Revista Culturism & Fitness nr. 237 (4/2015) Read more http://www.topculturi...
Prezentare licenta f.o.r.
1. UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAŞI
FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT
CORELATIA DINTRE
NUTRITIE SI PERFORMANTA
IN BOX
Coordonator ştiinţific
Prof. Dr. Ion Sandu
Student
Soroceanu Marius Andrei
2. Cap.1.Nutritie pentru box
1.1.Prezentare
1.2.De zi cu zi necesitati nutritionale
1.3.Dieta si antrenamentul
Cap.2.Box si performanta
2.1.Box si performanta. Planificarea antrenamentelor
Cap.3.Bibliografie
3. Boxul , atât la amatori cat si la profesionisti, este un sport care necesita
energie din sistemele de energie exploziva. Etapele pot dura de la 3 runde a cate
trei minute runda pentru amatori pana la cate 15 runde pentru profesionisti.
Necesită un nivel ridicat de rezistenta, putere de a reproduce în mod continuu
pumni puternici, viteza, flexibilitate şi agilitate.
Scopul de a construi un nivel de elita forta-rezistenta, de formare şi
programe de antrenaent de box trebuie să fie foarte intens. Cu toate acestea,
boxerii au provocarea de a întâlni o cerere mare de energie, în timp ce stau relativ
aproape de greutatea lor competitiva. Uneori, boxerii recurg la diete foarte
drastice şi la deshidratare care duc la un meci pentru cantarire.
4. Nutritie pentru box
Prezentare
Fără o re-hidratarea adecvată şi realimentare (între cântar şi
meci), acestea pot duce la o scădere a performanţei.
Prin urmare, o nutritie bogata, cu un continut scazut de grasimi
sunt necesare pentru performanţe optime. Un boxer trebuie să încerce să
creeze un mediu în corpul lor, care permite ca energia să fie rapid
disponibila pentru susţinerea antrenamentelor intense, şi pentru a efectua
la un nivel superior la urmatoarelor antrenamente.
5. Boxerii are nevoie de o zi moderata pentru a creste in carbohidrati
(CHO) dieta pentru a mentine vitalitatea, pentru a umple sursele de
glicogen, şi de combustibil sistemul ATP / CP (adică "sisteme de
alimentare") in cursul de formare practica, concurenta si greutate.
Pentru sportivi, Asociaţia Dietetică Aamericana si Canadiana
recomanda 55 - 58 % din calorii să fie CHO,12-15% proteine şi 25-30%
grasimi. Acestea sunt aceleaşi cerinţe pentru persoanele sedentare.
Cu toate acestea, a existat un corp tot mai mare de dovezi că
cerinţele de proteine si grasimi pot fi modificate la persoane active.. Pentru a
evita pierderea masei musculare, proteinele şi cerinţele de grăsimi au fost
uşor modificate pentru dieta recomandată de formare .
6. Dieta si antrenamentul
In sezon si pre-sezon
În timpul sezonului de pregatire, dieta de formare ar trebui să cuprinda 45 -
55% CHO,30 – 40% proteine si 15% grasimi.
Scopul dietei in antrenament este de a furniza energie adecvata pentru
recuperarea şi repararea tesuturilor, rapid şi mai eficient - fără a adăuga ţesut adipos
in organism - menţinând astfel o rezistenţă înaltă: forţă: raportul de greutate.
Iată cum se calculeaza raportul corespunzător produselor alimentare:
Pentru simplitate, dacă ai mancat 2000 de calorii pe zi, 55% din asta reprezinta
1,100 calorii din CHO, care este egală cu 275 de grame de carbohidrati (există patru
calorii pentru fiecare gram de CHO, astfel, 1100 / 4 = 275 g de carbohidrati) . Pentru
unii este mai uşor să urmăreasca gramele decât de caloriile.
proteina
Unele cercetari sugereaza ca proteinele ar trebui să fie 1.6-1.8 g / kg greutate
corporală pe zi sau la fel de mare ca 2g/kg greutate corporală pe zi la sportivi.
7. Dieta si antrenamentul
Raţia zilnică recomandată este de 0,8 g / kg greutate corporală pe
zi de proteine care se bazează pe ceea ce este sanatos pentru persoana
sedentara medie, care nu este neapărat suficient pentru sportivi.
Proteinele suplimentare sunt cruciale nu numai pentru repararea
muschilor, dar, de asemenea, ca si sursă de energie suplimentară. În timpul
de formare a oboselei, antrenament intens şi supraantrenament,
organismul poate începe să utilizeze proprii muschi ca sursă de energie.
Pentru că este atât de dificil de a construi şi menţine fibrele musculare,
sportivii trebuie să fie atenţi să nu-i piarda.
grăsimea
Păstraţi aportul de grasimi la aproximativ 15-20% din totalul de
calorii, in functie de care parte a sezonului eşti. Grăsimile ar trebui să
cuprinda în primul rând grasimi esentiale si mononesaturate. Acizii grasi
esentiali sunt un tip de grasime pe care organismul nu poate crea din peşte
şi nuci. Grăsimi mononesaturate, care sunt grăsimi cu un singur situs de
legare, pot veni de la de măsline sau de ulei de rapita, seminţe şi / sau
avocado.
8. Dieta si antrenamentul
Pentru un consumator de 2000 de calorii pe zi, aportul de grasimi ar
trebui să fie de aproximativ 400 de calorii. Acest lucru este egal cu aproximativ 44
- 67 de grame (fiecare gram de grăsime conţine nouă calorii).
Păstrarea aportul de grasimi la mai puţin de 15% poate avea un efect
nociv prin inhibarea de absorbţie a acestor vitamine care se dizolvă în grăsime, şi
nu are nici un efect asupra îmbunătăţirii procentajul de grasime corporala.
în afara sezonului
În afara sezonului, boxerii ar trebui să se stradueasca fie pentru a adăuga
fibre musculare şi / sau de ameliorare a punctele lor slabe . Este ceva comun in a
acumula tesut adipos in organism în afara sezonului, apoi doriţi să scapati de el
repede odată cu inceperea pre-sezonului.
Unii recurg la diete severe, care au ca rezultat de obicei, pierderi de
forta si masa musculara, decât ţesutul adipos din organism. Cea mai buna
strategie este de a avea o strategie pe tot parcursul anului, care include un
management al greutăţii care il asigură pe boxer ca nu va urca in greutate mai
mult de 10% din categoria competitiva
9.
10. Box si performanta.
Planificarea antrenamentelor
Pentru a fi realizate, performanţele superioare pretind un timp mai
îndelungat de pregătire. Sînt ramuri de sport în care sarcinile propuse şi volumul de
muncă par uneori nerealizabile faţă de timpul de antrenament limitat, dacă ţinem
seama şi de celelalte preocupări ale sportivilor. Această contradicţie se poate
rezolva numai prin planificarea activităţii în general şi a pregătirii sportive în special.
In cadrul planificării nu sînt urmărite numai obiectivele imediate, ci şi cele
de perspectivă. Dealtfel, obiectivele sînt necesare în planificarea oricărei activităţi.
La fixarea lor se ţine seama de condiţiile concrete de pregătire şi de posibilităţile
reale ale sportivilor.
Obiectivul principal al oricărui boxer este victoria. Această dorinţă
orientează pregătirea şi îi conferă caracteristici care o deosebesc, întro oarecare
măsură, de sistemele de pregătire proprii altor ramuri de sport.
11.
12. Atletul, înotătorul, ciclistul sau halterofilul îşi orientează activitatea în funcţie
de obţinerea unei anumite performanţe, rezultat. In concurs, fără a obţine victoria,
îşi pot realiza, totuşi, obiectivul de performanţă propriu (timpul, distanţa). In box
performanţa se identifică de victoria în lupta directă cu adversarul, în fiecare
competiţie la care boxerul participă. Orice înfrîngere se repercutează negativ asupra
sferei psihice a sportivului (pierderea încrederii si forţele proprii, scăderea capacităţi
de luptă etc).
Bineînţeles, afirmaţia este discutabilă deoarece conform proverbului ,,Nu
poate fi călăreţ cel care na căzut de pe cal" mulţi afirmă : ,,eşecul îi demobilizează
pe cei slabi, dar îi întăreşte şi mai mult pe cei puternici") Acest lucru este valabil
numai în cazul în care boxerul a pierdut în faţa unui rival de aceeaşi valoare. Situaţia
este cu totul alta cînd boxerul, fiind opus unui adversar superior, nu mai este capabil
să opună rezistenţă. Eşecul în acest caz se poate repercuta negativ asupra
încrederii boxerului în propriile lui forţe. Intro astfel de situaţie un antrenor cu tact
preferă să interzică boxerului participarea, mai ales dacă este vorba de unul tînăr şi
neexperimentat.