Abordarea integrata a continuturilor in cadrul invatamantului primar

1. ŞCOALA GIMNAZIALĂ ION CREANGĂ
loc. ION CREANGĂ
jud. NEAMŢ
- 21 noiembrie 2013 -

2. ABORDAREA DIFERENŢIATĂ AABORDAREA DIFERENŢIATĂ A
ELEVILOR PRIN FOLOSIREAELEVILOR PRIN FOLOSIREA
STRATEGIILOR DIDACTICESTRATEGIILOR DIDACTICE
ADECVATEADECVATE
- 21 noiembrie 2013 -- 21 noiembrie 2013 -

3. ŞCOLIŞCOLI PARTICIPANTEPARTICIPANTE::
 ŞcoalaŞcoala ”Calistrat Hogaş””Calistrat Hogaş” -- RomanRoman
 Şcoala GimnazialăŞcoala Gimnazială “Carmen Sylva”“Carmen Sylva” -- HoriaHoria
 Şcoala GimnazialăŞcoala Gimnazială “Otilia Cazimir”“Otilia Cazimir” -- Cotu-VameşCotu-Vameş
 Şcoala GimnazialăŞcoala Gimnazială – Ion Creangă– Ion Creangă
 Şcoala Gimnazială -Şcoala Gimnazială - Băluşeşti.Băluşeşti.

4. “Fiinţele umane au drepturi şi şanse egale
de dezvoltare şi manifestare”.
Declaraţia Drepturilor Omului – ONU - 1948

5. CONSIDERAŢII GENERALECONSIDERAŢII GENERALE
 Fiinţele umane nu se nasc egal înzestrate cu posibilităţiFiinţele umane nu se nasc egal înzestrate cu posibilităţi
psihofizice şi nu au condiţii identice de dezvoltare şipsihofizice şi nu au condiţii identice de dezvoltare şi
manifestaremanifestare;;
 Fiecare fiinţă umană se naşte şi se dezvoltă astfel încât ajungeFiecare fiinţă umană se naşte şi se dezvoltă astfel încât ajunge
să aibă unele particularităţi psihofizice, mai ales psihicesă aibă unele particularităţi psihofizice, mai ales psihice
deosebite, particulare, care alcătuiescdeosebite, particulare, care alcătuiesc individualitateaindividualitatea fiecăruiafiecăruia;;
 Ideea optimistă că fiecare fiinţă umană este destinată săIdeea optimistă că fiecare fiinţă umană este destinată să
ajungă un succes, animă educatorii şi factorii de decizieajungă un succes, animă educatorii şi factorii de decizie
socială şi educaţională să accepte concepţia potrivit căreiasocială şi educaţională să accepte concepţia potrivit căreia
inegalitatea psihofizică nu duce în mod automat la inegalitateainegalitatea psihofizică nu duce în mod automat la inegalitatea
de şanse în dezvoltare şi că tratarea individuală şi diferenţiată ade şanse în dezvoltare şi că tratarea individuală şi diferenţiată a
fiinţei umane poate să aducă contribuţii benefice înfiinţei umane poate să aducă contribuţii benefice în
dezvoltarea personalităţii şi a profesionalităţii.dezvoltarea personalităţii şi a profesionalităţii.

6. Una dintre tendinţele modernizării învăţământului vizeaza flexibilitatea instrucţiei şi
educaţiei pentru a asigura dezvoltarea capacităţilor şi aptitudinilor fiecărui elev, în
raport cu propriile posibilităţi.
 Şcoala este chemată să organizeze procesul de predare-învatare-evaluare în aşa fel
încât să-l pună pe elev cât mai devreme posibil în posesia unor mijloace proprii de
însuşire a cunoştinţelor, de aplicare în practică în mod constant şi creator.
În literatura de specialitate, conceptul de instruire diferenţiată a fost abordat din
perspective multiple: strategie de optimizare a învăţării, proces dinamic, categoriestrategie de optimizare a învăţării, proces dinamic, categorie
fundamentală instrucţională, direcţie de formare a competenţelor cadrelor didactice.fundamentală instrucţională, direcţie de formare a competenţelor cadrelor didactice.
 Problema instruirii diferenţiate nu este nouă, ci numai modul de abordare.În acest
sens, aria preocupărilor s-a extins :
 în direcţia conceperii unei activităţi instructiv-educative mai variate,
nuanţate în raport cu diferenţele dintre elevi în limitele normalului ;
 în sensul promovării unei acţiuni complexe de asistenţă a
copilului (medicală, socială, psihopedagogică).
 Pedagogia contemporană admite atât existenţa unor particularităţi psihologice
individuale ce deosebesc , în mod evident , persoanele unele de altele, cât şi existenţa
unor particularităţi individuale, relativ comune unor grupe de persoane. Din această
perspectivă obiectivă a apărut principiul tratării individuale şi diferenţiate a elevilor.principiul tratării individuale şi diferenţiate a elevilor.
De ce abordarea diferenţiatăDe ce abordarea diferenţiată
a elevilora elevilor??

7. PRINCIPIUL INDIVIDUALIZĂRII ŞI DIFERENŢIERIIPRINCIPIUL INDIVIDUALIZĂRII ŞI DIFERENŢIERII
ÎNVĂŢĂRIIÎNVĂŢĂRII
 Principiul individualizării şi diferenţierii învăţăriiPrincipiul individualizării şi diferenţierii învăţării exprimă necesitatea adaptării
dinamice a încărcăturii cognitive şi acţionale a conţinuturilor şi a strategiilor instructiv-
educative atât la particularităţile psihofizice ale fiecărui elev, cât şi la particularităţile
diferenţiate, relativ comune ale unor grupe de elevi, în vederea dezvoltării integrale a
fiecăruia.
 Principiul urmăreşte să asigure unitatea dintre particular şi general în educaţie,
dintre obiect şi subiect, dintre strategiile de lucru de grup cu cele de educaţie individuală.
 Individualizarea învăţării sau tratarea individuală exprimă necesitatea de a
valorifica cât mai bine posibilităţile şi eforturile individuale, atât în ceea ce priveşte
persoanele înzestrate, cât şi pe cele mai puţin înzestrate.

8.  În sens larg, prinÎn sens larg, prin curriculumcurriculum se desemnează ansamblul proceselorse desemnează ansamblul proceselor
educative şi al experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durataeducative şi al experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata
parcursului său şcolarparcursului său şcolar.. CurriculumCurriculum semnifică ansamblul coerent de conţinuturi,semnifică ansamblul coerent de conţinuturi,
metode de învăţare şi metode de evaluare a performanţelor şcolare, organizat înmetode de învăţare şi metode de evaluare a performanţelor şcolare, organizat în
vederea atingerii unor obiective determinatevederea atingerii unor obiective determinate (G. V(G. VĂIDEANUĂIDEANU, 1986)., 1986).
 În sens restrâns,În sens restrâns, curriculum-ulcurriculum-ul cuprinde ansamblul acelor documentecuprinde ansamblul acelor documente
şcolare de tip reglator în cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privindşcolare de tip reglator în cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind
procesele educative şi experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă elevuluiprocesele educative şi experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă elevului
( A. C( A. CRIŞAN, 1998RIŞAN, 1998).).
 Astăzi în literatura de specialitate regăsim prezentări privind noile orientăriAstăzi în literatura de specialitate regăsim prezentări privind noile orientări
şi practici în organizarea curriculum-uluişi practici în organizarea curriculum-ului:: monodisciplinaritate, pluridisciplinaritate,monodisciplinaritate, pluridisciplinaritate,
transdisciplinaritate, organizarea modulară, organizarea integrată, organizareatransdisciplinaritate, organizarea modulară, organizarea integrată, organizarea
diferenţiată şi personalizată a conţinuturilor, organizarea conţinuturilordiferenţiată şi personalizată a conţinuturilor, organizarea conţinuturilor
învăţământului alternativ, organizarea conţinuturilor pentru educaţia interculturală,învăţământului alternativ, organizarea conţinuturilor pentru educaţia interculturală,
educaţia permanentă, etceducaţia permanentă, etc.. ( C. CREŢU, 1998; M. STANCIU, 1999).
DESPRE CURRICULUM

9. Elaborarea curriculum-ului şcolar în viziune interdisciplinară

11. STILURI DE ÎNVĂŢARESTILURI DE ÎNVĂŢARE

13. I.T.RaduI.T.Radu menţionează câteva trăsături generale caracteristice strategiei
învăţământului diferenţiat:
 activitatea şcolară, prin conţinutul ei şi prin programul de lucru, este
adaptată intereselor şi aptitudinilor elevilor ;
posibilitatea de a alege dintr-un grup larg de discipline pe acelea
care îi interesează mai mult ;
preponderenţa modalităţilor de tratare diferenţiată a elevilor în cadrul
unor colectivităţi în componenţă eterogenă din punct de vedere al
capacităţilor lor de învăţare şi al rezultatelor obţinute;
alternarea activităţii în grup cu munca individuală ;
diferenţierea acestor strategii didactice în funcţie de particularităţile
unor grupe de elevi dintr-o clasă;
variabilitatea, mai ales din punct de vedere al gradului de dificultate
a lucrărilor de muncă independentă efectuate în clasă sau acasă.
ÎNVĂŢĂMÂNTUL DIFERENŢIATÎNVĂŢĂMÂNTUL DIFERENŢIAT

14. ANALIZĂ COMPARATIVĂANALIZĂ COMPARATIVĂ::
Activitatea în stil tradiţional Activitatea diferenţiată
· Diferenţele între elevi sunt mascate; se acţionează asupra lor· Diferenţele între elevi sunt mascate; se acţionează asupra lor
doar când devin problematice;doar când devin problematice;
· Interesele copilului sunt rar apelate ;· Interesele copilului sunt rar apelate ;
· Domină activitatea cu întrega clasă;· Domină activitatea cu întrega clasă;
· Diferenţele între elevi sunt studiate şi acceptate ca bază de· Diferenţele între elevi sunt studiate şi acceptate ca bază de
pornire în demersul instructiv-educativ;pornire în demersul instructiv-educativ;
· Elevii sunt ghidaţi în sensul propriilor interese şi a alegerilor· Elevii sunt ghidaţi în sensul propriilor interese şi a alegerilor
ghidate de acestea;ghidate de acestea;
· Se folosesc forme de organizare a activităţii diferite: pe grupe,· Se folosesc forme de organizare a activităţii diferite: pe grupe,
în echipe, frontal sau individual;în echipe, frontal sau individual;
· Timpul este inflexibil;· Timpul este inflexibil;
· Timpul este flexibil, în funcţie de nevoile elevilor;· Timpul este flexibil, în funcţie de nevoile elevilor;
· Se admit interpretarile unice ale ideilor şi evenimentelor ;· Se admit interpretarile unice ale ideilor şi evenimentelor ;
· Se admit, chiar se caută perspective multiple asupra· Se admit, chiar se caută perspective multiple asupra
evenimentelor şi ideilor;evenimentelor şi ideilor;
· Cadrul didactic direcţionează comportamentul elevilor ;· Cadrul didactic direcţionează comportamentul elevilor ;
· Cadrul didactic facilitează activitatea independentă a elevilor;· Cadrul didactic facilitează activitatea independentă a elevilor;
· Cadrul didactic rezolvă problemele clasei sale;· Cadrul didactic rezolvă problemele clasei sale; · Elevii se ajută între ei, asistaţi în rezolvarea problemelor;· Elevii se ajută între ei, asistaţi în rezolvarea problemelor;
· Cadrul didactic planifică secvenţele, obiectivele· Cadrul didactic planifică secvenţele, obiectivele
instruirii;furnizeazaă standardele de evaluare a activităţii;instruirii;furnizeazaă standardele de evaluare a activităţii;
· Elevii, împreuna cu profesorii actioneaza în vederea stabilirii· Elevii, împreuna cu profesorii actioneaza în vederea stabilirii
obiectivelor, criteriilor de evaluare;obiectivelor, criteriilor de evaluare;
· Se respectaă CE trebuie învăţat.· Se respectaă CE trebuie învăţat.
· Respect pentru CINE învaţă.· Respect pentru CINE învaţă.

15. PRINCIPII CARE SE REFERĂ LA ACTIVITAEA DE PREDAREPRINCIPII CARE SE REFERĂ LA ACTIVITAEA DE PREDARE
Cadrele didactice trebuie să propună situaţii de învăţare diverse şi eficienteCadrele didactice trebuie să propună situaţii de învăţare diverse şi eficiente
care să permită atingerea obiectivelor instructiv- educative urmărite.care să permită atingerea obiectivelor instructiv- educative urmărite.
 Activitatea de predare trebuie să stimuleze şi să susţină motivaţia elevilorActivitatea de predare trebuie să stimuleze şi să susţină motivaţia elevilor
pentru învăţarea continuă, permanentă.pentru învăţarea continuă, permanentă.
 Activitatea de predare trebuie să stimuleze şi să susţină motivaţia elevilorActivitatea de predare trebuie să stimuleze şi să susţină motivaţia elevilor
pentru învăţarea continuă, permanentă.pentru învăţarea continuă, permanentă.
 Cadrele didactice trebuie să descopere şi să dezvolte aptitudinile elevilor,Cadrele didactice trebuie să descopere şi să dezvolte aptitudinile elevilor,
să răspundă intereselor şi nevoilor educaţionale ale acestora.să răspundă intereselor şi nevoilor educaţionale ale acestora.
 Activitatea de predare presupune nu numai transmiterea de cunoştinţe, ciActivitatea de predare presupune nu numai transmiterea de cunoştinţe, ci
şi formarea de competenţe, comportamente, atitudini şi conduite.şi formarea de competenţe, comportamente, atitudini şi conduite.
 Activitatea de predare trebuie să dea posibilitatea elevilor să realizezeActivitatea de predare trebuie să dea posibilitatea elevilor să realizeze
transferul de cunoştinţe şi de competenţe, în maniera intradisciplinară, cât şitransferul de cunoştinţe şi de competenţe, în maniera intradisciplinară, cât şi
interdisciplinară.interdisciplinară.
 Activitatea de predare trebuie să se deruleze în contexte educaţionale careActivitatea de predare trebuie să se deruleze în contexte educaţionale care
să realizeze cât mai strâns, legătura dintre activitatea instructiv- educativă dinsă realizeze cât mai strâns, legătura dintre activitatea instructiv- educativă din
şcoală şi din viaţa cotidiană.şcoală şi din viaţa cotidiană.

16. STRATEGII DIDACTICE DE INDIVIDUALIZARE
A ÎNVĂŢĂRII
 sarcini instructivesarcini instructive (teme, lucrări,etc.) în funcţie de aptitudinile, înclinaţiile, opţiunile,
nivelul de dezvoltare intelectuală, coeficientul fiecărei persoane;
 fişe de lucru individualizatefişe de lucru individualizate, cum ar fi de exemplu: de recuperare, de dezvoltare, de
exerciţii, de autoinstruire, etc.;
 fişe de evaluare,fişe de evaluare, pentru constatarea nivelului de pregătire şi asigurare a feedback-
ului;
 pregătirea individuală sub formă de meditaţii, consultaţii, discuţii şi autoinstruire.pregătirea individuală sub formă de meditaţii, consultaţii, discuţii şi autoinstruire.
Învăţătorul, ca manager al clasei va trebui să îşi dezvolte în timp competenţe
manageriale şi să dezvolte la clasă anumite tipuri de relaţii care să favorizeze cunoaşterea
elevilor şi mai apoi tratarea lor diferenţiată:
 relaţii de comunicare
 relaţii de educaţie
 relaţii de responsabilitate
 relaţii de putere
Este important să pornim întotdeauna de punctele forte ale elevilor ( ce ştie elevul,ce
poate să facă cu înclinaţiile pe care le are, de ce abilităţi didactice dispune), să evităm
slăbiciunile elevilor şi să valorificăm oportunităţile pe care ni le oferă mediul.

17. Problematica tratării diferenţiate a elevilor creează un spaţiu întins
pentru creativitatea cadrului didactic, acesta având la îndemână o paletă
largă de strategii corespunzătoare stilului de învăţare şi nevoilor fiecărui
copil. Astfel putem exemplifica:
 cerinţe comune pentru toţi eleviicerinţe comune pentru toţi elevii;;
 cerinţe diferenţiatecerinţe diferenţiate:: sarcini identice, timp diferit; sarcini diferite,
dar în acelaşi timp; sarcini diferite, timp diferit; sarcini diferite după
posibilitatea elevului, fişe identice cu sarcini progresive;
 activităţi individualeactivităţi individuale cu teme diferite.
Argumente PROArgumente PRO aleale utilizării stratetegiilor diferenţiate:
 impun utilizarea unui material didactic variat;
 stimulează originalitatea şi creativitatea elevilor;
 valorifică experienţa anterioară;
 sunt adaptate la stilurile proprii de învăţare;
 respectă ritmul individual al copilului;
 stimulează spiritul de echipă;
 asigură corelarea intereselor copilului cu obiectivele curriculare;
 fiecărui copil i se acordă încredere în forţele proprii;
 învăţătorul permite elevilor să participe la evaluarea propriei lor
munci;
 copilul este evaluat şi comparat cu el însuşi.

18. Coordonatele principale ce trebuie să asigure realizarea în celCoordonatele principale ce trebuie să asigure realizarea în cel
mai înalt grad , organizarea, desfăşurarea şi conţinutul activităţiimai înalt grad , organizarea, desfăşurarea şi conţinutul activităţii
diferenţiate cu elevii din ciclul primardiferenţiate cu elevii din ciclul primar::
 să asigure realizarea, în cel mai înalt grad, a sarcinilor învăţământuluisă asigure realizarea, în cel mai înalt grad, a sarcinilor învăţământului
formativformativ;;
 să se desfăşoare în cadrul procesului instructiv-educativ, organizat cusă se desfăşoare în cadrul procesului instructiv-educativ, organizat cu
întregul colectiv de elevi al claseiîntregul colectiv de elevi al clasei;;
 obiectivele urmărite trebuie realizate, în principal, în timpul lecţieiobiectivele urmărite trebuie realizate, în principal, în timpul lecţiei;;
 să-i cuprindă pe toţi elevii clasei, atât pe cei care întâmpină dificultăţi, cât şisă-i cuprindă pe toţi elevii clasei, atât pe cei care întâmpină dificultăţi, cât şi
pe cei cu posibilităţi deosebite.pe cei cu posibilităţi deosebite.
SugestiiSugestii::
 se va evita atât suprasolicitarea , cât şi subsolicitarea lor faţă de potenţialulse va evita atât suprasolicitarea , cât şi subsolicitarea lor faţă de potenţialul
psihic real de care dispunpsihic real de care dispun;;
 trebuie să ţină cont de raportul de dezvoltare-învăţaretrebuie să ţină cont de raportul de dezvoltare-învăţare;;
 conţinutul învăţământului este comun şi obligatoriu pentru toţi elevii claseiconţinutul învăţământului este comun şi obligatoriu pentru toţi elevii clasei;;
 se vor folosi în permanenţă metode şi procedee care antrenează în cel maise vor folosi în permanenţă metode şi procedee care antrenează în cel mai
înalt grad capacităţile lor intelectuale, trezesc şi menţin interesul pentruînalt grad capacităţile lor intelectuale, trezesc şi menţin interesul pentru
învăţătură, asigură o învăţare activă şi formativăînvăţătură, asigură o învăţare activă şi formativă;;
 presupune îmbinarea şi alternarea echilibrată a activităţii frontale cu activitateapresupune îmbinarea şi alternarea echilibrată a activităţii frontale cu activitatea
individuală şi pe grupe de eleviindividuală şi pe grupe de elevi;;
sse realizează în toate momentele lecţiei, în temele pentru acasă, dar şi îne realizează în toate momentele lecţiei, în temele pentru acasă, dar şi în
activăţile extraşcolare organizate cu elevii.activăţile extraşcolare organizate cu elevii.

19. CONCLUZII:CONCLUZII:
 activitatea şcolară presupune existenţa unui cadru organizat şi a unui climatactivitatea şcolară presupune existenţa unui cadru organizat şi a unui climat
adecvat , pretinde adaptarea unor forme de lucru cu elevii, care să asigureadecvat , pretinde adaptarea unor forme de lucru cu elevii, care să asigure
programul în sensul asimilării cunoştinţelorprogramul în sensul asimilării cunoştinţelor;;
 cunoaşterea psiho-pedagogică a elevului este condiţia de bază încunoaşterea psiho-pedagogică a elevului este condiţia de bază în
desfăşurarea unei activităţi diferenţiate şi individualizatedesfăşurarea unei activităţi diferenţiate şi individualizate;;
 abordând stilul învăţării individualizate, clasa devine un mediu dinamic şiabordând stilul învăţării individualizate, clasa devine un mediu dinamic şi
mereu în schimbare, în care dascălii pot dovedi că apreciază pe fiecare dintremereu în schimbare, în care dascălii pot dovedi că apreciază pe fiecare dintre
copii şi pe toţi copiiicopii şi pe toţi copiii;;
 gândind fiecare lecţie prin secvegândind fiecare lecţie prin secvennţele ei, dând fiecărui elev sarcini pe măsuraţele ei, dând fiecărui elev sarcini pe măsura
posibilităţilor lui, dar şi sporite treptat, spre a-l determina la un efort propriu, vomposibilităţilor lui, dar şi sporite treptat, spre a-l determina la un efort propriu, vom
reuşi să-i sprijinim pe toţi elevii în procesele complexe de învăţarereuşi să-i sprijinim pe toţi elevii în procesele complexe de învăţare;;
 putem sublinia rolul deosebit al dascălului, în generarea unui climat deputem sublinia rolul deosebit al dascălului, în generarea unui climat de
încredere în forţele proprii, în combaterea complexului de inferioritate sau aîncredere în forţele proprii, în combaterea complexului de inferioritate sau a
atitudinii de uniformizare a condiţiilor de învăţare şi dezvoltare pentru indiviziiatitudinii de uniformizare a condiţiilor de învăţare şi dezvoltare pentru indivizii
capabili de performanţecapabili de performanţe;;
 se poate aprecia, înse poate aprecia, în concluzieconcluzie, necesitatea organizării învăţământului şi a, necesitatea organizării învăţământului şi a
desfăşurării activităţii şcolare adecvat trăsăturilor caracteristicedesfăşurării activităţii şcolare adecvat trăsăturilor caracteristice unor grupuri deunor grupuri de
şcolari şi chiar specific fiecărui elevşcolari şi chiar specific fiecărui elev;;
 ideea modelării şcolii după elev, în perspectiva realizării idealului educaţionalideea modelării şcolii după elev, în perspectiva realizării idealului educaţional
şi NU adaptarea elevului la o şcoală arbitrar concepută , este dominantă înşi NU adaptarea elevului la o şcoală arbitrar concepută , este dominantă în
strategia determinării structurii învăţământului, a conţinutului său şi astrategia determinării structurii învăţământului, a conţinutului său şi a
metodologiei didactice.metodologiei didactice.

20. “Dacă cineva stăpâneşte bazele domeniului
studiat şi dacă a învăţat să gândească şi să lucreze
independent, el îşi va găsi cu sigurnţă drumul şi, în
plus, va fi bine pregătit pentru a se adapta progresului
şi schimbărilor.”
Albert
Einstein

21. BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAFIE::
• Albu, Gabriel – Introducere Într-o pedagogie a libertăţii, Editura Polirom,
Iaşi, 1998;
• Cosmovici, Andrei – Rolul activitatilor didactice pe grupe
în dezvoltarea tendinţelor de cooperare, Revista de pedagogie Nr. 10;
• Cosmovici, A; Iacob Luminita – Psihologie şcolară, Editura Polirom, Iaşi,
1998;
• Cucos Constantin – Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 2000;
• Holban, Ion – Puncte de sprijin în cunoaşterea personalităţii
elevilor, EDP, Bucuresti, 1982;
• Ionescu I. Miron – Clasic şi modern în organizarea lecţiei, Editura Dacia,
Cluj, 1982;
• Iovin Ileana – Tratarea diferenţiată a elevilor la ciclul primar, în
“Învăţământul primar”, Nr. 4, Editura Discipol, 1996;
• Postelnicu Constantin – Fundamentele didacticii şcolare, Editura Aramis,
2000.

22. Material realizat de:
prof. înv. primar MIHAELA MORARU
prof. înv. primar NICOLETA IAMANDEI
prof. înv. primar ANA PLEŞCA
ŞCOALA GIMNAZIALĂ ION CREANGĂ, loc. ION CREANGĂ, jud. NEAMŢ