1. CONSILIUL NAŢIONAL AL ÎNTREPRINDERILOR PRIVATE MICI ŞI MIJLOCII DIN ROMÂNIA
EVOLUŢIA CREDITĂRII ÎN ROMÂNIA: 2007 – 2013
1.
Accesul dificil la finanţare – problemă majoră a sectorului de IMM-uri
Relansarea procesului investiţional şi reintrarea economiei româneşti pe un nou ciclu
de creştere nu pot fi concepute fără accelerarea procesului de creditare a economiei reale. În acest
sens, una dintre principalele dificultăţi ale IMM-urilor este accesul dificil la finanţare. Astfel,
91,27% din IMM-uri s-au autofinanţat, 25,75% au obţinut credite bancare, iar 2,93% din
întreprinderi au utilizat leasingul 1 , 2 (Figura 1). Faţă de anul precedent, situaţia prezintă o
deteriorare semnificativă, concretizată în creşterea cu 16,37 p.p. a ponderii IMM-urilor care s-au
autofinanţat, şi scăderea procentului celor care au apelat la credite bancare (-4,65 p.p.) şi
leasing (-4,87 p.p.).
Figura 1.Modalităţile de finanţare a IMM-urilor în 2012 comparativ cu 2011
91.27%
AutofinanŃare
74.90%
25.75%
30.40%
Credite bancare
10.03%
16.54%
2.93%
7.80%
1.46%
0.82%
1.03%
2.10%
0.92%
1.46%
0.65%
2.45%
Credit furnizor
Leasing
Împrumuturi de la instituŃii
financiare specializate
Fonduri nerambursabile
Garantarea de la FNGCIMM
Neplata facturilor
Credit clienŃi
0.54%
1.57%
2012
Emisiunea de acŃiuni pe
piaŃa de capital
0.49%
0.99%
2011
Factoring
0.22%
0.29%
0%
20%
40%
60%
80%
100%
În acest context trebuie menţionat faptul că, la nivelul economiei româneşti, şocurile
generate de criza economico-financiară au presupus afectarea atât a ofertei de credite, cât şi a
1
Carta Albă a IMM-urilor din România – 2013, CNIPMMR, 2013
2
Carta Albă a IMM-urilor din România – 2012, CNIPMMR, 2012
Conferinţă de presă
19 februarie 2014

2. CONSILIUL NAŢIONAL AL ÎNTREPRINDERILOR PRIVATE MICI ŞI MIJLOCII DIN ROMÂNIA
cererii. Prin urmare, în tabelul 1 sunt prezentate principalele premise care au condus la deteriorarea
capacităţii de creditare a sistemului bancar (pe latura cererii şi a ofertei de credite), precum şi natura
impactului generat (pozitiv/negativ).
Tabelul 1. Impactul crizei economico-financiare asupra sistemului bancar din România
+/-
OFERTA DE CREDITE
+/-
CEREREA DE CREDITE
–
–
Incidenţa crescută a creditelor neperRestrângerea pieţei interne și a princiformante a condus la creșterea nivelului
palelor piețe de export a afectat economia
provizioanelor, deci la neutralizarea unor – reală, conducând la reducerea bonității
resurse ce puteau fi îndreptate către
financiare a întreprinderilor private (în
activitatea de creditare.
special IMM-uri).
–
Numărul de întreprinderi în general, dar în
Presiunile exercitate din partea „băncilor
special a celor profitabile s-a redus, prin
mamă” asupra subsidiarelor locale în –
urmare s-a redus şi numărul clienților
vederea limitării expunerii pe România.
potențiali ai băncilor.
+
Reducerea
venitului
disponibil
al
Relaxarea politicii monetare a BNR:
populaţiei a condus la „prăbușirea
diminuarea rezervelor minime obligatorii –
consumului intern” și la deteriorarea
şi reducerea dobânzii de politică monetară.
bonității financiare a populației.
+
2.
Creşterea accelerată a datoriei publice a
Blocajul financiar generat de arieratele
generat o concurență asimetrică între stat – publice şi private a condus la reducerea
și economia reală – efectul de evicțiune.
capacității de îndatorare întreprinderilor.
Lansarea unor emisiuni de titluri de stat pe
Supra-îndatorarea relativă a gospodăriilor
–
populaţiei.
pieţele externe (USD și EUR).
Analiza evoluţiei creditării în România în perioada 2007 – 2013
2.1. Evoluţia raportului dintre creditul guvernamental şi neguvernamental
Înainte de a trece la analiza datelor referitoare la stocul creditelor acordate în România
trebuie precizate variabilele cu care vom opera. Astfel, volumul creditului guvernamental cuprinde
creditele acordate administraţiei publice locale (administraţia centrală, administraţia locală şi
administraţia sistemelor de asigurări sociale) şi titlurile de valoare negociabile (altele decât
acţiunile), în timp ce creditul neguvernamental cumulează creditele acordate gospodăriilor
populaţiei, instituţiilor financiare nemonetare şi societăţilor nefinanciare (agenţi economici).
Un prim element care prezintă interes din punct de vedere al performanţei sistemului bancar
rezidă în distribuţia creditului guvernamental şi a celui neguvernamental. După cum se observă,
declanşarea crizei economice a condus la o creştere substanţială a componentei guvernamentale în
total credite acordate de către sectorul bancar din România (Figura 2). Astfel, ponderea creditului
guvernamental a crescut de 3,63 ori (19,47 p.p.) în perioada ianuarie 2007 – decembrie 2013,
depăşind nivelul de 25%.
Conferinţă de presă
19 februarie 2014

3. CONSILIUL NAŢIONAL AL ÎNTREPRINDERILOR PRIVATE MICI ŞI MIJLOCII DIN ROMÂNIA
Figura 2. Evoluţia raportului dintre creditul guvernamental şi neguvernamental
26.87%
7.41%
92.59%
73.13%
■ Credit neguvernamental
■ Credit guvernamental
Această modificare structurală a sistemului bancar din România a avut o multitudine de
cauze ale căror efecte s-au suprapus, prin urmare este deosebit de important să identificăm cu ce
resurse a fost finanţată creşterea ponderii creditului guvernamental. La prima vedere se poate
argumenta că această creştere a fost în exclusivitate susţinută de relaxarea politicii monetare, în
acest sens, creşterea componentei guvernamentale realizându-se fără a afecta valoarea absolută a
creditului neguvernamental. Seria de date prezentată în Figura 3 surprinde existenţa a două intervale
temporale cu evoluţii diferite:
Perioada ianuarie 2007 – ianuarie 2009, caracterizată printr-o creştere (nominală) susţinută
atât a creditului neguvernamental (o rată medie anuală de 49,4%, respectiv o creştere de 2,23 ori),
cât şi a celui guvernamental (o rată medie anuală de 72,2%, respectiv o majorare de cca. 3 ori).
Perioada februarie 2009 – decembrie 2013, caracterizată printr-o creştere constantă a
creditului guvernamental (o rată medie anuală de 30% în termeni nominali, respectiv o creştere de
3,65 ori) şi cvasi-stagnarea creditului neguvernamental.
Figura 3. Evoluţia creditului guvernamental şi neguvernamental (nominal)
350
300
250
Credit neguvernamental
Credit guvernamental
200
150
100
50
0
Jan. 2007
Jan. 2008
Jan. 2009
Jan. 2010
Jan. 2011
Jan. 2012
Jan. 2013
Sursa: BNR, Miliarde lei
Conferinţă de presă
19 februarie 2014

4. CONSILIUL NAŢIONAL AL ÎNTREPRINDERILOR PRIVATE MICI ŞI MIJLOCII DIN ROMÂNIA
Cu toate că la prima vedere situaţia prezintă o evoluţie neutră pentru sectorul extraguvernamental, dat fiind faptul că, după declanşarea crizei economico-financiare, expunerea
sistemului bancar pe componenta de gospodării ale populaţiei, instituţii financiare nemonetare şi
societăţi nefinanciare a rămas aproximativ aceeași în termeni nominali. Totuşi, dacă actualizăm
datele, considerând ianuarie 2007 drept perioadă de referinţă, dinamica creditării capătă un accent
dramatic (Figura 4). Astfel, în perioada ianuarie 2009 – decembrie 2013, creditul
guvernamental a crescut cu 37,9 miliarde lei (o rată medie anuală de 25% în termeni reali,
respectiv o creştere de aprox. 3 ori), în timp ce creditul neguvernamental a scăzut cu 25
miliarde lei (o rată medie anuală de cca. 3% în termeni reali). Din elementele analizate anterior,
rezultă clar faptul că, în termeni reali, creşterea dimensiunii creditului guvernamental s-a făcut
aproape în totalitate pe baza diminuării expunerii pe componenta extra-guvernamentală.
Figura 4. Evoluţia creditului guvernamental şi neguvernamental (real, ianuarie 2007=100)
350
300
250
Credit neguvernamental
Credit guvernamental
200
150
100
50
0
Jan. 2007
Jan. 2008
Jan. 2009
Jan. 2010
Jan. 2011
Jan. 2012
Jan. 2013
Sursa: BNR, Miliarde lei
2.2. Evoluţia structurii creditului neguvernamental
În ceea ce priveşte structura creditului neguvernamental, aceasta se prezintă astfel: 51,42%
reprezintă credite acordate societăţilor nefinanciare (în principal întreprinderi), 47,26% –
credite acordate gospodăriilor populaţiei, în timp ce 1,32% din credite au fost destinate instituţiilor
financiare nemonetare. Din perspectiva modificării structurii creditului neguvernamental (ianuarie
2007 – decembrie 2013) putem evidenţia creşterea ponderii resurselor alocate persoanelor fizice
(+3,75 p.p.) – Figura 5.
Evoluţia componentelor principale ale creditului neguvernamental în perioada 2009 - 2013,
în termeni reali, prezintă următoarele aspecte semnificative: reducerea cu 7,8% a creditului acordat
societăţilor nefinanciare (o rată medie de 1,63%/an), scăderea cu cca. 18,4% a creditului aferent
gospodăriilor populaţiei (o rată medie de 4,05%/an) şi cu 45,5% a resurselor destinate instituţiilor
financiare nemonetare (o rată medie de 11,62%/an). Prin urmare, reducerea creditului
neguvernamental cu 25 miliarde lei în termeni reali a fost distribuită astfel: 66,2% - populaţie
(16,5 miliarde lei echivalent 2007), 27% - întreprinderi (6,7 miliarde lei) şi 6,8% - instituţiile
financiare nemonetare (1,7 miliarde lei). Prezentarea grafică a evoluţiei creditului
neguvernamental (nominal şi real) în perioada ianuarie 2007 – decembrie 2013 este realizată în
Figura 6 şi Figura 7.
Conferinţă de presă
19 februarie 2014

5. CONSILIUL NAŢIONAL AL ÎNTREPRINDERILOR PRIVATE MICI ŞI MIJLOCII DIN ROMÂNIA
Figura 5. Evoluţia structurii creditului neguvernamental
1.32%
3.72%
43.51%
52.77%
51.42%
47.26%
■ Credite acordate societăŃilor nefinanciare
■ Credite acordate gospodăriilor populaŃiei
■ Credite acordate instituŃiilor financiare nemonetare
Figura 6. Evoluţia creditului neguvernamental (nominal)
350
300
Credite acordate societăŃilor nefinanciare
Credite acordate gospodăriilor populaŃiei
250
Credite acordate instituŃiilor financiare nemonetare
200
150
100
50
0
Jan. 2007
Jan. 2008
Jan. 2009
Jan. 2010
Jan. 2011
Jan. 2012
Jan. 2013
Sursa: BNR, Miliarde lei
Figura 7. Evoluţia creditului neguvernamental (real, ianuarie 2007=100)
350
300
250
Credite acordate societăŃilor nefinanciare
Credite acordate gospodăriilor populaŃiei
Credite acordate instituŃiilor financiare nemonetare
200
150
100
50
0
Jan. 2007
Jan. 2008
Jan. 2009
Jan. 2010
Jan. 2011
Jan. 2012
Jan. 2013
Sursa: BNR, Miliarde lei
Conferinţă de presă
19 februarie 2014

6. CONSILIUL NAŢIONAL AL ÎNTREPRINDERILOR PRIVATE MICI ŞI MIJLOCII DIN ROMÂNIA
2.3. Evoluţia creditelor acordate întreprinderilor
Aşa cum se observă şi în Figura 8, în perioada ianuarie 2007 – decembrie 2013 a avut loc
o sporire cu 6,85 p.p (până la nivelul de 53,70%) a creditelor acordate întreprinderilor în
moneda unică europeană. Acest fenomen se poate explica prin existenţa unor factori atât obiectivi
(aderarea României la UE, amplificarea relaţiilor de afaceri în cadrul pieţei unice, rata de dobândă
mai redusă etc.), cât şi subiectivi (percepţia stabilităţii cursului de schimb – ignorarea riscului de
schimb valutar).
Figura 8. Structura creditelor acordate întreprinderilor în funcţie de moneda folosită
Alte
valute,
6.72%
Alte
valute,
2.69%
RON, 4
6.44%
RON, 4
3.61%
EUR, 53
.70%
EUR, 46
.85%
■ RON
■ EUR
■ Alte valute
De asemenea, corespondenţa dintre moneda în care a fost constituit/acordat creditul şi
scadenţa acestuia relevă următoarele elemente substanţiale:
Scadenţa creditelor se află în corelaţie pozitivă cu volumul creditelor în euro, dar în
relaţie negativă faţă de volumul creditelor în lei. Altfel spus, creditele în lei adresează
preponderent nevoi curente, în timp ce cele în euro vizează prioritar investiţiile.
În 2013, comparativ cu 2007, se înregistrează o creştere a scadenţelor, aceasta având
următoarele implicaţii posibile: (1) nevoia de finanţare a întreprinderilor vizează mai frecvent
realizarea de investiţii, dar şi (2) o apetenţă mai redusă a sistemului bancar din România de a
finanţa nevoile curente ale agenţilor economici.
Tabelul 2. Corespondenţa dintre moneda folosită şi scadenţa creditului
Scadenţă
RON
EUR
Alte valute
Total
57.40%
19.65%
22.95%
37.11%
30.10%
32.80%
50.70%
24.92%
24.39%
45.83%
31.30%
22.87%
Decembrie 2013
Sub 1 an
1-5 ani
Peste 5 ani
50.20%
28.82%
20.97%
25.45%
31.65%
42.90%
Ianuarie 2007
Sub 1 an
1-5 ani
Peste 5 ani
55.38%
31.65%
12.96%
35.66%
31.86%
32.48%
Sursa: BNR
Conferinţă de presă
19 februarie 2014

7. CONSILIUL NAŢIONAL AL ÎNTREPRINDERILOR PRIVATE MICI ŞI MIJLOCII DIN ROMÂNIA
2.4. Evoluţia dobânzilor aferente creditelor acordate întreprinderilor
În continuare vom utiliza ratele de dobândă aferente noilor credite acordate întreprinderilor,
dat fiind faptul că diferenţele dintre acestea şi dobânzile aplicate asupra stocului de credite sunt
insignifiante şi nu aduc un plus de cunoaştere în procesul de analiză. Astfel, Figura 9 ilustrează trei
serii de date: dobânda la creditele în lei, dobânda la creditele în euro şi dobânda la creditele în euro
practicate în zona euro (composite cost-of-borrowing indicator). După cum se observă, în
decembrie 2013 ne aflăm la minime istorice: dobânda la creditele în lei este de 3,10 ori mai
mică decât nivelul din ianuarie 2009, iar comparativ cu octombrie 2008, dobânda la creditele
în euro este de 1,77 ori mai mică în România şi de 2,04 ori – zona euro.
De asemenea, trebuie menţionat faptul că în decembrie 2013, diferenţialul de dobândă
dintre creditele în lei şi în cele în euro-RO s-a îngustat în mod consistent, ajungând la un
minim istoric - 1,95 p.p., nivel egal cu diferenţialul de dobândă dintre creditele în euro-RO şi cele
acordate în zona euro.
În esenţă, diminuarea diferenţialului de dobândă este unul dintre factorii care au capacitatea
de a ameliora competitivitatea întreprinderilor din România pe piaţa locală şi cea internă. Este
evident faptul că, pe termen mediu, faţă de zona euro, întotdeauna va exista o primă de risc mai
ridicată în cazul României, însă îngustarea acestui decalaj este de natură să genereze încredere în
economie şi să contribuie decisiv la relansarea procesului investiţional (investiţii autohtone şi
investiţii străine directe).
Figura 9. Evoluţia ratelor de dobândă aferente noilor credite acordate întreprinderilor
30%
RON
EUR
21.19%
Zona Euro
20%
6.84%
10%
0%
Jan. 2007
Jan. 2008
Jan. 2009
Jan. 2010
Jan. 2011
Jan. 2012
Jan. 2013
Sursa: BNR, ECB
Conferinţă de presă
19 februarie 2014

8. CONSILIUL NAŢIONAL AL ÎNTREPRINDERILOR PRIVATE MICI ŞI MIJLOCII DIN ROMÂNIA
3.
Concluzii
Principalele constatări care au reieşit din analiza evoluţiei procesului de creditare în România
sunt următoarele:
Ponderea creditului guvernamental a crescut de 3,63 ori (19,47 p.p.) în perioada
ianuarie 2007 – decembrie 2013, depăşind nivelul de 25%.
În perioada ianuarie 2009 – decembrie 2013, creditul guvernamental a crescut cu
37,9 miliarde lei (o rată medie anuală de 25% în termeni reali, respectiv o creştere de aprox. 3
ori), în timp ce creditul neguvernamental a scăzut cu 25 miliarde lei (o rată medie anuală de
cca. 3% în termeni reali). Astfel, creşterea dimensiunii creditului guvernamental s-a făcut
aproape în totalitate pe baza diminuării expunerii pe componenta extra-guvernamentală.
Reducerea creditului neguvernamental cu 25 miliarde lei în termeni reali a fost
distribuită astfel: 66,2% - populaţie (16,5 miliarde lei echivalent 2007), 27% - întreprinderi
(6,7 miliarde lei) şi 6,8% - instituţii financiare nemonetare (1,7 miliarde lei).
În perioada ianuarie 2007 – decembrie 2013 a avut loc o sporire cu 6,85 p.p (până la
nivelul de 53,70%) a creditelor acordate întreprinderilor în moneda unică europeană.
Scadenţa creditelor se află în corelaţie pozitivă cu volumul creditelor în euro, dar în
relaţie negativă faţă de volumul creditelor în lei. Altfel spus, creditele în lei adresează
preponderent nevoi curente, în timp ce cele în euro vizează prioritar investiţiile.
În 2013, comparativ cu 2007, se înregistrează o creştere a scadenţelor, aceasta având
următoarele implicaţii posibile: (1) nevoia de finanţare a întreprinderilor vizează mai frecvent
realizarea de investiţii, dar şi (2) o apetenţă mai redusă a sistemului bancar din România de a
finanţa nevoile curente ale agenţilor economici.
În decembrie 2013 ne aflăm la minime istorice: dobânda la creditele în lei este de
3,10 ori mai mică decât nivelul din ianuarie 2009, iar comparativ cu octombrie 2008, dobânda
la creditele în euro este de 1,77 ori mai mică în România şi de 2,04 ori – zona euro.
Diferenţialul de dobândă dintre creditele în lei şi în cele în euro-RO s-a îngustat în
mod consistent, ajungând la un minim istoric - 1,95 p.p., nivel egal cu diferenţialul de dobândă
dintre creditele în euro-RO şi cele acordate în zona euro.
Cauzele principale ale fenomenelor identificate în această analiză sunt următoarele:
Blocajul financiar provocat de stat afectează în mod direct şi indirect aproximativ
25% din IMM-urile din România.
Stagnarea sau reducerea vânzărilor pentru majoritatea firmelor din cauza cererii
reduse pe piaţa internă.
Costurile financiare contractate în anul precedent au crescut şi, ca atare, pentru
menţinerea cash-flow-ului au fost necesare credite suplimentare.
Firmele care au fost implicate în proiecte europene şi/sau finanţate de la bugetul
național nu şi-au primit banii la timp şi au trebuit să se împrumute pentru cofinanţare şi
capital de lucru.
Numărul apreciabil de firme intrate în insolvenţă care au creat goluri de încasări la
zeci de mii de firme.
Conferinţă de presă
19 februarie 2014

9. CONSILIUL NAŢIONAL AL ÎNTREPRINDERILOR PRIVATE MICI ŞI MIJLOCII DIN ROMÂNIA
4.
Propunerile CNIPMMR privind facilitarea accesului la finanţare al IMM-urilor3,4,5:
4.1. Creşterea transparenţei şi competiţiei în sectorul bancar
4.1.1.
Atenuarea dezechilibrului în ceea ce priveşte puterea de negociere a părţilor
Introducerea instituţiei mediatorului de credite pornind de la experienţa pozitivă din
Franţa.
Implicarea mai puternică a organizaţiilor de protecţie a consumatorilor.
Implicarea mai puternică a Consiliului Concurenţei în reglementarea şi derularea
relaţiilor dintre bănci, întreprinzători şi populaţie.
4.1.2.
Eliminarea asimetriei informaţionale actuale
Centralizarea datelor privind produsele oferite de băncile comerciale (DAE,
plafoane, cerinţe de eligibilitate etc.) pe un portal public, care să permită
vizualizarea şi compararea între mai multe produse în timp real. Aceasta va asigura
transparenţa şi competiţia în sectorul bancar.
4.1.3.
Creşterea nivelului de competenţă a părţilor implicare în relaţiile bancare
Necesitatea profesionalizării resurselor umane din diviziile de corporate banking
ale băncilor în următoarele direcţii: analiza din punct de vedere intreprenorial a
planurilor de afaceri, specificitatea sectoarelor emergente din economie, modele
dinamice de previziune etc.
Creşterea cunoştinţelor şi competenţelor de management, marketing şi financiarcontabilitate, în cazul întreprinzătorilor.
4.1.4.
Diminuarea birocraţiei
Adecvarea solicitărilor bancare în funcţie de criteriile de evaluare, fără exces de
cereri de informaţii.
Eliminarea tuturor obligaţiilor declarative adiţionale – limitarea documentelor şi
informaţiilor solicitate întreprinderilor de către bancă la cele esenţiale, care fac
nemijlocit obiectul evaluării acordării sau respingerii creditului.
4.1.5.
Instituirea şi promovarea, potrivit practicii europene, a mediatorului de credite
pentru IMM-uri, la nivelul fiecărui judeţ, după model francez, care să asigure:
Creşterea creditării IMM-urilor.
Oferirea de soluţii întreprinderilor (în special pentru IMM-uri) pentru a obţine
finanţări de la bănci.
Sesizarea Guvernului în cazul apariţiei unor probleme nerezolvate majore.
3
Carta Albă a IMM-urilor din România – 2013, CNIPMMR, 2013
4
Propunerile CNIPMMR privind îmbunătăţirea derulării activităţilor bancare din România, CNIPMMR, 2012
5
Masuri preconizate la nivel european pentru îmbunătățirea accesului la servicii bancare, creşterea transparenţei şi
comparabilitatea comisioanelor, CNIPMMR, 2013
Conferinţă de presă
19 februarie 2014

10. CONSILIUL NAŢIONAL AL ÎNTREPRINDERILOR PRIVATE MICI ŞI MIJLOCII DIN ROMÂNIA
4.2. Diminuarea costului creditării
4.2.1.
Diminuarea costului capitalului, prin:
Extinderea parteneriatelor cu instituţiile financiare internaţionale ce oferă linii de
finanţare în condiţii avantajoase.
De exemplu: Fondul European de Investiţii al BERD.
Subvenţionarea de către autorităţile publice a unei părţi din dobânda pentru
creditele acordate IMM-urilor din sectoarele prioritare ale economiei.
Reducerea cerinţelor BNR privind provizioanele bancare, în special când se
apelează la FNGCIMM şi FRC.
Diminuarea cerinţelor BNR privind rezervele minime obligatorii.
Stimularea economisirii interne (de exemplu prin neimpozitarea veniturilor din
dobânzi) – efectele apar pe termen lung.
Reducerea riscului de ţară (ratingul CDS) – efectele apar pe termen lung.
4.2.2.
Diminuarea riscului asociat creditării
Amplificarea şi diversificarea serviciilor si facilităţilor de garantare, cu respectarea
reglementărilor UE privind ajutorul de stat.
Amplificarea şi diversificarea serviciilor si facilităţilor de contragarantare, cu
respectarea reglementărilor UE privind ajutorul de stat.
4.2.3.
Îmbunătăţirea politicilor băncilor cu capital de stat
CEC Bank/Exim Bank să implementeze strategii care să fie prietenose şi stimulative
pentru IMM-uri.
CEC Bank/Exim Bank să practice comisioane şi dobânzi semnificativ mai reduse
decât celelalte bănci concurente, respectând legile concurenţei şi reglementările UE
privind ajutorul de stat.
4.3. Stimularea finanţării afacerilor prin instrumente alternative
4.3.1.
Furnizarea de seed-capital, în special pentru categoriile defavorizate: tineri, femei etc.
4.3.2.
Furnizarea de capital de risc, pentru industriile de vârf şi ideile inovative, prin
înfiinţarea unor fonduri speciale cu finanţare cel puţin parţială din fondurile
europene şi cele de la bugetul statului.
4.3.3.
Furnizarea de microcredite, îndeosebi pentru întreprinzătorii a căror afacere se
aseamănă cu statutul de liber profesionist / meşteşugar (profitabilitatea levitează
în jurul câştigului salarial mediu), asigurând astfel o mai bună penetrare a
fondurilor în plan teritorial.
4.3.4.
Diversificarea şi amplificarea serviciilor de garantare şi contragarantare pentru
agenţii economici (cu prioritate pentru IMM-uri), valorificând cele mai bune
practici din UE.
Conferinţă de presă
19 februarie 2014