiul de acţiune al terapiei musculaturii
spastice:
a.
b.
c.
d.
e.

se induce un efect de inhibiţie a motoneuronilor
muşchilor spastici
nu se produce relaxare
se aplică două circuite de excitaţie separate,
sincronizate
se utilizează un electrod
nu este indicată în tratamentul paraliziilor spastice
Corect: a, c

43. Curenţii diadinamici au efecte:
a.
b.
c.
d.
e.

contracţii musculare în muşchii denervaţi
analgetice
hiperemiante
dinamogene
nu are efect excitomotor
Corect: b, c, d

44. Curenţii Träbert:
a.
b.
c.
d.
e.

nu sunt indicaţi în lombalgii
au efect analgetic şi hiperemiant
electrodul negativ se plasează pe locul dureros
timpul de aplicare este de 30 minute
au durata de 2 ms urmaţi de o pauză de 5 ms
Corect: b, c, e

b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.
e.

este un curent cu impulsuri dreptunghiulare de
joasă frecvenţă
polul pozitiv este activ
polaritatea electrozilor nu are importanţă
plasarea electrozilor se face pe zona dureroasă
aplicaţia poate dura mai multe ore
Corect: a, c, d, e

curenţii de medie frecvenţă nu prezintă acţiune
vasoactivă
curenţii de medie frecvenţă produc contracţii
asupra musculaturii scheletice şi muşchilor netezi
singura formă de aplicare este cu un curent unic
de medie frecvenţă
curenţii de medie frecvenţă produc analgezie
curenţii de medie frecvenţă produc contracţii
musculare dureroase
Corect: b, d

47. Efectele fiziologice ale curenţilor interferenţiali
a.
b.
c.
d.
e.

excitomotor pe muşchi sănătoşi, normoinervaţi
decontracturant
vasoconstrictor
analgetic
excitomotor pe musculatura netedă
Corect: a, b, d, e

48. Contraindicaţii ale aplicării electroterapiei prin
curenţi interferenţiali:
a.
b.
c.
d.
e.

procese inflamatorii articulare
afecţiuni febrile de diferite etiologii
tuberculoza activă
neoplazii
caşexie
Corect: b, c, d, e

49. Tehnici de aplicare a curenţilor interferenţiali
a.
b.
c.
d.
e.

tehnica interfero triplex
tehnica statică
tehnica cinetică
tehnica mixtă
nici una din cele de mai sus
Corect: b, c

50. La aplicaţia de curenţi interferenţiali:
a.
b.
c.

45. TENS
a.

46. Sunt adevărate următoarele afirmaţii:

d.
e.

la începutul şedinţei intensitatea se creşte lent şi la
sfârşit se scade brusc
la începutul şedinţei intensitatea se creşte lent şi la
sfârşit se scade tot lent
este necesară creşterea intensităţii pe parcursul
procedurii
nu este necesară creşterea intensităţii pe parcursul
procedurii
intensitatea se dozează pentru obţinerea senzaţiei
de furnicătură
Corect: b, d, e

51. Procedeul curenţilor interferenţiali:
a.
b.
c.
d.
e.

se bazează pe încrucişarea a doi curenţi de medie
frecvenţă, cu frecvenţe diferite
se bazează pe încrucişarea a patru curenţi de
medie frecvenţă, cu frecvenţe diferite
prin interferenţă va rezulta tot un curent de medie
frecvenţă, dar cu amplitudine variabilă
prin interferenţă va rezulta un curent de joasă
frecvenţă, între 1 şi 100 Hz
la locul interferenţei direcţia şi intensitatea
curentului se modifică repetitiv
Corect: a, c, e

52. Acţiunile fiziologice ale undelor scurte sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

efecte calorice de profunzime fără a produce
leziuni cutanate
analgetic
miorelaxant-antispastic
activarea metabolismului
nici una de mai sus
Corect: a, b, c, d

53. Modalităţi de aplicare a undelor scurte
a.
b.
c.
d.
e.

metoda interfero- triplex
metoda în câmp condensator
metoda cu frecvenţe modulate
metoda în câmp inductor
metoda în cuplaj indirect
Corect: b, d

54. În terapia cu unde scurte, electrozii pot fi
poziţionaţi:
a.
b.
c.
d.
e.

în acelaşi plan
transversal
longitudinal
oblic
în oricare din poziţiile de mai sus
Corect: b, c

55. Dozarea intensităţii câmpului de unde scurte.
Notaţi afirmaţiile adevărate:
a.
b.
c.
d.
e.

doza I atermică are efect revulsiv
doza III se aplică în afecţiunile acute
doza II este oligotermică cu acţiune antispastică
doza I, II se recomandă în stadiile acute
numărul şedinţelor este fix

b.
c.
d.
e.

undele scurte se pot aplica la pacienţi cu
pacemakere, sau obiecte metalice
se recomandă undele scurte la pacientele cu
sarcină
se evită zonele cu sensibilitate cutanată
pacientul trebuie supravegheat permanent
Corect: b, c

57. Terapia cu înaltă frecvenţă pulsatilă are
următoarele efecte:
a.
b.
c.
d.
e.

ameliorează osteoporoza
accelerează vindecarea unor plăgi
creşte spasmele musculaturii netede
previne şi tratează cicatricile cheloide
accentuează edemul tisular
Corect: a, b, d

58. Sunt adevărate următoarele afirmaţii referitoare
la aplicaţia Diapulse:
a.
b.
c.
d.
e.

se indică în afecţiunile pelvine inflamatorii
cronice: anexite, parametrite, metroanexite
se indică în herpes zoster
vindecă fracturile într-un timp cu 10% mai scurt
4-8 aplicaţii în suferinţele acute şi subacute
10-14 aplicaţii în suferinţele cronice
Corect: a, b, d, e

59. Avantajele utilizării terapiei de înaltă frecvenţă
pulsatilă
a.
b.
c.
d.
e.

produce efecte calorice locale, hipertermie
se poate utiliza la pacienţii cu pace maker cardiac
poate fi aplicat la orice vârstă, fără riscul de a
provoca tulburări trofice
poate fi tratată orice regiune a corpului
nu produce nici o stare de discomfort
Corect: c, d, e

60. Sunt false următoarele afirmaţii privind tehnica
terapiei cu unde scurte;
a.
b.
c.
d.
e.

electrozii se aplică direct pe piele
electrozii se aplică la 2-3 cm faţă de regiunea de
tratat
poziţia electrozilor nu are importanţă
efectul de vârf se produce la nivelul suprafeţelor
plane
electrozii au dimensiuni diferite, electrodul activ
fiind de dimensiuni mai reduse

Corect: c, d
Corect: a, c, d

56. Sunt false următoarele afirmaţii:
a.

la metoda în câmp condensator se poate aplica
tratamentul pe regiuni acoperite de vestimentaţie

61. Efectele fizico-chimice ale ultrasunetului sunt:
a.

efectul mecanic

b.
c.
d.
e.

efectul termic
efectul de cavitaţie
efectul de difuziune
efectul radioactiv

67. Alegeţi formularea corectă:
a.
b.

Corect: a, b, c, d

62. Acţiunea biologică a ultrasunetului determină:
a.
b.
c.
d.
e.

scăderea permeabilităţii membranelor celulare
hiperemie tegumentară
efecte fibrolitice
creşterea metabolismului celular
la doze mari, produc distrucţii celulare şi rupturi
capilare

c.
d.
e.

Corect: a, c, d

Corect: b, c, d, e

63. Efectele fiziologice ale ultrasunetului sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

analgetice
excito-motorii
miorelaxante
hiperemiante
sedative

nu este indicată succesiunea terapeutică masajultrasunet sau ultrasunet-masaj
pacienţilor prezentând stări febrile li se
recomandă tratament cu ultrasunet paravertebral
toracic
aplicaţiile cu ultrasunet pot precede şedinţele de
kinetoterapie, datorită acţiunii analgetice şi
miorelaxante
se poate recomanda terapia combinată ultrasunetcurenţi de joasă frecvenţă
este indicată aplicarea concomitentă a
roentgenterapiei cu ultrasonoterapia pe aceeaşi
regiune

68. Intensitatea energiei ultrasonore, utilizată în
practică, depinde de:
a.
b.
c.
d.
e.

regiunea de tratat
profunzimea locului de tratat
forma de cuplaj
tensiunea de reţea
starea generală a pacienţilor

Corect: a, c, d
Corect: a, b, c, e

64. Modalităţi de aplicare a ultrasunetului:
a.
b.
c.
d.
e.

segmentare indirecte, pe zone paravertebrale
corespunzătoare rădăcinilor nervoase medulare
segmentare directe pe cale neurală
aplicaţii reflexe pe dermatoamele corespunzătoare
organelor interne
aplicaţii reflexe la distanţă pe ganglionii simpatici
aplicaţii pe proeminenţele osoase

69. Indicaţiile ultrasonoterapiei sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

reumatism degenerativ
fracturi recente
cicatrici cheloide
TBC
afecţiuni neurologice
Corect: a, b, c, e

Corect: a, b, c, d

65. Metodele de aplicare ale ultrasunetului sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

prin câmp inductor
cuplaj direct, utilizând o substanţă de contact
prin strat hidrofil
cuplaj direct utilizând substanţe medicamentoase
cuplaj indirect prin intermediul apei

70. Contraindicaţiile ultrasonoterapiei sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

stări inflamatorii
neoplazii
stare generală alterată
boala artrozică
tromboflebite
Corect: a, b, c, e

Corect: b, d, e

66. Alegeţi formele de ultrasunet utilizate în terapie:
a.
b.
c.
d.
e.

în câmp inductor
în regim continuu
în câmp condensator
în regim discontinuu
toate răspunsurile sunt incorecte
Corect: b, d

TESTE GRILĂ HIDROTERMOTERAPIE ŞI BALNEOLOGIE

Bibliografie:
1.
2.
3.
4.
5.

1.

T. Sbenghe, Kinetologie profilactică, terapeutică şi de recuperare, Editura Medicală, Bucureşti, 1987;
Roxana Popescu, Simona Pătru, Hidrotermoterapie şi Balneologie, Editura Medicală Universitară, Craiova, 2003;
Roxana Popescu, Adrian Bighea, Noţiuni practice de medicină recuperatorie, Editura Agora, 1997.
Antoaneta Creţu, Ghid clinic şi terapeutic fizical-kinetic în bolile reumatice

b.

O singură afirmaţie din cele enumerate mai jos
este falsă. Care?
a.
b.
c.
d.
e.

Iradierea este transferul de energie calorică prin
radiaţii infraroşii
Convecţia are două componente: internă şi
externă
Evaporarea se activează în condiţii de confort
termic şi căldură umedă
Evaporarea constă în: secreţie sudoripară,
perspiraţie insensibilă şi evaporare la nivelul
suprafeţelor respiratorii
Conducţia este transferul de căldură prin contact
direct între obiecte cu temperaturi diferite

c.
d.
e.

Corect: b

5.

Alegeţi răspunsul corect:
a.
b.
c.
d.
e.

Tipul constituţional microkinetic încadrează
persoanele cu extremităţi calde şi tendinţă la
vasodilataţie periferică
Reacţia dermovasculară reprezintă modalitatea de
răspuns a circulaţiei superficiale la aplicarea
locală a factorului termic
Aplicaţiile termice de scurtă durată scad
excitabilitatea nervilor periferici
Aplicaţiile calde de lungă durată cresc
randamentul muscular
Băile fierbinţi uşurează munca inimii, iar băile
moderat reci solicită foarte mult cordul
Corect: b

3.

6.

Funcţiile zonei periferice sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

7.

Alegeţi răspunsurile corecte:
a.

De indiferenţă
Rece
Caldă
Hipertermă
Intens hipertermă

b.
c.
d.
e.

O singură afirmaţie din cele enumerate mai jos
este falsă. Care?
a.

Băile de mâini determină vasodilataţie
coronariană şi bronhodilataţie

De receptor caloric
De tampon termic
De comutator
De organ efector al termogenezei într-un mediu
cald
De izolator caloric variabil
Corect: a, b, c, e

Corect: a

4.

Tegument
Organe interne toraco-abdominale
Ţesut celular subcutanat
Muşchi
Organe intracraniene
Corect: a, c, d

Baia cu peria se efectuează la temperatura:
a.
b.
c.
d.
e.

Zona periferică este alcătuită din:
a.
b.
c.
d.
e.

Corect: c

2.

Băile alternante de mâini activează circulaţia
periferică şi descongestionează organele
intraabdominale
Băile Hauffe la membrele superioare sunt indicate
în arteriopatii obstructive ale membrelor
inferioare
Băile calde de şezut sunt indicate în colici uterine,
vezicale, intestinale
Băile reci de şezut sunt contraindicate în cistite

Termogeneza se realizează prin reacţii chimice
celulare tip redox
Termoliza se realizează prin procese fizice
Termogeneza netremurândă intervine la
temperaturi mai mici de 14˚ C
Frisoanele sunt mecanisme de urgenţă în
termogeneză, mari consumatoare de energie
Tremurăturile sunt contracţii individuale ale
fibrelor musculare
Corect: a, b, d

8.

Termoreceptorii periferici sunt:
a.

Receptorii de tip A

b.
c.
d.
e.

Corpusculii Krause şi Ruffini
Receptorii de tip B
Terminaţiile nervoase libere amielinice din
tegumente şi mucoase
Terminaţiile nervoase libere de la nivelul
viscerelor
Corect: b, d, e

9.

Corect: a, e

14. Baia de sare are următoarele efecte:
a.
b.
c.
d.
e.

Aplicaţii generale de căldură sunt contraindicate
în:
a.
b.
c.
d.
e.

Afecţiuni reumatismale degenerative
Sechele posttraumatice
Afecţiuni neurologice însoţite de spasticitate
TBC
Tumori maligne
Corect: d, e

10. Efectele aplicaţiilor locale de căldură sunt
următoarele:
a.
b.
c.
d.
e.

Antialgic
Rezorbtiv
Spasmolitic
De asuplizare
Hemostatic
Corect: a, b, c, d

11. Crioterapia are următoarele efecte:
a.
b.
c.
d.
e.

Creşte metabolismul local
Scade temperatura cutanată, subcutanată şi
musculară
Antiinflamator
Antispastic
De asuplizare

Corect: c, d, e

15. Efectele băilor cu CO2 sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.
e.

Locale
Ascendente
Alternante
Parţiale
Generale
Corect: a, d, e

13. Băile calde includ:
a.
b.
c.
d.
e.

Baia de 36˚ C
Baia cu valuri
Baia de jumătate
Baia de imersiune
Baia de 37˚ C

Hipotensor
Sedativ
De antrenare economică a cordului
Realizează un masaj fin la nivelul tegumentelor
Astringent asupra tegumentelor
Corect: a, b, c, d

16. Alegeţi răspunsurile corecte:
a.
b.
c.
d.
e.

Afuziunile sunt proceduri prin care asupra
corpului se proiectează o coloană de apă fără
presiune
Duşul scoţian este un duş sul sub formă alternantă
Perierile pot fi: complete, parţiale, uscate şi
umede
Compresele stimulante au o durată de aplicare de
6 ore
Duşurile sunt proceduri prin care se aplică apă,
aburi, aer cald cu jetul foarte aproape de tegument
Corect: a, b, c, d

17. Alegeţi răspunsurile corecte:
a.

Corect: b, c, d

12. În funcţie de suprafaţa pe care se aplică factorul
termic, procedurile de termoterapie se împart în:

Creşte capacitatea de apărare a organismului
Efect hemostatic
Antiinflamator
Creşte eliminarea de acid uric
Vasodilataţie cutanată

b.
c.
d.
e.

Tehnicile de aplicare a parafinei sunt: pensulare,
baie de parafină pentru mâini şi picioare, feşi
parafinate, plăci de parafină
Temperatura la care se utilizează este de 70˚C
Parafina are proprietăţi termopexice
Împachetările cu parafină sunt indicate în artroze,
sechele posttraumatice ale aparatului locomotor,
articulaţii inflamate
Se poate refolosi cu condiţia să fie sterilizată
Corect: a, c, e

18. Termoterapia contrastantă cuprinde:
a.
b.
c.
d.
e.

Hidroterapia mică
Hidroterapia mare
Hidrofoare
Cataplasme
Cura Kneipp
Corect: a, b, e

19. Balneaţia cu ape minerale clorurate sodice este
indicată în:
a.
b.
c.
d.
e.

Afecţiuni reumatismale degenerative
Afecţiuni ORL şi bronhopulmonare
Afecţiuni ginecologice
Reumatisme abarticulare
Afecţiuni neurologice şi posttraumatice
Corect: a, c, d, e

20. Modalităţile de terapie cu nămoluri teraputice
sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

Cataplasme
Oncţiuni
Împachetări
Băi
Aerosoli
Corect: a, b, c, d

TESTE GRILĂ METODOLOGIA DE KINETOTERAPIE
Bibliografie
1. Sbenghe T: Kinesiologia-ştiinţa mişcării., Editura Medicală, Bucureşti, 2002
2. Sbenghe, Kinetologia profilactică, terapeutică şi de recuperare, Ed.Medicală, 1987.
3. Popescu R., Bighea A.: Curs de Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală, Editura ACSA Craiova,
1995
4. Sidenco E L: Bilanţul articular şi muscular. Ed A.P.P. Bucureşti 1999.
5. Nemeş I. D. A: Metode de explorare şi evaluare în kinetoterapie. 2001, Ed. Orizonturi Universitare, Timişoara, ISBN 9738109-87-6.
6. Kiss I: Fiziokinetoterapie şi recuperare medicală. Ed Med., Bucureşti, 2002, ISBN 973-39-0338-8.
7. Zdrenghea D, Branea I: Recuperarea bolnavilor cardiovasculari, Ed. Clusium, Cluj Napoca, 1995

1.

Capacitatea de mişcare articulară se apreciază
prin:
a.
b.
c.
d.
e.

5.

Bilanţul muscular apreciază:
a.
b.
c.
d.
e.

bilanţ clinic
istoricul bolii
disponibilităţile de comunicare
bilanţ articular
bilanţ muscular

tonusul muscular
gradul maxim de mobilitate
forţa musculară
unghiul funcţional
rezistenţa musculară
Corect: a, c, e

Corect: d

2.

a.
b.
c.
d.
e.

hipotrofii musculare
laxitatea ligamentară care poate duce la
hiperextensie (ex. genu recurvatum)
contractura în flexie cu apariţia unui flexum, care
în stadiul ireductibil face imposibilă extensia.
laxitate complexă capsulo-ligamentară
atrofii musculare
Corect: b, c, d

3.

b.
c.
d.
e.

În analiza mobilităţii articulare se apreciază:
a.
b.
c.
d.
e.

gradul maxim de mobilitate
unghiul funcţional
forţa musculară
spasticitatea
abilitatea
Corect: a, b

0-1
0-5
0-10
0-100
0-3
Corect: b

7.

Care din următoarele tehnici aparţin
imobilizării:
a.
b.
c.
d.
e.

prin testarea forţei musculare a muşchilor
adiacenţi unei articulaţii.
cu ajutorul goniometrului.
prin comparaţie cu mobilitatea normală
contralaterală
cu ajutorul artroscopului
cu ajutorul firului cu plumb
Corect: b, c, e

Bilanţul muscular are un sistem de cotare
internaţională. Sistemul are scala:
a.
b.
c.
d.
e.

Bilanţul articular se realizează:
a.

4.

6.

Odată cu bilanţul articular se pun în evidenţă:

poziţia de corecţie
punerea în repaus
posturile de facilitare
contenţia
contracţia izometrică
Corect: b, d

8.

Tehnicile anakinetice apelează la:
a.
b.
c.
d.
e.

mobilizare pasivă
imobilizare
posturare
contracţie izometrică
contracţie izotonă
Corect: b, c

9.

Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin
mobilizărilor pasive:
a.
b.
c.
d.
e.

mobilizarea liberă
relaxarea musculară
mobilizarea pasivă pură asistată
mobilizarea auto-pasivă
Corect: d, e

10. Mobilizarea pasivo-activă aparţine:
a.
b.
c.
d.
e.

tehnicilor anakinetice
mobilizărilor active
tehnici kinetice statice
mobilizărilor pasive
tehnicilor de facilitare
Corect: d

11. Contracţia reflexă din cadrul mobilizărilor
active reflexe este provocată prin:
a.
b.
c.
d.
e.

reflex de întindere (stretch-reflex)
mişcarea voluntară cu modificarea lungimii
muşchiului
reflex de echilibru
reflexe de poziţie
creşterea tensiunii muşchiului
Corect: a, c, d

12. Mobilizarea activă liberă este o tehnică în
cadrul:
a.
b.
c.
d.
e.

mobilizării active reflexe
mobilizării pasive
kineziei statice
mobilizării active voluntare
tehnicilor anakinetice
Corect: d

13. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin
mobilizărilor active voluntare:
a.
b.
c.
d.
e.

mobilizarea activă liberă
mobilizarea activo-pasivă
mobilizarea pasivo-activă
mobilizarea activă cu rezistenţă
contracţia izokinetică
Corect: a, b, d

a.
b.
c.

mobilizarea pasivă mecanică
manipulările
tracţiunile

d.
e.

mobilizarea activă reflexă
mobilizarea autopasivă
Corect: a, b, c, e

a.
b.
c.
d.
e.

relaxarea
tracţiunile
mobilizarea pasivo-activă
mobilizarea pasivă pură asistată
Corect: c, d, e

16. Stretchingul are următoarele avantaje:
a.
b.
c.
d.
e.

scade flexibilitatea ţesuturilor
creşte abilitatea de a învăţa sau performa diferite
mişcări
determină relaxarea fizică şi psihică
determină o conştientizare asupra propriului corp
creşte riscul de traumatisme ale aparatului
locomotor prin muncă sau sport
Corect: b, c, d

17. Care din următoarele reguli pentru stretching
sunt adevărate?
a.
b.
c.
d.
e.

încălzirea prealabilă a ţesutului
aplicarea unor tehnici de relaxare
poziţionarea corectă a pacientului
iniţial se întinde doar o singură articulaţie, apoi se
poate executa stretching peste 2 sau 3 articulaţii
se începe cu articulaţiile proximale şi apoi cele
distale
Corect: a, b, c, d

18. Ce tipuri de stretching pentru muşchi
cunoaşteţi?
a.
b.
c.
d.
e.

izotonic
balistic
dinamic
activ sau stato-activ
static sau pasiv
Corect: b, c, d, e

19. Mişcările jocului articular sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

rulare
alunecare
flexia
compresie
tracţiune
Corect: a, b, d, e

20. Efectele jocului articular sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

asigură mişcările segmentelor în articulaţiile
periferice
asigură o repartiţie fiziologică a lichidului
sinovial
permite formarea de aderenţe în articulaţie
transmite impusuri aferente ale controlului
proprioceptiv de la nivel articular
efect antialgic
Corect: a, b, d, e

21. Indicaţiile refacerii jocului articular sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

ameliorarea sensibilităţii locale
limitarea mişcărilor articulare prin afectare
capsulară articulară
dureri articulare
menţinerea unei biologii normale articulare
rol profilactic în imobilizările prelungite mai ales
prin paralizii
Corect: b, c, d, e

d.
e.

Corect: a, c, e

25. Capacitatea de a manifesta valori mari de forţă
în cea mai mică unitate de timp se numeşte:
a.
b.
c.
d.
e.

c.
d.
e.

poziţia pacientului să fie comodă, relaxată
poziţia articulaţiei care va fi mobilizată să permită
o cât mai bună relaxare locală
kinetoterapeutul să aibă o poziţie comodă cu
posibilitate de abordare uşoară a pacientului
mâna kinetoterapeutului care face mobilizarea nu
va avea contact cu articulaţia
segmentul articular care nu va fi mobilizat va
trebui stabilizat printr-o curea, de către un ajutor,
sau de o mână a kinetoterapeutului

forţă maximă relativă
forţă maximă absolută
forţă explozivă
forţă dinamică
forţă de rotaţie
Corect: c

26. Mărimea forţei musculare depinde de mai mulţi
parametri, dintre care:
a.
b.
c.
d.
e.

22. În timpul mobilizărilor vom ţine seama de o
serie de reguli:
a.
b.

impulsul cortical
impulsul manipulativ

diametrul de secţiune al muşchiului
numărul unităţilor motorii în acţiune
frecvenţa impulsurilor nervoase
tipul articulaţiei
aranjamentul fibrelor musculare
Corect: a, b, c, e

27. Dezavantajele contracţiilor izometrice sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

măresc munca ventriculului stâng, tensiunea
arterială, frecvenţa cardiacă
ameliorează supleţea ţesuturilor periarticulare
tonifică în special fibrele musculare activate la
unghiul la care s-a produs izometria
antrenează muşchi pentru o contracţie mai lentă
nu ameliorează coordonarea pentru mişcări mai
complexe
Corect: a, c, d, e

Corect: a, b, c, e

23. Tehnica oscilaţiei gradate. Alegeţi gradele
corecte:
a.
b.
c.
d.
e.

Gradul 1: amplitudini maxime ritmice la începutul
excursiei de mişcare
Gradul 2: mişcări mai ample care însă nu ating
extremele valorilor de mobilitate
Gradul 3: mişcări ample spre excursia maximă, la
nivelul rezistenţei tisulare
Gradul 4: la fel ca la gradul 3, dar cu mici oscilaţii
Gradul 5:mici amplitudini la limita mobilităţii
care forţează rezistenţa tisulară (stretching)
Corect: b, c, d, e

24. Tehnica manipulării. Alegeţi cei 3 timpi corecţi:
a.
b.
c.

punerea în poziţie
punerea în relaxare
punerea în tensiune

28. Avantajele contracţiilor izometrice:
a.
b.
c.
d.
e.

sunt foarte eficiente
reduc edemul prin efect de pompă
tehnica este simplă
durata exerciţiilor este scurtă
solicită articulaţiile
Corect: a, b, c, d

29. Care din următoarele afirmaţii este falsă cu
privire la contracţia izometrică?
a.
b.
c.
d.
e.

muşchiul nu-şi schimbă lungimea
fibra musculară îşi măreşte tensiunea
se scutură ritmic membrul respectiv
creşteri marcate ale forţei şi rezistenţei musculare
se suspendă circulaţia muşchiului
Corect: c, d

30. Pentru a creşte forţa musculară se execută:
a.
b.
c.
d.
e.

exerciţii izometrice
tehnici de facilitare proprioceptivă
neuromusculară pentru a creşte direct forţa
musculară
posturile declanşatoare de reflexe tonice
exerciţii dinamice cu rezistenţă
coordonările paliative

35. Tehnica De Lorme-Watkins are în structură
următoarele seturi de exerciţii:
a.
b.
c.
d.
e.

setul I: 10 ridicări cu ½ 10 RM
setul II: 10 ridicări cu ¾ 10RM
setul III: 10 ridicări cu 10 RM
setul IV: 5 ridicări cu ½ 10 RM
setul V : 5 ridicări cu ½ 10 RM
Corect: a, b, c

Corect: a, c, d

31. Exerciţiile izometrice practicate pentru creşterea
forţei musculare sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

exerciţii unice scurte izometrice zilnice
exerciţiul maximal scurt
exerciţii repetitive scurte izometrice zilnice
exerciţii rezistive regresive
exerciţiul maximal cu repetiţie

36. În cazul tehnicii de Lorme-Watkins
a.
b.
c.
d.
e.

între seturi se intercalează o pauză de 2-4 minute
între seturi se intercalează o pauză de 10 minute
cele 3 seturi se execută o data pe zi, de 4 ori pe
săptămână
în ziua a 5-a se retestează 10 RM
seturile se execută de 5 ori pe zi
Corect: a, c, d

Corect: a, c

32. Exerciţiile unice scurte izometrice zilnice
constau în:
a.
b.
c.
d.
e.

o contracţie de 6 secunde pe zi
20 de contracţii a 6 secunde cu o pauza de 20 de
secunde intre ele-o şedinţă pe zi
grupaj de 3 contracţii a 6 secunde, cu o pauză de
30-60 de secunde între contracţii

37. Din câte seturi de exerciţii este compusă schema
tehnicii Oxford?
a.
b.
c.
d.
e.

2 seturi
3 seturi
5 seturi
4 seturi
5 seturi
Corect: d

38. În cazul exerciţiilor regresive:
Corect: a

33. Dintre exerciţiile dinamice cu rezistenţă fac
parte:
a.
b.
c.
d.
e.

exerciţiul maximal scurt
exerciţiul maximal cu repetiţie
exerciţiile rezistive regresive
exerciţiile repetitive scurte izometrice
grupajul de 3 contracţii a 6 secunde

a.
b.
c.
d.
e.

muşchiul oboseşte treptat
progresia este asigurată prin retestarea 10RM la 57 zile
numărul de repetări într-o repriză depinde de
greutate
schimbarea frecventă a greutăţilor face ca tehnica
să nu fie agreată de pacient şi de kinetoterapeut
se obţine o performanţă aproape maximă pentru
starea fiziologică a muşchiului în momentul
respectiv

Corect: a, b, c
Corect: a, b, d, e

34. Exerciţiul maximal cu repetiţie :
a.
b.
c.
d.
e.

se urmăreşte prin creşterea progresivă a
greutăţilor
se testează acea greutate care poate fi ridicată
de10 ori
la 5-7 zile se retestează noua rezistenţă pentru 10
RM
se execută 4 seturi de 10 RM pe zi de trei ori pe
săptămână
se numeşte tehnica Oxford
Corect: a, b, c, d

39. Schema tehnicii Oxford este compusă din:
a.
b.
c.
d.
e.

setul I: 10 ridicări cu 10 RM
setul II: 10 ridicări cu 90% 10 RM
setul III: 10 ridicări cu 80% 10 RM
setul IV: 10 ridicări cu 70% 10 RM
setul V: 10 ridicări cu 5 RM
Corect: a, b, c, d

40. Schema exerciţiilor cu 10 rm (repetiţii minime)
este:
a.

seria I: de 10 ridicări cu 2 x 10 rm

b.
c.
d.
e.

seria II: de 10 ridicări cu 1,5 x 10 rm
seria III: de 10 ridicări cu10 rm
seria IV: de 5 ridicări cu 2 x 5 rm
seria V : de 5 ridicări cu 2 x 5 rm

b.
c.
d.
e.

capacitatea de a susţine un efort
capacitatea muşchiului de a susţine o contracţie
capacitatea muşchiului de a executa o activitate
sau exerciţiu pe o perioadă prelungită de timp
incapacitatea muşchiului de a susţine o contracţie

Corect: a, b, c
Corect: b, c, d

41. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă sunt indicate
pentru :
a.
b.
c.
d.
e.

hipertofia musculară
hipotrofia musculară
ameliorarea mobilităţii articulare
creşterea rezistentei musculare
scăderea rezistentei musculare

46. Rezistenţa musculară depinde de:
a.
b.
c.
d.
e.

Corect: a, b, c, d

Corect: a, c, d

42. Izometria este exerciţiul:
a.
b.
c.
d.
e.

care nu reuşeşte să realizeze creşterea forţei
musculare
care asigură creşterea cea mai rapidă a forţei
musculare
solicită articulaţia
realizează o hipertrofie musculara
realizează o hipotrofie musculară
Corect: b, d

47. Testarea rezistenţei muşchiului se face:
a.
b.
c.
d.
e.

43. Exerciţiile dinamice cu rezistenţă presupun:
a.
b.
c.
d.
e.

viteza mişcărilor nu are importanţă
durata exerciţiilor nu reprezintă un parametru de
dozare
urmărirea atentă, zilnică a semnelor de oboseală
musculară
durata exerciţiilor este un parametru de dozare
la începutul exerciţiilor se testează forţa grupului
muscular simetric
Corect: c, d, e

44. În situaţiile deficitelor mari de forţă musculară
este necesar să se apeleze şi la:
a.
b.
c.
d.
e.

posturi declanşatoare de reflexe tonice
întinderea prelungită la muşchii posturali
extensori slabi
tehnici de facilitare pentru întărirea musculaturii
elemente facilitatorii de creştere a răspunsului
motor
nu se utilizează tehnici de facilitare pentru
întărirea musculaturii

a.

“o rezistenţă locală”, executată de un segment cu
½ din masa musculară a corpului

testarea se face cu greutăţi între 60-70% din forţa
maximă
prin testarea capacităţii de menţinere a unei
contracţii
testarea se face cu greutăţi între 15%-40% din
forţa maximă cronometrându-se timpul menţinerii
contracţiei
testarea se face cu greutăţi între 50%-60% din
forţa maximă
calculând numărul de repetări posibile la
încărcare şi la un ritm de metronom precizat
Corect: b, c, e

48. Pentru a realiza creşterea rezistenţei musculare:
a.
b.
c.
d.
e.

scădem durata exerciţiilor
creştem durata exerciţiului
utilizăm terapia ocupaţională
se lucrează la intensităţi mai joase de efort dar
prelungite în timp
se lucrează la intensităţi mari de efort
Corect: b, c, d

49. Bolnavii care beneficiază de antrenamentul la
efort sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

bolnavii cardiovasculari, mai ales coronarienii
după infarctul de miocard
bolnavii respiratori
sechelarii unor afecţiuni ale aparatului locomotor
sedentarii
bolnavi cu bloc atrio-ventricular de gradul III
Corect: a, b, c, d

Corect: a, c, d

45. Rezistenţa musculară reprezintă :

forţa musculară
valoarea circulaţiei musculare
integritatea metabolismului muscular
starea generală a organismului
pH-ul sângelui

50. Metodele antrenamentului la efort utilizează:
a.
b.

electroterapia
mersul

c.
d.
e.

urcatul scărilor şi pantelor
terapia ocupaţională
crioterapia
Corect: b, c, d

51. Cea mai modernă exprimare a intensităţii unui
efort se face prin:
a.
b.
c.
d.
e.

urcatul scărilor
alergare
echivalentul metabolic
covorul rulant
bicicleta ergometrică

Corect: b

56. Metodica unei şedinţe de antrenament la efort
împarte programul în:
a.
b.
c.
d.
e.

prima parte 6-15 minute încălzire
partea a doua alcătuită din exerciţiul propriu-zis
de efort
partea a treia marchează trecerea la starea de
repaus, durează 20 minute
partea a treia marchează trecerea la starea de
repaus, durează 5-10 minute
partea a treia durează 25 minute
Corect: a, b, d

Corect: c

52. Suportabilitatea efortului se urmăreşte pe baza
semnelor clinice care apar:
a.
b.
c.
d.
e.

tahicardia
durerile precordiale
cefalee
transpiraţii reci
oboseala

57. Antrenamentul la efort are ca efecte:
a.
b.
c.
d.
e.

creşte rezistenţa vasculară periferică
scade amplitudinea denivelării segmentului ST la
efort
scade nivelul catecolaminelor serice şi al lipidelor
serice
creşte extracţia de O2 la nivelul ţesuturilor
creste amplitudinea denivelării segmentului ST la
efort

Corect: a, b, d
Corect: b, c, d

53. Intensitatea efortului la cardiaci şi pulmonari se
recomandă a fi:
a.
b.
c.
d.
e.

30-40% din consumul maxim de oxigen
60-80% din capacitatea funcţională testată a
pacientului
Corect: d, e

54. Durata efortului în cazul antrenamentului la
efort este de:
a.
b.
c.
d.
e.

3 minute de efort urmate de o pauză de 30-180
secunde, ciclu care se repetă la 30-60 minute
5 minute de efort
10 minute de efort
15 minute de efort
7 minute de efort
Corect: a

55. Frecventa şedinţelor de efort la pacienţii cardio
pulmonari este de:
a.
b.
c.
d.
e.

1 pe săptămână
2, 2-3 pe săptămână
5 pe săptămână
6 pe săptămână
10 pe săptămână

58. Antrenamentul pentru refacerea coordonării se
face după anumite reguli:
a.
b.
c.
d.
e.

exerciţiile de coordonare trebuie să se execute de
câteva ori pe zi, fără întrerupere, până ce
coordonarea este obţinută
orice contracţie a muşchiului care nu este
necesară unei activităţi date trebuie evitată
se vor utiliza explicaţii verbale, înregistrări
cinematice, desene
antrenamentul se opreşte la orice semn de
oboseală sau plictiseală
este necesară o forţă mare pentru o mişcare de
precizie
Corect: a, b, c, d

59. Kinetoterapia respiratorie cuprinde:
a.
b.
c.
d.
e.

relaxarea
posturarea
gimnastica corectoare
educarea tusei
refacerea abilităţilor
Corect: a, b, c, d

60. Posturile de drenaj bronşic se execută:
a.
b.
c.

înainte de masă
după masă
seara

d.
e.

dimineaţa
dimineaţa, seara, înainte de masă
Corect: a, c, d, e

61. Reeducarea respiratorie are următoarele
componente:
a.
b.
c.
d.
e.

dirijarea aerului la nivelul căilor respiratorii
superioare
reeducarea respiraţiei costale
reeducarea respiraţiei diafragmatice
controlul şi coordonarea respiraţiei
corijarea curburilor patologice
Corect: a, b, c, d

62. Controlul şi coordonarea respiraţiei are
următoarele componente:
a.
b.
c.
d.
e.

controlul ritmul respirator
controlul volumului curent
raportul intre timpii respiratori
controlul fluxului de aer
raportul gazelor din aerul inspirat
Corect: a, b, c, d

63. În programele de recuperare ale bolnavilor
cardiovasculari, efortul lor este cel mai mult
limitat de:
a.
b.
c.
d.
e.

medicaţia specifică afecţiunii
pragul angios restant
valorile crescute ale TA
valorile crescute ale frecvenţei cardiace
valorile crescute ale frecvenţei respiratorii
Corect: b

64. În perioada de la 8-12 săptămâni postinfarct,
nivelul de solicitare al exerciţiilor fizice corelat
cu frecvenţa cardiacă este de:
a.
b.
c.
d.
e.

30% din frecvenţa maximă
70%-80% din frecvenţa maximă
Corect: c

65. Obiectivele terapeutice ale pacienţilor
coronarieni se pot realiza:
a.
b.
c.
d.
e.

medicamentos
chirurgical
antrenament fizic
drenajul de postură
reeducarea tusei

Corect: a, b, c

66. Obiectivele fazei a II-a şi a III-a a programului
de recuperare a coronarienilor sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

reantrenarea la efort
readaptarea la viaţa cotidiană
readaptarea socio-profesională
nici una din variantele de mai sus
pensionarea pacienţilor
Corect: a, b, c

67. Imobilizarea prelungită la pat a pacienţilor
coronarieni este urmată de multiple complicaţii:
a.
b.
c.
d.
e.

decondiţionarea cardio-vasculară
stază venoasă şi bronşică
tulburări trofice
ameliorarea fracţiei de ejecţie
decompensări psihice
Corect: a, b, c, e

68. Se consideră infarct miocardic necomplicat în
următoarele situaţii:
a.
b.
c.
d.
e.

infarctul miocardic cu hipotensiune arterială
infarctul miocardic fără durere cardiacă
persistentă sau recurentă
infarctul miocardic fără disritmii semnificative
infarctul miocardic fără insuficienţă cardiacă
infarct miocardic cu anevrism ventricular
Corect: b, c, d

69. Parametrii urmăriţi în recuperarea după infarctul
miocardic acut necomplicat sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

frecvenţa cardiacă
EKG
tensiune arterială
monitorizarea holter
toţi parametrii de mai sus
Corect: a, c

70. În testarea de efort la cicloergometru, creşterea
progresivă a intensităţii efortului la fiecare
treaptă de efort este de:
a.
b.
c.
d.
e.

10W
25-30W
40W
50W
20W
Corect: b

71. Criteriile de terminare a testului de efort sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

durerea anginoasă suportabilă
extrasistolia ventriculară agravată la efort (peste
25% din bătăi)
tahicardiile ectopice supraventriculare sau
fibrilaţia ventriculară
tulburările de conducere atrio-ventriculare sau
intraventriculare
creşterea TA peste 230/130mmHg
Corect: b, c, d, e

72. Ritmul minim de antrenament la pacientul
coronarian în faza a II-a a infarctului miocardic
acut este de:
a.
b.
c.
d.
e.

5 şedinţe/săptămână
zilnic
Corect: c

73. Complicaţiile posibile ale testării la efort sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

infarctul miocardic acut, oprirea cardiacă, decesul
hipotensiunea
insuficienţa respiratorie
insuficienţa circulatorie cerebrală acută
insuficienţa cardiacă congestivă
Corect: a, b, d, e

74. Contraindicaţii testării la efort sunt.
a.
b.
c.
d.
e.

infarctul miocardic acut în primele 6 zile de
evoluţie
angină pectorală de efort
insuficienţa ventriculară stângă simptomatică
severă
hipertensiunea arterială (TAS 170 mmHg sau
TAD 100 mmHg)
stenoză aortică severă
Corect: a, c, e

TESTE GRILĂ KINETOPROFILAXIE
Bibliografie:
1. Tudor Sbenghe, Bazele teoretice şi practice ale kinetoterapiei, Editura Medicală Bucureşti, 1999, pag 325 -336, 345-357.

1.

Antrenamentul aerobic se realizează printr-un
program de exerciţii:
a.
b.
c.
d.
e.

cu o anumită durată
cu o anumită frecvenţă
aplicate consecvent
de intensităţi întâmplătoare
la temperatura de 37º

Corect: b, c

6.

a.
b.
c.
d.

Corect: a, b, c

2.

e.

Efectele adaptative la nivelul organismului sunt
prezente:
a.
b.
c.
d.
e.

în timpul efortului prin exerciţiu fizic
în repaus
în cazul adaptării la altitudini diferite
în cazul exerciţiilor anaerobe
în somn

7.

organismului ca întreg
aparatului cardio-vascular
analizatorilor
aparatului respirator
fanerelor

e.

8.

vârsta
sexul
coeficientul de inteligenţă
nivelul de fitness iniţial
abilităţile individuale
Corect: c

5.

Efectele adaptative la nivelul muşchilor se
manifestă prin:
a.
b.
c.
d.
e.

creşterea consumului de glicogen muscular
aport crescut de oxigen local
hipertrofie musculară
hipotrofie musculară
hipotonie musculară

Adaptările cardio-vasculare în repaus
înregistrează următoarele modificări ale
parametrilor:
a.
b.
c.
d.
e.

Dintre factorii care condiţionează răspunsurile
adaptative individuale la antrenamentul aerobic,
fac excepţie:
a.
b.
c.
d.
e.

uşor cuantificabile
greu cuantificabile
exprimă un nivel crescut de fitness
apar doar la anumiţi pacienţi, în funcţie de
parametrii cardiaci iniţiali
exprimă un nivel crescut al VO2 max
Corect: a, c

Corect: a, b, d

4.

Adaptările cardio-vasculare în repaus sunt:
a.
b.
c.
d.

Modificările adaptative apar la nivelul:
a.
b.
c.
d.
e.

mai mare la tineri
mai mare la vârstnici
aceeaşi pentru toate categoriile de vârstă
aceeaşi pentru indivizii cu aceeaşi greutate şi
înălţime
independentă de alimentaţie
Corect: a

Corect: a, b

3.

Creşterea VO2 max prin kinetoprofilaxie în
regim aerobic este:

scăderea frecvenţei cardiace
scăderea volumului sanguin circulant
scăderea valorilor tensionale
creşterea volumului bătaie cardiac
scăderea volumului bătaie cardiac
Corect: a, c, d

9.

Adaptările cardio-vasculare manifestate în
timpul efortului fizic se caracterizează prin:
a.
b.
c.
d.
e.

creşterea consumului de oxigen miocardic
scăderea volumului bătaie cardiac
creşterea debitului cardiac corespunzător
cerinţelor efortului
scăderea consumului de oxigen la nivelul
miocardului
creşterea consumului de oxigen la nivelul
miocardului
Corect: c, d

10. Modificările adaptative sanguine prin
antrenament aerobic nu sunt reprezentate de:
a.
b.
c.
d.
e.

creşterea valorilor colesterolului
scăderea valorilor trigliceridelor
scăderea cantităţii de hemoglobină
scăderea hematocritului
scăderea trombocitelor
Corect: a, c, d, e

11. Antrenamentul aerobic este indicat la pacienţii
cu afecţiuni coronariene deoarece prin
modificările adaptative sanguine:
a.
b.
c.
d.
e.

scade riscul trombotic
creşte riscul trombotic
creşte fibrinoliza
previne apariţia ischemiilor coronariene
scade fibrinoliza

15. Antrenamentul aerobic se realizează prin
următoarele tipuri de activităţi fizice:
a.
b.
c.
d.
e.

orice exerciţiu fizic care se face cu consum
energetic în prezenţa oxigenului
orice exerciţiu fizic care se face cu consum
energetic în absenţa oxigenului
numai activităţi sportive specifice
activităţi cotidiene
orice activitate sportivă
Corect: a, d

16. Antrenamentul aerobic în kinetoprofilaxie
exclude următoarele tipuri de activităţi:
a.
b.
c.
d.
e.

Mersul cu ritm rapid
Efortul la covor rulant
Pedalarea la bicicleta ergometrică sau simplă
Exerciţii cu greutăţi
Baschet de performanţă

Corect: a, c, d
Corect: e

12. Modificările adaptative respiratorii apărute în
antrenamentul aerobic sunt reprezentate de:
a.
b.
c.
d.
e.

creşterea frecvenţei respiratorii în mod special
creşterea volumelor respiratorii
scăderea volumelor respiratorii
scăderea capacităţii de difuziune alveolo-capilară
creşterea travaliului respirator

17. Parametrii care caracterizează antrenamentul
aerobic sunt următorii:
a.
b.
c.
d.
e.

intensitatea
durata
frecvenţa
variaţia
temperatura

Corect: b
Corect: a, b, c, d

13. Efectele adaptative la nivel psihic prin
antrenament aerobic:
a.
b.
c.
d.
e.

nu apar decât la pacienţii cu tulburări emoţionale
sunt prezente la orice pacient
sunt utile în managementul stresului
sunt utile pentru creşterea performanţelor
cognitive
stimulează atenţia

18. Factorii care condiţionează alegerea exerciţiilor
aerobice sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

Corect: a, b

Corect: b, c, d, e

14. Efectele adaptative obţinute prin antrenamentul
aerobic în kinetoprofilaxia primară sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

ireversibile
reversibile
durează maxim o săptămână
menţinute numai dacă se menţine permanent un
anumit grad de antrenament
menţinute numai dacă se execută sporadic
exerciţii aerobice
Corect: b, d

abilităţile individuale
musculatura vizată
preferinţa terapeutului
temperatura corporală
presiunea atmosferică

19. Notaţi semnificaţiile adevărate în legătură cu
numărul de seturi pentru exerciţiile aerobice:
a.
b.
c.
d.
e.

se începe cu un set pentru fiecare exerciţiu
se creşte din 3 în 3
se creşte progresiv, până la maxim 6 seturi
Corect: a, c

20. Ordinea aplicării exerciţiilor aerobice începe cu:
a.
b.

grupele musculare mici
grupele musculare mari

c.
d.
e.

cu membrele superioare
cu membrele inferioare
cu hemicorpul drept
Corect: b, c

21. Variaţia programului aerobic semnifică
modificarea:
a.
b.
c.
d.
e.

poziţionării segmentelor mobilizate
raportului durata exerciţiilor/durata intervalelor de
repaus
tipului de exerciţiu
orelor la care se realizează antrenamentul
numărului de participanţi la antrenament
Corect: a, b, c

22. Conform principiului încărcării, intensitatea
antrenamentului aerobic trebuie să fie:
a.
b.
c.
d.
e.

la acelaşi nivel cu activităţile cotidiene
peste pragul stimulului de antrenament
crescută progresiv
scăzută progresiv
crescută brusc ca să poată produce creşterea forţei
musculare
Corect: b, c

23. De obicei raportul intensitate/durată, utilizat în
antrenamentul aerobic, este:
a.
b.
c.
d.
e.

direct proporţional
invers proporţional
aleator
dependent de greutatea pacientului
dependent de înălţimea pacientului
Corect: b

24. Frecvenţa antrenamentului aerobic este:
a.
b.
c.
d.
e.

de 3-4 ori/ săptămână
de 3-4 ori pe zi
o dată/ săptămână
în funcţie de efortul total realizat
zilnic
Corect: a, d

25. Exerciţiul aerobic muscular poate fi:
a.
b.
c.
d.
e.

static
dinamic
izokinetic
izometric
izomorf
Corect: a, b, c, d

26. Specificaţi care dintre tipurile de antrenament
aerobic nu se foloseşte singur, deoarece nu
determină creşterea VO2 max:
a.
b.
c.
d.
e.

de anduranţă
de flexibilitate
de forţă
submaximal
supramaximal
Corect: b

27. Structura unui antrenament aerobic în
kinetoprofilaxie cuprinde următoarele perioade,
cu excepţia:
a.
b.
c.
d.
e.

adaptarea la microclimat
adaptarea la macroclimat
încălzirea
exerciţiile
răcirea
Corect: a, b

28. Selectaţi enunţurile afirmative despre efectele
perioadei de încălzire a antrenamentului aerobic:
a.
b.
c.
d.
e.

creşte fluxul sanguin muscular
previne lezarea aparatului neuro-mio-artrokinetic
previne tulburărilr de ritm cardiac şi de irigaţie
coronariană
creşte performanţa musculară
scade performanţa musculară
Corect: a, b, c, d

29. Tipurile de antrenament aerobic pot fi:
a.
b.
c.
d.
e.

antrenament continuu
antrenament cu intervale
antrenament continuu cu intervale
antrenament cu circuit
antrenament în circuit cu intervale
Corect: a, c, d, e

TESTE GRILĂ MASAJ
Bibliografie:
1. I D Nemeş, A Gogulescu, M Jurca - Masoterapie. Masaj şi tehnici complementare.Edit. Orizonturi Universitare,
Timişoara, pag. 17 - 21

1.

Selectaţi care sunt efectele generale ale
masajului:
a.
b.
c.
d.
e.

creşterea metabolismului bazal
scăderea metabolismului bazal
ameliorarea stării generale
hiperemie
creşterea fluxului urinar

Corect: b, c, d

6.

a.
b.
c.
d.
e.

Corect: a, c, e

2.

Selectaţi care sunt efectele locale ale masajului:
a.
b.
c.
d.
e.

decontracturant
rezorbtiv
creşterea temperaturii centrale a corpului
scăderea temperaturii centrale a corpului
hiperemiant

7.

directe
indirecte
reflexogene
numai reflexe
toate răspunsurile de mai sus

d.
e.

8.

scăderea secreţiei glandelor sudoripare
descuamare
inhibarea creşterii celulelor tinere
vasodilataţie activă
vasoconstricţie activă
Corect: b, d

5.

Asupra ţesutului celular subcutanat masajul
produce următoarele efecte:
a.
b.
c.
d.
e.

scade afluxul de sânge
stimulează refacerea elasticităţii ţesutului
conjunctiv
îmbunătăţeşte schimburile nutritive şi eliminarea
reziduurilor
scade masa de ţesut gras
creşte masa de ţesut muscular

Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele
masajului la nivel circulator:
a.
b.
c.
d.
e.

Asupra tegumentului masajul produce
următoarele efecte:
a.
b.
c.
d.
e.

stimulează creşterea supleţei acestora
stimulează propriocepţia
determină staza sanguină şi limfatică cu scop
nutritiv
stimulează circulaţia locală
inhibă circulaţia locală
Corect: a, b, d

Corect: a, b. c

4.

masajului la nivelul tendoanelor?
a.
b.
c.

După modul de acţiune al tipului de masaj
folosit, efectele pot fi:
a.
b.
c.
d.
e.

creşte contractilitatea
scade conductibilitatea
creşte performanţa musculară
scade performanţa musculară
stimulează refacerea postefort
Corect: a, c, e

Corect: a, b, e

3.

masajului asupra muşchilor?

la nivelul circulaţiei capilare inhibă
vasomotricitatea
la nivel venos creşte viteza de circulaţie
la nivel venos scade uşor presiunea venoasă
creşterea fluxului sanguin la nivel arteriolar
scăderea fluxului sanguin la nivel arteriolar
Corect: b, d

9.

fiziologice ale masajului?
a.
b.
c.
d.
e.

decontracturant
stimulant muscular
analgetic
inhibarea circulaţiei
stimularea eliminării reziduurilor
Corect: a, b, c, e

10. Care sunt contraindicaţii temporare pentru
masaj?
a.

procese inflamatorii acute

b.
c.
d.
e.

procese inflamatorii cronice
tromboflebita
neoplazii
boli acute ale organelor interne
Corect: a, c, e

11. Care afirmaţie nu este adevărată pentru netezire?
a.
b.
c.
d.
e.

efect relaxant
efect stimulant
se aplică numai la sfârşitul altor manevre de
masaj
se aplică la începutul şedinţei de masaj
se aplică intercalată între alte manevre
Corect: c

12. Netezirea prezintă următoarele variante tehnice:
a.
b.
c.
d.
e.

cu regiunea tenară
cu faţa dorsală a degetelor, uşor flectate
cu faţa dorsală a mâinii
cu pumnul închis
cu cotul
Corect: a, b, c

13. Fricţiunea-care afirmaţii sunt adevărate:
a.
b.
c.
d.
e.

vizează ţesutul subcutanat
vizează ţesuturile moi periarticulare
vizează ţesutul muscular în special
vizează osul
are efecte reflexogene
Corect: a, b, e

14. Fricţiunea prezintă următoarele variante tehnice:
a.
b.
c.
d.
e.

cu vârful policelui sau al indexului
cu rădăcina mâinii
prin lovirea ritmică a ţesuturilor
prin rularea tegumentului
intensitatea depinde de unghiul de aplicare
Corect: a, b, e

15. Care afirmaţii sunt adevărate pentru frământat?
a.
b.
c.
d.
e.

se adresează în special muşchilor
constă într-o comprimare gradată a ţesuturilor
se realizează prin ridicarea, torsiunea şi presarea
ţesuturilor pe planurile subiacente
creşte schimburile nutritive şi eliminarea toxinelor
ameliorează mobilitatea articulară
Corect: a, c, d

16. Frământatul prezintă următoarele variante
tehnice:
a.
b.
c.
d.
e.

cuta plimbată
circular
masajul rindea
ciupituri
pieptănatul
Corect: a, b, c, d

17. Care afirmaţii sunt adevărate pentru batere?
a.
b.
c.
d.
e.

constă din presiunea ritmică
constă din lovirea ritmică a ţesuturilor superficiale
sau profunde
determină hiperemie locală
are efect reflex
nu are efect reflex
Corect: b, c, d

18. Care sunt variantele tehnice ale baterii?
a.
b.
c.
d.
e.

percutatul
tocatul
tocatul tangenţial
bătătoritul
măngăluirea
Corect: a, b, c, d

19. Vibraţiile se caracterizează prin:
a.
b.
c.
d.
e.

imprimarea unor mişcări oscilatorii ritmice asupra
ţesuturilor
se pot realiza manual
se realizează numai cu aparate vibratorii
stimulează circulaţia şi propriocepţia locală
se pot face cu vârful unui deget sau cu trei degete
reunite
Corect: a, b, d, e

TESTE GRILĂ TERAPIE OCUPAŢIONALĂ
Bibliografie:
1. Adriana Sarah Nica, Compendiu de Medicină fizică şi Recuperare, Editura Universitară „Carol Davila”, Bucureşti, 1998,
pagini 119-128
2. Daiana Popa, V. Popa, Terapie ocupaţională pentru bolnavii cu deficienţe fizice, Editura Universităţii din Oradea, 2003,
paginile 101-128, 145-158, 159-186, 188-242, 281-293, 306-317, 331-356
3. T. Sbenghe, Kinesiologie-ştiinţa mişcării, Editura Medicală, Bucureşti, 2002, pagini 470-512

1.

Care dintre definiţiile următoare sunt adevărate
pentru terapia ocupaţională:
a.

b.
c.
d.

e.

Formă de tratament care foloseşte activităţi şi
metode specifice, pentru a dezvolta, ameliora sau
reface capacitatea de a desfăşura activităţile
necesare vieţii individului, de a compensa
disfuncţii şi de a diminua deficienţe fizice
Profesie care ajută o persoană cu incapacitate să
îşi câştige potenţialul maxim pentru independenţă
şi productivitate în propria viaţă
Îndrumă indivizii să se ajute singuri, să facă ce
trebuie cu ce pot
Arta practică de a promova dependenţa
funcţională prin utilizarea activităţilor cotidiene
fără a modifica echipamentul sau mediu, când
este necesar
Nu foloseşte activităţi pentru creşterea şi
restaurarea stării fizice şi psihice a unei persoane
la nivel disfuncţional al vieţii cotidiene

Corect: a

4.

Una dintre metode nu reprezintă o metodă de
evaluare în terapia ocupaţională:
a.
b.
c.
d.
e.

Observaţia
Orarul zilnic
Interviul
Documentul medical
Alcătuirea planului terapeutic
Corect: e

5.

Cele enumerate mai jos reprezintă activităţi
ocupaţionale, cu o excepţie:
a.
b.
c.
d.
e.

Autoîngrijirea zilnică
Activităţile educaţionale
Jocul şi sportul
Hobby-uri diverse
Refacerea balansului

Corect: a, b, c

2.

Subordonarea unui obiectiv funcţional lucrativ
pentru acţiunea terapiei ocupaţionale se
realizează prin următoarele trei direcţii de lucru:
a.
b.
c.
d.
e.

Corect: e

6.

Impunerea anumitor activităţi individului
Adaptarea activităţilor astfel încât individul “să
facă” ce ar trebuie “cu ce poate”
Adaptarea mediului înconjurător la deficitul
funcţional al pacientului
Plasarea individului într-un anumit mediu
înconjurător, preexistent
Adaptarea manierei unui individ de a realiza o
sarcină, un scop lucrativ

Pacientul care va urma un program de terapie
ocupaţională trebuie să fie evaluat complet,
evaluare ce cuprinde:
a.
b.
c.
d.
e.

Evaluarea tegumentului
Evaluarea aparat neuro-mio-artrokinetic
Evaluarea funcţională (generală, adaptată la viaţa
personală, profesională)
Bilanţul posibilităţilor de adaptare
Nici unul dintre aspectele cuprinse la punctele a,
b, c, d
Corect: a, b, c, d

Corect: b, c, e

3.

Principiul de bază, specificul terapiei
ocupaţionale este:
a.

b.
c.
d.
e.

Mobilizarea atenţiei pacientului pe o activitate
fizică şi manuală, care este atrăgătoare psihologic
şi care îl solicită din punct de vedere somatic,
psihic sau mental
Stimularea şi dirijarea activităţilor
Creşterea şi menţinerea forţei musculare
Refacerea şi menţinerea amplitudinii de mişcare
Redobândirea controlului muscular

7.

Categoriile de pacienţi care beneficiază de
metodele terapiei ocupaţionale sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

Limitate
Doar pacienţii cu afecţiuni locomotorii
Pacienţii neurologici
Pacienţii cu afecţiuni senzoriale
Foarte multe categorii de pacienţi
Corect: c, d, e

8.

Programele de terapie ocupaţională oferă:
a.
b.
c.
d.
e.

Evaluarea clinică a pacientului
Evaluarea complexă a stării pacientului şi
aplicarea unei asistenţe specifice
Dezvoltă, ameliorează, susţine sau reface
abilităţile fizice pentru viaţa cotidiană, pentru
muncă sau activităţi productive, de vacanţă
Menţine constante performanţele cognitive,
senzitivo-senzioriale, psiho-sociale
Identifică şi facilitează angajarea pacientului în
ocupaţii sănătoase, lipsite de risc

Corect: a, c, d

13. Modalităţile de gradare în cadrul activităţilor
esenţiale pentru amplitudine de mişcare sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

Corect: b, c, e

9.

Principalele tehnici de bază utilizate în terapia
ocupaţională sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

Olăritul
Prelucrarea lemnului şi fierului
Împletitul nuielelor, rafiei, papurei etc.
Ţesutul la război, gherghef
Marochinăria

Corect: a, b, e

14. Scopurile metodelor neesenţiale folosite în
programul de terapie ocupaţională sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

Corect: a, b, c, d

10. Tehnicile de exprimare utilizate în terapia
ocupaţională cuprind:
a.
b.
c.
d.
e.

Preocupări cu caracter artistic
Preocupări cu rol de comunicare
Jocurile distractive
Bucătărie-cofetărie
Cartonajul şi tipografia

Distanţarea obiectelor de manipulat
Mărimea obiectelor şi sculelor (pentru
prehensiune)
Schimbarea planului de lucru
Lucrul cu manşete de plumb din ce în ce mai
grele
Poziţionarea echipamentului

A antrena forţa şi rezistenţa musculară
A reface amplitudinea de mişcare
A crea scheme practice de mişcare
A antrena abilităţi sensoriomotorii
A dezvolta capacităţi perceptuale şi cognitive
Corect: c, d, e

15. Gestualităţile din ADL-uri (activităţi
neesenţiale) deseori folosite în programul de
terapie ocupaţională sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

Ridicat-aşezat de pe scaun
Intrat-ieşit din baie (cada de baie)
Spălat-bărbierit-pieptănat-şters cu prosopul
Elemente din gestica mâncatului, îmbrăcatului
Împingerea cu piciorul pe podea a unor obiecte

Corect: a, b

11. În terapia ocupaţională modernă există
următoarele tipuri de metode de lucru:
a.
b.
c.
d.
e.

Metode sportive
Metode esenţiale
Metode neesenţiale
Metode facultative
Metode ajutătoare
Corect: b, c, e

12. În alegerea activităţilor semnificative
(esenţiale), care au un scop final, se ţine seama
de mai multe condiţii:
a.
b.
c.
d.
e.

Să se justifice pentru un anumit pacient, să fie
acceptată
Să nu solicite o participare activă fizică şi mintală
Să realizeze recuperare deficitelor prezentate de
pacient
Să dezvolte abilităţi care să mărească performanţa
de viaţă
Să promoveze dependenţa pacientului, indiferent
starea sa funcţională

Corect: a, b, c, d

16. Categoriile de metode ajutătoare din
componenţa programului de terapie
ocupaţională sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

Activităţile de tip ADL
Activităţile de tip I-ADL
Exerciţiile terapeutice
Fizioterapia
Ortezarea
Corect: c, d, e

17. Nivelele de probleme care alcătuiesc planul
terapeutic într-u program de terapie
ocupaţională prezintă următoarea succesiune
logică:
a.

Determinarea „scopului final” → identificarea
„ariei de performanţă”→ identificarea deficitelor
din „componenta de performanţă” prin evaluare

b.
c.

d.

e.

Determinarea „scopului final” → identificarea
deficitelor din „componenta de performanţă” prin
evaluare → identificarea „ariei de performanţă”
Identificarea „ariei de performanţă”→
determinarea „scopului final” → identificarea
deficitelor din „componenta de performanţă” prin
evaluare
Identificarea „ariei de performanţă”→
identificarea deficitelor din „componenta de
performanţă” prin evaluare → determinarea
„scopului final”
Identificarea deficitelor din „componenta de
performanţă” prin evaluare → determinarea
„scopului final” → identificarea „ariei de
performanţă”

c.
d.
e.

Corect: a, b, c, d

22. I-ADL-urile includ:
a.
b.
c.
d.
e.

a.
b.
c.
d.
e.

Activităţi de tip ADL
Componenta senzomotorie
Componenta cognitivă
Componenta psihosocială
Componenta profesională
Corect: b, c, d

23. Importanţa analizării ADL-urilor în terapia
ocupaţională rezidă în următoarele aspecte:
a.
b.
c.
d.
e.

19. Care dintre următoarele aspecte se încadrează în
componenta senzomotorie:
a.
b.
c.
d.
e.

Memorie
Atenţie
Self-control
Toleranţă la efort
Control motor
Corect: d, e

20. ADL-urile, definite ca abilităţi de bază legate de
activităţile obişnuite zilnice ale omului, se
grupează în următoarele categorii:
a.
b.
c.
d.
e.

De autoîngrijire
De mobilitate
De forţă
De comunicare
De manipulare
Corect: a, b, d, e

21. I-ADL-urile reprezintă o categorie aparte a
ADL-urilor deoarece:
a.
b.

Sunt mai elaborate
Necesită o participare mai mare a proceselor
cognitive

Activitatea casnică
Deprinderi pentru convieţuirea în comunitate
Autoîngrijirea sănătăţii
Măsuri de securitate şi manipularea obiectelor din
mediu
Alimentarea şi toaleta
Corect: a, b, c, d

Corect: a

18. În metodologia de lucru în terapia ocupaţională
se descriu următoarele „componente de
performanţă”:

Fac referire la abilităţile tehnice, sociale,
complexe de mediu
Caracterizează individul independent
Reprezintă un mijloc de evaluare exclusiv în
terapia ocupaţională

Contribuie la precizarea diagnosticului pozitiv de
boală
Nu exprimă nivelul de performanţă al unui individ
Arată nivelul de performanţă al individului, ca o
linie de pornire de la care pot fi măsurate
progresele sau regresele
Reprezintă un ghid pentru modificările care
trebuie făcute în activitatea de rutină a individului
Contribuie la precizarea diagnosticului funcţional
şi a prognosticului, cu exprimarea nivelului de
incapacitate
Corect: c, d, e

24. Programul pentru refacerea ADL-urilor în
cadrul terapiei ocupaţionale este complex,
făcând referire la următoarele aspecte:
a.
b.
c.
d.
e.

Executare pentru antrenare a diverselor ADL-uri
deficitare
Obişnuirea pacientului cu mijloace ajutătoare
pentru realizarea ADL-urilor
Modificări în mediul ambiant al pacientului
Deprinderea acelor ADL-uri care nu sunt
deficitare, cu neglijarea acestora din urmă
Menţinerea constantă a mediului ambiant, fără
modificări ale sale
Corect: a, b, c

25. Secvenţa activităţilor în antrenamentul gradat
pentru autoîngrijire din cadrul antrenamentului
pentru ADL este următoarea:
a.

Alimentaţie, pieptănat, continenţa sfincteriană,
transferurile, toaleta personală, dezbrăcatul,
îmbrăcatul, baia sau duşul

b.
c.
d.
e.

Alimentaţie, transferurile, toaleta personală,
dezbrăcatul, îmbrăcatul, pieptănat, continenţa
sfincteriană, baia sau duşul
Alimentaţie, pieptănat, continenţa sfincteriană,
dezbrăcatul, îmbrăcatul, transferurile, toaleta
personală, baia sau duşul
Alimentaţie, pieptănat, îmbrăcatul, continenţa
sfincteriană, transferurile, toaleta personală,
dezbrăcatul, baia sau duşul
Alimentaţie, baia sau duşul, pieptănat, continenţa
sfincteriană, transferurile, toaleta personală,
dezbrăcatul, îmbrăcatul

28. Corectarea deficitului de transfer se face prin
învăţarea pacientului cu una dintre următoarele
tehnici de transfer adecvate pentru deficitul lor
funcţional:
a.
b.
c.
d.
e.

Corect: a, b, c

Corect: a

26. Dintre adaptările locuinţei care permit facilitarea
îmbăiatului la un pacient cu limitare de forţă şi
mobilitate, care urmează un program de terapie
ocupaţională, fac parte:
a.
b.
c.
d.
e.

Bara fixă de sprijin pe peretele de lângă cada de
baie
Taburete plasat în interiorul căzii de baie
Covoraşe cu ventuze pentru prevenirea alunecării,
plasate în interiorul şi lângă cada de baie
Robinete cu filet
Duş fix cu furtun rigid şi capăt cu mâner
Corect: a, b, c

27. Terapia ocupaţională este performată la
pacientul vârstnic după evaluarea completă a
acestuia şi încadrarea sa într-una din
următoarele 3 categorii:
a.
b.
c.
d.
e.

Persoană vârstnică sănătoasă, cu incapacitate
funcţională fizică şi psihologică determinată de
sindromul de dezadaptare
Persoană vârstnică sănătoasă, fără incapacitate
funcţională fizică şi psihologică determinată de
sindromul de dezadaptare
Persoană vârstnică relativ activă cu independenţă
conservată, care face boală cu caracter
disfuncţional
Persoană vârstnică relativ activă cu independenţă
conservată, care face boală fără caracter
disfuncţional
Persoană vârstnică care prezintă o încărcătură
disfuncţională cumulativă
Corect: a, c, e

Transferul independent, din şezând în ortostatism,
din scaunul cu rotile pe u scaun obişnuit, din
scaunul cu rotile în pat
Transferurile asistate de una sau două persoane
Transferurile prin liftare, cu sau fără scripeţi
Transferul coordonat verbal de o persoană
Transferul prin liftare cu orteze

29. Obiectivele generale ale programului de terapie
ocupaţională la un pacient cu sechele
posttraumatice nu includ:
a.
b.
c.
d.
e.

Obţinerea cât mai rapidă a independenţei
funcţionale
Recuperarea mobilităţii în contextul unghiurilor
funcţionale
Creşterea statusului algo-disfuncţional
Readaptarea pacientului la activitatea anterioară
Creşterea indicelui de calitate a vieţii
Corect: c

30. Derularea programului de terapie ocupaţională
la un pacient cu sechele posttraumatice se face
prin ameliorarea gestualităţii cotidiene în
diverse secţiuni, cu excepţia:
a.
b.
c.
d.
e.

Mediul menajer cotidian
Aspectele de toaletă
Activităţile domestice
Activităţile ateliere şi grădinărit
Sala de operaţii
Corect: e

31. Programul de terapie ocupaţională la pacientul
neurologic se derulează etapizat şi urmăreşte:
a.
b.
c.
d.
e.

Refacerea independenţei maxime
Recuperarea specifică
Pregătirea pentru revenirea în mediul familial şi
profesional
Menţinerea cât mai mult posibil a dependenţei
pacientului de alte persoane
Pregătirea pentru scoaterea pacientului din mediul
său de viaţă anterior
Corect: a, b, c

32. În cadrul unui program de terapie ocupaţională
la un pacient neurologic nu se urmăreşte:
a.

Îmbrăcarea şi toaleta zilnică

b.
c.
d.
e.

Transferurile şi deplasările
Posibilităţile de alimentare
Monitorizarea valorilor tensiunii arteriale
Capacitatea de comunicare
Corect: d

33. Cele mai importante categorii de aparatură
tehnică ajutătoare din terapia ocupaţională sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

Ortezele
Protezele
Medicamentele
Furculiţa, cuţitul, lingura adaptate
Mijloacele tehnice ajutătoare pentru îmbrăcat
Corect: a, b, d, e

34. La pacientul protezat pentru amputaţie de
membru superior, programul de terapie
ocupaţională urmăreşte:
a.
b.
c.
d.
e.

Utilizarea cât mai puţin a membrului superior
protezat în activităţile cotidiene
Scoaterea din mediul profesional a pacientului, cu
recomandarea repausului
Exerciţii de apropiere a obiectelor
Programe care să asigure prehensiunea activă şi
pasivă, menţinerea prin presiune pe obiect
Exerciţii de desprindere de obiect
Corect: c, d, e

35. Diagonala D1 flexie pentru extremitatea
superioară (flexia, adducţia, rotaţie externă
umăr) din cadrul metodei Kabat se regăseşte în
următoarele activităţi funcţionale:
a.
b.
c.
d.
e.

Mâna la gură în timpul alimentaţiei
Lovitura de tenis (forehand)
Pieptănatul părului pe o parte a capului, cu mâna
opusă
Rostogolirea din decubit dorsal în decubit ventral
Toate activităţile de la punctele a, b, c, d
Corect: e

36. Diagonala D1 extensie pentru extremitatea
superioară (extensia, abducţia, rotaţie internă
a.
b.
c.
d.
e.

opusă
Lovitura de tenis (backhand)
Deschiderea uşii la maşină dinăuntru
Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal
Mâna la faţă când se şterge cu prosopul
Corect: b, c, d

37. Diagonala D2 flexie pentru extremitatea
superioară (flexia, abducţia, rotaţie externă
umăr) din cadrul metodei Kabat nu se regăseşte
în următoarele activităţi funcţionale:
a.
b.
c.
d.
e.

de aceeaşi parte
opusă
Ridicarea rachetei la serviciu, în cadrul jocului de
tenis
Înotul pe spate
Corect: b, e

38. Diagonala D2 extensie pentru extremitatea
superioară (extensia, adducţia, rotaţie internă
a.
b.
c.
d.
e.

Aruncarea la baseball
Încheierea nasturilor laterali cu mâna de partea
opusă
Lovirea mingii la serviciu (în jocul de tenis)
Ridicarea rachetei la serviciu, în cadrul jocului de
tenis
Înotul pe spate
Corect: a, b, c

39. Diagonala D1 flexie pentru membrul inferior
(flexie, adducţie, rotaţie externă şold) din cadrul
metodei Kabat se regăseşte în următoarele
activităţi funcţionale:
a.
b.
c.
d.
e.

Încălţarea unui pantof cu piciorul încrucişat
Răsturnarea din decubit dorsal în decubit lateral
Lovirea mingii de fotbal
Îmbrăcarea pantalonilor
Corect: a, b, c

40. Diagonala D1 extensie pentru membrul inferior
(extensie, abducţie, rotaţie internă şold) din
cadrul metodei Kabat nu se regăseşte în
a.
b.
c.
d.
e.

Îmbrăcarea unui crac al pantalonului
Corect: a, d, e

41. Diagonala D2 flexie pentru membrul inferior
(flexie, abducţie, rotaţie internă şold) din cadrul

metodei Kabat se regăseşte în următoarele
activităţi funcţionale:
a.
b.
c.
d.
e.

Îmbrăcarea unui crac al pantalonului
Lovitura de karate
Aproprierea călcâielor în înotul bras

45. Modalităţile de a încorpora membrul superior la
pacientul hemiplegic în activitatea funcţională,
într-un program de terapie ocupaţională, sunt:
a.
b.
c.
d.

Corect: d, e
e.

42. Diagonala D1 extensie pentru membrul inferior
(extensie, abducţie, rotaţie internă şold) din
cadrul metodei Kabat se regăseşte în
a.
b.
c.
d.
e.

Începutul mersului
Şezut alungit cu picioarele încrucişate
Corect: c, d

43. Corespondenţele corecte între activităţile
funcţionale şi schemele bilaterale simetrice în
cadrul metodei Kabat sunt următoarele:
a.
b.
c.
d.
e.

Schema bilaterală simetrică D2 extensie ↔
dezbrăcarea puloverului
Schema bilaterală simetrică D2 flexie ↔ ridicarea
unei cărţi grele de pe un raft înalt al bibliotecii
desprinderea de pe scaun
desprinderea de pe scaun
ridicarea unei cărţi grele de pe un raft înalt al
bibliotecii
Corect: a, b, c

44. Schemele reciproce în metoda Kabat, în care
membrele perechi efectuează mişcări în acelaşi
timp, în scheme opuse cu efect stabilizator
asupra capului, gâtului şi trunchiului, au
exprimare în activităţi funcţionale de tipul:
a.
b.
c.
d.
e.

Mersul
Aruncarea mingii la baseball
Înotul indian
Mersul pe o bară cu membrele superioare unul în
flexie şi altul în extensie
Toate activităţile cuprinse la punctele a, b, c, d
Corect: e

Activităţile bilaterale
Posturarea antalgic, antideclivă
Ghidarea membrului superior paralizat de către
terapeut
Ghidarea prin mişcări brutale a membrului în
diferitele activităţi
Încărcarea pe membrul superior plegic în timpul
desfăşurării activităţii
Corect: a, c, e

46. Activităţile terapeutice promovate în programul
de terapie ocupaţională pentru recuperarea
membrului superior la pacientul hemiplegic
sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

Clădirea conurilor
Aranjarea unui mozaic de cuburi
Adunarea unor boabe de fasole
Tricotatul
Pedalarea la cicloergometru
Corect: a, b, c

47. Mijloacele prin care se realizează obiectivele
terapiei neuroevolutive aplicate în îngrijirea
permanentă a pacientului hemiplegic sunt:
a.
b.
c.
d.
e.

Rearanjarea locuinţei
Abordarea pacientului
Antrenamentul pentru ADL
Poziţionarea în pat
Toate mijloacele precizate anterior
Corect: e

48. Ordinea valorii terapeutice a poziţiilor de bază
din cadrul programului recuperator al pacientul
hemiplegic este următoarea:
a.
b.
c.
d.
e.

Decubit lateral de partea paralizată → decubit
lateral de partea sănătoasă → decubit dorsal
Decubit lateral de partea paralizată → decubit
dorsal → decubit lateral de partea sănătoasă
Decubit lateral de partea sănătoasă → decubit
lateral de partea paralizată → decubit dorsal
Decubit lateral de partea sănătoasă → decubit
dorsal → decubit lateral de partea paralizată
Decubit dorsal → decubit lateral de partea
paralizată → decubit lateral de partea sănătoasă
Corect: a

Grile fkt

Recomendados

Recomendados

Más contenido relacionado

La actualidad más candente

La actualidad más candente (20)

Destacado

Destacado (20)

Más de Neagu George

Más de Neagu George (6)

Grile fkt