2. Linux este o familie de sisteme de operare de tip Unix
care folosesc Nucleul Linux (în engleză kernel). Linux este
denumirea generica a unui sistem de operare gratuit. Kernelul
(inima) acestui sistem de operare a fost creat de catre Linus
Torvalds (Finlanda). Data lansarii oficiale a primei versiuni de
Linux (de fapt a kernelului) este 1991 (cu 4 ani inainte de
aparitia windows 95). Deci denumirea de Linux este corecta
doar cand ne referim la kernel.
Linux poate fi instalat pe o varietate largă de hardware,
începând cu telefoane mobile, tablete, console video,
continuând cu calculatoare personale până la supercomputere.
Linux este cunoscut în principal pentru utilizarea sa ca
server, în 2009 i se estima o cota de piata între 20-40%.
3. Inițial dezvoltat și utilizat de către programatori voluntari,
Linux a câștigat suportul industriei IT și al marilor companii
ca IBM, Hewlett-Packard, Dell, Sun Microsystems, Google,
Novell sau Nokia, și a depășit ca folosire versiunile proprietare
de Unix. Analiștii atribuie succesul sistemului faptului ca
este independent de furnizor, implementarea are un cost
scăzut, iar securitatea și fiabilitatea sistemului sunt considerate
de către specialiști drept foarte bune.
În ultimii ani, Linux a început să devină tot mai popular
atât datorită unor distribuții precum Ubuntu,OpenSUSE,
Fedora, precum și datorită apariției netbook-urilor și a noii
generații de telefoane inteligente care rulează o versiune
embedded de Linux.
5. stabilitate (blocarea unui program nu duce la blocarea
intregului sistem, defectarea serverului grafic nu obliga la
reinstalarea sistemului de operare)
nu exista "registrii", fiecare program are propriul fisier de
configurare (afectarea unui asemena fisier de configurarea
afecteaza un singur program nu intregul sistem de operare)
nu este nevoie de antivirus
citirea tuturor partitiilor de pe un hard disk
instalrea foarte rapida si usoara
elimina necesitatea de a instala toate driverele dupa instalarea
sistemului de operare
posibilitatea de a personaliza interfata grafica dupa orice
preferinta
efectuarea rapida si usoara a actualizarilor programelor
6. posibilitatea de a executa anumite aplicatii scrise pentru
windows (prin emularea cu wine sau prin rularea acestora intr-
o masina virtuala)
interfata grafica (compiz) superioara comparativ cu windows 7
functioneaza si pe calculatoare mai vechi
meniu foarte intuitiv, structurat pe categorii nu pe producatori
ca in windows
nu necesita defragmentare
7. Septembrie 1991 - Este lansat Linux
versiunea 0.01. (10.239 linii de cod.)
Octobrie 1991 - Este lansat Linux
versiunea 0.02.
Decembrie 1991 - Este lansat Linux
0.11. Această versiune este prima
versiune self-hosted. (adică: se poate
compila Linux 0.11 sub Linux 0.11)
Martie 1992 - Linux versiunea 0.95
este prima versiune capabilă de a rula
X Window System
8. 9 Iunie 1996 - Este lansat Linux 2.0.0. (777.956 linii de cod.)
14 Martie 1994 - Este lansat Linux 1.0.0. (176.250 linii de
cod.)
Martie 1995 - Este lansat Linux 1.2.0 (310.950 linii de cod.)
9 Mai 1996 - Pinguinul Tux este propus ca mascotă Linux
9 Iunie 1996 - Este lansat Linux 2.0.0. (777.956 linii de cod.)
25 Ianuarie 1999 - Este lansat Linux 2.2.0, la început cu multe
defecte. (1,800,847 linii de cod.)
18 Decembrie 1999 - Patchuri pentru IBM mainframe pentru
2.2.13 sunt publicate, aducândîn cele mai mari întreprinderi.
4 Ianuarie 2001 - Este lansat Linux 2.4.0. (3.377.902 linii de
cod.)
9. 17 Decembrie 2003 - Este lansat Linux 2.6.0. (5.929.913 linii
de cod.)
17 Iunie 2005 - Este lansat Linux 2.6.12.
29 August 2005 - Este lansat Linux 2.6.13.
28 Octombrie 2005 - Este lansat Linux 2.6.14
10. Toate distributiile Linux au la baza aceeasi arhitectura de
cod sursa si pot rula aceleasi aplicatii, dar o anume versiune se
poate potrivi perfect nevoilor .
11. Sa presupunem ca aveti o organizatie de cateva zeci sau
sute de persoane. In acest caz, probabil ca doriti sa economisiti
bani , un exemplu sunt distributiile Red Hat si SUSE sau puteti
incerca Fedora sau openSUSE. Ubuntu este cea mai populara
distributie Linux pentru desktop.
Exista de asemenea si Ubuntu Linux Server, care este
destinat Intreprinderilor mici si mijlocii, dar pentru
întreprinderile mari este recomantat Oracle, Red Hat sau
SUSE. Pentru un rack sau doua de servere dedicate (cel putin),
Ubuntu este ideal.
Linux utilizat in companiile
mici si mijlocii
12.
13. Red Hat are asistenta tehnica speciala pentru un mediu de
afaceri vast si este usor sa gasiti tehnicieni certificati,
administratori de sistem si ingineri care sunt familiarizati cu
RHEL. Este, de asemenea, suportat pe o mare varietate de
hardware. Fie ca detineti servere dedicate in rackuri, servere
blade, sisteme IBM Power sau mainframe-uri, RHEL este
alegerea perfecta. Pe scurt, Red Hat este standardul Linux
pentru marile intreprinderi si corporatii.
Totusi, daca RHEL este prea scump, exista alte 2
distributii Linux care merita atentia marilor afaceri, si
anume Oracle Linux si Enterprise Server (SLES).
14. Intreprinzatorii care nu au bani sa plateasca pentru soft ar
trebui sa stie ca exista si solutii informatice gratuite. Optand
pentru software gratuit, orice patron ar putea sa faca economii
substantiale.
Acestea, in functie de numarul statiilor de lucru folosite si
de complexitatea operatiilor soft, pot varia intre 10.000 si
20.000 de dolari (pentru o afacere cu un server si circa 30 de
statii de lucru) si cateva zeci de mii de dolari bune (pentru o
activitate care solicita resurse informatice multiple).
Linux aplicat in intreprinderi
15. In afara de firmele specializate, care pot oferi asistenta
pentru Linux pe baza unui contract, companiile amatoare de
softuri free pot apela la serviciile unui "free-lancer", care, in
schimbul a 200-250 de dolari, pune la punct reteaua si ofera,
in situatii de nefunctionare, asistenta tehnica. Avantajul
folosirii sistemului de operare Linux este economisirea a
20.000 de dolari.
Implementarea solutiilor gratuite se poate face fie intr-o
firma care isi incepe activitatea (start-up), fie intr-o companie
care a operat, pana in prezent, cu softuri licentiate, insa doreste
sa-si restructureze reteaua informatica.
16. In primul caz, implementarea are sens, in conditiile in
care initiatorii unei afaceri nu vor sa blocheze prea multi bani
in activele fixe, preferand o redirectionare a capitalului catre
alte activitati. La fel ca si softurile gratuite, cele platite aduc
beneficii, insa amortizarea celor free se face mult mai rapid.
Pe langa banii economisiti pe licente, companiile care
adopta solutii free vor putea folosi resurse hard mai ieftine.
Pe de alta parte, Linuxul nu reprezinta un impediment
pentru instalarea unor softuri specializate pentru
managementul intreprinderii. Astfel, Radu Crahmaliuc,
marketing representative la Oracle, afirma ca "bazele de date,
aplicatiile de e-business si aplicatiile de intreprindere sunt
perfect compatibile atat cu Linux, cat si cu Windows."
17. Pentru a avea o imagine mai clara asupra economiilor care
se pot face prin aceasta metoda, sa luam exemplul unei
companii de dimensiuni medii care dispune de o retea de 30 de
calculatoare si un server pentru fisiere, imprimare, mail,
Internet etc.
Pentru a dota intreaga retea cu solutii Microsoft, potrivit
unei oferte Tornado, costurile variaza intre 10.175 dolari
(pentru un server cu Windows 2000 si 30 de licente Office
Small Business) si 16.575 dolari (pentru un server Windows
2000 si 30 de licente Office XP Pro English)..
18. Ori, softuri cu cel putin aceleasi performante pot fi
cumparate la un pret derizoriu de la diversi dealeri, precum
Flamingo, in pachete (distributii) de Linux (RedHat - orientat
pe servere, SuSE - orientat pe business sau Mandrake,
instalate de pe CD-uri distribuite cu reviste de specialitate sau
de pe ftp-uri romanesti, precum ftp.kappa.ro, ftp.dnt.ro,
ftp.rdsnet.ro sau strain: ftp.redhat.com, ftp.linuxberg.com,
ftp.suse.com
19. 40 de utilizatori
Aplicatii curente: Linux
Software
Server web
Server e-mail
Instalare si configurare server FTP
Instalare si configurare server fisiere SAMBA
Instalare si configurare server DNS
Instalare si configurare server VPN
