1. CARTOFUL

3. IMPORTANTA

4.  Cartoful se utilizeaza in industria alimentara, optinanduse
produse uscate : faina,fulgi,gris si produse prajite :
 Soiurile de cartof omologate si autorizate in romania,
cuprinse in lista oficiala a soiurilor pentru anul 2000 se
grupeaza astfel :soiuri timpuri La tona ,Nikita,Runica,Agata
 Soiuri semi timpuri :Sucevita,Barsa,Rozana,Kondor :
 Soiuri semi tarzi Casin,Muresan,Siculus :
 Soiuri tarzi Titus
 _Soiuri de masa cu un continut mai redus in amidon de
14_17% gusto placut periderma fina,neteda
 _Soiuri industriale, foarte produderctive cu un continut
ridicat in amidon de 20_25%
 _Soiuri furajere bogate in amidin si proteine
 _Soiuri mixte care pot fi folosite in scop culinar

7. TEHNOLOGI DE CULTIVARE A
CARTOFULUI
ROTATIA

8.  Pentru realizarea unor producti mari de cartof si de calitate
buna, cu posibilitati de mecanizare si irigare, transportul fara
vatamarea tuberculilor , ca si amplasarea prezinta o deosebita
importanta pentru cultivator.
 Infintare culturilor de cartof se face, in primul rand, in functie de
textura solului, pe soluri nisipo_lutoase, luto_nisipease si
lutoase,
 Dimensionarea parcelelor
 Rotatia cea mai corespunzatoare este de 4 ani daca nu egzista
suficient teren corespunzator din punct de vedere textural sau
al altor indici de fertilizare, este preferata rotatia de 3 dau chiar
de 2 daca nu sa manifestat atac de nematodul auriu
 In ceea ce priveste planta premergatoare rezultatele cele mai
bune se obtin dupa graminee si leguminoase lucerna in zona
de campie si trifoiul in zone umede
 Mai putin indicate ca plante premergatoare sunt sfecla pentru
zahar si porumbul, deoarece se recolteaza tarziu.Totusi
porumbul nu pomate fi evitat ca planta premergatoare, datorita
structuri culturilor, rezistenta cartofului la efectul prelungit al
erbicidelor aplicate la porumb.Cartoful nu se cultiva dupa planta
din familia solonacee si nici in monocultura

10. FERTILIZARE

11.  Excesul de azot este daunator, deoarecepartea aeriana
a plantei creste luxuriant,
 Aplicarea azotului se face in doua etape, o parte in
nainte de plantare si o parte dupa formarea
tuberculilopr,determina formarea unei plante mai mici,
dar productia de tuberculi creste comparativ cu situatia
cand intreaga cantitate de azot se aplica la pregatirae
patului germinativ sau la plantare.
 elementul Azotul este determinant asupra productiei de
cartof. La 1kg azot se obtin in tara noastra, intre 40-110
kg tuberculi.
 Azotul se foloseste in cantitati mai mari la cartoful
timpuriu, la care este necesara o crestere mai rapida a
plantei pe aceasta baza, a tuberculilor pentru a obtine o
recolta cat mai timpurie. La stabilirea dozelor de azot
trebuie sa se tina seama ca in prima parte a vegetatiei,
cartoful foloseste mai greu rezervele din sol, iar soiurile
tardive solicita cantitati mai mari de azot, comparativ cu
cele semi timpuri.

13.  Fosforul determina sporulile de productie mai
mici decat azotul, pana la 40-50kg tiberculi la
1hg substanta activa. Cartoful este una dintre
plantele care valotifica bine ingrasminte cu
fosfor. Fosforul se foloseste in cantitati mai mici
la cartoful extratimpuriu si timpuriu, dar
mai mari la cartoful pentru consum de
vara si de toamana-iarna, si mai ales
culturile destinate obtinerii materialului de
plantare, determinand un numar mai mare
de tuberculi la cuib si o existenta mai buna
la pastrare.

14.  Potasiu trebuie utilizat in primul rand la
soiurile semitardive si tardive, deorece
mentine foliajul in stare de functionare in
intervalele de seceta,putanduse obtine
sporuri de productie. Alaturi de fosfor,
potasiul participa direct si indirect la o mai
buna rezistenta a plantei la boli, la
folosirea economica a apei, la cresterea
continutului de amidon si a rezistentei la
pastrare.
 Fertilizarea organica

15.  Fertilizarea organica
 Asigura importante sporuri de productie prin
aportul in elemente nutritive si prin inbunatatirea
insusirilor fizice, microbiologice si hidrofizice ale
soiurilor.
 Gunoiul de grajd
 Se utilizeaza cu precadere la soiurile tardive si la
cele timpurii (cresterea mai rapida prin incalzirea
solului).Elementele nutritive neutilizate de
cultura timpurie de cartof sunt valorificate de
culturile succesive (castraveti, varza, fasole,
soia, porumb pentru siloz )
 Fertilizarea cu ingrasaminte chimice este
indispensabila pentru realizarea
 unor productii mari si economice de cartof

16.  Dozele de ingrasaminte se corecteaza in functie de
planta premergatoare, aplicarea gunoiului de grajd,
textura slului si soiului cultivat :dupa plante tehnice se
mareste doza de azot cu 10-20kg /ha, cea de fosfor cu
10-20kg/ha P2O5 iar cea de potasiu cu 10kg/ha k2O :
dupa leguminoase anuale se micsoreaza doza de azot
cu 10-20 kg /ha si se mareste doza de fosfor cu 15 kg/ha
P2O5 : dupa leguminoase perene se micsoreaza doza
de azot cu 20-30 kg/ha si se mareste doza de fosfor cu
20 kg/ P2O5 : in primul an dupa aplicarea gunoiului de
grajd se micsoreaza doza de ingrasaminte chimice cu
10-20 kg/ha azot si fosfor 30-40-kg/ha potasiul :pe
soiurile cu textura luto-argiloase se mareste doza de
azot cu 10 kg/ha.Ingrasamintele cu fosfor se pot folosi cu
nici o restrictie, iar cele cu potasiu, care contin clor
trebuie aplicate in toamna facilitand astfel spalarea
clorului din sol

17. Fertilizarea organica
 Asigura importante sporuri de productie
prin aportul in elemente nutritive si prin
inbunatatirea insusirilor fizice,
microbiologice si hidrofizice ale soiurilor.

18. Gunoiul de grajd
 Se utilizeaza cu precadere la soiurile tardive si la cele timpurii
(cresterea mai rapida prin incalzirea solului).Elementele nutritive
neutilizate de cultura timpurie de cartof sunt valorificate de culturile
succesive (castraveti, varza, fasole, soia, porumb pentru siloz )
 Fertilizarea cu ingrasaminte chimice este indispensabila pentru
realizarea
 unor productii mari si economice de cartof
 Dozele de ingrasaminte se corecteaza in functie de planta
premergatoare, aplicarea gunoiului de grajd, textura slului si soiului
cultivat :dupa plante tehnice se mareste doza de azot cu 10-20kg /ha,
cea de fosfor cu 10-20kg/ha P2O5 iar cea de potasiu cu 10kg/ha k2O :
dupa leguminoase anuale se micsoreaza doza de azot cu 10-20 kg /ha
si se mareste doza de fosfor cu 15 kg/ha P2O5 : dupa leguminoase
perene se micsoreaza doza de azot cu 20-30 kg/ha si se mareste doza
de fosfor cu 20 kg/ P2O5 : in primul an dupa aplicarea gunoiului de
grajd se micsoreaza doza de ingrasaminte chimice cu 10-20 kg/ha azot
si fosfor 30-40-kg/ha potasiul :pe soiurile cu textura luto-argiloase se
mareste doza de azot cu 10 kg/ha.Ingrasamintele cu fosfor se pot
folosi cu nici o restrictie, iar cele cu potasiu, care contin clor trebuie
aplicate in toamna facilitand astfel spalarea clorului din sol

19. LUCRARILE SOLULUI

23. Lucrarile solului trebuie executate diferentiat, in functie de
zona climatica, tipul si textura solului, planta premergatoare,
gradul de imburuienare si eroziunea solului.
Tasarea solului reduce considerabil productia la cartof,
indeosebi solurile grele. Pe solurile podzolice la care de
regula. Stratul cu argila. Practic impermeabil, incepe la
18-20 cm, mecanizarea culturii reduce mult productia de
tuberculi .
Pe solurile mai grele, sacrificarea terenului (afanarea
adanca) a dat rezultate bune
Nivelarea solului (inainte sau dupa arat) este extrem de
importanta in cultura mecanizata a cartofului, influientand
pozitiv uniformitatea adancimii de plantatare, forma
bilonului, erbicidarea si recoltarea.

24.  Aratura se efectueaza imediat dupa recoltarea pantei
premergatoare, administrarea ingrasamintelor organice si
celor chimice cu fosfat si potasiu, tocarea eventualelor resturi
vegetale
 In primavara patul germinativ se pregateste numai dupa ce
solul s-a zvantat, evitand formarea viitorilor bulgari.(1) daca
solul a fost lucrat pe o adancime mica, bulgarii se formeaza tot
la cuibul de cartof, dar sub tuberculi (2) ; tasarea solului de
catre rotile tractorului duce la formarea bulgarilor la marginea
cuibului de cartof, cu repercursiuni negative la recoltare (3) ;
.bulgarii formati cu ocazia lucrarilor de ingrijire se gasasc pe
bilon sau intre bilon
 Folosirea combinatorului s-a dovedit mai avantajoasa pentru
pregatirea unui pat germinativ corespunzator, aceasta fiind
alcatuit in de starea terenului ; numai la vibrocultor, grapa cu
colti si grapa rotativa elicoidala,daca se urmareste o mai buna
nivelare si combatere a buruienilo ; din vibrocultor si grapa
rotativa elicoidala, in cazului terenului cu denivelari si tasat, dar
fara buruieni. La lucrarile de pregatire a solului in primavara se
aplica si ingrasamintele cu azot sau complexe


26. MATERIALUL DE PLANTAT
Trebuie sa apartina solului si categoriei biologice
stabilite pt zona sa fie sanatos, iar marimea tuberculilor
sa fie de 40-70 g, ceea cese realizeaza prin sortare la
deschiderea silozului sau depozitului.
sortarea materialului de plantare scos din siloz sau
depozit, indepartans tuberculii vatamati si bolnavi
tratarea tuberculilor cu formalina 0,5% (11 formalina
40% la 80 1 apa)
asigurare prornirii coltilor in vegetative prin asezarea
tuberculilor in strat de circa 40 cm in camere incalzite
la 16-180 C, pana ce apa coltii in masa, fara ca
acestea sa depaseasca 1-2 mm (dureaza 8-10 zile)

27.  fortarea cresteri coltilor (sau incoltirea propriu-zisa)
se realizeaza folosindu-se solariisau spatii care
benficiaza de lumina naturala sau artificiala cu
posibilitati de aierisire si in care se pot mentine
temperatura de 12-150 C,iar la nevoie pana la 180 C
(pentru a urgenta cresterea coltilor).
 Pentru asigurarea unei incoltirii corespunzatoare
sunt necesare urmatoarele ;
 mentinerea temperarturii recomandate (12-150C)
 aierisirea de 2-3 ori pe zi
 mentinerea umiditati relative la peste 85%, folosind
vase cu apa pe podea, stropirea tuberculilor cu apa
cu stropitiri sau vermorelul
 iluminarea si in timpul noptii, realizandu-se colti
mai vigurosi (40wati/m2)

29. Densitatea plantatului
 . Unii cercetatori opineaza ca este mai indicat sa
se realizeze un nr mai mic de tulpini initiale (4-5
la cuib), care asigura productii bunr decat un
numar mai mare, care se concureaza intre ele si
pot debilita planta, in situatiile cand solul nu este
suficient de fertil sau elementele xlimatice sunt
nefavorabile (MOORLI J., VECER A.)
 In cazul cand se planteaza tuberculi mai mici se
mareste desimea la plantare pentru a se asigura
numarul normal de tulpini principale si-o
suprafata de asimilatie clorofiliana.

30. DISTANTA INTRE RANDURI SI
METODE DE PLANTARE
 La culturile de cartof extratimpuri si timpuri cu
tuberculi incoltiti inainte de plantare, se
folosescdistante intre randuri de 55-60 cm,
plantarea efectuandu-se semimecanizat :se
deschid rigole cu ajutorul cultivatorului prevazut
cu corpuri de rarita, in care tuberculi se
planteaza manual, iar acoperirea lor se face fie
mecanizat cu acelasi mijloace, fie
manual.Distantele intre tuberculi pe rand
oscileaza, in functie de distanta intre randuri si
desimea stabilita, intre 19-27 cm.

32. Adancimea de plantare

Cartoful se planteaza mecanizat, de regula prin acoperire cu
biloane. Discurile de la masinile de plantat (EPC-4 ;Sa BP 62,5 ; 6
SAD-75) trebuie sa fie astfel reglate incat sa rezulte un bilon uniform
incheiat simetric fata de coama, lat la baza de circa 38-42 cm si inalt
de 12-15 cm deasupra parti superioare a tuberculilor la bilon mic si
20-25 cm la bilon mare, astfel ca dupa asezarea pamantului in bilon
tuberculii sa fie acoperiti cu un stratde pamant de 8-9 cm respectiv
16-19 cm.
 Plantatul in biloane este obligatoriu in cazul irigarii prin brade,
apoi la zonele cu ploi abundente (reducandu-se pericolul excesului
de apa in zona cuibului si diminuandu-se, astfel,atacul bolilor de
putrezire)
 Cartoful se pomate planta si manual pe suprafete mici sau in urma
plugului
 Plantarea pe brazde consta in executarea unei araturi,
tuberculii punandu-se tot la a doua brazda, in cazul plugului purtat
de tractor si la a treia brazda in cazul plugului tras de animale, in
ambele cazuri distanta intre randuri este de aproximativ 60 cm, Pe
terenurile situate in panta plantarea cartofului se fece pe curbele de
nivel, facandu-se biloane pentru prevenirea eroziunii solului.

34. Lucrari de ingrijire
 Ingrijirea culturilor de cartof fara folosirea erbicidelor. De
la plantare la rasarire, intervalul este de peste 30 zile (la
cartoful preincoltit de 18-25 zile)

35. Ingrijirea culturilor de cartof folosind
erbicide pentru combaterea
buruienilor
 Buruienile din lanurile de cartof se combat cu
multa greutate deoarece primele faze de
vegetatie a plantei corespund cu perioade
ploioase din lunile mai si iunie, cand nu se
pomate intra cu mijloace mecanizate pentru
distrugerea lor.
 Buruienile consuma cantitati mari de apa si
elemente nutritive si scad eficienta tratamentelor
impotriva bolilor (mai ales de mana) si
daunatorilor (mai ales de gandacul de colorado),
iar recoltarea mecanizata devine dificila sau
imposibile.

36. Ingrijirea culturilor de cartof folosind
erbicide pentru combaterea
buruienilor
 Controlul insuficient al culturilor de cartof privind agentii
patogenici ai bolilor, cat si prezenta daunatorilor,
constituie adesea cauza unor productii mici si
neeconomice.
 Doza de fungicid este de 5kg/ha la Turdacupral 50,de
2kg/ha la Dithane M-45,Bondozeb 80 Pu, Sandofan C-50
Pu, Temoal 52 Pu, de 2,5 kg /ha la Ridomil plus, Curzate,
plus T 85 Pu si de 0,5 kg/ha la Brestan 60 WP.
 Irigarea cartofului
 S-a dovedit eficienta in toate zonele. Regimul de irigare
se dirijeaza atat functie de nivelul precipitatiilor,cat si
dinamica consunmului de apa al plantelor de cartofi.

38. . Recoltarea

42.  O data cu stransul tuberculilor,in urma masinii E-649
se face si sortarea lor, conform cu cerintele.
Recoltarea se face numai pe vreme buna si la
umiditatea corespunzatoare a solului. Vrejurile se
distrug cu 7-8 zile mai inainte de recoltare,pe cale
chimica la ingalbenire totala, folosind reglone 5l/ha,
Harvade 25F in doza 2,5 l/ha s-au cu masina
universala de tocat resturi vegetale (MUTRV) care
lucreaza in agregat cu tractorul L-445.
 Combinele de recoltat dizloca pamantul cu tuberculi,
separa pamantul si resturi vegetale, incarca
tuberculi in remorca de transport, stationar, din
buncarul combinei s-au din mers in remorca tractata
paralel cu combina
 Avand in vedere ca din totalul stolonilor formati pe
tulpina subterana numai 30-40% se transforma in
tuberculi, exista mari rezerve pentru a se obtine
producti de 70-110t/ha.

43. Pastrarea tuberculilor in adaposturi
temporare ;
 Silozuri, transee, gropi
 Silozurile de suprafata
 Santul de aerisire este inlocuit printrun jgheab
din sipci in formade (V) intors, cu deschidere la
baza de 50 cm iar inaltimea de 30 cm.
 Silozurile ingropate sunt cunoscute sub
denumire de transeie si gropi se practica in
zonele mai racoroase din Transilvania si Nordul
Moldovei.

44. Combaterea bolilor şi
daunatorilor
 Controlul insuficient al culturilor de cartof
privind agentii `patogeni ai bolilor, cat si
prezenta daunatorilor, constituie adesea
cauza unor productii mici şi neeconomice.
Dintre numeroşii agenţi patogeni care
produc boli ale cartofului amintim, Ervinia
carotovora var.

45.  Atroseptica-înnegrirea bazei tulpinii,
 Momentul aplicării traramentelor este
indicat prin buletine de avertizare.
Întărzierea cu 3-5 zile a tratamentului faţă
de momentul avertizat, diminuează cu
70-80% eficacitetea protejării foşiajului la
mană, prin faptul ca aceasta intervenţie nu
mai este preventivă. Doza de fungicid este
de5kg/ha la turdacupral 50,de 2 kgkg/ha
la duhane M-45, vondozeb 80 pu,
sandofan.

46. Irigarea cartofului
 s-a dovedit eficientă în toate zonele,
cercetările care au evidenţiat că cea mai
mare nevoie de apă se manifestă de la
tuberizare pănă la maturizare. În anii cu
primăveri secetoase se recomandă să se
facă o udare de aprovizionare sau o udare
imediat după răsărire.
 Pentru cei interesaţi: acestor consumuri de
apă umiditatea solului nu trebuie să scadă
sub valoarea plafonului minim de 50-70% din
I,U.A