3. Coperta: picttlrii tis Chlrlcs Spe ncelal'n (Christic's Gallcrl'' I-ntttltltt)
Alexitndre Safran
LACABALE
CoPYright @ PaYot, 1972
Toate drepturilc asupra acestei edilii aparlin
Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC
ALtrXANDI1U S$RAN
-.
N:iscut la Bacziu (Rominia) in 1910. Fiu si .iscipor al l'i Rabbi
I)onle1 Ze'ev Safran, cliruia i-a ur'rat in calitater de rabi'?n orasul shu
natal. Rabbi Bczarel Ze'ev,safran a rbst rc:cun.scut pe pran moncriar ca
o sornitate in stiinlelc tahnuclice.
La vir:sta de 29 de ani, Alexandru S;rfran crsto ales mare rabin al
R.'riniei.I-.cr-rieste: la Bucuresti. senatorde crrept,esie r;ingLrrul repre-
zentant al popuia^1iei ovrcies{.i ?n parlamenrni
^rman,
intr-o pcrroaaa
dcoscbit de grea. in timpul rhzboiJr,i, in cursul opresiuirii naziste. cresi
cra ostatec. el prczirle azir comitetul evreiesc clanclestin de salvare. in
1948 este nur'it mlire rabin al Gcrrevei si crc at.nci prcdi gA'direa
rvreiascif la Universitatea din ace st ora:i. I)c ascurenea a tinrt cursuri ra
rnai nr"rltc univcrsititi europenc, arlcricrnc si israeliene.
scrierile sale i'cbraicx si in di{brite aite lirnbi inglobeazx toate
doi,eniile spirituarititii evreiesti si se clisting prin caractcrur ror
cuprinzitor. Giinditor cJe mare originari(are, erucrit strilucit qi te'reinic.
Ale.randm $al'l'an este una clin{rc c:cle trai prestigioase figirri rabinjce
clin vremea noastrii.
4. In metnona
tatdlui qi naestmhri meu
Rabbi Bezalel Ze'ev Satran,
mdrturie de recuno;tinfd Pioasd'
CUVANT iruarNrB
in aceastr lucrare mi-am propus sr scot in rerief unitatea si per-
manen{a Traditiei evreiesti. Sper ci,luminat5 din interior, ea va opir"u
a$a cum este pentru acei care o trhiesc.
fin sI mul{umesc aici fiicei urele pentru pre{ioasa ei colaborare la
redactarea acestei cdrli.
Alexandru $AFRAN
5. INTRODUCtrRE
Cabala este considerati adesea ca o doctrinh mistici a rerigici
evreiegti . in realitate, ea este mult mai mult decat atata: pentru cei care
o studiazi, gfindirea ei, bogafl gi vie, nu se restrAnge la un sistem
filozofic sau religios; intr-insa nu este nimic dogmatic. practica ei nu
otbri celor c;'e i se cledicr scntimentul unei uniuni totale cu divinitatea
pe care, in general, il resimt misticii. Cabala nu se mlrginegte la
indeplinirea unui anumit numrr cre rituri. Fireste, prin faptur ci cerce-
teazi absolutul gi urmxreste contactur cu divinitatea, ea merit5
dcnumirea de rnistici- Dar, mai presus de toate, ea este o manifestare
creatoare a spiritului cvreicsc.
La obarsia cabalei se aflh o primi Reveratie. Dar aceasti Reveratie
trebuic si sc primeneascr pentru fiecare generatie , pentm fiecare orn pe
care ca il indrcaptd spre acte a cdror deschidcre este imcnsh, atinge
dimensiuni cos'rice, angajeazi insfisi divinitatea. Aceste acte detennind
raporturile lui Durnnezeu cu lurnea qi cu omul.
Miqnal dX urmitorul traseu iskrric al Cabalci: ,,Moise a primit
(kibel: tennen din care derivd Kabara) Tora (invxtitura, Legea) pt:
muntele sinai; el a transmis-o (u-ntesara) lui Iosua, accsta a pretrat-o
Biranilor, care au cornunicat-tt prot-e1ilor, iar acesiia clin urmii au
transnris-o mernbrilor Marii Sinagogi...
cabala sste mult m.i veche clecdt Revcratia sinaiticr. Ea tratcazl
din vremurile ;x'eistorice. Moise nu face dccni s-o introcrucd in istoria
lui Isracl.
6. ALEXANDRU SAFRAN CABALA
Deci Cabala deplse;te lirnitele unei mistici religioasc; ea este
infinitmaimultdecttotradilieezoteric5.Obiectulei,precisqitotodati
vast, este Tora. De la inceput, cei care au descoperit-o, au aplicat Tora
gralie intuiliei lor religioase2; ahra mai tdrziu ea a dobindit forma sa
icris[, de kge mozaici. Israel a devenit purt[torul ei'
tn mod curent cabala este desemnatd ca ;al;elet ha-Kabala sau
,,lantul Tradi[iei". Dar cuvAntul Kabala inseamnX mai degrab[
,,u"""pr*"" decAt ,,traditie". Ceea ce catacterizeazir salpelet ha-Kabala
estemaimultliniasaverticalidecitinllnluirearegulat[averigilorsale'
Dumnezeu line cap[tul de sus al galge/er 9i intinde ornului cel[lalt
capdt3; El il cheamd s[-l apuce' Dumnezeu caltX contactul cu omul' il
indeamnx sX-qi ridice ochii spre cer, oferindu-i in acelaqi timp siguranfa
pXmdntului. Acest lanf este cel al Torei; el poartl pecetea generaliilor
omene;ti care s-au succedat' Fiecare generalie a trXit Tora intr-un chip
integrai, autentic; fiecare generalie s-a putut identifica cu dAnsa'
"Revelatia
sinaitici - ea fiind Revelafa Torei lui Dumnezeu qi nu
a lui Dumnezeu insuqi - constituie pentru om o chemare' Omul nu ests
invitat doar s[-gi orienteze gAndurile cdtre Dumnezeu sau s[ cread[ in
El, ci sd-L trXiascd; mai degrab[ decdt s[ viefuiascd 'in Dumnezeu"'
omul rrebuie s[ rrria;;e ,]"u Durrrn"reu", urm6nd Legile Sale. in
,uportorit" pe care le are cu omul' Dumnezeu se conformeazX dup[
ioru. Co gi oamenii,El o studiazi 9i' la fel ca ei' o interpretcazX
in Tora, prin Tora, Dumnezeu se vldeqte omului
'
ia legdtura cu el'
Omul primeqte liber, direct, acest dar divin' Dar el nu e in stare sd
sesizeze substanp lui Dumnezeu' tl recunoa$te sub
"veqmdntul"
Torei:
Dumnezeu este la originea moralei. Ornul il percepe Ei sub celxlalt
,,veqmdnt" care este nutu'ut Dumnezeu este la obf,r;ia instinctelor
omului.
Generozitatea divini apare fiecxrui om. Moise n-a fost singurul
care ,,a primitTora"; ca 9i el, qase sute de mii de israeli{i au putut aprecla
valoarea darului pe c'ue il reprezintd Tora' au putut auzi "vocea"
lui
Dumnezeu Ei cunoaqte voinP Sa'
tn mod formal, Moise a fost cel care a inaugurat "Tradilia"
sau
Masora;in realitate, ea exista dejaa' Dupd ce
"a
transmis-o" pe cale
orald colaboratorilor sdis 9i intregului popor' el a
"legat-o" '
concontrat[
gi inctusX simbolic in texiul insugi al Torei' Tradilia a devenit astfel o
Masora care tinde spre extrema precizie a te'neniror. cu toate acestea,
ea continuir sI suscite abundente comentarii6.
in vreme ce Cabala este Cuvdntul divin, Masora este o operii
onreneascd: ,,Moise a primit _ kibel _ Tora pe rnuntcle Sinai si a
transmis-o
- mesara
- Iui Iosua...". cabara are un caracter verbar; ea
este o valoare personalh. Ea se adreseazr prof*"ului ca gi legisratorurui
;i se prezinti, mereu nouI, in intreaga ei prospefime, credinciosului,
celui care o studiazr gi o aplicrT: ,,ln fiecare zi, observi inteleptii lui
Israel , ea trebuie sh aparl ca noul in fafa ochilor tii, ca gi curn ea a fost
acordatd chiar in aceasth zi pe muntele Sinai..s.
Cabala, de obArsie gi de naturi divinl, reprezinti un dar pe care
omul l-a acceptat in fala lui Dumnezeu; ea se deosebegte de Masora,
traditie de la om la orn. Totuqi aceasta din urml nu este mai pulin
integratd in,,lanful Cabalei..9.
Dumnezeu a stabilit acest ,salge.lef vertical din dragoste pentru
orn lo; apuc6nduJ , omul rhspunde poruncii de dragoste divinh. Dorinfa
omului este de a lega lumea cu Dumnezeu, de a face reald prezenla Sa
aici pe prmant, de a impreuna prmdntul cu cerul, de a realiza uniunea
lor totald.
, Totdeauna acest pa/,se/ef oscileazX. El se supune jocului liber al
celor doi parteneri. Este suficient ca omul si agite acest lanl pentru ca
el sd produc[ efecte
- pozitive sau negative _ asupra intregului
cosmos. DacI omul il inclinl spre dAnsul, el favoizeazd,,,cobor6rea.,
lui Dumnezeu inspre lumea aceasta qi stabilirea Sa aici jos.
Dar dacd se desprinde de capdtul lui ,sa/;elet, omul separl regiunile
opuse ale universului. El,care s-aridicatp6nl la rangul de creator,care
a ajuns asemenea lui Dumnezeu, cade iar in starea de creaturx. Atras,
pare-se,de for{a de gravitalie apdmantului,el se pribugegte. Divinitatea
pXrisegte lumea, urci spre inel{imi, chci omui ,,respinge picioarele
$ehinei" l I care slli;luiegte printre oameni. El distruge ,,locuinla pe
care Dumnez.eu a dorit s-o aibi aici pe pdmAnt...
Aceastr situalie nu este insr fdrd reac. ln silagul sdu ceresc, unde
,,i;i ascunde chipul fath de om..l2, Dumnezeu isi ,,aminteste..t3 iotu$i
de el; dragostea Sa pentru om se insufle1"gt" Oin nou. El ,,ii intinde
f
U:u" t-o pentru a-l primi din nou, il cheame sd se reintoarch spre EI .
Incd o datd omul apucd verigile cele mai apropiate ale lantului care ii
cste intins: gralie ,,meritelor.. lor, a ,,referin{elor.. lor, se restabileste
10 l1
7. AI-EXANDIITJ SAFRAN
contactulintreomsiDumnezeu'intrelutrreainferioarhaomultrigicea
supcrioarii a lui Dumnezcu.
Fiecare om, ca un inclivid aparte, si fiecare popor' ca un coiectiv'
est(J indatorat sx ffren[inx lcgirtura ctt Dumnezeu. Accastx Sarcini revine
in primul rAncl lui Israel. ,,Clci acest popor este partea Domnului; Iacob
esL partea moqtcnirii sale" afirmir Biblials' El sc aflX in centrul lumii:
"rr"
,,ini-u naliunilor". Prin existenttr sa' el tetiizeazil planul pe care
Dumnczeu l-a prev[zut in clipa crea{iei' Desigur' prin acfiunile lor
,,libere" , oamenii pot intirzia inthptuirea scopurilor Crcatorului; dar nu
po, pu"" o piedic[ deplini acestei realiziri' Voca[ia lui Israel estc de a
infiliqatuturoroamenilor,tutrtrorcreaturilor"'oricireifxpturi"'scopul
p".ur" 9i l-a propus Durnnezeu cAnd a creat lumca 9i a aqezat intr-insa
p" o., ,,Voi iunteli martorii mei, spune Cel Etem' voi si robul pe cars
l-ant ales, pentru ca si stiti, sX m[ credeli qi sX inplege[i cI Eu sunt"'
Am f:iurit acest popor p"n* Mine, ca s[-Mi vesteascf, lauclclc"l6' $i
prof"mt mai exciami qiurmf,toarele: ,,Atunci gloria Celui Veqnic sc va
<lezvhlui gi o va vedea orice fiptur[ in aceiaqi timp' clci a vorbit gura
C"iol V"qni""l7' Dumnezeu s-a aritat lui lsrael' pentru ca Isracl sX-i
intl{igeze lumii-
Dupl multe ortrccXieli qi ezitiiri oamenii vr:r ajunge si-l cunoascl
pe Dumn"z"u in dragoste' Spre a-qi indeplini sarcina' aceca clc a
descnide calea celorlait* popout", Israel trebuie si r[mflnd aproape de
Dumnezeu. credincios tttei' ,,itttr-odevir' care este poporul atAt de
miue incAt sX-qi aibi Dumnezeii atiit cle aproape cum ?l avem noi pe Cel
Vegnic,I)umnezeul nostru, oricancl il chcm[m -- se intreabl Biblia -
si care este poporul atAt de marc incAt sd aibl legi si porunci atiit de
cLeptc cum oste aceast[ invlllturir pe care v-o int[1isez astizi'I"18
Pe de o parte Tora garanteazl securitatea lui Israel; pe de altX parte
eaii intre;ine vigilenla.laii oferS nu numai binefacerile certituclinii d:lr
si avantajelc incertitudinii'
inoccidentcasiinorientmisticulesteunornelitlerat,Astfelnil
prezint.l pe cle o parte I(arl Jaspers, care vede in Plotin "ccl
mai tnarc
filorof uristic al Apusuiui"lg si, pc <le alti parte' Rogcr Godel' tbrvent
admiratoralluijil'anlnukraoriental2(}.f)rirrndes.arafla'rnisticulne-
evreu aspiri la eliberarea sa, la mintuirea sa. 9i ajunge la ca'
Dimpotrivl, omul, aqa cum il concepc Cabala' nu se poate bucura
niciodatlaicipeplmflntdetrecereasatotal[qiclefinitivX,.inncant..,
t2
CABALA
dcoarece rimAne totdcauna rcgat de lant'l divin. chiar daci se
,,nimicestc" pentru o clipx, oscilatiilc ran{ului il retrduc, il cheanri din
nou spre ordinea pimantcascei. omul esle legat de Durnnezell, estc
indru'rat de El, astfel cr poate urnbra cu un mers sigur. Aga inc.4t omul
are nevoia de a simli leg[rura sa cu Dnmnezen: in fiecare dimineatr el
isi rrsuceste in jurul braiului gi iEi {ixeazr i' ,iurul capului curelele
tefilin-ilor(filactere)2l,indeplinin<iu-gi astfei indatoririle sale cucernice
inainte do a pdsi spre activitatca sa zilnicir; sambdta e scutit de toate
acestea cici prescripliile referitoare la aceastr zi il reagd in mhsurr
sufi cientii cle Dumnezeu22.
in ochii hasidimilordin epoca moderni, Cabala semnific5,,accep_
tarca jugului irnplrxtiei ceresti"2-1. intr-adev6r, datoria pe care tradilia
talmudici ;i post-talmudicr o prescriu fiecirui evl'eu este aceea de
Cabalat al nalhut ;amain24.
Firc;te, Cabala apartine universului nris{.ic. cu toate acestea, ca ml
se reduce la o gtiintfl mistici speculativi, nici la o ,,tehnici.. misticl.
Dupi Aegerter25, misticismul este ,,o rnetodl care are drept scop in{ele_
gerea experimental5 a divinului". ori omul cabalei, omul tradilional,
nn incearci sE ajungir la contopirea cu divinul, ci se mXrginegte si se
apropie de Dumnezeu, sX-L asculte , adici sI_I execute voinlele. El nu
se pierde in d.ivinitate, ci accepti jugul pe care Dumnezeu i_L impunc.
insrqi greutatea acestuijug ii dr o senzatie de desfitare. Aservirea se
transforrnh in bucurie26,
Jugul este acelasi pentru toti. Dar greutatea lui este adaptatd
puterilor omului care il suporti. Revelafia sinaitici a fost si ea ace..asi
pentru to(i. D.ar fiecare a interpretat-o in fclur siu, dupi capacittitile sale
intelectuale gi spirituals2T.
Acest jug este cel al Torci,al Legii si al poruncilor,Migvot.Legea
este generald, riguroasd, formald; poruncile insl au o insemn5tate
individuali, o rezonantl personali; ele emand din dragostea lui
Dumnezeu pentru supu;ii s5i gi sunt realizate in dragostea supuqilor
pentru Suveranul lor. St.ipdnul devinc atunci un Tatd; servii devin copiii
Sri. Aceast[ [,ege severi, aceasth rora,ordonatx <Je un Dumnezeu care
isi iubeste copiii gi este iubit de dAnsii, clevine o adevirard. Rahmana,o
operi de ,,caritate" a unui Tatii rnilostiv, Rahmana antap'.Copiii shi
identificx Rahmana cu Dumnezeu. CAnd indeplinesc poruncile Sare, ei,
exclam5, supu;i gi fericiti: Rahnana tivta, ,,Tora_Dumnezeu le_a
t3
8. ALEXANDRU $AFRAN
poruncit"29... qi numai astfel isi infiptuiesc ei ,,uniunea" cu Dumnezeu.
realizAnd ceea ce Zoharul nttmeste ,,unitatea intre Dumnezcu, Tora ;i
Israel"3o.
Prin urmarc, omul Cabalei (I) nu face experienfa lui Dumnezeu, nu
se pierde pe sine in substan{a Sa, care invlluie qi deconcerteazi pe
mistic. Omul Cabalei iqi ia angajamente fali de Dumnezeu pentru
inflptuirea Torei Lui. MAntuirea pe care o a$teaptX de la Dumne zeu nu
este aceea de aJ dezlega de condifia omeneasci, ci de a-i permite sX-qi
inf[ptuiasc5 deplin aceastd condilie.
Angajamentul pe care l-a luat este personal, unic' imediat; dar el se
inserx intr-un contract vechi , general, incheiat intre Dumnezeu qi lsrael.
Anticul legimant este astfel reinnoit in deplin[ libertate. Acest
,,leglmint", acest brir,este Tora; clauzele ei sunt poruncile, nrilvot' Ele
privesc pe Israel in totalitate, deqi se_adrcseazl qi fiecirui israelit in pafie
,,asthzi,pentru ca s[ le execute"3l. in felul acesta fiecare membru al lui
Israel ia parte la funcfia cosmici a intregului popor. f'ora a fost
prevlzutl inainte de crearea lumii; ea inglobeaz[ atAt constituirea lurnii
cAt gi constituirea lui Israel. ,,DacX Tora n-ar fi existat, lumea n-ar fi fost
creatX"; ,dac[ Israel n-ar fi fost,lumea n-ar fi dXinuit"32... Lumea a fost
conceputl pentru ca Tora sd fie infiptuiti de genul omenesc in
totalitatea lui. $i dacd acesta n-o aplicx inci,Toraeste incredin[ati celui
mai ,J6rstnic..33 din marea familie omeneasci,lui Israel: fralii sdi ii vor
urma exemplul. Tora gi lsrael sunt chiar condifile crea{iei, scopul
acesteia este inscris in Tora qi se expriml prin Israel. Poporul acesta
trebuie s[ infdptuiascl o sarcin[ mai mult decfit universalfl: o sarcinfi
cosmicX.
in calitate de lege cosmic[, Tora con{ine' pdnd qi in literele 9i in
accentele sale, insdgi for{ele care domnesc asupra lumii naturii qi
principiile care guverneazi viala moralx a fieclrui israelit 9i care sunt
destinate oricirui om qi tuturor popoarelor. Tora imbr[ligeazd intr-o
unitate domeniile naturii ;i ale moralei, pe care ?nsx omul le-a despir{it.
Gra[ie acfiunii lui Israel ele vor reapare in unitatea lor, in identitatea lor,
aga cum erau inainte de cadere. Natura nu se va mai deosebi de morald,
nici materia de sPirit.
Deci lanful Cabalei nu se aflX in afara naturii; dimpotrivd, el
reprezintd natura spiritualizatd, si spiritul exprimat concret. insuqi
Dumnezeu pitrundc realitatea, Se ,,realizeaz6"; omul sc poate privi in
,,oglinda" cereascr, rdrir a pdrrsi totu$i prmantul. in lumea inferioarx
omul igi culdve asemrnarea cu Durnneze', colaboreazir cu El la
conducerea cosmosului: ,,omul se asociazd lui Dumnezeu.. pentrtr
,,opera inceputului"34,,,opera creagiei... Dumnezeu se umanizeazi in
om: acesta se divinizeazh in Dumnezeu. Asemenea lui Moise, omul se
poate ridica la nivelul de ,,om al lui Dumnezeu..35 (nu de om_
Dumnezeu); cAt despre Domnul, el este Dumnezeul omului,,,al lui
Israel",,,al lumii" (nu Dumnezeul-om).
Realitatea divini gi realitatea omeneascr sunt intercrependente.
,,Voi sunteli martorii Mei,iarEu suntDumnezeu,.,zice Cel Vegnic prin
gura profetului Isaia; iar in,teleptii adaugX un ,,dacl.. foarte semnificativ:
,,Daci voi sunte{i martorii Mei, Eu sunt Dumnezeu..36. in misura in
care omul accepti aceasta, Dumnezeu este realitatea de aici de jos.
CAnd Dumnezeu a creat lumea, El a cedat omului mai multe din
prerogativele Sare suverane; El l-a inzestrat cu interigen!f, gi cu libertate;
l-a fdurit dupd chipul Siu; a fXcut dintr-insul partenerul Siu,l_a atagat
de El prin leghturile cunoagterii gi ale dragostei. Totodati Dumnezeu
s-a pus sub dependenfa omului. chci pentru a-gi exercita regalitatea Sa
pe pimant, El are nevoie de concursul omurui. Aceasta nu inseamnl
insr cd Dumnezeu inlxturi distanla care il separx de om. Fdrl indoiard,
omul poate urca scara care ajunge p6ni Ia ceruri, dar este nevoit s6
coboare iar pe pimdnt. omul cabalei nu se uneste cu Dumnezeu, nu
realizeazd, ceea ce misticii nc-evrei denumesc unio mystica, pierz6n-
du-se in Absolut; omul cabarei aspirh sd real izeze condiliasa activi de
om al lui Dumnezeu prin devekut,prin ,,atagafe,..
omul cabalei se atageazd de creatorul sfiu, stabiregte cu Er o relalie
activd; nu se pierde in El spre a se depersonaliza; se fereste sX uite
preceptele Lui: a le uita ar insemna sd-l uite pe Dumnezeu gi sr decadd.
lncepdnd cu Biblia gi pdni in zilele noastre omul cabalei are mereu
memoria treazd; umil, el i;i aminteqte cd este ,,fiu de Rege.,; in felul
acesta igi inal$ personalitatea, igi cre;te valoarea.
Devekut nu este o metodd, nici o tehnici, este un mod de vialX:
,,Iubestel pe Cel Ve;nic, Dumnezeul thu, asculti_I vocea, atageaz[_te
de EI: aceasta este condilia viefii talc gi a duratei lungi de viati; in felul
acesta te vei menfine in [ara pe care Dumnezeu le_a fighduit_o pirinlilor
tii, Abraham,Isaac gi Iacob... Dacd respectali toate aceste legi pe care
CABALA
L4 t5
9. ALEXANDRU SAFRAN
vi le prescriu sX lc indepliniti, iubindu-l pe Cel Etern, pe Dumnezeul
vostru, rnergAnd totdeauna pe ciile Sale qi ataghndu-vd totdeauna de
EI..."37
Biblia socoteste c[ devekul, aceast[ relalie intre Dumnezeu si om,
este eminamente dinamicx, clar nu dczordonat5. in acelaqi fel este ea
infdfiqatd in toatI literatura religioas5 a lui Israel: in TaLnud, in Zohar,
in filozo{la rafionalisti ca ;i in gAndirea mistic5. Devekuf se innoadi in
dragostea omului pentru Dumnezeu; aceasti iubire devine intcgral5
gratie apliclirii Legii divine; ea este adAnc[ fdr5 a fi exuberant['
Devekut. mocl de via1X, condifie de via1i, se transformi, in cursul
procesului realizirii sale, intr-un act de via[d.
Scopul suprem al oricdrui mistic, care crede intr-un Dumnezeu
personal, este iubirea totala pentru Dumnezeu. ,,Dumnezeu este iubire
gi este obiect de iubire" afirma Henri Bergson ficand apologia religiei
misticului3s. Or, iubirea pentru Dumnezeu este rezultatul ultim al
oriclrei credinle religioase intr-un I)umnezeu pcrsonal qi,la drept
vorbind, fiecare rcligie are un fundament mistic de net5geduit; cxci ea
presupune credin{a in Absolut ;i, in plus, rela[ii intre om 9i divinitate'
Dar daci iubirea pur ,,mistic[" suprimd orice autonomie a
persoanei umane, iubirea ,,religioas5" nu face decat sA stabileasci o
relafie cu Dumnezeu. in Cabala, iubirea pentru Dumnezeu nu este nici
cu adevxrat mistic[, nici pur qi simplu religioas[. Ea apare intr-o luminl
mistic[, se bazeazi pe o reciprocitate, dar ia valoarea unei iubiri care
cunoa;te.
Llniunea b5rbatului qi a femeii este exprimatx in Biblie prin verbele
davok,,,a se atasa", qi iadoia,,,a cunoaqte". Verbul davokeste cel care
desemneazx -si
unirea omului cu Dumnezeu,ix iadoiaatatS atagamentul
profund, solemn, al omului fatd de StXpAnul sXu39-
Atnt in primul cdt gi in al doilea gen de relafie' dou[ personalit5li
aclioneazd una asupra celeilalte' doufl personalitxli se influenleazi
mutual, fbrl ca totu.si vreuna dintre ele sX abandoneze propria sa
slructur[, sb renunle la autonomia sa. Dar fiecare dintre cei doi parteneri
trebuie sx-l inteleagi pe cel[lalt: iadoia,,,cunoastere", indicd o
in[elegere urmatl de un atasament activ , devekut.
AceastX uniune creatoare, iubitoare
- orice creafie iqi are obdrqia
in iubire! - implicd qi un act de voin[X: omul trebuie sit se supund
vointei divine. De partea sa, Dumnezeu respectd voinla creaturii sale.
16
CABAI-A
AceasL[ creaturi nu trebuie insx si se abandoneze la,,a nu vrea nimic...
curn pretinde conceptia unui mistic precum Malebranche care socoteste
cd trebuie ,,sd se topeascd. s.i se piardr, sh se transforme in obiectul
iubit; s6-si insuseasci intercsele sale, sr intre in inclinrrile sale..{).
Dimpotrivx, confundffndu-se cu cea a lui Durnnezeu, voin{a omeneascl
trebuie sr se intdreascd. Aceasti fortificare o are in vedere Rabban
Gamliel cAnd recomandi omului: ,,in<Ieplineste vointa Sa ca pe a ta si
El va executa vointa ta ca si curn ar fi a sa; anuleazi vointa ta in fata
vointei Sale,pentru ca El sr anuleze vointa altora care ar fi contrarie
vointei tale"4l.
Devekut se manif'esti in actiunea omeneascX. Ea are ca punct de
plecare o aspiratie spre divin si ajunge la o revrrsare total5 a iubirii
pentru Dumnezeu. Aceastr iubire nu este de naturr at'ectiv6; dacd
cumva a fost, ea se spiritualizeazx. lntdlnirea cu Dumnezeu are loc aici
jos. Dumnezeu se apleaci spre om. Acesta.,,mdl.. purificat, sfintit,
poate recepta revrrsarea harului divin. Bucuria omului, bucuria activx,
se exprirnX prin realizarea poruncilor divine.
Bucuria este semnul dragostei, al creatiei, al vietii42. SeninI,
transparent[, ea stx mirturie pcntru caracterul dezinteresat al iubirii. Ea
conferi celor doi parteneri un plus de personalitate. ,,Dumnez-"u se
bucuri de creaturile sale"43, in timp ce ,,omul i;i giseste bucuria in
Creatorul s5u"4.
Dimpotrivd, ascetismul, daci a fost. adoptat de misticii evrei, n_a
urmxrit exaltarea suferinlei; rolul sxu a fost pur educativ: omul trebuie
sr se obiqnuiasci cu moderalia, cu cumprtarea4s; trebuie si renunte la
o parte din bunurile sale in favoarea altuia. cici omul Cabalei nu se
elibcreazX de condilia sa omeneasci: el se mulgrnegte sd_qi domine
instinctele, si le lini in frAu, sr lc foloseasci intr-un sens moral, in
sensul indicat de Autorul lor, in sensul sfinleniei.
Sfinfenia trebuie sx se inrrptuiasc[ tocmai in viafi: a fi iubit de
Dumnezeu gi a-L iubi inseamnd sI te bucuri in Dumnezeu, izvor al
viegii; sI te bucuri de via[a diruitd de El; sd rriiesti dupi legea lui
Dumnezeu, s;i valorizezi viafa; si nu contegti, prin exces de zel
,,religios", unele din drepturile ei; si n-o supui unui regim mai sever
decat cel prescris de Autorul ei; ci s-o trlicsti intr-un chip in care s[ fie
demnr de cel care a creat-o. c6nd Biblia cheam[ omul sx se ata;eze de
Dumnezeu, ea il cheaml sI respecte cinstit, ;i fdrl exagerare, Legea
l7
10. ALEXANDRU SAFRAN
care trebuie si-i dirijeze viata pe p[mAnt, pentru ca via{a de fiecare zi
s5-qi ating[ deplinhtatea in preajma lui Dumnezeu. ,,$i acum,Israele,
ascultx legile ;i poruncile pe care v5 invirl sx le aplicali ca sx trii{i, sd
intrati gi sX stlpdnifi lara pe care Cel Veqnic, Dumnezeul pirinlilor
voqtri, v-o dd. Sh nu adlugati nimic cuvAntului pe cile viJ prescriu si
sd nu scddeli nimic din el; pentru ca sI respectali poruncile pe care vi le
d[ Cel vegnic, Dumnezeul vostru... Dar voi care sunte{i alipi[i celui
Etem, Dumnezeul vostru, sunteti tofi vii astlzi"a6'
Omul Cabalei nu incearcd si scape cle via(a aceasta in schimbul
fericirii vegnice. Este adevlrat cX, inci din aceastX via{d, el se
,pregitegte" in vederea acestei fericiri, cu mijloacele pe care le are la
inAemana. in lumea pdmdntean[ el ,,presimte" fericirea din lumea de
apoi. Dar numai in cealalt[ lume
',cei
drepli ged 9i se bucurX de lumina
divinitltii"4T ; aici, pe pimAnt, omul std in picioare in fafa lui Dumnezzu
gi, p5strdnd aceast5 pozilie verricala, el dd dovada sdnxt5tii sale48.
israetitut, ,,legat prin jur6m6ntul s[u, r[mAne in pozilie vertical5 inci
de la Revelalia din Sinai"49. Numai in lumea de dincolo Dumnezeu il
,,elibereazX" pe om de obligalia de a-I indeplini porunciles0' 4i"i' *
pdmdnt, omui este doar liber, iar,,liber nu este decit cel care se ocuph
cu studiul Torei"sl.
Omul Cabalei nu practicd doar un misticism interior' El se ocupX
cu Tora ca ;i oricare alt evreu. FXri indoiali el pdtrunde mai adAnc in
secretele inv5ldturii divine; el se adancegte in marea fhri fund a Bibliei
;i Talmudului, nu pentru a r[mAne acolo, ci pentru a revcni inviorat
iupe ce a cules de acolo ,,perlele"; el este omul datoriei' nu al
sentimentului; el se orienteazd spre ac[iune: ,,a se ocupa cu studiul
Torei" semnific1 ,,a se instrui in Tora qi a o aplica"' Erudi{ia nu se
justificd decAt prin ac[iunea care decurge din ea52. Omul Cabalei nu-si
inrug"gt" idealul ,,necunoagterii" pe care atdfia mistici gi chiar unii ne-
mistici,il socotesc atAt de inalt.
Asemenea /rasrdului, cucernicul din toate vremurile, omul Cabalei
urmeazd exemplul psalmistului qi respect[ credinla omului,,simplu" 9i
,'integru..;elnuneglijeaz[ins5sfatuldeastudiapecarei-ldaulehuda
tru-t nis: gi Bahir ibn Pakuda54, care au fost amdndoi mistici' Studiile
nu-l conduc la cunoaqtero, ci la conqtiin[a propriei sale ignoran[e ' "Ceea
ce este descoperit are nevoie sX fie vdzut, ceea ce este obscur are nevoie
sd fie cunoscut". Dar aceasth cunoaqtere pe care o recomandd Zoharul
l8
CABALA
nu este decdt o introducere la ne-cunoastere. Omul Cabalei ajunge, pe
calea cercetrrii intelectuale, la nivelul care o depxgegte qi czre urmeazx
celui al descoperirii tainelor: la nivelul simplicitdtii. cdci ceea ce este
adevirat este simplu. Dar investiga{ia rationali nu-i ingXduie sX ajungd
la adevlrul absolut. Adevirul caphtx o valoare moralx: el a fost obfinut
cu greutate gi il cheamd pe om la smerenie. Nici o valoare morald nu
este perfectd, ci doar perfectibild. Simplicitatea $tiintei cere simplitate
in comportare. Virtutea de ,,topire in neant.., de umilire in fata lui
Dumnezeu, virtutea de aih devine proprie omului care dobAnde;te
stiin!a, ,,intelepciune a" , hohma .
Cabala este desemnati cu expresia hohntat ha-emet,,,stiinta
adev[rului". Ea tinde si cunoasci adevirul divin; igi pune intreblri cu
privire la originea lumii, guvernarea si sfdr.situl ei; cu privire la
raporturile dintre Dumnezeu, lume si om; cu privire la locul pe care
omul il ocupd in univers. Ea nu poate ajunge insi la deplina,,posesie a
adevrrului"- Misticul indian se laudr cf, ajunge la omnistiintx nu gratie
unui efort intelectual, ci prin aceea cx face abstractie de orice stiint[.
Pentru omul Cabalei omnistiinfa este ceva ce nu se poate realiza,
dar absenta de stiinf5 este ceva de neiertat: el este cercetxtorul treaz, el
vrea s[ cunoascS, pe cdt posibil, mai mult. El nu-;i mirginegte
cunoasterea la o qtiinfi fragmentari si exterioar[ a lucrurilor; nu se
mul{umegte sX,,ia din afari o serie de vederi asupra lucru4ilor.. ci vrea
si pXtrundi esenfa lor, vrea si ajungi la via{a lor interioarl. in felul
acesta va ajunge el oare la ceea ce Jaspers55 desemneazd, la mistici, ca
o stare in care omul este capabil si depdseascx sciziunea subiect-obiect
pAnd la a topi complet cei doi termeni si , in acest fel, si aboleascd orice
obiectivitate gi sd sting5 eul?" (Aceasth stare nu este oare gi aceea in
care se pierde omul primitiv?). Nu, addncindu-se pdnd la esenfa fiintei,
omul Cabalei nu se pierde in ,,inglobant", a$a cum se petrece cu misticul
la Jaspers. El rdmAne conqtient cdt de departe se aflh de Fiinfd; dar el
presimte realitatea unitar5, stabilegte un contact de ordin vital cu
realitatea universall gi se apropie de ea.
Omul Cabalei qtie cd at6t timp cat este in vialX nu se poate uni cu
Fiinla. Ra.tiunea sa il impiedici gi ea. El igi di seama totodatd cI raliunea
nu este in stare sd pXtrundd lucrurile; ea vrea sd-l menlin5 totdeauna la
suprafata lor. Pentru omul Cabalei, intui[ia, viziunea realiti,tii prin
t9
11. ALEXANDRU SAFRAN
spirit, se situeaze dincolo de raliunc, clar ntt se revoltI niciodtttX
impotriva ci.
El nu afirml imprcun[ cu Blaise Pascal cit ,,nimic ntt este rnai
conlbrm cu raliunea clecAt aceast[ ttiglduire a raliunii", dar nu se
situr:azd nici de partea lui Goblot, pentru care ,,a pretinde si cunosti
altfel decAt prin inteligentir este totuna cu a spunc ch c legitirn sI afirmi
ceea ce nu $tii; pe scurt, inscamni si fil nis1iq"s6.
Asemenea lui Piguy, omul Cabalei crede c[ ,,inteligenta singurX
nu pricepe nirnic din via.td". Dar i se pare excesiv sir suslin5, precum
Val6ry, cI ,,realul este interzis gAndirii". El nu se lasir nici aservit de
raliune, nici fascinat de intuilic. El se fbloseqte dc atnindou5 aceste
instrumente cornplementare de investigalie.
Intuitia, care percepe realitatea si ajunge la inllnit, nu-l conduce la
irafional, la ,,absurdul" existenfial. DacX omul are presentirnentul
infinitului, acesta nu-i este suficient: el trebuie si-l lege cu inteligen{a.
Pentru evrei sediul rafiunii este in inimir. Ra{iunea simpll se
depigegte pe sine insSgi, se transformi intr-o raliune superioari. Prima
serveste la conceperea obiectelor finite, individuale; cea de-a doua se
deschide spre infinit. Prima analizeazX realul; cea de-a dotta
imbrhligeazi gi realitatea superioarit. Dar pentru ca ra{iunea superioarl
s[ se poat[ riclica, nu trebuie si-i nXrui terneliilc. Realitatca supcrioarX
nu se poate detaga de real. Raliunea supcrioarir nu anihileazl ra{iunea
simpl[, ci o intdregte: ea favorizeaii apropierea dc cunoaqterea totalil
Misticisrnul nu este, cum credea Andrtl Gide, ,.ceea ce prcsupune ;i
pretinde abdicarea ra[iunii". Cabala nu se degradeazl intr-o mistici
emotivi; ea nu se bizuie pe o sentimentalitate morbidX, romantic5; ea
nu subiectiveazir sentimentul religios ,,in aqa mXsur[ incAt si-l reducX
- cum se terne Mounier5T
- doar la o infierbdntare care se complace
in plhcere sensibilir, in transI".
Religiozitatea omului Cabalei nu este datorati nici ,,sllbiciunii
psihice", care naqto teama de actiune; nici unor stdri nevrotice,
,,teopaticc"; nici halucirraliei, delirului, extazului, cu care Leuba,
Lhermitte, Dumas incearc5 sir idsntifice elanul religios; ea aparline
vie[ii intense a spiritului, unei vie{i po care savanli de seamX, precum
Vernet, Godel, Baruk, incearci s-o explice ca depXqind o stare pur
afectivX, psiho-{iziologici.
20
CAtsALA
Omul Cabalei estc o 1iintir nornall, Lreazd., care are intuitia
divinului si care, pentru a o clesXvArsi, se deplse;te prin propria sa
actiune. Religia sa rim6ne toldeauna cea a indrlzn.lii p*d"nt", u
risc'lui calculat' asa culn o descriu ctrpii migcdrii inteiectuariste
hasiclice HabacfE.
cabala nu concLrpo .,ilurninfiri" brustc care tac inutiri ratiunea.
Acestc ,,st.rifulgerlri ale int'itiei.. pot apfuea int.
"d""i;;;-;;;il;;;;,
printr-un har divin, dacr acest dar este meritat. omul nu trebuie si se
bizuie insr pe aceste il'min[ri, chci s-ar purea sh-i lipseasc[. priceperea
lucrurilor, vizibiie si invizibile. nu se obtinc dec6t printr-un efort
continuu.
L'mina divinir clariflcir fbrir a orbi. Ea este strillucitoare: Zoharul.59,
cartea {undamentall a Cabalei, a misticii evreiest.i, scmnillci
,.splendoare". Dar ea odihnegte privirea, este neti, limpede: o alti
scrierc esenlial5 a accstei doctrine poarti,intr-adevxr, numere de so-fer
h a- b trhire)
-,,Cartea
limpezirnii... Dupi mistici, aceast[ I umin5, sus_
trersx oamenilor dupr cxclerea lui Adam, este rezervatd pentru cei drepli.
Gratie acestei lu'rini rumea infreagi poate fi parcursx cu privirea.
Dar de ce s-o ciutdrn in titlurilc, intr_adevdr expresive, ale
lucrdrilor cabalistice? o putem identifica direct si lesne, cu Tora insisi.
inir-aclevxr, Tora este oenumiti or,,,lumini.., r";;;;;;;;ffi;
contin_e' in acelasi timp, cheia gtiintelor naturii si cea a istoriei lui
Israel62. Cunoagterea secretelor stiinlei pretinde o pregltire
aprofundati, spirituald si moral6; ea cere o conduiti sfintr. Secretul
vietii lui Israel rezidx in aplicarea precep{.elor Torei.
'ritvot"
care ir
stintesc pe cvreu si perrnit intcgrarea sa in ,,totalitatea lui Israel...
Func{iei fizice. naturale, a fiecirui organ omcnesc ii corcspun.e o
functie spiriu:ali, onionatd de mitva care se r:rporteazi ra ea. Executarea
poruncilor, a rnitvot, este ceea ce garanteazi viata fleclrui organ _ in
acceptia profundb a cuvAntului. insusi corpul omenesc urmeazd, in
miniaturi, planul r*rei. Numirrur organclor acestui micr.cosmos este
tocmai cel al comandamentel'r din Tora. Arhitectura suflcturui
'lnonesc
r.,produce qi ea structura Torei. I)e aceea sulletul si trupul
formeazr un tot: omur este o {iinti unitarr. Tora cuprincre forrpre
cosmice, naturale si
'rorale,le
identificii pe unere cu celelaltc. organele
omene;ti gi comandamentere sunt intim legate intre ere, se completeazi
gi sc conditioneazr reciproc, formeazr o unitate cle viatii, un tot viu.
21
12. ALEXANDRU SAFRAN
DacX ornul profaneaz[ o mi1va, el slXbeqte unul din organele sale;
invers, sllbirea unuia dintre organele sale are drept urmare
incapacitatea de a indeplini o mi1va. Bolile morale qi bolile fizice ale
ornului merg mAnX in mAnd. Aplicarea comandamentelor asiguri
evreului nu numai integritatea sa personal[, ci si integrarca sa
,,naturald" in klal Israel, in ,,totalitatea lui Israel"63.
Corpul lui Israel este mistic, dar nu in sensul abstract, creqtin; el
este material, real, in sensul existential al terrnenului; este istoric. Cu
toate acestea caracterul s[u mistic, transcendent, subzistH gra[ie
raporturilor existente intre Israel gi Dumnezeu: Israel are un suflet
comunitar a cXrui rid5cini se glseqte in Dumezeu.
Aplicarea exact[, arndnunfit[, a mifvot incumbi omului Cabalei,la
fel ca oricXrui evreu de rAnd. Colaborarea lor pe plan cosmic trebuie s[
fie completi. Viala fiecdrui israelit devine adevirati, adicd bazati pe
Dumnezeu, atunci cAnd se inserd in via{a poporului lui Israel- Evreul nu
atinge starea de devekutpersonalS in Dumnezeu decdt aldturnndu-se
altor evrei. Aga cum remarc[ Rabbi Ia'akov Moqe Harlap, unul din cei
mai mari cabaligti ai timpului nostru, in Jara SfAnti, Biblia foloseqte
pluralul atunci c6nd exclamd: ,,Voi care sunteti ata$ali Celui Etern,
Dumnezeul nostru, voi triili cu tolii astdzi!"64
Fiecare €vreu, la rug5ciunea sa de diminea{5, este dator sd se
adreseze lui Dumnezeu in felul urmltor: ,,O, Pirinte al nostru, Pirinte
milostiv! Fie-1i rnilX de noi ;i di inimii noastre inteligenfa 9i
inlelepciunea necesare pentru a asculta, a invf,fa, a instrui, a observa, a
executa gi a indeplini cu dragoste toate cuvintele Torei. Lumineazi
ochii noEtri in studiul Torci, ataEeazX inima noastrd de rnilvot ale
Tale!..." Fiec.ue evreu arputea deci pretinde titlul de om aJ Cabalei,de
om crue se integreazd in lanpl Tradiliei.
Mai mult decf,t omului Cabalei, cabalistului ii place sI phtrundX,
din c6nd in cdnd, ,,in paradisul" Torei, pentru a sesiza tainele ei mistice;
ii place de asemenea sd descopere semnifica[ia profundl a milvot qi sI
le indeplineascd in aminunlime. El nu se deosebeqte insX de
coreligionarii sIi de rAnd in ce prive;te datoriile inse;i pe care i le
prescrie Tora. intre cabalist qi evreul obignuit,,nu este decet o diferenld
de timp" spunea Rabbi lthak Luria, pirintele spiritual al gcolii
cabalistice din Safed6'5: primul este dcja ceea ce trebuia sd fie, al doilea
va deveni $i el ceea ce trebuie sd fie.
22
CABALA
Cabala, care are drept obiect strict Tora, este deschisl tuturor, cici
este practicd. Ea nu este Kabala ma,asit,,,Cabala practicX.., asimilat{ in
mod obisnuit cu practica superstilioasl cabalisticx. Noi spunem cr este
practicd pentru cX d[ un comentariu practic al vielii evreiegti,
consideratX sub aspecte diverse, chiar foarte speculative. Scopul siu
este numai etic' Resortul sxu este ac[iunea. cabala intreagi reprezintd
o acliune sirguincioas5, continui, reinnoitd. Ea n-are nimic comun cu
exerciliile monotone qi cu tehnica repetitorie obiqnuitr la mistici. Ea nu
este medita{ie asemxnhtoare cu cea a misticilor ne-evrei. cici accsti
meditativi aspird la contemplare. Omul Cabalei ,,mediteaz[ cartea
Torei, pentru ca si fie atent sd faci tot ce este scris intr-insa,.66. Aceasth
meditalie i-a fost recomandatd lui Iosua si a fost doriH $i practicatd de
David. Ch_iar si cabaligtii meditafiei pure, precum cei din ;coala lui
Abulafia6T, igi concentreazd atengii asupra literelor Torei; orice
meditare a Torei trebuie sI ajungd la acfiunea creatoare. potrivit
Tradiliei, insugi Dumnezeu a meditat Tora inainte de a crea lumea.
Cabala ne reveleazX, cu o bog[tie doctrinali incomparabill,
interpretarea sa cu privire la ma'ase bere;it,,,povestirea creatiei.. si cu
privire la ma'ase merkava,,,povestirea carului". Aceste dou5 povestiri
formeazr punctul esen{ial ar metafizicii sale68. Fiecare poveitire este
intitulath ma'ase, ceea ce semnificX gi ,,fhcut!,. Cdci povestirea
raporteaz5 un fapt, este un fapt in sine; gi, at6t duph Maimonide cdt gi
dupl hasidism, ea con[ine o chemare la acfiune.
Speculagia Cabalei nu urci dincoto de un punct fix, care este
crea[ia, inceputul69.
Ea nu rdspunde unei simple dorinfe de a discuta despre subiecte
tainice, cum este cazulla misticii indieni, greci, cregtinilain Ecoala
Maestrului Eckhafi). Puncrul ei de plecare se aflx in actiunea divinh care
continud in ac[iunea umand.
Teoriile indrhznele care se reagh de povestirea Genezei gi care
trateazd despre modul credrii rumii nu se reduc la o cosmogonie; acelea
care se raporteazl la povestirea carului divin, f5cutI de Ezechiel, gi care
trateazd
{9sgre rela.tiile agitate dintre Dumnezeu qi om nu formeazd o
teogonieT0. ln pofida indrdznelii lor, aceste dou6,povestiri..rim6n in
contextul lor biblic; or, Biblia vorbegte totdeauna,Jimba omului,,7l.
Din acest motiv cabala nu trebuie si rimAnr apanajul exclusiv al
cdtorva iniqiagi. De altfel, in iudaism, aristocrafia religioash nu
23
13. AI-EXANDRI.J SAFTTAN
beneficiazi de privilegii ereditare. Puterile spirituale si sociale, atAt de
intinse, ale m;rilor gefi religiosi ai poporului evreu,incepnnd cu profelii
gi pflni la capii hasidisrnului modern, n-au fost transmise ereditar. DacI
preolii fac educa{ia,,florii preotimii", daci profelii instruiesc pc ,.copiii
profe{ilor",dacXinleleplii iqi formeazi,,discipolii",ei nu-i scutesc prin
aceasta de obligatia de a-qi infiptui ei ingigi itinerariul lor spiritual ;i
moral. in iudaism nu s-a stabilit nici o castd de preo{i
- sau de
magicieni
- pentru a monopoliza tainele divine qi supradivine.
Dumnezeu isi reveleazd secretele profelilor, servii Sli,pentru ca aceqtia
sX le comunice tuturor: poporul trebuie sI cunoascl drumul pe care sd-l
urmeze, conduita morald pe care s-o adopte.
in acest fel Cabala irnbr5liseazX toate domeniile gAndirii si
activititii omenegti. Tora pe care ea o interpreteazX a fbst revelati
tuturor israelililor gi le aparline tuturor: ,,Moise ne-a dat Tora, mog-
tenirea adunirii lui Iacob"72.
Tora uneste dulcea[a unui cf,ntec cu rigoarea unei legi. Moise a
compus-o ca un cdntec frumos ;i a dictat-o ca o lege severd73. Ea este
poetic[ pentru a indlta sufletul evreului qi pentru a face ca Legea sX fie
plhcutX ochilor s5i.
Poezia, intim legatd cu kgea in Biblie, continui si fie ca atare in
Talmud, sub forma de agada, narafiune poeticd amestecatX cu
interpretarea juridici, halaha. Chiar gi sub fcrrma sa mistic[, inZohar,
Cabala nu desparte Poezia de l,ege. Asociat5 cu Legea, Poezia
-
grijulie de per{ectie, de precizie
- pXstreazd puritatea Legii gi o fereste
de orice interpretare tenden{ioasd. AtAt in Biblie, cAt s,i in Talmud, in
Zohar , in mistica medievali qi post-medievali, in hasidisrnul modern ,
nu existi granile intre ralionalul juridic qi ne-ra{ionalul poetic.
in epoca Bibliei, psalmistul, in cucernicia sa, doregte fierbinte sX
invefe preceptele Torei; in epoca talmudicS, primii hasidimi , esenienii ,
sunt ei inqigi ,,farisei care instituie halaha"74.ln preajma tirnpurilor
moderne, intemeietorul Cabalei funciar mistice, palestiniene, Rabbi
Ithak Luria si, ?n pragul pcrioadei contemporane, conducXtonrl
hasidismului polono-rus Habad, Rabbi $neur Zalman din LiadyT-5
stabilesc propriile lor coduri de legi, menite si aprotundeze
- nu sf,
inlXture sau sX schimLre!
- codurile evreiegti clasice. in zilele noastre
apdr[torii cei mai aprigi ai lrgii sunt chiar misticii hasidisrnului.
24
CABALA
Deci, Cabala nu se opune iudaismului zis ,,oficial.., legalist,
institutional; nici nu se indepirteazi de el. Dacd are loc o asemenea
indepHrtare, cei care au provocat-o isi pierd caracterul evreiesc.
cazurile lui sabetai z'.viinsecolur ar XVII-lea si,respectiv, ar lui Iacob
Frank, in secolul al XVIII-lea, sunt elocvente: unul s_a convertit la
islam, celdlalt la crestinism.
Insugi vesti[rl cab.list Rabbi Ithak Luria s-a adresat lui Rabbi Iosef
Karo76, ilustrd autoritate halahicx, care locuia ca gi el la safed, cer6n-
du-i pirerea in materie dc legi; deoarece cabalistii nu vor si negrijeze
aspectele legaliste ale doctrinei lor.
Totugi, atunci cdnd constatx un exces de formalism in executarea
mi(vot si cand consider-d cx aceasta comporti primejdia de pietrificare
a iudaismului tradilional, ei isi iau sarcina de a reaminti coreiigionarilor
lor marele principiu talmudic: Rahmana liba bai,,,Dum'ezeul cel
Milostiv (Tora) pretinde inima"77 credinciosului. El nu se multumeste
doar cu practica exterioard. Atunci cabaligtii le cer sd se aplece mai rnult
asupra ,,sufletului poruncilor (mitvot).. gi si nu ia in seam5 numai
,,trupul lor". Ei predici atunci reinnoirea Legii prin intoarcerea la
izvoare, prin eliberuea suvoiurui siu de api vie. Deci ei nu se ridic5
niciodati irnpotriva Legii, impotriva institutiei juridice, dar pretind
plenitudinea indeplinirii ei, cu alte cuvinte interiorizarea ei.
ln felul acesta ei nu fac dec6t sx reia, atunci c6nd imprejuririle il
cer' reprogul pe care altr daH profetii lui Israel l-au adresat
contemporanilor lor, in termeni asemlnltori: ,,Domnul spune: intnrcAt
acest popor se apropie de Mine cu gura ;i mi. cinsteste cu buzele, dar
inima ii e departe de Mine, intrucAt teama de Mine nu_i decf,t o porunc5
ordonatx de oameni; din cauza aceasta, iatr, voi continua sd mh folosesc
de minuni fald de acest popor, de miracole gi minuni noi,intelepciunea
inlelcptilor va pieri qi desteptxciunea celor clegtepti va dispue. vai cclor
care igi ascund in adinc planurile lor pentru a le feri de Cel Vegnic, vai
celor care lucreazl pe asculls gi care spun: Cine ne vede qi cine ne
cunoaste?"78
ca si pmfetii, catralistii nu se impotrivcsc Legii, ci pretind aplicarea
ci autentic5, aplicarea insolifi de o kavana,de o ,,inten!ie.. sincerl,
orientat[ intr-o ,,directie" dreapth. Aceastx exigentr a fost formuratd
de.ja chiar de farisei; Ia mistici ea urmlreqte ca, in aplicarea
comandamentelor (mitvot), sii uneascd. rigoarea cu iubirea.
25
14. ALEXANDRU $AFRAN
Marii innoitori ai Legii evreiesti, cei afla1i Ia codtura istoriei
!i!!::;::,i:'liXy:il,"i":1i
qi chrar ffi,*:i, * sensur cer rnai rarg
al cuvdntului, ai Cabalei, al traailiei.
"U'" "_r,
U"
'ffilffiffifi:
ha-NasiTe' supranumit Sfdnrul, redaca*ipJt*t mari culegeri de legi
postbiblice; Rabbi Mose.ben Mainron 1li;, pri,r,ut mare codificator
religios post-tarmudics' si Rabbi rot"r r*o,'uutorul lui surhan Aruh,
cod religios rimas in vigoare p6n5 in zilele noastre.
A se instrui din leqe: iatl care
"rr"
p."o"oparea principald a
israelinrlui' cunoasterea si apricarea legii inaipxrt"ura omul de practica
superstiliilor, ii tin congtiinfa treazd-si o u-plu de ,,teama de Cel
Vesnic".
Aceastd atentie pentru studiu a fost impins5 foarte departe.
invltlmAntul obiinuit, zilnic, n_a for,
"onria*rat
suficient: a fost
prescris5 0 adunare popurarh solemnd, speciald,,,o d"ta l" fi;"_";;;;
ani", cu prilejul anului sabatic,la s'rbitoareu iuU"*u"olelor: ,,Legea
era cititr atunci in fata intregului Israel pentru ca el sd aud' gi si invete
a se teme de Cel Vegnic gi sd finl seama sd execute toate cuvintele
acestei legi"' Aceastx prescripfie a dobdndit importanfa unei adevrrate
institulii, ea s-a numir hakhelli .
Dorinfa de a face din Tora o ,,mogtenire a intregului lacob.. a
supraviefuit instituliei hakhet.Aceasta a fost inrocuitd prin arte institutii
similare, create in diferite locuri, Arpa f_p.":"r#.ilil, ;:
exemplu iarkei kala.
Degi in,teleptii doresc sX faci cunoscutl Tora, studiul ei nu poate fi
aprofundat decdt de oameri ,,intregi.. (k";"rirrr1*2,$i ilp;;;;#;* "
oameni ,,onesti". Aceast5 restriclie formulatd de Talmud tinde si
asigure studiul atent, senin, dezinteresat, ;i;;;;#ff:
religioase importante, nu numai al chestiunilor de ordin fizic sau
material. CXci ,,cuvintele Torsi pretind retinel6 83.
Savanfii care se consacrl aprofundfuii acestor probleme nu se
recruteazX dintre aristocra-tii acaiemiifor, ulu.u_ se flcea la Greci.
lnleleplii lui Israel sunt, cel rnai a"r, ug.i"uf torli*", -"U,"Uugari; toti
cei care doresc in chip serios sr ia partJ u imfirtante colocvii rabinice
li se.asociazh in deplind libe-rtate. i"rr_"0"r'e.,,,Tora a fost acordati
omului de chtre Dumnezeu, f'r6 nici o plata..*i. A;a inc6t ea rimdne
accesibil5 tuturor. Savanlii Talmudului spun, nu flri un dram de
preff,citorie, slujindu-se de cuvantul gr"" a";or',"r rora a fost revelatii
26
CABALA
,,poporului" intr-un loc liber, in clesertss. ,,primii hasidimi., ai Mignei,
esenieni sau farisei pietigtis6, tovardsii lui Rabbi $imeon ben IohaisT,
maestru al misticii evreiesti exprirnatd prinzoh.arlhasiclimii de tendintl
ascetici, pietistardin Gernania, in evul rnediu; hasidimii entuziagti din
Europa de est in timpurile modeme, toti aceqtia n-au constituit niciodatd
ceea ce s-a denumit in chip gregit,,secte", nu s-au organizat niciodatd
in caste inchise, ci, ie;iti din popor, au pistrat totdeauna contactul cu
poporul gi au trdit pentru popor.
Preocuprrile sociale nu parmai pu[in clare gi active lafarisei decdt
la profeti. Ceea ce au predicat profelii, au inscris fariseii sub forml de
legi. Ei au luptat chiar penrru infhptuirea irJealurilor comunitare, sociale
9i na{ionale, cu aceeagi energie ca;i predecesorii lor inspirati. Toti
fariseii isi vrd vocalia in lupta pentru stabilirea unei societi{i ideale,
deschise: o societate care in infilisarea sa na[ionali, statalr, evreiascd,
preghtegte aparilia implrigiei lui Dumnezeu pe p6m6nt. prin aceasta
fariseii ii continur pe profeli. Misticii evrei
- aceasta e important de
subliniat
- sunt legislatori ;i luptitoriss, oameni de ac{iune, anpei
nta'asd9.Ei iau conducerea poporului lor gi se amestecl cu el. Totugi
sunt denumili perugim,,,separafi',, ca ;i fariseii. lntr_adevir, ei se
deosebesc de semenii lor, dar aceasta pentru a fi mai bine un exemplu
de pietate interioarh ;i de exactitate exterioarl, de sfinfenie. Duptr
invdfitura infelep$lor lui Israel,,,sfin1ii.. sunt, cu togii,perusrm$: ei .se
disting prin rhspunsul practic pe care il dau exigengeror vietii de fiecare
zi. FXrtr a trdda natura, fxrd a o disprefui, ei o consideri cu demnitate , o
trateazd in chip ralional. $i poporul urmeazd exemplul acestorperu-sim,
acceptd liber invdlitura lor.
Din epoca biblicd 9i pdnd la hasidism, sfin1ii au aritat cAt dc ugor
pot fi executate regulile de sfinfenie, aEa cum le concepe iudaismul.
Gralie exemplului lor ei au arxtat cum pot fi sfinfite toate actele vielii
noastre,chiar;i cele mai obisnuite. Fariseii, at6t de huliti in cregtinismul
istoric, nu sunt decAt oameni ,,simpli", cu toate cb sunt mari erudi1i. Ei
se ,,deosebesc" de ceilalti deoarece, prin comportarea lor, au vrut sd
puni in luminX, asemenea profelilor, invdlhtura lor, invildtura
intregului Israel. Fariseii esenieni nu constituie ordine guvemate de legi
particulare. Groso modo, ei nu pretind de la membrii comunitdtii lor
decdt respectul riguros al legilor lui Israel, indeplinirea idealuriror lui
Moise.
27
15. ALEXANDRU SAFRAN
CAt despre poporul lui Israel in intregul siu, el este qi dAnsul un
::fnff .i,"jljl,i ;,1."^
^separa
!i.. Dupi: cuvi ntele B i b li ei si ctupx
CABALA
israelitilor, frr;i exceplie, dertoria de a invxla Tora in totalitatea ei pentru
a o aplica in integritatca ei. intr-adevrr, Maimonide, in prescriptiile sale
asupra ,,Studiului rorei", a inclus obligatia pe care o are fiecare evreu
de a se instrui si in ,,chestiunile care sunt numite paradis,., referindu-se
,.la opera crealiei si la opera carului". Iar dac[ Talmudur interzice
vulgarizarea accstor termc-rni delicati ai misticii evreiegti
- interdictie
de care, de altfel, Maimonide tine seami
- si recomandi si fie
prezentate cu ,,discretie", aceasta n-o face numai pentru a garanta
tradilia ,,personalh" mistici, ci mai ales pentru a evita erorire unei
interpretiri prea grlbite. intr-adev5r, folosirea proasti a unor
,,descoperiri" mistice ar putea ajunge la o ,,Cabala practici..
Primejdio4s[lt)2.
lntelepfii hli Israel sunt corytien{i de datoria pe care o au dc a preda
Tora oricdnri evreu gi oricui doregte sd-gi indeplineascl pe cAt posibil
mai complet sarcina; totusi sunt putin ?nclinafi si expunl temele
spinoase ale Torei, mistice sau nu. crci ei pretind din partea celor care
vor sb se consacre studiului gravelor probleme ale Torei sx faci dovadi
de malrritate intelectuali, dar mai ales de femitate morali si de un sirnt
acut al responsabilitllii t tl:.
Totuqi fiecare evreu {.rebuie sx se strdcluie sx ob{ini acestc
s3li1{dlt)4. Si chiar dacx nu izbutegte compler, el poate gi trebuie si
pretindx titlul de om al Cabalei; crci el are dreptul la acest titlu chiar
daci.u este cabalist prin formatia sa intelectuald sau prin preocupiri
mistice particulare. cdt despre cabalistul propriu-zis, nici el nu este
mistic in in{elesul obisnuit al termenului: dacd o plimbare solitard in
,,paradisul" mistic ii este permisx, ii este impusd si intoarcerea sa aici
pe pdmAnt pentru ca el sX continue si triiasci ,,in pace.., sX nu rupd
legdturile cu comunitatea si sX nu se expunl riscului de ,,erezie... CXci
legea il silegte sh urmeze cursul normal, natural, al vielii, impreuni cu
toli evreii. Tora ii supune pe toli unui mod de viatX aseminltor.
Insusi /"rdr,ku,l, ,,cel drept", geful spiritual al comunitigii , igi soarbe
fo4ele dintr-insa. I)esigur, ca orice misticx, gi cabala pune accentul
asupra mantuirii persoanei. Totugi aceastr mdntuire nu urmiregte aici
pe pxmfint decdt inflorirea deplind a personalitdlii umane . omul este
condus spre izvoarele sale ceregti, metafizice, dar el nu le va putea
atinge decAt in lumea cealaltl.
concepfia de ansamblu a Cabalei,Israel este ,,"" O,;;r;;;;;;r;;#
celelalte", a c6ruj voca[ie este de o ,,r".ui;prin puritate, prin sfintc_nie,
la purificarea, la sfintirea popoarelore I .
Deci Cabala se adreseazl int6i initiatilor, ,,celor separati..; clar
aceasta pentru a_si intinde mtri sigur influenla in p?ituri l"U ;i;
populaliei evreiesti. pro1.efi. n__au cclisitlerat prof_e1ia ca un privilegiu.
n-au pr'strat-o doar pcntru ci. Iar Tar'rucrul expri'rd cu aceste cuvintc
obliga{ia de a rr.ansmire mesajul profctic: ,.ir," ,n,"rris' retinerea
profetiei pentru sine"92..Adev5ratur profet t.eiuie s5 actioneze in asa
fel incdr inrreg poporul siu si lle d",on d"
"
p;;;;;il;*; ,,;;:;
copiii lui Israel nu sunt cu totii profeti, ei sunt cel pu[in copii cle
proferi*e3' capabili de profetie. in r"ga,o;
"u
l""orr* Bitrria ne-a lirsar
o povestire caracteristici: ,,Atunci cAna un biiat a alergat sh_l anunle pe
Moise cti Eldad si Medacr pr'ferizau i, ,ubt;-;; ci Iosua, fiul rui Nun,
servul lui Moise. a rispuns si a zis: <Moise, ,iipan", impiedicd_i l>,
Moise i-a replicat .u
T".rr:_Iorbe: <E;ti gelos pentru mine/ I)ea
Domnul ca ror poporul Celui Vesni" ,h f;;;;r qi ca Cel Vegnic si
pund duhul siiu asupra lor>..94.
. Aceasta este reactia oricSrui profet aclev:irat!1', a oricirui cabaiist
adevirtrt, fa{X .e cei care aratd primejdia cle a veclea rdsp^ndindu_se
harul de care el are parfe. Dorinl" fu*r. p_iunA; o unui profet autentic,
a unui cabalist autentic. este ca toli sh merite acest har.9k. M.il;;;;,
care a lbst supran'mit,,al doilea Moise.., rationalist, f"g^fir, ig,"r, qi
in acelagi timp cabalist,.lfirmi ca ,,tecare om poate deveni asemenea
lui Moise!..e7 lar,..!upi cabaiisti, u. ,^irtu-iu adevhrar in fieceue
generatie un Mqjse98...
Iudaisrnur este o rerigie deschisd: fieciruia dintre noi ii este oferir.ii
posibilitatea cle . urca pe cu'nile realizirii o*"n*rti. Eriezer Stein'ran,
care l-a descris pe Rabbi Israel Ba,al lSem_T.sy99,,";,";U"nil;i;
hasidisrnuluii{x)a venit pe pimAnt p"ritou a dovedi cX oricinc poatc
deverri, dacd vrea, un ba,al_iem_rou, ,,pu.tetoJ unui nurne bun.,.
Cabala este mostcnirea tuturor evreilor. pe muntele Sinai __ spunea
Rabbi Eliahu din Vilnar0l _ Tora o fuut r*"fui5 intregului Israel; .i_a
fost revelatd in integralitatea sa: cu vesrn'ntul slu vizibii, literal , qi cu
confinutul s'u invizibir, mistic. insf,si aceastd Reverafie atribuie tuturor
,9
29
16. ALEXANDRU $AFRAN
M6ntuirea personali este inseparabili de mdntuirea comunitard, ce
poate li conccputi numai aici pe pXmAnt. Comunitatea o obtine grupAnd
personalit5li care se realizeazhindividual in lumina unui ideal comun.
Evreul aparline organic comunitXlii, dupl cum qi comunitatea depinde
de el. in aceastii privintd nu existl nici o diferen![ intre concep[ia
evreiascai legalist5, riguroasd, qi concep{ia mistic[, supli. Sistemul
poruncilor (mitvot) este conceput in aga fel incdt datoriile personale ale
israelitului qi obligaliile comunitare ale intregului Israel se completeazi
reciproc.
Cabala este deci destinati fiecdrui evreu, ea este fXcutd pe mXsura
orichruia. Ea nu este exclusiv ezoterici nici prin doctrina, nici prin
practica sa. Marile sale idealuri sunt cele ale iudaismului istoric, biblic,
talmudic: Tora, mitvot, devekul. Ea s-a men{inut in tradilia
lexicograficl evreiasci qi acfioneazX prin interrnediul istoric al
poporului lui Israel.
Dar structura sa si planurile sale sunt cosmice tocmai prin faptul c[
ea fbloseqte pentru realizarea sa poporul evreu in intregime.Idealurile
sale vor fi odati adoptate de toli oamenii, de toate popoarele. Ele vor
deveni universale, firl a impiedica totuqi individualitatea fiec5rui om
si a fiecSrui popor. ,,Va veni ziua ;i mai multe naliuni se vor ataqa de
Cel Vegnic .si vor deveni poporul Slu; si el va sdlS;lui in mijlocul
1[u105..." DupX Cabala,Israel este destinat totuqi sd rdmfini pentru
totdeauna centrul s5laqului pimAntesc al lui Dumnezeu, chiar qi atunci
cAnd celelalte popoare iqi vor ardta ataqamentul lor, devekut, qi vor
forma, toate, poporul Siu. Ataqamentul lor se va manifesta intr-o
cunoagtere iubitoare de Dumnezeu, in supunerea la Legea lui, care va
guverna lumea.
Israel va rlmf,ne totuqi poporul Cabalei, poporul care iqi pune ca
sarcinl sd aprofundeze misticitatea Legii divine qi sd reveleze
legalitatea Misterului divin: este Tora pe care Dumnezeu o prescrie
lumii gi pe ciue El o comunicd prin Israel. Acest popor face cunoscutd
tuturor gloria lui Dumnezeu, clci el cdntd cu dragoste Legea Sa, Tora
Sal06.
NOTE
LAvot, l, l;cf.TBEruvin,54,a--54-b;Zoharll, I37,b; Avotcle_Rabbi Natan,l.
2. Cf. Tanhuma, arl Leh; Geneza r.,49,(t;TB loma,25, h Bava Melia l,t7 a;Z,ohar
lll,276 b, Raia mehenrna, Tete.
3' Rabbi
'NEUR
ZALMAN DIN LIADy, in rucrarea sa serb r Tania sau Likutei
Amarint (Y,na, r9(x)) conpar{ sufretur omenesc cu un ranl ar ciirui capdt cre sus se ari
in_ Palatele sfinteniei iar cap:itul
'e
jos se glseste in tunrea materiei; c f.Z<thar, l, I 12,b;
TY Taanit, ll, 6; Exo<J, I2, al Re$t ,aiS Snnh"Jr; 38, b; Rabbi tthak ARAMA,
Akedat lrhak'ad Leh; MAHARAL DIN
'RACA,
Serbr'Derahot,Mah.n T.ra Sereima,
Ierusalim, l96tt, Hespetl,p. l5; RABBT ELIAHU DIN VI LNn,,*leret Etiafiu, Sinai,Tel_
Aviv, p. 343, 4r4 i<rent, setbr Mi;rei im Biur HaGie (conrenrariu asupra crrgii
Proverbel<rr), panles, Tel-Aviv, p. 2; RABBI HAIM tlN VOLOJIN, Netbs Hahaint
(Suflerut vie!ii), Virna, 1*74,p.9, 17, 18,34;nnnar gNeun ZALMAN DrN LIAD',
Tania,lgheretha-Teguva (Epistola intoarc".iil,
"up.
v-, r"hot, New york, r 966, p. 9-5;
RABBI HAIM ATAR,OT Hahaim (l_umina vieiitlaAO"r,.:2, S, neBBI AVRAHAM
DIN SLONIM, Iesod Haavotla (_Fun.tom"ntuiri":i.ii Iri Dumnezeu), Ierusalim, ll,
p.77-78; t,,p.229; RABBI $MUEL DIN SOHAitOi , gem Mi-gntuel, C.mentariu
asupra Hagadei de pesi*r, lerusalim, I 965, p. 32,4g.
4. Cf'. Gen. r.,64,4; Nu. r., 13, l3; pirlei <le_Rabbi Eliezer, ti.
5. Cf. Zohar, IIl, 27, b, Raia mehemna; Tav; 82, 4 Raia mefremna, Keclo;im.
6.Cf.Avot,lll, l3;TBSanhettrin,4,a_b;Cen.r.,36, 12.Cf.TBS.,o,f t,,i, nlSf ,
adTB Berahot,62, a.
7. Cf. RABBI ELIAHU DIN VILNA, Arle ret Eliahu,p.343,434; i<Iem, Sictur Isei
/.srael, lerusalim, 196ll, p. 2ll, 299.
8. Cf. TB Berahot, 63, b; Er-uuin,54, b; Z,ohar ll,132, b; lll,69,a; 179,b.
9. Cf. TB Sota, 10, h TB Hulin,63, b; Ty pesahim, V,3; Nu. r., tl, i:; ne$t aa
TB Berahot, 62, a; Tosafirr art TB Hulin, cO, a; UeHanAL DIN pRAGA, Deret
Hahaim, al Masehet Avot (Drumul vielii, c.rmentari;;;"p* Tratarului ptrrinlilor),
Pardes, Tel-Aviv, p.6-l 3.
.
r0' in d.ctrina crealiei' cabala aratd o preferin!tr nertr pentru rinia verticartr: .se/Inrr
prin care se revarsi puterea creabare a rui Dumnez,eu, urmeazr o online verticaltr, pe
l^ngi onlinea circularlt Cf. I.S. Ratner, terrr no*oioia'1ln lumina Cabalei), Sioni,
Tel-Aviv, 1961.
I l. TB Haghiga, 16, a; Sora 3, b; C ene:.ar.,19,1;Z<tharll,146,a.
I 2. Cf. Deuteronom, 31, I 7_18 etc.
13. Cf. Geneza,9 , 15.Lgvitic26,42etc.
14. Cf. Psalmi, 144,7;Z>har lll,21 , a;54, a; thut.r.2,27 .
f5. Deureronom 32,9:cf.Z<thar,l,195, a; II, S,t, tO, a;lll,22l,b; RABBI
IEHUDA H ALEy I, K u zari, Il, 36; MAI MO NtOe, ninre newn int, ilI,5 I .
16. lsaia,43, 10, I3, 2t.
17. Isaia,4{),5.
I {1. Deutenrnum,4, 7-g; Cl.. TB Berah<x, 6, a; TB Meghila I I , a.
l9' Karr JAS'ERS' Intnxrucere in fikrzofie. rra.lui".e ain germani,e Jeanne
HERSCH, Paris, pkrn, I 95 l, pp. 39-40 ;i I 36_t 37.
CABALA
30 3r
17. ALEXANDRU SAFRAN
20. Roger CODEL, Eseuri asupra experienlei eliberatoare, ed' a 5-a' Paris,
Gallinrard, 1952.
2l .Cf .Z<>har,lt,,t3, b: teliiin simbolizeazl legltura intre evreu $i Dumnezeu'
Cf. TB Berahot, 6, a; Z<thu l, 13, b; I 47, a: lll, 29, a. Cf. TB Sabat, 66, b'
22.Cf.Tikunei Ha-Ztthar,4'1 .Cf.;i Tikunei Ha-Zrhar,Tikun2l;cf';i Zoharlll,
29, a.
23. Rabi MO$E din KOBRIN, mortin I tl6tl, citatde Eliezer STEINMAN' $oarha-
fi a.sft/ut Edilia Newman, Tel-Aviv, 1 957' p' 304.
24. Zohar, lll, lOtt, a.
25. Emmanuel AECERTER, Mi.sfici.sntul, Paris, Flammarion, 1952,pp'246-247 '
26. Cf. TB Eruvin 77, a; Suka,52, a.
27 .TB AvtxlaZara,S, a; Exod r.,29, l; 34' 1.
2tl. TB Sabat, 88, a; TB Berahot, l(), a; Zohar, lll, I 59' a.
29. Cf. TB Bava Melia,3,; Zohar,lll,226, a-
3(l.Zohar,lll,73, a.
31. Deutenrnom, T, I l; TB Eruvin,22, a.
32. TB Pesahim, 68, a; Sabat, tltl, a; I37, b; Avtxla Zara, 3, a;Ttthar
'l'24,b'
33. Cf. Extxl r.,4,22;'lB Avotla Zara, 3, b; TB Sabat, 3l , a; Extxl r', l -5' 27; Sef'er
Ha-Bahir, 4-5; Zohar, Ill, 1 1 I a-b.
34. Cf. TB Sabat, 10, a; Zrhar, {,5' a.
35. Deutenrnom,33, l. A se vedea Zohar, I
'
148, a; Cf. Suka,5, a; Zohar, ll, 197' a;
Eccl. r., 3, I 7; Zohar, I, 86, a; Tanhuma, Beraha, I , cf. Israel WEINSTOCK' Bentaaglei
hanigle wehanisraf (studii de f ikrzofie ;i misticism evreiesc), Mosad Llarav Kook,
feruratim, 1969, p. 109,124;cf . Deut. r., t 1,4; cf- RABBI IEHUDA HALEYI' Kuzari,
IV, 3. Dar cf. si Zohar, I, 6, b; 148,a;236'b; $ohar Tov,90'
36. lsaia, 43, l3; Ialkut Simeoni, att Itro, 272; a<l Isaia, 455; cf' Sifrei, ad
Beraha,346.
37. Deutenrnom ,3O,2O ll,22.Cf. Zohar' II,49, a; Zohar, Il, tl6, a'
311. Cele doud izvoare ale moralei si ale religiei,Paris, F Alcan, I 932'
39.Geneza,4,1;2,24; lll,l9; Amos,3,2; Cf' TB Sanhedrin 64, a; RABBI $NEUR
ZALMAN DIN LIADY, Tanra,Likutei Amarim,cap tll'p' l4'
40.MALEBRANCFIE,IratatrlespreiubireapentruDumnezeu'Ed.JulesSimtln,
I,299.
4l . Avot, II, 4.
42. TB Sabat, 30, b; Zohar, I, 216' b.
43. Psalmi, l('4,31 etc.
44. Isaia,41 . l6; etc.
45. Avot, VI,4.
46. Deutentnom,4, I-5.
47. TB Berahot, I 7, a; cf. Zohar, l, I {i0' b.
48. Cf. TB Meghila,2l, a; Z:f'llat,l,22,9,a. A se vedea TY Haghiga III' l '
49. Cf. TB loma 73, b; TB Nedarim,5, a; TB $avuot,2l, b'
50. TB Sabat,30, a: TY Kelaim, IX,3.
51. Avot, Vl,2.
52. TB Meghila,26, a; Avot, Il,4;Zttharll,42,a;T B Berahot,4T' b'
53. l0tt0-l l45.Cl. Kuzari,l,T -
54. Secolele Xl-Xll. Cf . Hrrvor fr a-levavot, Hakdama'
55. JASPERS, op. cir. pp.39-4{).
-56. GoBLor, crasificarea stiintektr,p.4; citat in V.caburarur tehnic si critic ar
f il<rzofiei, publicat de Andr6 LALANDE, etl. a 7-a, paris, 1956, p. 663.
-57. Emmanuel MOUNIER, Tratat asupra Cancterului,Editions du Seuil, paris,
1946,p.764.
5tl. Ndscutd in Rusia,in secolul al XVlll-lea.
59. De Rabbi $imeon bar lohai, tana din sec.lur al ll-rea, in lara sftnti; a fosr editat
de Rabbi Moge de l,eon,in secolul al XII-lea in Spania. cf. Hilel ZEITLIN, Betanres ha-
Hasidut veha-Kabala, Ho[aat lavne, Tel-Aviv, tial, p. la:.
^,6o.Textf.artevechi,etlitatinpnrvenceinsec.lulalXll-lea.cf.c.c.scHoLEM,
originile cabalei' Aubier-Montaigne, paris, r966, p.59 sqq; idem, cabara;i sinborica
ei, Payot, Paris, 1966, p. 108 sqq; I. WEINSTOCK, op. cit., p. l5_76.
61. Cf. NAHMANIDE, lntrqlucere la Comentariul Torei.
62. Cf. RABBI ELIAHU DIN ytLNA, Acteret Etiahu, atl Gen I ,l .
63. Cf. TB Makot,23, b; Zohar,l, tZ0, ; I1,25, a_b, Raia mehemna, Va6ra. Cf. TB
Nedarim, 32, b; Zohar, I, 96, a; Cf. Tikunei Ha-Zohar, Tikun 18, 70. Cf. RABBI HAIM
DIN VOLOJIN, Nefes Hahaint,p.20.
64. Deuteronom,4,4; Rabbi la'akov Mose HARLAP, Mei Merom,edi(ia a V_a,
Beit Zevul, Ierusalim,lg5T ,p.227 .
65. ts34-1s72.
66. losua, I,8. Cf. HARAV AVRAHAM HAKOHEN KOOK, Oror Hakodeg
(Luminile sfinleniei), I, lerusalim, I 963, p. g3, I I 2.
67 . 1240-t2qJ.
68. Cf. RAMBAM, Comenrariu asupra Mignei, Haghiga, II; i<Iem, lntroducere la
More Nevuhint. Cf. Tosafot, ad TB Haghiga, l l, b.
69. Cf. TY Haghiga, II,2; TB Haghiga, I l, a; 13, a; l6,a; ZrharHadag Va_eranan,52.
7(t. Q 1. 71t.1|'or, tt, 260, a.
71. Cf. TB Berahor,3l, b erc.
72. Deuteronom 33,4; cf. TB pesahim 9l, b; TB loma,72, b. $i cf. TB Bava Melia,
85, a; TB Berahu,53, a; a se vedea si TB Ne<Jarim 3g, a.
73. Deuteronom 31,22,24,3O; Cf. TB Arahin, 11, a, RAgl; TB Sota, 13, b.
74. cf. Ithak BAER, Lsrael ba-antint. Iunim be-Tord.t ha-Bait rra-seni. Bialik
lnstitute, Ierusalim, 1955.
75.1746-1812.
76. 1488-1575; cf. Harav Davicr KOHEN, Kor Hanevua,Mosarl Harav Ko.k,
Ierusalim, 1970, p. l-52 sqq.
77. TB Sanhedrin, 106, b; Zohar ,l,162, b; Sefer hasitlim, 590.
78. lsaia 29, I 3.
79. l3s-200.
tlO. I I 35- I 204. Cf. I. WETNSTOCK, op. cir., p. 107- I 48.
81. Deutenrnom 31,10-12 TB Haghiga,3, a; Zihar,ll, 195, a; RAMBAM.Misne
Irrrz, Hilhot Haghiga, III, b; RABBI AHARON HALEVI, Sefe r Ha_Hinuh,Mi1va,6i2.
Cf. B. RABINOVITZ-TEUMIM, Hakbel, Mosad Harav Krxrk, Ierusalim, 1945.
tl2. TY Avtxla Zara,ll,7.
tl3.TB Moed Karan, l6,a; Haghiga, 13,b.
114. Cf. TB Haghiga, T, a; Nedarim, 37, a; Cf. Zohar, ll, 128, a.
tl5. Mehilta, ad ltro, 19, 2. Cf. Tana devei Eliahu, 2.
CABALA
33
32
18. ALEXANDRU $AFRAN
tl6. Cf. BAER, op. cit., p. 56.
tl7. in secolul al II-lea.
tltl. Cf. Simon FEDERBUSCH, Bi-ntivot ha-Talnutl, Mosad Ha-Rav-Kook.
Ierusalim.
ti9. Cf. TB Suka 5l , 53; RASI, atlTB Sora, 49, a.
9). Cf. Sifra,l-.ev.,19,2;20,26.Cf. Ps.4,4; RAMBAM, Mrsne ?"<ra, Hilhot Deot, V.
91. Cf. Levitic,2(1,24,26;Zohar,lll, q), b.
92. Sanhedrin 89, a; c1. Cen. r.,70, tl; Exod r., 2t1,4; Deur. r. ,7 ,9;Zohar,l,2, b.Cl.
intia,p.l24,l7-5 cf. TB Pesahim 91, b.
94.Numeri 71,27-29;cf .TB Sanhetlrin, 17,a;Zt'har,lll,l.55,b;cf.SoharTov, l4l
cf. qi Cant. r.,4; Tikunei Zohar Hadas, 104, a; RABBI HAIM DIN VOLO.ilN, Ruah
Haim,pe Avot, I, l.
95. Cf. Ioel,3, l-2; RAMBAM, IgheretTeiman.
96. TB Suka,27, b; Nu. r., 15, l9; Tanhuma ad Mi-Ke1,2.
97. RAMBAM, Ml.s ne Tora, Hilhot Te;uva, V, 2; Tana devei Eliahu, 9.
98. Cf. Zohar, I, 25, a; Cenez,a r., 56.
99. Eliezer STEINMAN, op. cit.; ilJern, Be'er ha-hasidut, Sefer Rabbi Israel Ba,al-
,fenr- Iov, Hota'at Knesset, Tel-Aviv.
100.1699-1760.
lot.1720-t797.
102. RAMBAM, Misne T<m,Hilhot Talnrud Tora I,1 1-121' cf .idem, Hilhot Iesodei
ha-Tora, IV, l3; Intmducere Ia ordinul Zeraim. Cf .Z<lhar,IlI,lZ7 , b, Raia mehemna,
Pinehas; Sef'er ha-bahir, 103. Cf. MAIMONIDE, Mrrre Nevuhim,l,33 71; II,29. Cf. Ty
Pesahim,V,3;TBPesahim,I19,a;Zohar,lll,105,b;I06,a;11I,b;112,a;123,a;I52,
ai 216, b;226, b;244, a; Tikunei Ha-Zohar, Tikun 70; NAHMANIDE, ar.t Cen. l, l;
RABBI HAIM VITAL, E( Hahaim, Inrroducere; RABBI HAIM DIN VOLOJIN,
lntroducere la comentariul lui Rabbi Eliahu tlin Vilna asupra Sifra di-feniuta, p. II; Rabbi
Iehuda Halevi ASHLAG, lntroducere la Sef'er Ha-Zohar (Zohar Ha-Sulam, I), p. l7- I8;
irlenr, Intrcducere la cartea E! Hahaim a lui Rabbi Hainr Vital, Londra,1967,p.4.
103. TB Haghiga, I l, b, 13, al Z<lhar,ttt,l27 , b; lll,l27 , a; RAMBAM, Mi.sne
Irrra, Hilhot lesodei Ha-Tora, ll,2; Rabbi losef Karo, $ulhan Aruh, lore dea,246,4;
REMA; SAH; TB Ketukrt; 53,a;Zohar,l,l99,b;Lev.r.,22,a.Cf .Zohar,lll,244,b.
Cf. Rabbi Mose Haim LUZZATTO, Maamar al ha-hagador, p. 6-8; cf. Harav A.l.H.
Kook,Orot,MosadHaravKook,lerusalinr, 1961,p.90; idem, IgrotHarua,Il,ed.a2-a,
Mosad Harav K<xrk, Ierusalim, 1961, p. 23 I -234.
104. Cf. Zohar, lll, I 95, a.
l(5.Zahaia2,15.
106. Cf. TB Meghila, 32, a; Suka,49, b; -54, Suka, V,4; TB Nettarim 37-38; TB
Arahin, ll, a. Dup{ nristici, numele,,lsrael" se descompune in dout cuvinte: $ir El,
,,Cdntul lui Dumnezeu". Exod r.,23; Midra; $ohar Tov,7; Tikunei Ha-Zohat,3,l0 21;
RABBI ELIAHU DIN VILNA, ArleretEliahu,p.5(d); Harav A.l.H. Krxrk, OnrrHakrxle.s,
lll, Mosad Harav Ktxrk,lerusalim, l95t),p. 106; Rabbi losef ROSEN,Tatnat paaneah,
V, Deut.,l,lerusalim, 1963, p. 69-71.
PRIMA PARTE
UMTATEA CABALEI
,,Lui Moise, pe muntele Sinai, i s-a spus chiar;i ceea
ce un discipol va preda in prezenla maestrului s{u..
(Talmudu I din lerusalim, pe a,ll,4) I
CAPITOLUL iNTAI
TRADITIE, LEGE SI ISTORIE
Cabala gi istoria
in literatura talmu.ic52 termenul cabara a fost forosit pentfu a
indica, pe de o parte, temeiul anumitor interpretdri traditionale ale
Scrierii Sfinte gi ale unor cutume religioase; pe de alti parte, pentru a
atesta con tin ui tatea spi ri ru al i a is toriei evreie;ri3. in""p;;; ;r-r;;J";
al XIIlea evreii utilizeazi-acest tenren pentru a desemna speculatiile
;i experientele lor mistice(Ill): aregerea acestui ter-men indicii limpede
caracterul legalist si istoric al misticii evreiesti.
Mistica ne-evreiascl aspiri sA dcpiseasci planul actiunii, s.i se
,,piard'" in sferele contemplative; ca se situeazi in afara timpului
istoric. CAt priveqte Cabala, desigur ci depdge;te 9i ea cadrul material,
temporal, al istoriei; dar ea se identificl totus_i cu aceast.r, si anume cu
istoria poporului ebreu.Istoria evreiasc[ are origini metafizice: ea cste
centratd pe practica rerigioasi. La inceput indiviloualh,;.;""a p;ffi;
a luat apoi si un caracter social.
Abraham Ebreul, considerat ca phrinte al Traditiei nationale
ebraice, aplicase Tora inainte ca ea si fie promulgatd pe muntele Sinaia.
El se rSzvritise contra
'rdinii
stabili; in cea mai f'ert'r qi mai
,,civilizatd" dintre regiunile lumii de pe atunci: Mesopotamia. Bunul
siu siml. nep'tandu-se mullumi cu i.oiatria, el a avut intui(ia cognitiv.i
a existentei unui creator. hikir et boro5, si a vezut in El conducStorul
cetrtii universale. cdutarea sa asicluh si descoperirea sa spontani a lui
35
19. ALEXANDRU SAFRAN
Dumnezeu au fost urmate de revelatia divind6, Dumnezeu Unul i se
rnanifesteazi lui Abraharn si il face sd-si cunoasci chemarea. Atunci
Abraham incepe se execute ordinele divine. Dar prin practicarea de
citre el a caritltii - caritatea decurge direct din cunoagtere!
-
Abraham se face cunoscut semenilor sdi si totodatX ii face s[l cunoasci
pe Dumnezeul sXu, Dumnezeul dreptXtii si iubiriiT.
Moise se revoltX impotriva persecutlrii de cltre un tiran a fralilor
sii: el suferl din pricina nedrept5qii. Caurmare, Dumnezeu i se arath in
tufiqul care arde si ii dd sarcina sd elibereze poporul sdu; Moise se
strXduieqte sX urmeze ordinele divine. El actioneazd in favoarea
oamenilor, se face astfel cunoscut qi respectat de cXtre ei, dar contribuie
de asemenea la cunoasterea si respectarea lui Dumnezeu, al cirui trimis
este el.
Neindoielnic, revelalia divinX este mlrturia unui har neagteptat. Cu
toate acestea,harul nu este gratuit: este meritat. El intervine numai cAnd
viitorul beneficiar s-a arXtat demn de a,,primi" acest dar, s-a dovedit
capabil s6l foloseasci pentru scopurile care ii sunt prescrise (IV)8.
Acliunile perseverente, chiar indrlzne{e, ale oamenilor susciti
tulburdtoarea revelafie divind. Este adev[rat ci,in fataputerii revela{iei,
indrizneala omeneasci se incovoaie brusc. Omul incearcX la inceput s6
se sustragi interpeldrii divine. Darea justifici efortul omenesc: ii aduce
o semnificalie cu mult superioari celei pe care omul i-o atribuise
inainte. PAni acum omul se revoltase contra ordinei stabilite de semenii
sXi, ordine care se bazeazd pe fo45. De aici inainte, purtat de suflul
divin, el va lupta nu numai pentru eliberarea oamenilor, pentru a-i scdpa
de suferinlele pe care le-au pricinuit semenii lor, dar gi pentru iniltarea
lor c[tre Dumnezeu, pentru consacrarea lor citre Dumnezeu.
Revelalia fortifici acliunea pe cilre oamenii o incepuseri de-acum.
Dar, la drept vorbind,Dumnezeu nu se aratl El insugi; El i;i face auzitl
vocea, dX instruc.tiuni care permit omului sX-si continue activitatea9.
Revelalia sinaitici - totodatX rezultat gi punct de plecare al relaliilor
dintre Dumnezeu gi om
- nu constituie o teofanie, ci o nomofanie. Mai
degrabX decdt o revelare a lui Dumnezeu, ea este o revelare a Legii
divine.
Istoria ?ncepe printr-un dialog care se angajeazd intre om gi
Dumnezeu. PAnI la aceastd intAlnire, Dumnezeu, asa cum ni-l prezint5
povestirea Genezei, a vorbit numai el. Primul cuv6nt adresat omului
este un ordinl0. Dumnezeu ii incredinlea zd,inhniimari,planul pe care
El si l-a ficut cu privire la univers. il numeste administratorur lumii si
ii incredinfeazh executaroa planului Siu. El pr""ir"ure J."p;;;i;;,
datoriile ornului. ii inoica un scop: trebuie sd ajungd la o viai[ a"-na
de Creatorul s'u, o viatl trliti, controlatl, nu risipitd, clci atunci ea ar
fi una cu o viaf5 rnoartl, cu o moarte.
omul are posibilitatea fie s[ accepte ordinul lui Dumnezeu, fie sil
refuze (v). intr-adevdr, istoria n-ar iutea fi lonceput[ fdrd ribertatea
omeneascd. lnsl aceast5 libertate este doar parliali, imperfectd,
provizorie. Ea n-a fost acorclati de citre cel care este Libertatea dec6t
pentru a face posibil jocul degajat al istoriei. Ea se va desxvArsi in
libertatea lui Dumnezeu, absoluti, fdr' contraaicfle. Omui il}#il;
a recunoa$te voinla divin[ gi i se va conforma. Dar nici ,,la sfarsitul
zilelor" aceastl liberrate nu va fi scutiti A" o t"nSu.,";;;'ilr.;;il.
Nulf in lumea de apoi aceastfi libertate se preschimbd intr_o pace
staticS; dar prin aceasta ea iqi pierde valoarea sa omeneascr qi istorici.
omeneascr prin desfxsurarea sa, isroria este divini at6t prin p.in"ifiui
cdt qi prin implinirea sa. SfArqitul ei, dacd exist[ sfArsit, este in"l;; ;;i;
in chip virtual in geneza sa; omul este chemat sI intoarcl;storia sf,re
originile ei; dacS nu face aceasta, Dumnezeu este cel care va detennina,
in definitiv, intoa-rcerea ra izv oneqi astfer planul Sdu v a fi rcarizatt2.
Revelafia Fi Legea
Dupi ce i-a dezvdluit omului perspectivele istoriei, Dumnezeu ii
aratl un gir de reguli; ele ii vor permite ii atingd scopurile care i_au fost
indicate.
Revelalia sinaiticd reface, pe planul nalional al lui Israel, felul cum
s-a niscut istoria individuall pe planul omenesc. Revela(ia in""p"
anume printr-o evocare istoricd: cea a exodului din Egipt. OOi*o*e,
cdnd a fost creat, Adam prirnise din partea Creatoruluisdu lnt"tig"nle
si libertate, anume pentru ca sd_L sluieascd. Tot aga, Israel _ i_o
amintegte Decalogul ! _ a fost mantuiide cdtre Dumnezeu din robia
faraonic5, a fost f[cut liber pentru ci a fost destinat,X_l ,t'i"ur"e p"
Domnul. Legea, dictatd <Je Dumnezeu, trebuie sd serveascd la
CABALA
36 37
20. ALEXANDRU SAFRAN
guvernarea si la insuflefirea vietii nationale, ea trebuie s5 0rienteze viata
fieclmia dintre membrii lui Israel.
De aceea Legea a format punctul de plecare qi centrul de interes al
istoriei evreiesti. Aceast5 istorie a devenit o Cabala, o istorie a
transmiterii Legii. Dar, in acelaqi timp, ea a intretinut o tensiune
continui intre dorinla de a aplica -si
indeplini Legea, pe de o parte, qi, pe
de alta, teama de nea.iuns'rile materiale pe care le implicr executarea
ei (VI). De aceea, dezbur.rca, teoreticd si practicd, calm5 si pasionalX,
este o constanti a istoriei evreiesti. Ea a devenit mai aprigx cdnd a avut
loc stabilirea in Tara Fdghduinlei si cdnd s-a petrecut instaurarea acolo
a vietii nationale. Dar dezbaterea a fost continud, cu asemhniri qi cu
deosebiri , dupi epoca lui Moise, in cea a lui Iosua, in aceea a lui Samuel
si Saul, in aceea a lui Ezra si Nehemia. in Sanhedrinul care, in vremea
Celui de-al Doilea Templu, se reunea in antica cetate a lui David,
aproape de sanctuarul lui Solomon, discutia reincepea, asa cum ea
reincepe si acum in incinta Knesetuiui (a Parlamentului israelian), situat
in noul oras al Ierusalimului.
Istoria lui Israel este deci o istorie a Legii(v[), ciue a fost revelatd
de cltre Dumnezeu, dar a fost elaborat5 tle Israel. El o elaboreazi mereu
din nou; el o transmite din generalie in gcnera{ie. O reinnoieqte si se
reinnoieste si pe sine multumiti Legii, el se adapteazd imprejurf,rilor
variate ale vielii, diu le adapteazd si pe ele Lcgii, le ridicr la iniiltimea
Legii.
intre Israel gi kge s-a crBat solirlaritate.ln acelasi timp au cunoscut
acceptarca. dar tot in acelasi timp au cunoscut respingerea de cltre na{i_
uni. Minoritate printre popoare,Israel isi mentine identitatea multumita
aplicirii Legii. CXci aceastX minoritate cuprinde gi ea un numlr de
oameni care isi asumi sarcina si indeplineasci intocmai prescripiiile
Legii. Ace;tia incarneazll3 intregul popor carc, din acest motiv, capiti
numele de ,,popor al Legii". Cel mai des, acest numir redus de
credinciosi isi exerciti influen[a asupra poporului in ansamblul siru. il
face congtient de caracterul shu propriu, care este in Lege. Num[ruI
acesta redus se consacrd studiului Legii, inviti si pe altii la aceasta; iar
studiul duce la practici. Aceastd elitd spiritual[, aceqti ,,fii ai indltdrii"
- dup5 expresia lui Rabbi Simeon ben Iohail4-, indeamnd intreg
poporul sd persevereze in indeplinirea misiunii sale, care este aceea a
unui ,,regat de preo(i" si a unui ,,popor sf6nt"ls; ei il indeamnX sX
respecte regirnantur s,u cu Dumnezeu. Aceastr minoritate activd isi ia
X::::^f:,1 fu:,u
,,Chivorul Sf6nt.. care aodposresre ,,Tablele
CABALA
mlrturiei"; dar puterea ii vine de la intreg popo*f
Istoria lui Israer trebuie e"urninuie'di*-un punct de vedere
spirituar ' Ea trebuie scrutati clin interior, in interioritatea sa. Aspectere
vizibile, schimbltoare, ale acestei irt"ri^ u intunei, a ,,Lngiiin mers..,
nu trebuie sd ne facd sI uitdm nucleul ,eu p"*u.r"nt, ascuns.
inrr-un eref, o ,,tard,,, o rume -"r"u i;;;;s, care ,,areargd,,, ra!,
Israel poate inainta cu ajutorul pe care ii-ia, n*nol6. Migcarea
universului este reglatd, controlath, de cea a halahei,care alunecd din
ipostazl in ipostazd: toate primesc lumina .e la acelagi centru de
iradiere. inchis.i si totodatd deschisd, hrt;; une$re vechimea cu
nou tatea, arm ontze azd,s tabi litatea cu miqcarea.
Istoria Fi Legea
Ghedaliahu Alon, savant eminent care a predat in ultimii ani la
Ierusalim, a avut, mai mult ca orjcine, inauiti"lr,onei evreiesti.
El nu si-a rimitat considera{iile ra istoria ceiui;;:;il#r"-pru,
in care era versat in mod deosebit, ci le_a extins la intreaga istorie a
evreilor, din care cea a Templului al Ooit"u oferi un rezumat
impresionant' c5ci ea reprezint5 0 istorie a harahei.Acest talmudist
perspicace a readus studiul istoric evreicsc pe adevdratur s'u drum,
autentic ebraic. in felul acesta el a
"onti.*uit" za edificatdde Moise
Maimonide, care identificase istoria
"ur"ito. "u
o ,,traditie aLegii,,l7 .
Cele opt veacuri de istorie evreiasch care il despart pe Maimonide
de Alon nu fac decAt si acluci noi prob" t"r"i_*lui g'nditormedieval
evreu. in baza acestor mhrturii, Alo, dir;;; in halahao evolutie
internd, constatAnd rotodatl permanenfa ;""; ;;;;;r" il;::
fundamentalel8.
Istoria halahei nu arati numai varia{ia moravurilor, generafie dupl
generatie, sau deosebirea atitudinilor fatd de marile probleme ale
existentei. Ea ne informlazd mf ates A"spre tup,u p" care, unele dupl
altele, generatiile au dus-o pentru apdrarea uul,orilo, lor spirituale gi,
prin urmare, a entitltii lor etnice. EL gi_au p."r"rn un triplu scop: sI
38 39
21. ALEXANDRU SAFRAN
read'ce pe evreii insiqi la obligatiile impuse de c5tre halaha: sd
slhbeascd opozitia ne-evreilor fatr de practica prescriptiilor lor
religioase; si-i dovedeasch lui Dumnezeu, prin aplicarea preceptelor
Sale, cI prea des pune la incercare pe evrei cu scopul de a stimula
credin{a lor si de a-i readuce pe calea respect5rii Legii Sale!
Evreii trebuie si iasl invingitori in luptd si si merite astfel, de
fiecare dat5 din nou, titlul pe care l-a cAstigat odinioarh Iaacov _
luptdnd
- $i pe care l-a transmis posteritdtii sale: acela de Israel,acela
al omului care,,este in lupti" cu puterile divine si omeneqti si ,,rimAne
Puternic"l9.
intr-adevdr, numai istoria lui Israel prezinti exemplul unei lupte
duse de un popor pentru respcctarea angajamentului luat fatd de
Dumnezeu, pentru men{inerea leglmfintului intre Dumnezeu si om. Or,
este notoriu cX, de la inceputurile sale, acest legimAnt are un caractcr
"iuridic. Israel luptE deci pentru aplicarea Legii20. si pentru a rezista mai
bine ispitelor exterioare qi interioare, el protejeazf, Legea cu scutul
Traditiei2l.
CuvAnt si Traditie
Cabala este o Tradirie oralI. Autorii ei gi-o fduresc in timpul luptei:
n-au rigaz s-o cizeleze, si-i dea formele sale cletinitive. De aceea
Cabala n-a rXmas numai in scris. Dar lupta din care a provenit nu arc
doar o valoare de apirare: ea este gi constructiv[. Este ,,lupta Torei..,
care opune intre ei pe doctorii Legii. Ea intretine, insufleteste, naqte
chiar Traditia. AceastX ,,stimulare reciprocd in halaha* trebuie si ne
permitl sd sesizXm mai bine voin[a Partenerului divin qi mai ales s-o
formullm mai bine, astl'el incet sd fie redatX cornprehensibilX tuturor
celor care vor s-o audi.
Din acest motiv savantii Torei cautl formele concise. Mai rnult
dec6t atAt: ei concentreazl mai rnulte formule intr-una singurti, dornici
sX simplifice, sX sistematizeze un intreg plan de activitate spiritualX pe
care evreul trebuie sXJ ia in considerare p6n5 in cele mai mici
amlnunte. Ei igi numdrI22 cuvintele cu grijd, prcocupati mai putin de
infrumusetarea lor. Cdci sunt constienli de rlspunderea pe care o au in
stabilirea Traditiei. Ei nu-gi propun si creeze o operd de artr, ci sh of.ere
un sprijin celorce se izbesc de greutllile vietii.
CABALA
Cabala este o Tora ;e_beat_pe,o ,,invXf'iura oral'... in felul acesta
ea leagh pe interlocutori, cu toti; ta f"f a" ;.,"*rafi si invete gi sI se
perfeclioneze. Ea se transmite yibranti, tomsi impertecti; precisi, tonr$i
perfectibil'' prin insiqi natura sa, Tora orald refhz' 0rice formi scrisi,
impietritl. Este adevirat cI temelia ei este .fora
scrisi, al clrei
comentariu il formeazX. Dar si Tora scrish este numitd mikra,,,lecturd,, ,
care amintegte de kriia,,.,chemarea.. vie pe care Dumnezeu o adreseazi
omului' Cici rora scrisi s-a n5scut,rin -c"uaniur lui Dumnezeu.., din
Devar ha-Sem, care s_a fdcut auzit d"
";;; o*; oUlu mai tdrziu a luat
forma scrisd. Chiar si Scrierite tri D";;;;; , cete Zece porunci,
,,sipate de degetul lui Dumnezeu.., au fost inainte de aceasta citite de
Autorul lor23.
La inceput, Dumnezeu-s_a manifestat prin Cuvdnt. OclatI perceput
de cltre om, acest CuvAnt se cere ,iuOi"r, aprofundat. ,,Toat5
interepciunea omeneascr igi gisegte o.igin"; gandire qi se manifestr
apoi prin gurr... Nu la f-el s-a petrecut c,ir.*Ju Dumnezeu cer viu, ea
se manifestd int6i prin guri, iar omul face din ea un obiect de
gandire"'"2a Cuv^ntul divin travers"u*-ganur=a omeneasc, si o
fecundeazd. El reapare in vorbirea
"_J*r.a.-d;;;ffiff;";
semenului siu Cuvdntul lui Dumnezeu; totodati el comunicd cu
semenur s,u in g.ndirea lui Dumnezeu- cici ea deosebeste pe om cre
semenul sIu si totodath il unegte cu el. Dupi Traditie, Revelafa sinaiticd
a fost aceeasi pentru to[.i; dar ea s_a fdcur uurira popoorelor lumii in
limbile lor respecrive2s. Ea a for, *."ugi p"nl* ,o1, israelitii aflari la
poalele munrelui Sinai, dar s_a adresat fi;;;;; in pafie, adapr'nctu_se
capacitxtilor intelectuale ale fiec'ruia. cuuantut lui Durnnezeu este
deci, in acelagi tirnp,universal si particular.
Cuvintul lui Dumnezeu creeazd.Tora; el fortjficd sufletul omului,
vegheazd la bunlstarea lui trupeasci, ii inOrume pa;ii pe calea vietii . El
., st.' cducarorul omului, dar nu se rnullumed ;;ili;;: ,; ;;i#l
cl horlrlste. CuvAnrul viu al lui D";r;;;;;oncenrrar in Tora, se
exprimi in legi, fhri a se irnpietri toru$i,
"Xi, "f
se prelungeste in
vorbirea omeneasch; aceasta se inspirr, se hrdneste din er, i se ataqeazii.
comentariu si continuure a rorei scrisc, rora orar' se constituie ?n
epoca talmud icd, intr_o De var Tora, un,,Cuv6nt al Torei... id;il;
40
41
22. ALEXANDRU SAFRAN
il pronunlI, desi sunt oarneni, izbutesc si-l plaseze in contextul slu
divin. intr-adevhr, Devar Tora este legat de Tora scris5, care este
materializarea CuvAntului lui Dumnezeu.
Mai tirziu, in timpul elaborirrii intensive a Torei orale, CuvAntul lui
Dumnezeu se va multiplica. El va aplrea sub formele diferite ale Divrci
Tora, ,,Cuvintele Torei", dar acsstea nu vor mai avea fennitatea,
consisten{a,,singularI" a primului,,CuvAnt al Torei".
Pe rnisurl ce Tradi[ia sc dezvolt5, Divrei Tora se inl5ntuie unele
cu altele. Ele capitd o mare autoritate. Se pretinde aplicarea lor: cle
echivaleazi cu datorii religioase.
IatX cAteva exemple: Divrci lnora forrnuleaz[ obligatiile religioase
ce decurg din cele cinci C5rti ale 1ui Moise26: Divrei Kabalaexpriml
pe acelea care decurg din interpretarea CXrtilor Profelilor si a
Hagiografelor2T , in sfArsit, Divrei sofrim sau ,,Cuvintele scribilor"
indicd datoriile religioase dictate de invhlatii Torei orale, care nu decurg
direct din prescrip{iile ce se gisesc in Tora scrisi28.
Tora scris[ sau Legea cuprinde obligatiile esentiale, biblice, dc-
oraita, provenind din cuvAntul lui Dumnezeu; legile adiacentc,
cuprinzAnd datoriile secundare, de-ritbbanan, rabinice, provin din
cuvinte omcneqti. Dar intrucAt aceste legi omeno$ti au luat nastere din
Legea cea mare, ele sunt tot atit de importante ca aceasta29.
,,CuvAntul lui Dumnezeu este Legeal"30 guya.nful creeazi Legea.
Dar cuvAntul trebuie s[ se facl auzit. De aceea iudaismul cere
credinciosilor sX recite, de mai multe ori pe zi, versetul biblic: Sema
Israel...,,Asculti, Israele, Dumnezeul nostru, Cel Vegnic, este Unul"31.
Iudaismul nu prezintl vreun chip al lui Dumnezeu: el nu este o religie
optic[. Dar face sI se audi vocea Lui, s[ se cunoascE vointa Sa, sI fie
ascultate poruncile Sale: el este o religie acustic[. Adesea ne-evreii
aseaminl versetul lui $ema Israel cu un credo religios formal, gAndind
cX evreii ii atribuie o valoare simbolic5. Dar evreii stiu cX aceastX
chemare biblicd, repetatd zilnic in stare de reculegere, trebuie si le
permitX s[-qi ascuti auzul, sI se pregiteascX mai bine pentru
discernlmAnt qi pentru supunere. Verbul sanroa, care implic[ supuncrea
necondilionatd a celui care ,,aude" citre Cel care se face auzit, pretinde
gi un efort de ,judecare".
Mulpmiti lui samoa, evreul capXtd obiqnuin{a de a auzi qi a asculta.
Totugi, el nu este obligat sA accepte dogme , sI se inchine in fafa unor
principii redactate pentru el: libertatea sa esrc ,..".."r"*l]]]il
Evreul rrebuie sr se obisnuiasci sd *"r,,J'i.l"i:"Jl,J ff,*tJ'J,
i'deplineascS' spre a se face prrcut in ochii creatorului sin si, astfer , in
ochii omului32.
Evreul este che'rat t.tdeauna sd audd. El trebuie s,-si ascurte tatir,
si acorde atentie la ceea ce tatdl ,,cere cle la dAnsul prin moraln sn..33
precum si la cuvinrele ieqite din gura lui34. el trebuie ,i-i;;;;;; p"
Dumnezeu, si fie arenr la po.uncl divi;;,la traditia pdrinreascl si la
ralionamenrul propriutui sdu spirit. ,,A fi h;r;i;;r;##;;,;1il,
a se incrina spre a auzi si mai bine",.onria.ti hasidimii intelectuari ai
Habadului.
in Tora scrisl, verbul ;::r:,,:auzi., (pe Dumnezeu), inseamnd,
in plus,,,a asculta si a exccuta,.. i' Tora oralI, el insearnni ,,a invila.. in
vederea aplic5rii a ceea ce a fost inviitat si a tace ca si artii sx apt.J
aceasta; si incl a asculta cuvintele maestrului si, in pzrralel, a urma
.,exemplul actelor sale... Semial ha_ozen,toptul O" a ,,pleca urechea..,
este astfel una din virtutire care permit insusirea Torei35. sc,moa se
accentueazd intr-o genrua. inrelegerea obisnJitii c^stigh ?"
",;;ii;,;;
precizie, se intensificd , antreneizd o u.iiui*u" practic.i. Semua se
fixeazl, intr-o hal ah a. intr-o lege3o.
In timp ce isi diri jeazi discipolii in studiu si re crd exemplul proprici
sale vieti,maestrul exclami, Xi r*rotitl,lir, * am auzitl,.. sauKa1l
kibatti me-rabhatai ! _,,Asa esre rr",fiU; p"
";;;l,ri-uu
t.unr_is_o proprii
mei.mae$-tri !" Deci ser:nua se transfornrr intr-o traditie, intr-. T.ora se-
beal-pe. Semua,,,noutatea.., este inainte ,1" tont" ;;;;; ;;;r;;;rf;
auzite de Moise' care se.transmite de ra o generatie la cea care urmeazi.
Pentru cI se bizuie pe Moise.
"ui"
o-i"n"ticiat personal de
Revelatia sinaific', maes{ru, actual nu este oU'*u, sd se refere la o lege
scris' de Moise din ortrinul lui Dumneze", ."r't" o artr Iege scrisi in
Tora. Este suficient ca acest maesru sd aibi reputatia unui ,,om
important, competent.,, carc se bizuie pe o tradifie,pentru ca invlldtura
sa sd se bucure de prestigiul unei hatia leju.i'".i_sirai, ar unei ,,lcgi
revelare lui Moise pe rnunrele Slnol .r, Cac; ellreOi in cunosrin{i <ie
cauzd: el insuqi a primit aceast.i inv'lituri ;1, in plus, . verificat-o prin
propria sa inteligenti.
Astfer' mdrturia unui maestru competent n-are o mai mic5 varoarc
decdt o lege scrisl. Desigur, acesr maesrru u." dr"pt l;;;;;""_l ;"-.
CABALA
42
43
23. ALEXANDRU SAFRAN
Dar el are mai ales dreptul la respectul propriiror sii discipori. in aceastr
privintii, literatura rabinici si mistici este plini dc staturi si prcscriptii.
Respcctul datorat maestrului este asirnilat cu acela pe care
"u..ul
il
datoreazr lui Dumnezeu; supunerea datoratd maestrului este asimilald
cu supunerea datoratd rorei. c[ci maestrul si invititura sa incameazd
Traditia, un trecut venerabil. Totusi, nu trc:cutul in sine are drcpt la
respect, ci pecetea divinl pe care el a primit-o3tt.
Et ha-Sent Elohchtt tira,,,Te vei teme de Cel Vegnic, Dumnezeul
tiu", porunceste Tora. Dar, prezenta prepozitiei ef
- a cirei folosire nu
este obligatorie
- indici pentru Rabbi Akiva3g clatoria ce revinc
fiec[mi evreu de a adiuga la respectur pentru Dumnezeu pe cel pentru
ta Imi dei h ahami rn,,,elev ii intelepf lor", maestrii, savan{ii rorei4,. in
pofida independenlei care li se recunoaste, acestia din unn[ sunt numiti
totdeauna ,,elevi ai invitatilor", cxci ei meritr respectul in calitate de
purtitori ai Tradilieial. intr-adevdr, atunci cAnd ne aduc mesajul
maestrului lor, acesti ,,elevi" perpetui ne pun in legiturl cu principiul
initial al Traditiei. Din acest motiv Rabbi pinehas din Koret
completeazl comentariul lui Rabbi Akiva, observAnd cX cele <Joud
prepozitii ebraice et qi int au uneori aceeasi semnificafie: amandour se
pot traduce prin ,,cu". Savantii care merg cu Dumnezeu meritr respectul
nostru!42
Cu toatc acestea, respectul nu este indreptat spre vreo persoanl;
intr-adevdr, iudaismul interzicc cultul pcrsonalithtii. Dupd unii doctori
ai Legii, daci un in{elept renunti la cinstea care ii este datorati,
renuntarea lui nu este valabilSa3 . clci accasti cinstire nu-i aparline. in
realitate, nu este in cauzr cinstirea datoratd persoanei insigi a rabinului,
ci onoarea datoratX lui Dumnezeu.
cinstirile sunt acordate ,,elevilor celor intelepti", firi ostentatie, in
,,casa de studiu", in beirhamidra#4. Aceastr casi a cercetirii e ste locul
din care radiazi personalitatea maestrului, locul de uncle se rdsp0ndeqte
invdtitura sa. Acolo ,,discipolii sii.. ,,;ed in fala lui.. cu respect4-5.
Cel mai des, invd{imAntul este predat in casa de rugXciune, uneori
chiar intr-o odaie simpl5, foarte modestx, din casa maestrului. Discipolii
il viziteazd, pe maestru, ii pun intrebiri, ii cer llmuriri cu privire Ia
pasagii din Tora greu de interpretat, il roagi ,,si le arate drumul
vietii"46' evrei simpli vin la maestru pentru a-i cere sfat, pentru a glsi
imbirbltare, pentru a primi ,,binecuvAntarea.. sa in imprejurhri grele,
dar mai ares pentru a obtine indicatii care s5 re permiti si aprice mai
bine Legea. Beit hamitlt
ar ll nrin el in",,"i ,,^ ,:1f-"r,"
considerat un ,,loc sfAnt.. nu pentru ci
CABALA
ar fi prin el insusi un ,,loc sacrar., ,uu p""* ;;#;rr;::l;ffi::
alare de cdtre Dumne zeu, dar activitaiea de sanctilicare exercitati de
t1ln11l hahan atrage acoro, provizoriu, preienta divind, card vreme se
desfdsoard aceasrS activitaie. s"ai"i s"rr*drinului, beit ha_midras
snprem, aflat intr-o aripd a Temprului din lerusalim,,J"""_ita ;.rk ;;;:
gezit, nu-si datora ,,sfin(enia., indelung","irra.ii a acelor locuri, ci
valorii oamenilor pe care ii adipostea.
In iudaism, sfintenia nu este fixatiintr-un loc determinat (o dovadi
snficientd esre rransporrur conrinuu,; ;;;;;, a Chivoturui mdrturiei).
Ea urmdre;te miqcarea temporall, istoricd. Ea se aflh acolo unde sunt
oamenii sfinti' sanhedrinur fiind outigai,sa se exireze.., sehinair
insoregre in exil. Tradiria afirmi c5 ea r,i" oiittrt, niciodar' sanctuarul
din lerusarim; cu toate acestea, ea c'itorea impreund cu membrii
sanhedrinului, se deplasa t" oir".it" ro"r.l
"t" funt sfinte: Iavne,Bet-
$earim, Tveria..., preculn gi in afara hotaretor .Xril F,g,duite de citre
Dumnezeu lui Israel. ,,Cici, dacr d"i;;;;;; ," asazd penrru a discura
despre Tora, Sehina este cu ei. Chiar dacl un om se izoleaz[ in
medita{ie, in rugd, in studiul teg;r, S"iina ri"
"u "f
, in locul pe care el,
prin prezenra sa, l-a presch imAitin' neit_ia_iaras.a7 .
Din timpurile cele mai vechi, beit ha__iaru;este ,,casa in care se
modeleazr sufletul intregului popo.". in o";;;i a caracrerizar-o Haim
TttT"" Bialikas. poetul ,enas1".ii
";i;;;; evreiesri. El a cAnrar
sdrlcia materiali, dar si mireti" ,pi.ir""fa
"l."rro. inalte locuri ale
culturii, in care el insugi si-a f;Jr"f;;"i iuurl.
,
in beit ha-midra's situeazd rraditia focarul istoriei evreiesti. intr-ade-
vir, oare nu aici inlelepfi ad6";"r", i;;;;treteazd,cultivl, chizr
elaboreazl Legea si vegheazd,la aplicarea
"iii "at "
popor? Din acest
motiv, prefigurarea dezvoltirii istoriei ," A"r"n"ura in ,,casele .e
studiu"' cea mai vestit' este cea a tui se* sia lui Eber; acolo au fost
ini{ia{i in Traditie gi au fosr pregdtiti 0"";; marile sarcini care ii
agteptau patriarhii ebrei , care urmau sh slujeascl de arhetipuri intregului
popor al lui Israel. Dupi literalura rabini"cd ,i _irU"a,Iosua, Samuel,
Saul, David si ar'rea alre personalirdti;;;;;;re (idri a mai vorbi de
Moise) gi-au petrecut cea:Iile cele mai r-frrt""," are existen{ei lor in
beit ha-mictras. Multumiri interpretdrii i:;';, au purur descoperi,
44
45
24. ALEXANDRU SAFRAN
senini si cu o atentie sustinutr, sorutia'nor probleme juridice si politice,
au plrt't stabili prescriptii cu caracter rerigios sau pur administrative.
conform cu aceastl Chart5 fundarnentali4g.
Dar beit ha-midra; nu este numai locul unde sunt primite, sunt
prstrate si sunt cultivate bunurile Traditiei, unde se studiazr si se
interpreteazi Legea; ea serveste si de beit-clin, cle tribunal in care se
aplicl Legea la cazuri particulare, unde se pronuntd jucleciti. Acest
dublu aspect al studiului si al dreptului, al cercetlrii teoretice gi al
aplicirii practice, al discutrrii -si ar deciziei, caracterizeazd, beit ha-
nticlra;ul (desigur, si Sanhedrinul) din tinpurile vechi pAni,in zilele
noastre; el se deseneazr pe fondul permanent al credinlei. chci aceasta
pltnrndc in beit ha-midras si insufle[este studiul Legiiso.
Legea scrisd si legea orald
Legea se dispune in doul p5r{i: una scrisd, Iora se_bihtav.cealalti
orald,, Tora ;e-beal-p61. Spunem clinadins: se dispune in aceste dor.ri
pirti; ca nu se compune din ere, cici Legea este unitara. prin originea
sa, prin natura sa chiar, ea este cleschisl. Si, pen{.m a nu_si tr:icla
caracterul profund, ea r.irnAne orari. Este adevhrat ci necesitirti pr.actice
cer scrierea sa. Dar ea isi pistreaz5 forma sa primarr si sc intoarce Ia
originilc sale vesnice o dati cu inaintarea sa in tirnp. in a dor.ra sa razzi
oral5 ea cste , neindoielnic, mai putin ,,orali..,mai putin supli, mai putin
liberl decdt in faza sa originalir, pre_scripturalX. in schimb,
"a
.artigi
in amploare, in anverguri. Ea sste imbogdtitr printr-o experientr rnai
mare. odatd dcpirsitd lbrma scrisii, Legea se bucurir de o libertate
cornplctir de cxpresie gi de expansiune. Etr nu se stabileste nicioclati in
ceva instituit, ci sc constituie
'rereu
din nou si isi rcia, dc ficcare dati.
avAntul.
Cu toate acestea Tora orald nu pierde din vedere punctr"rl siu de
plecare: Tora scrisi. Ea rcvine, periodic, la accasta, aborclAnd-o qi
antrenand-o in explorxri prin spatii infinite. Ea o eribcreaz[ do grcutatea
sa, o smulge din fixitatea ei, o atrage in difcritele sfere ale vietii.
Nu incape vorbr. Tora orari este mai bogatr dec6t Tora scrisii.
f^.-.:,r]1 ::",:"li,principii
gcncrale, neinaoietn]c uille si vatabile. Dar
Tora orarS dedr-rce din aceste reguli gencrarc nurneroase prescriptii
particulare' ce se aplicti unor cazuri v-ariate, la rnulte imprejurrri are
vietii omencsti (IX)-52.
CAI]ALA
Desi, in aparcntl, sunt distincte, partca scrisi si partea orali a Legii
sunt complementare- Ele se intrepiirund si formeazi
",
,",
"r*i"i..
Gratie unor principii juriclicc esentiale, tora scrise conline deja, in
germens' Tora oralS- intr-adevrr, aceste principii ccr sr rie comentate,
sI capcte interpretarea potriviti. a."ortri int"rpretare clarificl si rczolvii
problemele vietii. CIci solu[i'esre deja indilati L T;;;;;;;;;;;
logicr pe care aceast.i rora scrisi o p.rn" to inocmana cercetitorului
atent, va permite descoperirea solutiei. problernele pe care t",;il";;
nu le prevede, problemele de care ni.; nu ,e p.eocupd, Tora le_a avut
de-acum in veclere si le_a rezolvat. AtuJ'.Una
"t"
se pun in fafa
omului. aparc si solutia.
Midot,,,misurile.. sau regulile logice care slujesc la interpretarea
metodicr a Torei scrise au- fost fixatc aJcit e maegtri cunoscuti, precum
Hilel53' Ismael ben Erisas4 qi inci si
"rtii,."."
r"
"u
stabilit in acord cu
discipolii si cotegii lor (X). Dar
"l;
,,-;r'tu;;descoperite, propriu zis,
de cdtre dAnsii. Ei le_au aflat de la maeslrii lo. co.", la rAntlul lor, le
invdlaserir de la predecesorii lor;i le utili;;;; Acesre reguli de logici
se inscriu deci ;i ele in Traditie.
Insemn'tatea Traditiei este consicrcrabild pentru interpretarea
teoretici a Torei scrise, pontru cclncilierea antinomiilor care se
infdtiseazi in etr, dar si pentru p.i..p"r.u irneciiatl a textului. FIr.i
dAnsa, cum am putea explica,'si ,nai ol"r,^.un, arn putea aplica
prescriptii biblice simple, dar. incomplete, privitoa*.1" .f,frg;rjJ
religioase curente, cum sunt acel"a care se referd la rirrf,,,franjuri..pc
care evreur pios re imbracr in fiecare zi, ccre privitoare ra tefirin,
,,lilaitere", cu care iqi impodobcgte capul ,i U*tul in timpul ru_elciunii
dc dirnineatii, prescripriile privind *b;,, ;;';;,,,ccle parru specii..de
plante asupra ceirora el pronunli binecuvantarea in cursur siirbrtorilor
de sucof' srrbijtoarea -Tabcrnacol"rnr;i e"pri"atia traditionalr se
bizuie atat pe constatrrile fdcute oe intereptiiri'viafa practic', precum
qi pe interpretirile pe care ei insisi lc_iu p.i_r, ,l le-au verificat
multumiti reguli lor logiccss.
46
47
