Boala ca şansă cum să descifrăm mesajul ascuns al bolii
4 ingrijirea gazonului
1.
2.
3. I n u l M d ~ c u f l o r i
sunt mult md populare at
gazonul verde unifbrm. Florile
din gazon atrag inmtelepi In
spafiile de joad ale copiilor
insmele nusunt bine venire,
deoarece InjepZturile acestora
sunt n e p h t e lidureroase.. .
Majoritatea plantelor sabatice
se fnmulfesc prin seminge sau
drajoni, e l i i h d asdid iarba.. . -.
Evimfi plantele dbatice fn. " . . .
a piklrgilemult hlos~teale gr5-
dinii. ~~caraodgr c d r p m cu p b u m d p ~ u r u rcn=her
Ungamnf315buruienitie
objine d mai q o r prinapli- vorabile. &$el deplante sunt una. La neuoie, reusnp~qi
area unor aris9*ipmwempP, pWlu$elesau veronica,care se @wile formte cu p&n$nt sj
Scdba# m ddelar- dezvoltaifn special Insol uscat, s e m b f i iarMdin mu.
WE comqmu&k,r. Penuu &rac Insubsrslnp nutritive. Se pot aplica sisdmwage
pond& m e salicimt alegefi
am@% deseminp,
a r e d fie d c a t
f r e a ~ ~ t .I& sensibid5cu
timpd &pare gi kulacesteia
e ~ n eocupat & b u r u i ~ d emis-
ten*, cu khe.
F e g * & a r -
deat G m n u l siWim56bgri-
jir fbrm& aworprosh care
~ r i ntam&& m p l da
gazonulaihpiedicaji p i s -
tent &+ s&@or la
majoritam h u u i d o r . Un
crireriu i m p o m t ategi
Mfimeadetunderea Wnu-
lui. Gazonultuns preascund
are &vorabii l-bphdm
diferitelor tipuride u&i.
&-n&i& &*i-
cide. Printreacme?.se.pot
d w b ido& ripuri:ecbicidele
de c o n m uebuie linpttighte
uniform, x m e a distru@nd
pa@uma pbcelor de h
suprahp mlului. Erbicidele
sisternicese t b h c la
stropitca sau uidaktaW e -
nilor, acestea a i w b rkikina
nuw pot I%@& Luruienile
EXTIRPARE
planrei fistimdeak o w e r e
cmr?nmufexprinseminp. exagerada buruienii, cars
Dad fn&gazonulse du* aceam moue. Se
f ~ b t ' q t edin a m alipsei de Metoda cea mai ecologid de ~ifngri%@ninte cu confinut de
a@ tau&s~.baaqeautririve, artirpare m e P n d e e erbicide, hZiaces- se folo-
e QWU& abusuiedw, &el sesc d o u la nwokpi nufn
p h d e SWE sm& una dre mod prevsntiv.
Pe vreme vdntoasi nu
stropiji cu erbicide, ca sub- indep&a$i buruienikecu plivi- Sednati iarba nouatn g&urile
stanfele chimices i nu torul. Fiti aten$isii xoateti 2formate prinIndqMama
ajunga la flori, arburtii toate fragrnentele de radacinaale buruienilw.Greblati~iameliorati
ornamentalisau legume. buruienilor perene. salulcucompost.
Nu lisafi copiii ~ianimalele
domesticein apropierea
suprafejelorstropite.
Pastrati chimicalelein locuri
uscate, ricoroase,
intunecoase, ferite de copii.
in t i m ~ u llucririlor cu erbi-
cide folositi minusi, pan- 1- . !
taloni lunii si cizme de cau- 1 1
ciuc, iar dupa utilizare
spilaji imbricamintea pur-
tat& Curataji cu grija toate
uneltele care au fost in con-
tact cu erbicidele.
3
Semha$ inrbHin locurile
4Tasajisaminteleinsol cuaju-
Respectafi instruqiunile
pregititeanterior, ceea ce va torul plantatoruluisau aunei
producitorului.
impiedicaaparitia buruienilor, scanduri. Udatiabundentcustropi-
toarea
- -
EXTIRPAREA CHIMICA A BURUlENlLOR
de teren s-au rlsplndit buruie-
nile, impra~tiafiuniform erbi-
cidul cu caruciorul de impra~ti-
at (dreapta) apoi udafi abun-
1 dent gazonul.
, In cazul buruienilor ce crex
sporadic stropifi planta direct
cu un pulverizatorde m i n i
(dreapta, a doua imagine).
Nu stropiji niciodati de prisos,
ideoarece dauneazi ierbii.
4. Recunc - :tetiI ji distrugetiI buruienile
rrunzesuylrl pe
buruianipereni
I; se alstrugealnclr
nafigazonul
PRIMAVARA~ A m b iOAN1NA
Prim ven'fikare A doua verificare UMma wrificare
Verificati gazonul primivara, de h rnijloculperioadeide crestere Cu ocazia ultirnei tunderi a
Tndata ce pianteleau pornit ?n verificati fncii o data care sunt gazonuluiverificati Inca o data
vegetatie. Aerisitorul de gazon buruienile ce se rispdndesc. buruienile.inde~rtaticu rnana
asigura aerul necesar radScinilor, Alegeti rnetodade extirparesau sau cazmaoa buruienile perene
astfel iarba r i d n e sinatoas3. Indepirtati-le cu cazrnaua. pentru aTmpiedica iernarea
Scoateti buruieniledispersate. acestora.
--
O IMP AWIMP SRL RC-P-02-10-020 ISBN 978963m-B-1
6. FBorduri sim~le MONTAREA BORDURILOR PREFABRICATE
1
Gazmulcu bordura' este
fiumospi hgryit,
devenind ornamentid
fiecireigidini.
CCESORII: O bordura O t i r u ~ i$isfoara 0 cazma O sap3 0 nisip CIciocan
ID a d nuv W sti cheltuiti
DE CE ESTE NECESM
1 BORDURA?
Da& gazonulse dezvolt5
liber, in scurt timp ngp:pide$te
straturile de flori $idrumuriile
! din gdding. Bordurile stra-
I
nxrilor pot fi tiiiate $icu mz-
I
maua, ins2 cele durabile, rezis-
pietri~,rumegus sau scoam
1
La bordurik drepteintindefi o Tsiafl de-a lungulsforiiTntinse
de copac. $i acest tip de sfoara pefgru~i.Pentrumar- 2marginea gmnului cu caz-
:area partilor arcuite, folosififur- maua. Facefiunganf de 10-15cm
ecorativ. unul de udat. achncime~i5 cm lhfime.
m i t e la condifiii schimba-
toare devremii simplifid
Pngrijirea g&iinii, march&
marpule gi scot Pneviden*
forma m r ~ l r f l o r .
K horticulcuri, mapinehor-
ticole ~ide ~~~de con-
mqiipot fi &zigionate
borduri fibriare dinditbite
maadale, cade exenlplu plas-
tic, lemn, pkur5, beton sau
c h k metal. Bordurile pot fi
a g ~ a t ela nivelul solduisau
*.
~durifel.e&dke sunt
foarte decorah. Elmentele
de bOrdu& monmte Pnso1pot
avea'hdgime diferi~.
Awtajd a ~ e ~ m r aconst3 ln
reaEn p a n a mddului pi a
tor tipuri este d h ~pqierea
lartunderea fgazUnuluia
mqina de t&t Lu-Mdewine
@, as& pe m t e
p0't;uati i h trehic ~~
ulterior cu E0dxe.k- de i d & ,
Patea s u ~ ~ ~ i &a bar-
M e r ~ d a o e ~ r e h
livdul sdului.Astfel.s t w d e
pvtfidivhtef)drlbaamge
atengia & la plante, totodatil
iarbapoare fi tun& fWiprob-
h.
3Punefi inpnf nisipping la 4Aranjafi elemeetelela
5Amenajali bordura la
inalfimea de 2.5-5 cm ~iw a f i inllfimea dorita~idepunefi lungimeadoria. Tasafisolul.
elementeleprefabricate. pamint pe ambele La nevoiesprijinifi-ocu Mm8nt
mquroit de-a lungul ei.
i ~ ~ ~ l ~ l ~ ~ ~GAZONULUI LANGABORDURA
I Porpunilede gamn de lingi
borduri nu pot fi accesate cu
ma~inade tuns iarbi. Pentru Iacekea se folose~tefoarfecele
de taiat bordura. La borduri
scufundate folositi o masina Ii napropierea pietrelor sau
I a bordurilor ce pot fi deteri-
orate de malinile de tuns
iarba taiaJi iarba cu foarfe-
cele.
I
8 - - C - --
electrici de tuns borduri; cu
care vefi lucra utor ~irapid.Bordurile oun.ne- ln I
locwiie a r egslzond web& Mijloacelenecesarese pot Dispozitiv cu fir de nylon: fifi Ma~inade taiat marginea
drlimim deccwtepir(i.k ! procura tn magazine de materi- atenfi ca in tirnpul lucrbrilor s i guonului: Tiiafi iarba impin-
gri%&&i, cade cxemplu de ale de construcfiisau in unitati nu deteriorafi bordura. FolosiJi gdnd masina incet de-a iungul
s t r a d e de flori, locuride horticole. ochelari de proteaie. bordurii.
&& mualeile ding r W .
7. Borduri de gazon
I t
Borduri prehbricate a ) . , I ' 1
TIP IAVANTAJE DEZAVANTAJE
uurabii;comercidizatgatade
montare;flexibi;idealbordurilo
scufundate
clincher,pkci durabii;p gvarid tnfunqie de undetipuri suntfoamscumpe
milrime,f o d$aspect
I,br,
qpqhegte variate, de r n h ediferig gnu &d i
&%a) d~fir~tc~dluri;bar^ raiueat uneIetipurisunthtuwmpc
nemc;protejedhpoaiva m~ltuea~foarte&b
rii bunidor Qeoarece
. " , I A " I
v fngrjlre tot anu - -- - -- -2 .a
PRIMAVARA -VARA
Mezare #i hlocuire eezare #i verificare mt
DeTndati ce solul se incilzqe Amenajafi borduriinjurul
5i devine cultivabil, pot fi noilor straturi. Dupa ploi mai
asezate noile borduri. Sprijinifi substantiale, verificati bor- *
elementeledsrarnate ~i durile. bordurile dupe o perioadi
I
'inlocuiti-le pe cele uzate. lungs cu precipitafii.?nast-
TOAMNA fel de situafii solul este
Verificare#i tundere saturat cu api, iar intim-
hainte de sosirea primului ger .
verificati durabilitatea bor- deplasa. Executatibor-
durilor. DupZ ultima tundere a1
ierbii, tundefi ~ibordurile este afanat ~ifarti bulgtiri.
I (stanga).
--
8.
9. Plantesimplu deingri'itsirecunoscitoare PLANTARI , ACOPERITOARELOR C SOL VESNIC VERZl--
Plants$ h loc degazon
acoperitoare de sol vqnic
veni.
DESCRIERE
IAproape toate plantele
scunde, extinhdu-se repede I~ialdtuind un covor vegetal I
aspectuos, pot fi acoperitoare
de sol. Unele se extind prin I 1buruienile. Af5nati solul. Repartizafiplantelepeteren.
Amestecafi insol turbi, compost -.-'V A ~radscini subterane, altele
formed un covor de frunze, I sau nisip. GreblaJi.
care se ingroqa de la un an la
altul. Unele specii dispun de Iflori frurnoas;, altele o r n e d I
griidina prin frunzele lor, iar o
parte din ele se remard prin
rninunate culori auturnnale.
Mugchiul este un excelent
acoperitor de sol. Se dez-
vole optim in sol compact,
acid, la umbri. Estefoarte
rezistent, nutrebuie tuns,
se extinde repede 5i 15i
pistreazi culoarea verde-
intenstot anul.
, rAVANTAJE
pentru protec9asolului.
Frunzele lor acoperii solul, PI
dcesc, iar pe vrerne de ploi vio-
lente I1protejead de mocirlire.
Vara mengin urniditatea, iar
iarna echilibred variafiile
rnari de ternperatud.
Frunzigul vqnic verde gi fru-
mos al acoperitoarelor de sol
inveselqte zilele rnohodte ale
iernii.
Contrar gazonului, aceste
plante sunt sirnplude ingrijit,
nu necesits fertilizare, tuns gi
udare regulats.
reduc supraferelede gazon gi
facilited ingrijirea gddinii.
Acoperitoarelede sol sunt
ideale pe pante gi ~anguri,
unde iarba ar fi greu de tuns,
deoarece extinderea lor
irnpiedid eroziunea solului.
Acoperitoarelede sol sunt
adecvategi pentru rnascarea
p w o r rnai udte ale grdinii.
ma~iaceste plante sii invadeze
terenurile pietroase sau cio-
turile de arbori.
Plantele acoperitoare de sol
sunt aspectuoasegi ugor de
ingrijit, inlocuind excelent
gazonul clasic. Se extind
repede, formand un covor gros,
care impiedid rasplndirea
buruienilor. Arad bine rnai ales
in locurile urnbroase, in care
gazonul este deseori invadat de
mugchi.
Plantele acoperitoare de sol
vegnicverzi sunt excelente gi
3
Planta+le la adencimeadin
4Udafi abundent. Dupa
vas. DepunetiPnjurul lor plantare, pe vremesecetoasa
@mdnt ti press$-I. Peterenurilein udafi sistematicpentruca plantela
panthformati wb plante un mic sa se inrzjdlrcinezecorespunzator. I
CCESORII: ClTngra)irndnt granular CI material de mulcire organic Clrnatini de tuns iarbi I
UNDE SE PLANTEAZ~?
Pentru aproapetoate locurile
exist5 plante acoperitoare de sol
corespunz5toare.Multe specii
tolereazii pi umbra, de aceea
sunt ideale pe terenurile cu
lumina puyina, unde gazonul se
atrofid. Plantele perene
~ q n i cverzi diversifid griidina,
1FertiTiatiinfiecare primavara, Contra buruknilor ~ipentru
3
Uneleplanteacoperitoarede
pdna fonneaza covor vegetal 2protaia soluluiaflernefi sol vor fi mai dense daca
cmplet. hgr&~mtntulgranular printre plante un strat de mulcide primavara sunt tunse o data. Dupg
Pachisandra sub un arbore
10. I
Acoperitor de sol vesnic verde GRUPA 4
Euonymusbrtunei;h i verde-gflbeniu; f d o q
inmai-iunie; plantia&i$it~are sau rhitoare
krnpivum;flori rqii, roz, albe;hfloqti -.
iunie-iulie; pouicridh kpzidurilor
Arctosraphylosun-ursi;flori albe; infloqte in
die-mai; ademti pentru gridinile I
Dry ~enderrnannii;flori albe;inflorqte in
mai-iunie; adecvati pentru gridinile alpine
ti RO-P-02-10-02t ISBN978-963-86092-8-8
11.
12. Renstent in zipadi ;;iger - - . . ..
I
& i m z d i d d
Prega'tifigazonul pen tru
lunile de iarnL
DAUNE DE IARNA
2Zpada mare, variagiile de
ternperatur5, viintul rece gi
gerul indelungat sunt daun%
toare gazonului. La ternpera-
turi de sub O "Cin sucul celu-
lar se pot forrna cristale de
gheagii, care vor distruge peregii
celulelor. Frigul uscat extrage
urniditatea ierbii, ceea ce
I
provoad uscarea ierbii datoritii
faptului 6plantele nu pot
D a d gazonul este acoperit cu
Pabsorbi apii din solul inghegat. Frunzi,sul de toamna' tocat este un important in-m&t degazon
I
frunzig urned, acesta provoacii MASURI var de alge sau carbonat de Poqiunile de iarba incdlcite
iniibugirea gi putrezirea rnagnaiu, bogat gi in elernente sunt mai expuse la peri-
gazonului, datoritii drora Prin ingrijire corespunziitoare oligorninerale. colele de iarni. Prin verticu-
prirniivara apar Pete galbene vegi avea un gazon cu radiicini Toamna indep&ta$ toate lare (aflnarea solului) lumi-
sau rnaro pe suprafagagazonu- puternice, care va supraviegui frunzele &ute de pe gazon. na ~iaerul pitrund la firele
lui. Printr-o ingrijire corespun- condigiilorde iarnii. Dacii iarna pe vrerne urnedii de iarbi, ceea asiguri o mai
zatoare unele urrnari nepliicute Vara, in loc de udat prea des gazonul este acoperit de frun- buns pWrunderein sol a
pot fi evitate. gi superficial, udafi rar, dar ze, acesta poate putrezi sau aerului ~ia apei. Ridicinile
abundent. Astfel riidiicinile pot poate fi contarninat de fuzari- se dezvolt3, iarba va fi mai
I
Dacivaloarea pHestesub 6,5, Daca nuplouaindeajuns, la
patrunde la adiincirnea potrivi- o d . rezistenti, ~imajoritatea dupa doui siptimani de la 4catevazile dupa fertiliu.
-2.Gazonul trebuie udat gi in fnainte de sosirea primelor mu~chilorpot fi Tnlaturafi. fertilizareimprigiafi pe gazon car- udafi abundent gazonul. Solultre-
dele uscate de toarnnii pentru inghe~uritundegi iarba pentru bonat de calciuin dozi de buiesi fie umedplna la
a asigura stocarea urniditagii pe ultirna data. Fixafi indgirnea adhncimea de min. 15 cm.
tirn~uliernii. Nu udati inain- de tundere la 4 crn. Firele de
1write de fertilizimrep L
2Inoctombrie distribuificu
toamna, wrif~aficonfinutul aparatuldeimprafliat
'l e azot ~ivaloarea pHa solului ingr&Smlnt special, cu damm-
:u ajutwul truselor disponibikein punere lenta.
corn@.
tea nopgilor cu ger, deoarece iarba rnai lungi se vor rupe in '.
8 ... -
iarba urneda este rnai sensibilii tirnpul inghegului, ceea ce
~ E T O D EDE TNLATURARE A F R U N Z Ela ingheg. poate stirnula rikpindirea
Toarnna trebuie aerisite bolilor rnicorice.
terenurile cu gazon rnai biitrin,
asrfel aerul p%runde in sol gi
stirnuleaG dezvoltarea
riidiicinilor.
Toamna fertiliza5i cu
ingriigiimiint cu descornpunere
lentii, bogat in potasiu.
Potasiul stirnuleaG cregterea
I
riidiicinilor gi raistenfa la ger.
D a d valoarea pH a solului
este sub 6,5, piirniintul necesita
tratarnent cu calcar. Folosiri I
carbonat de cdciu, de exemplu Udqihainte de sosireagedui
.,,.L,'.f d F"+&< .=.
I.. -r y - '..
I.;''5 ,. mq ..K;
-.t.:
- , <.-.
- a ' ' . . , , ,
,*--p,. -..fJ'! #
Grebla. Adunafi frunzele pe Aparat de tuns iarba. Unele Aspirator de frunze. Cu acest
folie sau in sac, cu grebla de aparate de tuns iarbi au 5i aparat frunzele pot fi adunate
frunze sau cugrebla de iarbi, funcfie de aspirare. Adunati la un loc, aspirate, apoi com-
ru dinfi de arms. frunzele in suportul aparatului. postate sau folosite ca mulci.
13. Ing-iretot anul.-
~NGRIJIRE
9 - n ~ ~
Pwigsldaoptimafcrtilizkriide
toamni este lunacxtcmhk.
Folrneilngriflmlnt special, cu
desmmpuncnI H .V a M W
regulatvabarea pHadului.
Dadackilst#wlaare'Csub
63, tnrcarnnhd &I crtr
ackkrlat$iReccrlUt r w e cu
caicar. h acert ocopeste optim
a r b a t u l decalciucuconti-
nut dc elemrite oligominera-
le. P h i ceiarbaate tn cn)-
me,tun&$i r&gulotgrzanul.
Teamma tprziu Wb@midealti
dcU i i mcstcds4un.
O IMPABIIMP SRL
In regiuni cu mutt&ziipdi,
I pentru witarea ranirii
gazonuluiTn tirnpul
curafariizhpezii de pe
I drum se recornandlmar-
carea marginii drurnurilor
cu stegulefc sau alte sernne
de rnarcare de culori vii. FiJi
atenfi ca semnelede mar-
care s2 fie maiTnalte decat
nivelulzhpezii.
I Dade posibil, nu p9ifi pt
gazonultnghept pentru
ca firele de iarbase pot
rupe sauvatha.
NutmpriQtiafi sare pe dru-
I rnuritn apropiereagazonu-
~lui, ci folosifi buchfi de
lemn, rurneguh cenu~a,
pietrb sau alte materiale
disponibiletn rnagazinele
I de specialitate. Astfel
Fertilizareade toarnng ~i 1 puteti proteja solul$
ratareacu calcar a solului gazonul din apropierea
I
eface in octombriesau la drurnului.
iceputul lui noiembrie, pe
reme uscata, fara vant.
ngra~arnantulse distribuie
.u aparatul de Impragtiat.
Daci vrernea este tn con-
tinuare uscats, udafi
gazonul.
SBN 97E-W-SOH4-1
16. nori albe; httoqte tn aprm-ma; udali regulatde la G r i r e p h i in
soare~ d t lpenumb& k 3545un perioada de dupi inflorire
I
I
macrqu
bhp)
TOAMNA
Plantare
hgrijie tot anul
iflorqte in iunie-iulie;creyterefiravi, nu necesiri ingrijire; nu domini floril
.. ..illfoask i:20-60 crn
Plantafiin iarbi plante cu bul-
bi. Daci dorifi s3 transformafi
o partedin gazonin pajigecu
1
flori, sipafi gazonul, incorpo-
11'
O IMP ABIIMP SRL
rafi-i putin nisip$inetezifi-i
suprafafa.
PRIMAVARA
Semanare ISerninafi Tn iarbi arnestecul
de semintede flori pestrite
de camp.
- 1
*&ges..
1
3aci dorifi s i amenajafi
o paji~teinfloritir mare,
amenajafi $io poteci.
Astfel v i putefi plimba pe
camp, f i r i a cilca pe flori.
Pentruarnenajarea potecii
putefi utiliza buc8fi de
scoaqiisau pietrir fin.
VARA
ingruire
Udafi gazonul Tn modul obip
nuit. Tundefi pajigea. inde-
partafi buruienele, de exem-
plu furniirifele (~tdnga)~ L
17.
18.
19. - ' '1, ' 8 , , i 111' ' 1l
I
2: .'
CARTEA
1 Ajsezarea rdouriforde gazon GRUPA4 7
(X; -y*n@ijiRot and ]
PRIMAVARA
Asezarea rulourilor
4ezaji rulourile de gazon
dupi ce solul s-aincilzit sufi-
cient ~itemperatura zilei per-
miteinridicinarea si cresterea
ierbii. Efectuati operajia -pe
clt posibil-pevreme innorati,
pentru ca evaporarea s i fie clt
mai redusi.
La aproximativo luna de la
plantareimpriytiaji pegazon
ingrisimlnt cu degradare
lenti. Udaji abundentin tot
cursulverii. Verificaji regulat
marginilesi, acolo undeinci nu
s-au fnridicinat, presaji-lebine
cu mlinile in sol (sus).
TOAMNA
Fettilizare
Primivara devreme mai rispln-
diti o data pegazoningrisi-
mAntcu degradare lenti.
Vremea cea mai adecvatg
pentru asezarea rulourilor
este vremea innorati, cBnd
se asteapti o ploaie slab&
Nu plantafi gazonul pe
vreme foarte caldi.
Cildura diuneazi gazonu-
lui deoarece evaporarea
este mai intensa, iar iarba
inci neinridicinati nu
poate absorbi api din sol.
Dupi plantare udafi bine
gazonul. Palpaji cu degetul
solul intre rulouri, verificafi
astfel daci este suficient de
urnedsub gazon. larba nu
se poate tnradacina declt ir
sol reavin. Udafi zilnic pe
vrerne de caniculi.
I
Fertilizareacorespunzatoare
implicamai intli adminis-
trarea de potasiu, care stimu-
leazaformarea radacinilor.
Fertilizati imediat dupi plan-
tare, apoi udati. Dupi o luna
administrati ingrisimBnt cu
degradare lenti.
Pan2 clnd iarbase
inradicineaza reglati la o
hittime de tiiere mai mare
masinade tuns. Lislndfirele
de iarbi s i creasci maiinalt,
stimulati cregerea unor
ridacini mai lungi.
21. DE CE?
I
AERISIREA SUPRAFETELOR MAR1 DE GAZON
I
ACCESORII:
o verticulator cu motor IO instalatie de udare
0 grebli
1Cu o ni inalnte6aerlrire udati incepefiWptkularea la rnargi-
binegazonul. Astfel solul 2nea gazonului.inainta~i
devine rnai laxgi rnaiupr accesibil lucrandpef&ii egale.
cufitelorde verticulare.
Aerisili gazonul farl efortl
Mantati pe inclltaminte
,sandaCaleUcu cutite tubu-
lare mici. 'ln timp ce par-
curgefi gazanul, cufitelefi-
xate pe talp3 exwag buc3Ji
de Mmant ~iastfel wlulse
aerise~te.,,SandaleleN rpe-
ciale se pot pracura din
magazlnele de horticultur4
si prin serviciile de expe-
diere prin colet,
Gazonul rar, nZpZditde
mqchi trebuie aerisit pentru a
ameliora condijiile vitale ale
I
riidIcinilor. Prin strgpungerea
bulgiirilor mici de p h h t , in
gazon se form& goluri prin
care pot ajunge q o r la r?id5cini
apa, aerul gi substan5elenutri-
tive. Totodad, astfel se asigud
~ispajiu de dezvoltare noilor
r9dkini.
Solul se compacteazli de Verticdatondcu motor erwge dingaeon segmenre cilindricesub@
regul5atunci d n d este supus
unui uz excesiv, este intens cd- Frecvenfaaerisirii depinde pot distinge douii tipuri de uti- I
cat datorits mersului pe iarba de gradul de rkphdire a laje: I
sau folosirii gazonului ca mugchilor. In general este sufi- Verticulatorul cu cu$te
spa~iude joad. cientl o aerisire anualz, ins5 tubulare extrage segmente de 1
suprafe~eleutilizate intensiv sol de form5 cilindrid, care 1
C ~ D ?
trebuie aerisite de douii sau trei apoi pe suprafap gazonului se
ori pe an. dezintegred.
Verticuhtorul cu cu$te tip
Aerisi~igazonul, pe cst posibil,
CUM?
ba6 taie g5uri in sol &ii a
toamna. La ternperaturi mai extnge pirji din acesta. Acest 1
s k u t e iarba se regenered utilaj este mai purin adecvat
rnai repede gi totodat?i are mai In magazinele de specialitate pentru Anarea gazonului 1
mult timp s5 dezvolte radgcini exist%utilaje de verticulare compactat, ba chiar poate
noi tnainte de venirea iernii. motorizate sau mecanice. Se stimula dezvoltarea mugchilor,
giiurind gazonul. ICu verticulatorul cu motor -se poate lucra cel mai ugor. Cu ' AccE!
augestii iual O deter
r
ajutorul acestuia se pot aerisi
ugor suprafe~emari chiar gi in
decursul unei singure dupii-
amieze. Cu acest utilaj lucreazi
in general constructorii de grii-
lui ~ifaciliteaza intrarea apei dini.
in sol. Umpleti magina de Verticdatod manual este
stropit cu o solutie formatii rnai iefiin, dar folosirea lui
dintr-o cea~cide detergent necesit5 mai mult timp gi
1inainte de ziua aerisirii stropiti C,.Verticulati gazonulpefazii, in Dupa
ce bulgariis-au uxat #iau
de vase ~i40 litri de a p l gi efort, fiind adecvat penuu 1 solulcu api la care adaugati 2randuri drepte, suprapuw. 3devenit rfllrArnicio~i,prelucrali-i
tratarea supraferelor de gazon cateva pica cu greblaTn sol. CurhpJiuneltele.
mici.
3
Udafi Incao data gazonulpu-
tmic compactat~irepetafi
.tertEcularea in direaie contrara.
4UsaJibulgirii de p l d n t s i se
usucedteva zile. Cand devin
sftirlmicio~i,prelucrafi-i cu grebla
Tn sol.
24. - . 1 I . I . .
1rucurile tunsului ierbii
de mufteori. I
DE CE ESTE NECESAR I"TUNSUL IERBII?
Fiir%Pngrijireagazonului
firele de iarbii vor fi foarte
lungi. Prin tundere regulad veri
avea iarbii scurtiigi indesad,
care va distruge buruienile.
METODE
Penrru runderea gazonului se
pot procura diferite dispozi-
tive, inceplnd de la aparatele
rnanuale de tuns iarbii gi
aparatele pe bazii de benzinii
sau cele electrice pin5 la cele
autopropulsate care sunt cores-
punziitoare taierii ierbii pe
suprafere rnai mari.
Cel mai important criteriu la
tunderea ierbii este indjimea
de tiiiere, ceea ce poate fi
determinatii de tipul amestecu-
lui de seminge de iarbii, de
anotim gi condi~iilemereoro-
logice. Pnilgimea de tiiiere a
APARATE DE TUNS IARBA
Motocositoarelecu cufitro-
tativ taie firele de iarbi cu un
curit care face migciiri circular-
I TUNDEREA IERBll CU MASINA ELECTRICA
I
Gazonulse intrefine y o r cu ajutorul mqinii de tuns iarbiicupernii de aer
gazonului obignuit, verde uni- riimhnii. Tiiiari doar un sferr
form este de 3-5 crn. sau cel mult o treime din
lungimea ierbii.-
PERIOADA OPTIMA Vara iarba poate fi lasari
-=*------a -=
rnai mare, deoarece firele mai
lungi asigurii umbrii
fnceperi tunsul ierbii prim%- riidkinilor, astfel solul se
vara, clnd indyimea ierbii este pktread urned, iarba nu se
de 6-8 crn. Fixari iniiltirnea de arde si nu riisar buruienile. In
Folosindtocatoarelemoder-
ne, cu capacitatemare de
lucru, pe baza de benzini
sau electrice, lucririle de
tundere sunt simple, toto-
data dispozitivele au cosuri
utile pentru colectarea
materialului tgiat. Se reco-
mandi aceste masini combi-
Inate deoarece cositoarele
nu ~ o tmarunti firele de iar-
b i prea lungi. Pornifi ma~inade tuns iarba,
4Dupa taiatul ierbii spala$
in aceste cazuri este reco- apoi impingeti aparatul uni- partea dorsala ~icufitele
mandatafolosirea co$urilor form pe toata suprafata de gazon, ma~iniicujet puternic de spa.
de colectare in rdnduri putin suprapuse.
I Dupa spalare uscafi aparatul.
Itundere la 3-4 cm gi tundeli aceasti perioadii este suficientii
iarba de doua ori pe sip- o tundere pe siptimini.- - - -
I A CE SA FIT1ATENTI L A TUNDEREA IERBII
-
Curirele speciale ale toc5toru- Cositoarearotativgcu tam-
lui cu dispozitiv de miirunjire bur taie iarba cu ajutorul unor I
asigud rniirunrirea $i lame rotative $iasiguri un I
Nu tundefi iarba umedi, deoa-
rece firele de iarba se ranesc ~i
bolile micotice apar mai repede.
Numai lamele bine ascufite taie
iarba corespunzator. in special in
cazul motocositoarelor cu cutite
rotative este foarte importanta
verificarea regulata a lamelor Si,
la nevoie, schimbarea acestora.
Lamele neascutite rup firele de
~drbacare apoi devin rnai sensi-
bile la boli.
Substantele nutritive ce se
elibereaza din firele de iarba
taiate in cursul maruntirii vor fi
refolosite de gazon. Dacetundefi
regulat in modul amintit, la a
doua fertilizare de vara veyi avea
nevoie de doar o jumitate din
cantitatea de ingra~amdnt.
Pe suprafetelein pants folositi
ma~inade taiat iarba pneumatics,
cu motor in doi timpi (dreapta).
- . - - -orizontale. imprigrierea ierbilor tocate. gazon ingrijit.
25. , I CARTEA
Tunsulierbii GRUPA4 9
re tot an1
PRIMAVARA
Tunsdes
incepe11tunsul ierbiide indata ce
aceastaincepe sa creasca.TBiati
1 iarba regulat, astfel ca Tntotdeau-
na s3 fie necesarataierea ao
treimedin lungimea firelor de
iarba. Urnpletiregulatrezeworul
I
de benzini (sus).
VARA-
Majorarea inSlfirnii de tundere
Tunsul maihalt se impune pen- Pertlmp e secet5 tunde?i
tru ca firele de iarba s5 pastreze iarba rnai rar. Dezvoltarea
urnezeala~iradacinileplantelor lenta a ierbii este semnul
sa fie protejatede argifa soarelui. psei de ap5 ~ia
substantelor nutritive. Nu
TOAMNA TlMPURlU o tundeti ~ila nevoie
Ultirnul tuns udali-o repetat pin5 ce se
Lasosirea ternperaturilor rnai dezvolti din nou in ritm
scgzute ~iincetareacregterii ier- normal.
bii, tundeti rnai rar, Si taiati iarba
pentruultirna data inaintea
prirnuluiinghet.
O IMP ABIIMP SRL
40 parte a ingrijirii gazonu-
lui este 5i tuhsul bordurilor
lucrare ce poatefi efectu-
at2 manual sau cu ma~ina
de tuns borduri.
DacZi rnajfna de taiat iarba
nu are recipient de colec-
tare a ierbii, aceasta se
aduni t u grebla, apoi se
co~mposteaza.
Dac8 folosifi aprat detun
iarblicu motor, dupa fie-
care lucrare verificafi filtru'
deaer: d a d este astupat c
pamant sau iarbi, trebuie
curafat sau schirnbat.
I
D a d aiati iiilrba in m l e
Mi,nu o udai imediat
dup3 lucrare. A@eptati
pliniiaiua urMtoare, astfel
putefi preveni bolile mico.
tice.
33. Este importanti alegerea corespunziitoare
MA$MDE'PUNSW
Sedeosebesc~bpuide
ma;Cinidea~~lgiab&cjeiecufbsi
celecucutit t&qresu+&de
lame, taieiarbam x d d m r unei
b& Dereguliisuntmqini
antecu motor. Cuajutodaces-
toravegiobfine unp ndasic,
detip englemc, aaste ma-
@nupot fi hlosite peterenuri
n&rme, cu pietre.
~ d e d u n e i a r b g a r ~ t
d a r e c u $ o e c e k *
c;rmlarefimterapide. D m
vimderotqieestemare,acesce
ma+ h q i o n dcuajutorul
motorului Sedeosebescq i n i
cu motor elearic (cucabluelec-
mcsaua c u m h r ) , respectivcu
motor pe benzid
m$dw$dispozkiv deblame
penmsipmpschimbuluide
cufiraV h e l e decltriocsunt
dotatecu@dajpentnl&u
IagtalaFiIce#uti-
hInstnqiuniledehlosire
rrebuiesitfievkbilepe mberul
i deghidaj.
h&+i cumotor elactricptru tunak&E Z ~d1ulh t
Alegereanxqiniipotrivitedepii-
dederrtirimeafibrmag&dim.
I ncazulsup+ mid
(max.aproximativ250 mz)
rrqinile&% man& sunt
hdeajunspentru tunsulierbii.
Lasupdiqde degmonmi
maride250m2,iblosi$ mi
h q i m dsilen$os nu &-
~ g a z e d e ~ t , p o t f i
manevratecu upin#, sunt
ware,sepot &ui +l n q i n e
wr.
=w=%-e=+Jw=
600mZ,lathea arbqdor,
d o r ievcntuaJlatundereaier-
biidinjurul laahuidingrikhd se
rec~man&blosirea~ i n i l o rde
t u n s ~ c u m o t o r p e ~ d e
bemh&Acesteaparateaufnge-
neralmoaxlndoitimpisau
motor Inpatru &pi. VariantaIn
doitimpi hqioneaziicu
amestecbenzinz-ulei,adel asigu-
15ungereamotorului automatgi
nuesteneccsarYlimbul deuki
MotoareleIn paau tirnpi ausic;-
ternseparatdeun%ere,ceeace
poateprovocaproblemeIncazul
terenurilor h pan& Inacest em
blosifi+de tunsiarbaIn
doi timpi.
w i e de tunskb?iarpnr-
mulatorsunt bartescumpe, in&
pmhtiitoateavantajclemajhi
cu motor electricsipe ale&r cu
lntrerupitor de sigurants cu Frins de motor. La maxim 5
I.MI
doui nivele. Asiguri oprirea secunde de la oprirea ma~inii,
automata a maziniiin timpul friina va opri rotafia lamelor
pornirii sau al tunderii ierbiiYn circulare. -.., - 7 .
11La cumpararea ma~inilorde I ;az G ghidonul e lasat liber.
tuns iarbatineli cont ~ide
mediulTnconjurator.Se reco-
rnanda ma~inilecu motorpe
baza de benzina, cucatalizator
cefuncfioneaza cu benzina
1 !2?Egornot a1
diferitelormasinieste diferit.
Iin OccidentmeSiniledetuns
/ iarbaacaror poluaresonica
este micaTn raportcu rnarirnea
maginiisunt prevazutecuo
Lafirnea de tundere: 30-50cm. Fixareainilfimii de tundere. Se
MaSinile mai inguste Potfi deosebesc ma2ini cu fixare
manevratemai usor, Tnsa cele automata, fixare de 3-5nivele ,mai late tund iarba mai rapid la rofi ~ifixare far2 nivele. I
peterenurileintinse.
I
I
mororpebaziideb&&i
M u l d dm & u n pk b a
~ $ o a p m e d i n n o u p e
pn,nigur&dd-
pnului.
~ d e ~ i a i b H a l
~ l a r o $ e s t e i d e & p e Colectorulv i scuteztede aduna- Ma~inilede tuns iarba cutran- Cu ajutorul dispozitivuluielec-
terenuriledenivelate. Folosiji tul ierbiicu grebla. Sacul e mai sirnisic la roji nu trebuie tric de pornirema~inade tuns
acemtipdemagin?ipentru usor decit co~ul,insi curitarea impinse, astfel pute~ieconomisi iarbe poatefi pornita printr-0
sup&$e cu p nhtins,cu 1este mai dificila. energie in special pe pante. singura apisare de buton. , .,L
37. Materiale organice de fertilizare a gazonului
I Elput4prepm~ a l 5adI@ h b t e&foiosuesecem nn;mq~yc
rodconam&mam& asdmu- piere serefdossc8p y a m a noakri
U m m p ~ ~ i c a r b o n a t cqpopt
humus
- -- -
-- C _ _ I ..I..
TOAMNA VARA
FertrrtrIizareperiodid iarba tunsape gazon
Perioadi optima de ameliorare In lunile fierbinfi de vara nuferti-
organic2a solului. Dadgazonul lizati cu substante organice,
este paslos, hdepartati cu grebla deoareceacestea pot arde
partile uxate (dreapta). gazonul. Usati iarbatunsa pe
gazon deoarece asigurasubstante
PRIM~~VARA nutritive importante ~iameliorea-
Fertr7izareperiodid z3 gazonul. Important: iarba
Cea de-a doua perioadaoptima de tZiat5trebuie sa fie maruntitti ~i
ameliorarea solului. La inceputul s5 formezestratsubfire, incaz
primaveriitundefi gazonul mai contrar gazonul se imblcsege~i
xurt ca de obicei. lmediatdupa seingtilbene~te.
tundere intindefi substantele or-
ganiceTn a y fel ca acestea sa ajun-
93 direct la bazafirelor de iarba.
39. 1
~meliorareagazonuluideteriorat-
Motivele deteriodrii
gawnufuisunt de regula'
simple,finici remedierea
nu este compficati.
~
Repararea micilor defecte ale
gazondui ajud la prevenirea
noilor probleme. Udgcinile
ierbii fortifid solul, ins5pe
porgiunile h-5. gazon vicisitu-
dinilevremii ~istrivirea ierbii
prin dcare pot spori in conti-
nuare dimensiunilepor~iunii
goale."
Cea mai bung metodz de pre-
venire a niip&ii buruienilor
este creprea unui gazon hde-
sat, shiitos. Pe sold go1buruie-
nile se rLphdesc repede.
Goluriledin gazon ofed con-
di@ fivorabilemajoriwi bu-
ruienilor.
CAUZE
Seminje de iarbi pot fi
procurate In diferite amba-
laje. Cumpirafi doar canti-
tatea necesari. Capacitatea
de Incolfire a seminfelor
este limitati, nu poate f i
pistrati timp de mai mulfi
Dacii do+ sii opri9 degrada-
reagazonului,trebuie d cu-
noqte~icauzele care wnduc la
aceasca Cea mai des intanid
cauzi este strivirearegular5a ier-
bii prin dcare ~iwmpactizarea
solului,ins2 ~ianumi~idiiun5-
tori pot provom sub5ierea si
ani.
I
AMELIORAREA SUPRAFETELOR MA1 MAR1
ACCESORII.
O rulou de gazon I
O compost
I2cazma
'3 grebli
1Af&na$isuprafa@$iscoatetiun Tasajisolul cut&&lrpui q8
strat gros de2,s cm de 2fel ca suprafapip~muniisoak
pamiint.Amestecafi solul cu grebla siifie cu 2,s cm subniwlul g a m
cu putin compost. nului.
Pentru ameliorarea gazonu-
lui putefi cumpara si ames-
, tec gata preparat cornpus
1 din seminje de iarba,
Pngri~imlntsi material de
I mulcire. Prinfolosirea
1 amestecului in scurt timp ,
Con&+ p;ish.;irii muig.lrutnGrumosestepmeliorana repi& petele goale devin din nou
1 verzi. Afdnafi solul, aster-
'
uscarea gazonului. Merid sii cu- 1 nefi amestecul, apoi udafi A~ezatiruloulde gazon astfel
no%+ cei mai frecvenfi&unk
tori indniji fn mna dumnea- timdni iarba va incolfi Tn
voastr5si metodele de protejare.
pe gazonulexistent.
METQDE
Metodelese a p l iin fimqie de
ACCESORII: CI plantator O compost CI seminfe de iarbi CI ingrigimdnt universal 0 paie ;&--
cauzele dedan~atoare.
Dac5de vinii sunt diunii-
torii, inainte desem;inare tramfi
sup&p de sol cu insecticide.
Solicitareaexagecada
gazonului poate fide asemenea
un motiv. Aprecia~iposibilitatea
arnenajikiiunei alei din pieue
de pavaj.
In locurile unde iarba a pierit,
II
IAfiinati suprafelele goale p l n l Semanati iarba $iasterneli 3Udaticu grijl suprafala
se recornan& qezara la adlncimeade 15 cm 2i 2ingra2imlnt in cantitatea indi- folos~ndcap de pulverizare,
rulourilorde gazonsau rein- amestecati-lestratul wperiorru ,.:;cat3 pe ambalaj. ;, apoi acoperiti pofliunea cu paie.
s5mhp.m htregii suprafk5e. com~ost. Ut - - ,-.
A(.h~~bl~a~~.lt~t- JIG;
40. - - - - , 8 #.
LPngr;iire tot anul L1
r
INGRIJIR,I; ,
in lipsa de ap2i rasadurile
nu se dezvolta. Tn timpul
incolfirii coaja tare asemintei
se crapa si radacinilepatrund
insol.IData solul se usucgin
aceasta perioada, redacinile
vor muri repede. PHstratisolul
uniform umed, dar nufoarte
ud. Folositi la irigat cap de
pulverizare.
I
PRIMAVARA
Noua semhare $iamelio-
rare
Daca e posibil sernanafi iarba
la sfargitul prirnaverii. Pentru
dezvoltarea corespunzatoare
a ierbii sunt necesareternpe-
raturi de 10-20 "C.
Dupa semanare, acoperi9
suprafala semanatacu paie,
ceea ce va pastraseminfele
umede~ile va proteja
impotriva pasarilor.Daca mul.
ciul se usca, udafi repetat.
Deindata ce seminfele au
incoltit, indepartafi paiele.
Daca noul gazon este puter-
nic si se dezvoltacorespunza-
tor, fertilizati cu ingrayamint
pentru gazon ~inutundefi
iarba prea scurt.
VARA
Ingrijire #i tundere
Pentru ca sernanatul proaspat
s5 supraviefuiasca pe tirnpul
verii, necesita udare regulati
(sus), iar pe tirnp de seceta
lndelungata acoperire cu paie
sau alte rnateriale de rnulcire.
Pentru stirnularea fortificarii
gazonului, prima oara
tundefi-l la 3 crn.
, Ameliorafi poqiunile de
gazon distruse doar dupi
incalzirea solului.
Sernanatulva avea rezultat
daca ternperatura nu scade
sub 10 "C.
Nu semgnafi iarba pe
vrerne ploioasa. Dupa o
I ploaie abundenta de
prirngvari pot aparea
rnicoze care provoaca dis-
trugerea germenilor.
lARNA
Protejare
Protejafi poqiunile uzate de
gazon prin acoperire cu folie,
astfel putefi irnpiedica ero-
darea solului $iproducerea
daunelor rnajore. Nu calcafi
pe gazonul ud sau acoperit cu
zapadz.
O IMP ABIlMP SRL
41. GRUPA 4
4
Substante nutritive eficiente1
f@$irnin tepen trugazon
Fertilizind corespunziitorve~iavea un
gazon s;initos tot timpulanului.
43. Tinr1ri de fngra'ja'rninte
DESCRIERE
ngPa@n&,r efeampi4 penmo fccrjlizareco~erp- se&& de,,. .,
lunerd saon,adidcelmdtL6In6s+pt&n@ eaemwaindiaaudka &M
I
fidedunti%,ddao~raab f e l e cornponeateintriInrcaqiecu &uri
minemle, ce&n& prodorvide dinsolgiwnsutuiriihumusuiui
substanfelenutritivernineralese diilvi repede,cele organicelent$ progresiv,
.ngrQ&nbt ac$on& lent,imenajdsdul;kidid mimilareasubsmplornuuir,
organiccu efea naesareplantelorsimicroo'ganismelordinsol ;cu e%tsavcdame RLaihia
duraM adtmernaieficiensbc&tcati procedevide dinsol6m w d h hum&&
scqlidde 1-2 oripc6p?snhaprhd+iwpm&&
Ingrqire tot anUL
Aplicafi pe gazon ingrasamdnt
organo-mineral cu confinut de
azot ~icu efect durabil dar
rapid (dreapta). Prin aceasta
vefi obfine un gazon verde ~i
sZnZtos primavara #icu dez-
I
voltare continua pe rnajori-
tatea perioadei de vegetatie.
VARA
Prevenirea carenteide sub-
stanfe nutritive
DacZ in urrna carenfei de azot
gazonul se Tngalbeneyte, apli-
cafi ca ingra~amantcornple-
rnentar solufii nutritive, ceea
- --
-.
BIMPAMMP SRL
ce asigura plantelor puterea de
a rezista arsifei din tirnpul verii.
Nu fertilizati gazonul ?nzile
secetoase ~icaniculare.
TOAMNA
Ameliorarea solului
I
Solurile acide sau calcaroase
necesitaarneliorare.
Carbonatul de alge
irnbunZtafeste condifiile de
asirnilare a substanfelor nutri-
tive in solul normal de gradini.
Afanafi si aerisiti cu grebla
I
solul prea compact. Tundefi
inca o data iarba, dupi care sii
irnpra5tiafi pe gazon compost si
pirndnt de frunze.
44.
45. F- Metode de udare STWLIREA TIMPULUI DE UDARE
DE CE ESTENECESM
UDAREd? Suge
S w d e mavale deap3itce
buie ampletate.Apa freaticii
y i apa de ploaie nuasigufi
solului, de obicei, umiditatea
corespunz.iItoare, astfel este
necesadisuplimentarea aces-
-
1A~ezafivasele In raza de activi- Udatigazonul~im & qh
tate a aspenorului, la distanfe cc%timp se umplgtDate ua&e
diferite de centrulcercului.
2
AceaM perioadade%impva fi
necesara udatuluicorespundtor.
teia.
Sdmulareacrqterii. Apa
este mediul de uansDortare a
subsmn~elornutritive, datorid
ei au loc metabolismul gi da-
voltarea ~lantelor.U&cinile
gazonului udat corespundtor
I
este des i raistent laboli pi
fmburuienire. I Temporizatorul montat la
I
locul de racordare al apei
u~ureaziudatul. Montati-l
intre robinet ~ifurtunul de
udat: dupi timpul progra- Verifb$ locurilein panta.
4in gridini ingusteIn care nu
Pe poqiunile undeapa se estespafiu necesarpentru
scurge repedeeste necesara udare prinaspeniune, ud4icufur
repetareaudatului. tunul.
asemib3tor unor lentile con-
v w n e pi h n z e l e se pot per-
peli. Esteoptim udatul de
diminea* asdel p?d la
miezul zilei pidturile de apl se
vor us=. Put+ uda yi seara,
hiYnacest caz nuse evapo-
re^ toaa apa de e s u p d p
plantelor, ceea ce Rvor*
dezvaltareamicozelor. LVerificareaumididjii solului
I
mat va intrerupe automat
udatul.
Ne@eaaralde ap3 al gamnului lnfige o yurubelni* p&?ila
depinde de tipulsolului, de adhncimea de 15-20 cm. D a d
specia de iarbiisi de vreme. Pe urmele pasilor se umpli cu
I Umidimetrul este un echipa-
Iment manual foarte sirnplu
. , cu ajutorul caruia obfinefi
i?' date referitoare la apa
b & acumulata in gazon. infigefi
tija aparatului in sol ~icitifi
valoarea de e monitor
P
. -
t'unp weat ga&nul trebuie api, inseamni c i gazonul este
1Reglatilalnalfimemai mare
2Pentruinmagazinarea
3
AerEsifi solul, astfel apa va
udat la 7-10zile, iar pe d d u r 5 udat prea des si exagerat. cufitul aparatuluide tuns iar- cantitafii de ap2 necesare patrundemai repede la
la 3-5zile. bA, deoarecefirele mai lungi radgcinilor,verticulatigazonul rBd2cini. . ----- I
Gmnul este suf~cimtde impiedicaevaparareaapei. anual. - :J
I I.
46.
47.
48. LVu ultaItihriinireagazonului
I
F e d h r e a regdata' ate
fbarte utila'finuprea
problematicii. dmIE CE ESTE N E C E S m
rERTILIZAREfi?
Gazonul trebuie tuns des pen-
tru a-i stimularea crqterea un
forms pi raistenp. Diferitele
feluri de iarbsnecesitii cantita
mari de substanfe nutritive
Dentru a se demolta ~ U D P
&it. fng&hintele sieciale . .-
c o m p l e t e d substanfele mind .
rale absorbite de rikiscini din;P
sol.
P ~ T ICOMPONENTE
fng&hintele pentru gazon
sunt aletuite dinsubstaqele
nutritivevegetale necesare
demoltirii skinkoase a gazonu-
lui. Cele mai importante wm-
ponente ale ingril$lrnintelor
pentru gazon sunt azotul, fas-
forul pi potasiul.
Azotul asigurs culoarea
verde vie pi davoltarea vigu-
r9ass.
Fosforul stimulead da-
voltarea rHd5cinilor.
Potasiul asiguri raistenp
pere~ilorcelulari ai ierbii.
Gazonul&g@t seaseamG cauncovor verde
fng&hintele organice:
ob~inutedin a n 5 de coarne,
shge ~ioase, alge, guano sau
alte substanfeorganice
asemhatoare au efect rnai
lent, ins2 rnai indelungat.
Folosind aceste i n e h i n t e
evita~ifertilizarea excesi*.
fng5@mintele anorganice
(chimice) au efect rapid, pot fi
utilizate foarte simplu, ins5
datoritii ploilor este n e c e s d
fertilizarea repetatz, intre-
buinfarea acestora pe vreme
uscats poate provoca arderea
ierbii.
fngd@n&tele cu descom-
punere lent5sunt b a n e popu-
lare deoarece au avantajele
fn&&nintelor organice pi
anorganice. Aceste in@@-
minte conjin s furinutritive
obfinute sintetic, dar legate
organic, c u e asigurii dozarea
uniformsde substanre nutri-
tive, ?nspecial de azot. Aceste
tngr&hinte se u t i l i z e d doar
de 2-3 ori pe an.
UTILIZARE
SoluFiilenutritivesunt mai
costisitoare ins5 au efect rnai
rapid pi pot fi impr$tiate up(
prin pulverizare.
fq$i@uintele granulate
pot fi Pmp&tiate cel rnai sim-
pluc u ajutorul agregatului de
imp&tiere, dupi care gazonul
trebuie udat abundent.
Utilizarea Pn&hintelor
granulare este mai wstisitoare,
indse poate wntrola canti-
tatea ingr+mhtului imp&-
tiat.
Diniarba cosita p,,,,i objine
unTngrggarnGnt de bungcali-
tate. Existsaparatedetuns
gazoncaretaie iarbaTn bucati ,
marunte$io imprwie printre
firele de iarba.
Tundeti iarba la 3-4 zile cu
aparatul traditional de tuns iar-
ba Tn aza fel sa fie taiat doar
1Fixafi cantitatea pe baza
2b i d e $ valva. Turnati ingrg-
instrMiunilor de pe ambalaj, @mdntulgi fiti atenti ca agre-
witafi excesul de ingrayadnt. gatul sB stea fix. Folositimanu~i.
varful firelor de iarbi. in acest
fel cantitatede ingra~irninte
necesaraseva reduce gi cu 25%. Deschidetidistribuitorul $i Udafi gazonul a b u n d e y 1
larbat5iati poatefi folosia ~ila 3impingefi ag~regatulde 4Granulele nedizolvate pot ard
mulcileasolului din gridins. impragtiere pe gazon cu griji, in iarba.
rdnduri eaale.
re ambalajulingr&$minteh%+ ' Azotul este cea mai imprtanta Daca buruienile s-au raspandit pe
figureaza principalelesubstante substanla nutritiva a gazonului. gazon, este recomandata utilizarea
nutritive componentegi cantitatea Regulade bazi este cantitatea unui ingragamdnt bogat in fosfor.
folosibila in grame pe rnetrul anuala de 1,5-2 kg azot la 100m2, Se gasesc ingragamintede gazon
pitrat. Daca pe ambalajfigureaza ceea ce reprezinta aprox. 20 g azot cu confinut special de erbicide
,,20-5-8" inseamnaca ingragrnan- la m2.Cantitateacorespunzatoare contra buruienilor $imugchilor,
tul confine 20% azot, 5% fosfor ~i trebuie calculata cu grija, deoarece care nu pot fi utilizate preventiv.
8% potasiu iar celelalte67% sunt ingr&@mintelepentru gazon Acestea sunt cele rnaieficiente
acele substanJede condifionare contin azot doar in parte.in folosite primivara incepdnddin
care uvreaza aplicarea locurile umbrite de copaci este martie $ p h i la inceputul lui mai
ingragimintelor. necesarao fertilizare mai accentu- sau toamna din septembrie pan3
ata, deoarece radacinilegazonului in octornbrie.
vor concura cu cele ale copacilor.
49. e!n$sa>e~ ~ U I ! S O J ~pep
elqa~6nJink!$!ieugdapu!
'!upgpg~el gued apunqgd
nu 1n$ugwgtg~6u?!t ap e3
au!Aap eqJe! le!J!$ladnsJep
sap eald !nlnlepn gl!Jolea
.aun!uadse ap ~ol!!$elepu!
eaJez!l!an gaepuewo:,aJ
apa !Jew a$qe~dnsad
'1nuoze6auapunqe fepn
aJez!l!uaj gdna -un:,s
e a ~ deqJe! !&pun$ nu !f JeJ
!ew !iez!l!uaj gae6unlapu~
Eaa:,as ap awaJnad
I .!!qJa! eaJapJe pup!pa!dw~
I j !nln$ugwgfg~6u~e 10s ub
I' ealeqyu! gn!e en a!eold
'
ap edv .a!eold ap aau!eub
ae!paLu! a3ej as aelnue~6
$ugwgbg~tjubn:, eaJez!luad
I
r-
'!nln&ug~~gtgJ6~?eaJa!lteJd
-ulap ln$e6alde!iexn !( !je
-gds '!i!log ' a ~ a ~!t so~aunlu~V'~!1(3u?301 un-J~U?I-!ie~lsgd
!Z !nlnlueugtg~6u?~n!eleque
I
g!!16 n3 !iap!q~u!'ala!doJde ul
a>!lsaurop alaleur!ue !t !!!do)
!iesgl nu !nlnuoze6 eaJez!l!g
-Jaj gdnp aJo ap pz ap dug.
eaJeqonzap !uana~den~luad
aozeap ezop !ie~ob!ueuueol
uJogun !$e!@g~dul.Jeunl gzeaz
-!l!ua+as lnuoze6 ' a ~ a l t a ~ ~ap ep
-wpad u! 'lapie aa -(sns)pn6ne
nesa!ln! ul~ w paundw!as Fie!:,
-!padnseaJez!l!ua$Fluala~aund
.!!Jan lndw!~
u!p gseap ea~deaJez!l!yaj eyna
!iawdQua1 a~aunduoxapn3
uoze6 ap lugu@g~6ulpu!soloj
.Rep wr!~dn~luad1nuoze6
!iez!l!~aj'eqq psea~3gs
ada~u?p u p 'app al!z J O ~ ~ U ! J ~
eaJ!sosn3 Rep0 'a!l!~deud
==!I!vw
WVAyWllfd
50.
51. lndepertafigazonul ~iburuie-
1' 2Sipaficu plantatorul la dis-
nile. in vederea plantarii tanfe de 15-30cm gropi de
adunati cu grebla materialele doui ori mai mari decit balotul
acoperitoarede sol, respectiv frun- ridicinii planteloracoperitoarede
zele aciculare. sol.
I'
I
b n u l sepoate hlocui Cl plante acoperitoare de sol
I materiale de acoperire a
TEMNDIFICIL
derea lumkzii solaresi a ploii,
solul esre mt fiumbros.
F r u d e acicularem&esc
aciditatea p h h t d u i , astfel
valaovepH poate s&.
Amestecurilede i a r b se dez- Sold de sub a,& amperit cu qchii delemn
vold optim fn condigile unor Daci plantele cu frunze aci-
&ri pH t n m 6,5si 7,2. Sub P O S I B I L I T ~ protejaji de buruieni zona de culare produc doar o urnbra
acme vdori ierburile se sfrijesc. sub arbori cu ajutorul unui moderata re pot folosi
R ; i M e iqite la suph$i Ameliommasold&. Penuu o strat de awperire. Aceasd ! amestecuri de ierburi
hgreund tumd ierbii, dmoltare corespun&toare a solulie a t e indicad mai des in 4 deosebit de rezistente la
deoarecewnstituie un obstawl p n d u i a t e importand locurile unde arborii cu frunze urnbra, spre exernplu paiur
penuu cuyitul, respecciv rofle fngrijireasoldui. P d a f i sub acicularese ramifid aproape & rosu (Festucarubra), poa
q i n i i de tuns iarba. wnifere de d o d ori pe an nivelul solului sau d-e de (Poanemoralis)si paius
wmpost si dear pentru a-i supra&@ficdificiliicultivarea (Deschampsiaflexuosa).
asigurasolului subsmnje ore- altor plante. Dad aprecia~id
A
nice .$nutritive, amelior&ndu-i peisajul este prea auster, Pnvio-
4ugestib
capacitateade refinere a apei ~i rafi ambianparborilor prin
laicprbdu-i aciditatea. amplasarcatnjurul lor de
i - -
1
Asigtmuea I d solare. ghivececu planteperene I =
r 1TZag dteva m u r i inferioare. iubi- dcumb&
fn acest mod, putefi lucra mai r, i
q o r sub arbori, iar solul
primqte mai m d d luminii,
deci, se fmbuniXagacwndiliile
vide ale plantelor.
Plante ~ c o p e r h wdesol.
Zonele protejate cu scoarfa Da& pan2 si plantele tolehd
de arbori sau plante acoperi- umbra cresc doar sporadic, cul-
toare de sol se pot intrejine tivafiIn locul lor plante am-
usor daca le inconjuraji cu peritoare de sol raistenre, care
borduri. Astfel iarba nu va supo& umbra, sold acid si
invada solul de sub arbori. uscat.
Strat de acoperire. Se poate I ,anornisi mult5 mund d a d A c o p d ~&Be s o l o d m
- :
. ,
;It(<._.- a....: :
- , L?.. ., .
. . ,.. ...,,i:., '
.&;;..:.
k;t::A;i;',
,,*.:.I
gi;.-
$ 2* ...<
3
Depunefiin gropi cite o m i n i Dup3 pla~ntare,udati bine
de compost. Plasafiin fiecare 4solul. A~ternefipe sol un strat
groapi cite o planti. Umplefi de mulci de 5 cm. ?n prirnul an
groapa cu pamint. Presafi udafi sistematic.
pirnintul.
Supraoembare.Toamna sau Ameliorareasoluluiprin compost. Masurarea valorii pH: primti-
primavara devremeaerisijiprin Toamna sau primavara devreme, vara sau toarnna. Subvaloarea
verticularegazonul. Serninajiun acoperiji-l cu un strat de 1 cm de de 6,s pH, predraji pe sol var
amestecde ierburi tolerind umbra. compost trecut prin sit& de alge.
52. 'I
p!xo~!UIJ01 :! :!a~ue/dIN^!ul ISO~UIOJ!iauialSe 'ereneupd :elaJasap amai
ad !Iepn !aseola!dlapunlo1'aseo!Jnl 'pa* ~!uSaaazung !runatdo~nar-7"-
Ir
-
OZ t VdnM3r , , # , 3.rnh~aia~azzldqns u o w
I " U Y I I ,,;;il:~'l." ' I , , . ' ! , , , . I I .
,.: , - " -'
( - 1 1; ' ' 8 1 , , . I - 88,.,,,, 1. . 1 ' 8 !
54. Elemente decorativenaturale
I
I
3 P e n t .un gazon interesant. I ACCESORII:
O lespezi de piatri naturals
O carton ,
Q cazma
apietri?grosier
D pietri~fin
nisip
CI ~lantator
CREAREA PETELOR
CROMATICE
Chiar gi cel mai h o s gazon
verde este monoton, d a d nu
exists pe el nirnic care s3-1 hd
mai aspectuos,ss-i confereo
notP de diversitate. In general,
este suficientzo pats de culoare
pentru ca gazonul sii devins rnai
interesant.
1ProiectaP configuratia aleii
2Dupe definitivarea formelo-
prin cartoane decupate la .desenatiu pe gazonEU caa
masura sau cu ins&$pietrele maua conturul fiecerei pietre.
viitoarei alei, daca nu sunt prea Decupati gazonul potrivitformei
grele. pietrelor.
I
Elementele naturale sunt deo-
sebit de potrivite pe suprafara
gawnului.
Aproape fiecareplant5 core-
spunde acestui scop. Sunt
I
deosebit de aspectuopi arborii
inal~isau cu cregtere erects, ca pi
arbuptii cu ddtuire frumoasii,
P o t d din l- &pin& kyruri de arb*'
Lespezile de piatra afun-
date sunt de mare folos la
tunsul gazonului, deoarece
se poate trece usor peste
ele cu rnasina de tuns iarba.
$i aceste alei necesita ingri-
jire: primivara ~i vara
fasonafi cu cazmaua sau
rna~inade tuns borduri iar-
ba de pe marginea
lespezilor.
flori aspectuoase sau cu un
frunzig autumnal irnpresionant,
plantele perene Pnalte, feluritele
ierburi ornamentale sau tocrnai
plantele Pn ciubf. Produc un
efect minunat si floriie scunde,
:ultivate Pn straturi insulare.
Arborii pot fi utilizqi Pn
felurite moduri. &&cinile
voluminoase,lemnelede aluvi-
uni, trunchiuriie de arbori
sec~ionatecu fersstistdulse pot
grupa dHturi de flori, arbtqti,
ieded sau ferigi. Pe gazon se
poate amenaja o potec5 fru-
m o d din sdnduri sau grinzi.
Pietrele, de exemplu stiincile
mamentale sau tufa, se pot de
lsemenea asocia plantelor.
Pietrigulsau lespezile de piatrii
sunt excelente pentru arnena-
jarea aleilor, straturilor circulare
de flori sau locurilor de relaxare.
Alegeji plantele pe care dorip
si le cultivap gi luari in conside-
rare pi cerinfelelor privind
intensitatea luminii.
Stratulinsular se poate
Pngriji rnai ugor, deoarece nu
i n g r e u n d tunsul gazonului,
ca obiectelesolitare.
3S6pati gropi cu adlncimea de
4Pe acest fundament lerpezile
30 cm. Wernefi un stratde sesitueazi maidPncdecdt
15cm de pietriz grosier~i pesteel nivelul ierbii~i 7n acest mod se
unul de 5cm de pietrisfin, apoi poate trece peste ele cu ma~inade
5 crn de nicin tiiat iarM.
Un efect naturaldeosebit se
poate obtine prin plante dispuse
Pntr-o ordine neregulad, pu~in
asimetrid pe p z A .
fn parwile cu o structurii
regdadd d t u i ~ iforme geo-
meuice Si straturi centrale de
flori.
Gazonulcu o suprafafa
restrdnd se poate face rnai
aspectuosprin plante cu
cerinte mici de spafiu.Acestui
scopTi corespund excelent
trandafirii cu tulpina Tnalti
inflorind Tndelungat, plantele
I
agifitoare cultivate pe
coloane, obeliscuri sau supor-
turi in forrni de cort, precurn
si plantele in ciubir.
AMENAJARE
Locul amenajiirii petelor cro-
maticedepinde de c a r a c d L con
55. I Pete cromatice natural=
1 ,
GRUPA4 31
Gingo (s&ga) Gi+ biloba; frunze&toare, verde-viu, h formidee v a n ~ ,Frunzi?autumd ~
Igalben,1:4-30 m; mult soare;solqor rea*, permeabil, variind de la acid la '
I*rlin
Stejar
IQuemrobur; frunze&toare, palmi,, "trde-hchis; cqtere laxi,la
bithete wroani romndi; 1:30-50 m; soare, penumbd; sol cu straruripro-
I funde, bogat in substantenutritive
--
purpuriu; cqtere &tin@ i:3-5 m; mult sc
~bstantenutritive
Viburnum x burkwoodii; frunze&toare; inflorescente sfericealbe;inflorqte
aprilie-mai;crqtere laxi,elansati,&firat$ i:25-3 m; penurnbe solcu humu
hprcu flori AcerjaponinrmJconi&liumA; hnze& m e , ,palnaa;hifaunu
rqii (s&ga) my;uunchi scurt, arpansiv;l:3-5m;sorite,penumba solcu humus, upr aci
Sddm Robiniapudoacacia .Umbraadifera"; h z e &toare, de un verde-profund,
neinsemnate; wroani rotundi; 1:4-6 m; multsoare;solcu humus
Rosa; frunze&toare; trandafirdestrat,acoperitordesol~i&@tor innobilat
trundi inalt; floriin diverseculon;hfloqtc in iunie-ocmmbrie; i1-11m; rnqsoare;sol &at, bogat in substanp nutritive I
! Hamamelis ,HamamelismoUis; fmnze&toare; flori galbenesau portocalii;infloreStein fe
marie-martie;frunzi?autumnal galben;crqtere laxi, tufoa soare,penumb~
sol cu straturifertileprofunde
Q IMP ABIIMPSRL RW-02-1Mn5 ISBN Q71
57. Sfaturiutile INGRIJIREA GAZONULUI VERDE
Doar ungazon sha'tos
este totdeauna verde-
profhd --"-l'CULOAREAVERDE I
Culoarea verde-profund a
gazonuluise datorew.5 dorofilei,
un aalor;mtvegetal, a r e face
posibil4 fotosintaa ~irnetabolis-
mul plantelor. Verdele vioi este
sernnul faptului d p n u l dis-
pune i'n rnbud optirnl de
soare, substanp nutritive ~iap9.
Frumusejea$islnstatea Verificaji anual v a b m pHa FetSlizare. Toamna sau prim&-
gazonului depinde $ide mlului (6,5-7,2). Pe salul alcalln vara Trnprg~tiafipe gazon com-
tnglfirnea detunderea TrnprL~tiatisuperfosfat past, frunze rnarunfite sau
ierbii, inlljirne ce trebuie s (20 g/rnq, pe cel acid-var de humus maturizat pentru a
corespundl soiurilor din alge (50 g/m3. stirnula constituirea humusului
amesteculde seminte ri I
AMESTECUL CORESPUN-
TOR DE SEMINTE * -
. -
condifiilor meteorologice.
Gazonul ornamental trebuie
tuns la un nivel de cel mult
2-3 crn, astfel se vor dezvol-
1 4 r -
* 1-
Semlnjele&n comeq sunt cIe9 ' -
reg& diferiteamestecuride I ta cel rnai bine ierburile din
amestec. Nivelul indicat al
gazonului obi~nuiteste de
3-5 cm. Pe vreme de canicull
~isecetl llsati iarba d
creasca mai Tnalt. Astfel
solul primege rnai multl
umbra, se usuc5 rnai incet,
iar pericolul ca iarba si se
ofileasca~is3 devinl
fibroasl este mai mi-
-
serninje de ierburi, corespun-
h d unor anumite cerin~e~i 6de iarbP r&Mtc rneaz5repede IOU gazot
condijii. D a d este posibil,
alegefi amestecuri din felurite varietlG nu seva 6sPhdi pe gid, gpmnul se va uda ab
soiuri si varietiiti de ierburi. fntreg.m n u l . ad Pn uidinii aentin fiecares S ~ t h h i ." " "
Datoritii acestei rnultitudini, p n u l se rarificii, semhafi Astfel firele de i&bl vor davol-
boala vreunui soi sau vreunei seminp dm amestecuri ale celor ta rl&cini adhd. Udarea sap- Aeriri~gazonul o data la Tund;etiiarba sisternaticde
2-3 ani, primlvara sau toamna. primlvara pan2 toamna .Nu
Afanaji solul compact cu l3sati iarba tliata pe gazon,
grebla. deoarece mediul umed favori-
zeazl Tmbolnavirilemicotice.
rnai noi variedri, deoarece thh&~ ; idin belpg este kult
"'y- acestea sunt in general rnai rnai eficiend dedt udarea in 1
-A
211 Retir~c-.
da umaelii c o r e s p h e
-c'- raistente la boi si &unHtori fiecarezi cu canridti rnici de
7 apl. MenGneji iarba h
ltirnea de 3-5cm. Dad In
RE~NSAMANTAREAGAZONULUI VERDE
I
-- --?;;-&A: - 7 ~ - . x < = +iarbH persist2pete brun ,= *
TG Ta;de crqtere i d h e aceasm indid prezenp unei
m y i e de multe substanpe micoze.
butritive. hcepefi saonul prin
a irnprQtia pe gazon
TngrQhinte granularecu
degradarelent&ce vor alirnenta
plantelecu cele rnai importante
substan~lenutritive necesare, IiwuF140qasubstan-
nuWiEfm, Cartqa pox&
Qardiminad prin fer-
~bsortqierapldii. Bupa pul-
vrerne de rnai rnulte slptiimhi .
U* gazonul fn vreme de
seceta, deoarece aluninteri se va
brunificain scurt tirnp. In lipsa
apei iarba seva usca. Prirnind
din nou apg, iarbava reincepe
1
Tundeji iarba rnai scurt.
2Tmpraytiati semintele de iarba. Udajitemeinic cu un jet de a@
Greblati iarba incalcitasi Reqlati dispozitivulcarucioru- 3moderat.Menfineji urniditateerizarea lor pe gazon, acesta
i recapBtitculoarea verde-
60. C .B- Solu-L-tii simple--! pe taluz
m
AMENAJAREA UNEl TERASE PE PANTA ABRUPTA
Fl %
[: , in loc de ing-rijjreaobosi-
- - -
fngijireagazonuiui adtivat 1
taluz ate o activitateexuern I
obositoare: cu &t panta este rnai
abrupd, cu at2t rnai dificile sunt
udarea gi tunsul ierbii.
fn a h i i de aceasta, Pn coasta
rnuntelui iarbase pkjolqte
repede, deoarece este supus5
mult tirnp bat5ii soarelui.
Terenuriler3imaseGriZ vege-
tajie constituieo problernz, dci
piimbtul este uansportat lesne
de vant gi ploaie, iar eroziunea
poate cauza daune grave.
METODE
Constituie o solugieoptirnii
inlocuirea gazonului cu plantele
acopaitoarede sol, raistente la
s e e d Astfel se poate evita
udarea obositoaresi eforml
epuizant al tsierii ierbii. Plantele
cu flori nu nurnai d Prnpiedid
eraiunea, dar i infrurnuse~d
taluzul.
fn locul gazonului se pate
amenaja gi o pajipecu flori. Pe
pajigtea bogad in specii vegetale
gi valoroasli din punct de vedere
eu,bgic nu t ~ b u i emuncit d d t
de do16ori pe an: la sAqitul lui
iuliegi toarnna, &d vebuie
cake ierbde preabalte.
Taluzulmai mare poate fi
prh amemjare de enwe
i u maimulte @fi.
Panti abmptzT impodobiti de flori acoperitoaredesol
Pentru susfinereareraselor uti-
lizafiun Sir de sdpi sau un zid.
Iarba se poate apoi tunde comod
pe diieritele niveluri, gi chiar se
pot amenaja gi straturi de plante.
La amenajareateraselor
transportafiph-dntul din vkfd
dealului abrupt gi plasayi-1 Pn
partea lui rnai inclinad, pentru
ca panta sfi fie &t rnai ling.
MUNCA SI CHELTUIELI
Arnenajarea urreipaj4ti cu flod
gi cultivarea de plante acoperi-
toare de sol sunt operariice
necesid eforcuriimportante fi
redam5 i Pn continuarePngri-
jire. Totodad trebuia avut ?n
vedere fiptul d acesteterenuri
nu sunt adecvate amenajkii de
straturi de plante ori de locuri
adecvatejocuriior, activitgfilor
sportivesau de relaxare.
Amenajarea &or necesid
0 m u n c 5 ~ ~ a b s e r i o a & g i u n
efort financiar important. Mai
&iu ?nsg se dexhid posibili.riifi
multiple, de la arnenajarea unui
$ a unui suat de plante cu
Pngrijiresirnplg la realimea
unei @&ni romanricecu dr&i I
lntortocheate.
ACCESORll
O cazma
CI lopata
CIfolie, roaba
O grebla
-
Temi cuplante
1Taiafigazonul in fd~iide RullafiWgiile de gazan;ri - -1
30-40 cm.Tiiaficu o cazma 2depunei-iehttr-un lorr&@m
ascufitiridicinile lungi ale ierbii ~i umbros. Udag-le moderatgi - .
de subsegmentelede gazon. ecoperiti-lecu o folie. -
I
Pe terenurilein panta gazonul
poate fi inlocuitexcelent prin
trandafiriiacoperitori de sol.
Trandafirii se dezvolBplan,
la joasa inaltime, acoperind
denssolul gi nellshd buruie-
nele sl seinmulteascl.in
prezent se gasesc?ncomerf
multe soiuricu inflorire multi-
pli, care nipidesc solul cu
florile lor multicolore din varti
3
Transportal , ndntul din vir- Netezifi suprafafacu p5mtintul
ful taluzului Tntr-ofoliesau cu 4provenit din vdrful taluzului
roaba in p3fliie inferioare ale pan- 4ezati pe aceasta fdgiilede gazon.
tei, pentru atenuareadiferenteiw Mentineti gazonul reavin, pdnl ce
de nivel. incm din nw si creascl.
RANSFORMAREA GAZONULUI INLOC CULTlVABlL
Dace in locul gazonului dorifi Acoperifi gazonul cu ziare 5i Nivelafi cu grebla stratul de
sa cultivati alte plante, procu- un strat de 15 cm de scoarf3de scoaql de copac$i agezaf
rafi-v3multe ziare, rumegug copac maruntiti%.Gazonul va plantele in pamint. Mulci~
, sau scoarfi de copac maruniita. putrezi in zase luni. solul in spafiiledintre pl??fe;_-
61. 1
1 PLANTA
.OC I N S ~ R I T
DESCRIERE 1u ' pkOhn&; piantivqnic verde; frums e kalbascru-cenqiu sau v& 1
albtrui, pknd tadtoare formdnd un cowr vegetaldens; i: 20-50 cm;din septembrie
:., "-.LI.---I--ye, rox~ce;adecvad in toaresolurile;ingrijiresiipk
- -
Brumirele Phloxsubulata; tlori albe, rqii, violetesialbastre;infloreyrein aprilie-mai; ~lantii
(sdnteiu;e) vqnic verde;frunze aciculare;t'ormeu.7un covor vegeral dens; i: 10cm; adecvati
(stinpa in toaresolurile; plantele, dupi inflorire, trebuieriiare la jumitate
kacarnea; florialbesau rqii; tnflorqtein decembrie-mai; plan12vepic vwde;
hnze aciculare;form& un covor vegetal dens; i:20 cm; neceid sol qor acid sa~
I I .,; ,, ,..-" A
I a [nfloriredin doi in doi ani
'&&a Pechpundrammi& M r i deflorialbe;fnflorqtein aprilie-mai; planti
I
d q h z ebmb;plants tac2toare; 1:
wicc:weesidsolqoracid; tngrijin simplli
dmhelix;planti vqni le; frunzecordiformesau palmate; pe sol *
pe suprafeteverticak seca$d cu d2cini aeriem cu ventuze;i:0,2-5 m; pridvara
c toxici; necesid sol qor acic' A rijire simp!:
Epimedium Eplrnrd~un~grandiflorum;floh albe,rojll,
rhar, irunzelecordlformeruidc cultnra
minunchiuti dense;i:15-3 . ;&sir5un sol iqdr aci&fngrijir&iriip@
9 t l
ae ~arbi(dreapta)$ menfine11
fnloruireag~zmuluj solul reavkn.
.Sufoca$iUgazbnul crescut pe
taluz cu hartiede ziar ~iunstrat TOAMNATlMPURlU
de acoperire. Tmmna, dupa dis- h ~ r e atalwului
paritiagnzmului, pram@ Dadd d i i sti amenajafi
plantedeacoperirea xrlului. toamna devreme pe untaluz
Pentruamenajarea uneipaji$ti
cuflori, xoatqi gazonul$semi&-
natisemintele&flori.
VARA
h g r i j h gazonului
Data descoperifi o patagoalB pe
gazonulblurului, g&la$i iarba
cu mqchidinjurul ei ~iafanafi
-olul. SeMnafi imediatseminje
abrupt terase, sau s i cultivati
noiptante, FncepetiIucrBriledin
septembrie. Duphaceasta seg-
mentalede gazon, respectiv
noile planteautimp suficient
si3 seFnradacinezeInainte
devenirea iernii.Udafi din
belfugnoileplante. Udati
abundent~iTn perioadele
secetoase.
-- ---
W62-10063 ISBN97EWM6OW-&1
63. interrnediul unui fir cositor. lui electric, au o putere si mai
Firul se rupe da& se lovqte de redusi.
sol sau de alteobstacole. Mqinile actionate de
Dozarea la unele aoarate se face motoare cu ardere intern5
manual, la altelesemiautomat sunt rnai grele, rnai scumpe, au
sau complet automat. Pentru o putere mai mare si sunt cu
mult rnai zgornotoasededt cele
I cu motor electric. Puterea
motoarelorin doi timpi variazii
Pntre 1000si 3000 W.
FOLOSIREA DlSPOZlTlVELOR DE TUNDERE A BORDURILOR
ca rnasina si poati fi usorhe
folosit. Probaji in prealabil
lungimea rnfnerului, intrerupi-
to&l ~istabilitatea aparatuluI. 1I
Dispoziitivle de tundere a
borddor zqured
munca tnrdnica'dehp*-
jire ap n u f u i .
AVANTAJE
Dispozitide cu motor de
tunderea bordurilorsunt
rnqini speciale cu ajutorul &o-
ra pot fi PntreGnute~ipHrgile
greu accesibile ale gazonului.
Datorid lor se pot ingrijii si
locuri imposibilde huetinut cu
mqinile traditionale de tuns iar-
ba, ca spre exemplu ungherele
s t h t e , taluzurile, @iile de Modele cu6Erwitorgicu cufit
dinaintea gardurilor ~izidurilor,
zonele dinue fidin jurul arbo- cele rnai rnulte modele se @sesc pentru ingrijirea unor terenuri
do" arbustilor. Asednitor mosoare de schirnb. Exist" foartehtinse, pe care se
coasei, acestea se pun in func~i- modele la care firul trebuie tuf"ari~urilignificatesi ierburi
une prinu-o miscarein semicerc PnGsurat manual pe mosor. raistente. Exisd 9i modele elec
deasupra ierbii. fn rnagazinele Aparatele cu motor electric trice, dar majoritatea lor
de specialitate se gkesc diferite necesid cabluri lungi. Aceste funcjiond cu benzini.
I
tipuri de asemenea utilaje. aparate sunt rnai ieftine, mai Tiierea este efectuad de uii
usoare ~imai silen~ioasededt c 4 t rotativ, care se poate .
cele cu motor pe benzini, dar demonta si inlocui cu unul mai
' DISPoZITmDE TUNDERE mai pqin adecvatetunsului
CU FIR COSITOR
ascufit.
plantelor rezistente. Puterea lor
variazii intre 600 gi 1000W.
Dispozitivelede tundere cu fir Aparatele cu acurndator, care se SUGESTII UTILE
de nailon rotativ taie iarba prin pot dispensa de folosirea cablu-
La grldini mai marise reco-
rnandi mqinile cu amortizor
de vibratii, pentru a crqa
r n W e de un efon rupli- F,
rnentar.
Securitate.Luafiin consider- 'Iare mirimea carcasei de
DISPoZITIVE DE TUNDEN pmtectie: cu cat a t e rnai mare, ,
CU CUTIT cu atft capteaziirnai bine
pietrele aruncate. DacH utilizati
Grajioasele rnqini de tundere a mqina cu benzini, folosifido- 2
arginile gazonului, balan- Cu ma~inade tuns borduri se
I 2salt ~ncoacegi incolo malina de pot tiia uniform rnarginilc gazo-
In cursul utilidrii ma~inilor I tuns borduri. In cazul unor nului, straturilede flori gi bordu-
de tuns borduri cu fir cosi- uprafete mai mari, puteti efec- ra tufirigurilor,respectiv mar-
tor, respectiv cu cufit,pietre, ua #i mi,sciri in semicerc. ginile drumurilor 5i ale intririlor.
3ucBti mai mici de lemn sau I
alante pot fi ejectate cu
mare vitezi. Folosifi ochelari
de proterfie speciali, precum
iiimbrScimintede protebie:
cimag cu mdneci lungi,
pantalmi lungi qi indlfi.
minte rezistentg. Pe tere.
n ~ r istbncoase a t e reco-
mandata purtarea de pro-
tector pentru fluierul
piciorului.Daca lucrati cu
ma~inipe benzina folosifi
neapsrat dopuri ptzn7tru
I'undefi siptimdnal iarba din Pe coasta dealurilorgi pe talu-
faja gardurilor gi zidurilor, pen- zuri inaccesibile cu magina de
tru ca aceasta si nu se matu- tuns iarbi, acfionafiaparatul
reze #i sau si-~irispdndeasci printr-o migcare In semicercin
emintele. timp ce inaintati incet inainte.
PROTECTIA ARBORILOR
IMasina de tuns borduri cu fir 1
cositor poate vitlma grav
arborii tineri $i arbu~tiicu
xoaqi suMire. Dacl aparatul
este acfionat prea apraape de
plante, firul cositor rotativ le
p a t e rani trunchiul. Prin rinile
deschise pot penetra diuni-
tori, in cazul unor vhtgmari Protejafitrunchiul arborilor Plantafi eventual un strat circu-
grave arborii tineri pot chiar tineri cu un grihjdin material lar de floriin jurul trunchiului
pieri. plastic de aproximativ30 an arborilor, astfel iarba aici nu
mu cu o pl& rnetalicii dwsi. trebuie tunsi.
bordurilor cu curit sunt apte puri pentru urechi.
64. I I l l / CARTEA
Tunderea bordurilor GRUPA4 27
: Ingrijire tot anul
Prin instalarea &grilaje protejafi
I
arborii nou plantaji de viti-
rnarea cauzata de dispozitiwle
de tundeve abordurilor. Se pot
I
arnenajaTnjurul trunchiului$i
straturi circulare, largi, acoperite
de scoarfi4 rnirunQtide copac
sau de planteaco~eritoarede sol
VARA
Tum~m*
Tundeji colfurile $ rnarginile
gazmului la 1-2 dptirndni. D u e
folosinfa, cura$afibine aparatul.
LARNA
Fntrefime
Ducelidispozitivulde tundere a
bordurilor la unspecialist.
Depanatoriliarne au rnai rnult
tirnp la dispozitie, astfel puteti
: Primavara tariiu ~ivara,
I cre2terea ierbii este accele-
1 rata de vremea caldi gi
I ploioasi. In aceasta
perioadi tundeli saptimi-
nal gazonul. Firele de iarba
crescutehalt se ingroa~i5i
devin rezistente, ceea ce
ingreuneazi tunderea
gazonului. in aceste con-
dilii firele cositoare ale
masinii de tuns iarbi cu fir
se uzeazi mai repede ~i
trebuie mai des inlocuite.
evita untirnp lung die agteptare.
-- -
Q IMPAWlMP SRL RO-P-02-10-067
I
~NGRIJIRE
I
hainte de prima aprwizio-
rimeEU c~mbLtStibila unui
dispazitivde tundere (trimer) ,
cunrptwcnrrrdmin~
iFlf~~mati-w5mupra propor-
jiei amesteculuicucare
futqianeazii matowlTn doi
timpl. I ~ ~ u n iprerise
Unele rna~inide turw borduri
funqione&4 lajum&tw
numDirului& mt@e(Wra$al.
Dzicadispunei de unaserne-
nerpaparat puwitunde
gazonul mipufinhalt$i
plantelecutulpinii maleintr-
un rqirn rdusdefunctionare.
Astfel utilizafi mai w i n corn
bustibil, redurdndin acelryi
timp ~ipluareoknici.
66. I ,UCRARI IMPORTANTE CONTRA INVAZlEl M U ~ C H I L O ~I
formarea mqchiului,
i Erbicidelecontra muschikor,
cu conttnut de fier p ~ tSh
urme durabilede wgina pe
drumuritedin piatrl. IFORMAREA MUSCHIULUI
Mqchiul este o plant2 I Utllizafi-le cu mare
pmca@ie.
ini~l~indu-sepiin spori, care 1 Primlvar-aklosifi~wbstanp Eliminarea zonelor de umbrl. Ameliorarea valorii pH. Agte- I I
nu are r ~ d ~ c i n i - ~ iflori ade-
v&ate. In grgdini se g%esc
frecventtrei grupuri de
muschi, adaptate diferitelor I
cambinatecmstiind din indeparta~iarbu~tiicare produc neti primavara~itoamna pe
i'ngri$%m&ntgierbicide con- umbra. Semanafi la intervale solurilecu pH <5,5 un strat sub-
tra mqchilor, pentrua regulate arnestecuride soiuri tire de var cu confinut de acid
stimulacregerea ierbii. de ierburi rezistente la umbra. carbonic, cu efect temperat. IIcondiciilor, din care moriv II roamnatiitziu. azotul din
sunt donsiderate plante indica-
toare.
Mugchid cu tulpiniiere&
se extinde in mkunchiuri laxe
pi prefed solul acid cu ,.
vdoare pH sdzutH. .-
M+d &&tor, cu fila-
mente fin aripaie crepte ^in
primul dnd in zonele umede
8i umbroase.
Pe un sol s&acPn substanfe
nutritive pi pe gazonul tuns
,, Eliminap' &t mai w e cauzelebmiirii mqchiului
Citiji inainte de utilizare
instruoiunile de pe amba- , Iscurt se b r m d covoaremm- Deoarece mqchiul se d9
pacte din tulpini m h n t e de voltii h alte condifiid d t ier- I
mqchi. burile, esteimportan&crearea
Mu8chiul nu se d ~ o l t a condifiior optime de demoltare
dedt ?n condi$i bine definite. a gazonului. Aveli grijaca gazo-
Acestea sunt: umidimte mare, nul d profite de sdcientiilurni-
umb& sol compact si acid, n2solar&ca solulGu si fie lax pi
lajul erbicidelor si respectali
indicatiile de dozai. Intim- 1pul utilizarii tinefi copiii ~i Creblareamugchiuluiplslos. Aerisirea solului. Aerisifi
animalele la distanfa. Onc~epartaficu grebla verticu- uniformintreaga suprafa@ cu
tar2 (cu dinfi) mugchiul$i furca de sipat sau cu unelte
gazonul p&los inainte de
IiIucrSrilede primlvarl.
speciale de aerisire, dupa care
I noen narrnn nkinagernet'. -
apa stagnant& lipsa de sub- permeabh, 1dispuns de humus I
stanfenutritive. Ierburile 8i substanp nutritivein cantidti
gamnului x dnwlts o ~ t i m c o r a ~ h t o a r e .Tunde(i siste- I
intr-un sol cu valori p~ mati; gazonul, dar nu prea scuh I
cuprinsePntre 5,5 pi 7, in timp Tunsul corespunziltorstimu-
1ce mu~chiulprefed sold cu I& crqterea pi fortificarea Tundefigazonul inainte de
valoarea pH de 5 5 . soiurilor de iarbi. Tuns prea aeririre. lnde@rtafi cu grebla
scurt, ~ n u lse poate degrada verticulari stratul p&sloscorn-
aceastaoperafie, deoarece
producecanale mici de
aerisire.
Pentrua pistra buna permea
bilitate a solului, a$ernefi
pe gazon un strat de 1cm de
nisip. Introduceti nisipul fn
canalelede aerisire printr-un
cadru de nivelaresau mai
simplu, cu matura. Aceasta
operafie trebuie executata
tnarnna call nrimLtrra
ExisGiTntotdeatlnalmcrlta
-
PROTECTIE Pntr-a&, Pndt Pi scadecapaci-
umbdgi muqi mugchitn
- -. mtea de rezistenp fa@ de
grldinile populatede arbori . , mwchi. Prin diferitel u e i -
pus din mugchiri rasturi vege-
tale, pentru ca aerul s4
pitrundl pdnl la rldacina. - - w
btitrlni. Garonul hu poate Mqchiul Pmpiedidcrqterea din p r i m i d plni in toamnii firelor de iarbi. Perforati
cresteInzonele wmbroase. ierbii, deoareceformed un -ameliorafimndiiiile de dez- addnc solul cu grebla sau cu
LSsafiGi h a s c l liber strat phlos gros, care cazmaua la addncimi de 30-50
mu~chiulaspectuossi usor bloched d e a aerului la proliferarea cm. Largifi cu cazmaua gaurile
de tngrijir Tn acesteseg- ridkina acesteia. fn de aerisire. Furca specials
mu,schiul ii sustrage pi su /cir~anta)tarto nntims nantrt I
stange nutritive pi api.
-.-. -. - - 7
67. 'Mrisuricontra formririi mu~chiul~ll
LUCRARE EXPLICATIE
I I I
verticulare Din cauzarnqchdor ce m c pe gazon Primivarasau toarnna, dupi tunderea
aerul nu ajungela fireledeiarbii,cm gazqnului,indephp cugrebla
ce le blochd dmolurea. verticularirnugcbii de pe gazon.
mhrarea Solulex& d e a d (adoareapH P i ifimama mkir;vaiwea
valorii pH sub 55) mimuld formaream y pH asoluluiprinadaosdevar cuaci
-L:duififmpicdid cregmierbii. h n i csauvarde-I-
- = - -fertiuzare
(shgaj shein substanp auuih ierbde @&iWnt organicgimineral,
necesitio nuai$e &brati. In prop'fie de40dm'.
1 fngri;ire tot anul
PRIMAVARA VARA TOAMNA
Indepartareamu~chiului Ingrijirea gazonului Ameliorarea solului
Indepirtafi stratul vechi de Creafi condijii optirne de Aerisirea profundi $ifertiliza-
murchi prin utilizarea de dezvoltare a ierbii de pe rea stirnuleazi constituirea
erbicide contra rnu~chilor~i gazon printundere, fertilizare hurnusului$iarnelioreazacon-
aerisirea suprafejei gazonului. ~iaerisire. difiile de dezvoltarea ierbii.
OIMPA&SMP$RL RQP-OQIQ-056
tunsul Tunsulfo& i d , o facemai rezis- Tundep sistematicp n u l , darnu
f ~ h d tenti fa$ demugchL amslvdescurt,deoareceacmta
aeriiirede
suprafa@
"
'I-1aeribe m so1111devenitp3daicompactse rriudmsau mamna scobi$ tnsol
profun& constituielesneapisapantifa&d midd e cuajutod undoelor de ?'
I
fn solul devenit p%los $icompact Vara aerisili de mai rnulte ori gazonl
se constituieline apgstagnanii I cu tivilugul, ripectivcu sanddele ~facilitinddavoltarea mu~hiului. 1 cu cuie.
fertilizarc Opera@faciliteazicanstituireade ,sterne$ pe gazon toamna,dupi
MyP) humus?i,pin amm,qterea icrbii. aeiiirea solului,un stratsubpre
I! I I j .:,; Idempast.
68.
69. Gazon verde, frumosji uniform - --
I DESFIINTAREA ADANCITURILOR . .. - - ----;-I= =
'W c 'I
ACCESORII:
Llcazrna sau tgietor de
borduri
CI sol cultivabilargilos
CI cultivatorsau plantator
Retineti
Gazonulv e c b i e md IWpi
nu awped uniform sold.
Datorid uneltelor grele sau
biGtoririi, pe suprafap
gazonuluiapar porjiuni uzate
sau wmpacte, gazonul
devenind eterogen.
Temperaturavariabili
influenjd dezvoltareagazo-
nului. Ca rezultat al tnghgului
yi dezgheplui alternativ, unele
poqiuni ale gazonuluise vor
surpa, altele se vor ridica, astfel
formhdu-se gropi sau movile.
W p l e sap5gropi ~ifac
movilela supsafap solului.
Pe p n , de-a lungul galeriilor
e 5 j o a r e de p h h t .
par rnici rnovile sunt semnul
gazonului sanatos.Rimele
sapa galeriiin sol, prin inter-
rnediul carora ridlcinile
prirnesc aerul ~i apa necesara
PREVENTIE denivebrii, apoi reaplicqi
calupul de gazon ~iudafi-1
F%nificare. Este important5
pregtirea solului tnainte de
amenajareagazonului. fnainte
de planmrea sau semkarea
gazonuluiindephgi stratul
superior de sol, apoi nivelaji yi
netezig stratul a&c cu
t?w?ilugul. Merneji un strat de
p h h t cultivabil de 15-20 crn
yi netaifi-1 cu grebla.
fngrijire. fn cazul gazonului
PnrHdiIcinat p n d p a t e fi
?nGrit prin fertilizare8i aerisire
anualk fn caz de nevoie
*mp@tiaji ingrii+m&nt la
fnceputul primzverii, apoi
semkag puFine seminfe ca
gazonul s3 se pktreze shitos.
ab&dent, d&cini~e& se dezvobrii. Astfel ramele
refad- amelioreazi calitatea solului
Dad pe gazonul cu ~i ajuta la salvarea gazo-
buruieni apar pete drite, nului. Greblaflgazonui ca
replantag p n u l pe substanfelenutritive din
porfiunea respectiv5. fnkturaji complexul argili-humusaflat Rea~ezalipo#unile de gazon
gazonul. fndepiIrtajistrand in excrernentelerimelorsa scoase.Dacii e necesar, ridicati-
superior al solului. Netezig e raspindeasci pe toati I sau plan- le din nou zi mai adiugaji $mint.
stratul din ahcime, -uorafaja acestuia. UdafigazonuL
acoperiji-1uniform cu sol cul-
tivabil ~id u g a j i compost
abundent. Nivelaji suprafip
cu grebla, plantagi rulouri noi
de p n sau seminag seminje
DESFIINTAREA MOVILELOR
Pentru nivelarea movilelor
folosiji tivZlugul doar Tn
cazul suprafejelor nisipoase.
Tivalugul greu netezerte
denivelarile,insi com-
pacteaza solul.Galeriile car-
~ N ~ T U R A R E ADAUNELOR
Pentru Pnliturarea golurilor
sipaji un strar gros de 7,5 crn
~ifndoiG marginilecalupului 1Perioada optima: primivara. in Tndepirtafisurplusulde
jurul rnovilei scoateficalupul 2pimint cu cazrnaua.Afdnafi
de gazon la addncim~= solul, neteziti suprafala5i reagez:
7,5-10 crn. w,r; la loc calupul de gazon.
La nevoieindepiirtatidin nou
calupul de gazon ~i mai
scoatefidin pirndnt. Tasafi~i udali
gazonul.
ti$,elor pot fi batstorite uror I
cu picioarele. de gazon. ~ o m ~ l e t a f i4
p h & t sau tndepbti o pan
de pZdint, tn hncfie de forma NU* &ria@L I
75. e-1
.I
HmenajareaatractiviasuprafetelordegazonI SUGESTII- - - PENTRUDIVIZAREAGAZONULUI
Aspectul suprafplor mari
I
se poate diversificah
multe moduri. -I
ELEMENTE CREATIVE
Suprafegele de gazon mari
sunt monotone pi anoste dad
nu sunt articulate de elemente
creative. Gazonul constituie o
platform5calmii, a1 drui carac-
ter Pngrijit se percepe conptient.
Pe suprafefelevaste de w o n se
pot amenaja p a y cu acj e
speciale,suprafejele se 1
diviza sau delimita cu b,.,.
ACCENTE
Amenajafipe suprafe5elemari
porjiuni interesante, surprinzii-
ioare. Pe acestea pot fi a&-
sorii degrklin& de exemplu
coloane, amfore, statui, per-
gole, orologiisolare sau a&pii-
toare de piisiiri. Aceste obiecte
aratii frumos, de regulii au un
efecte de surprG d a d sunt
plantate jur-imprejur cu flori
de vad, plante perene sau
arbtqti.
fn @din2 se pot crea efecte
atractive pi cu ajutorul
plantelor, fie flori sau combi-
najii de arbupti-flori, fie arbqti mediul florilorsau plantelor
solitari. vqnic verzi.
a d doriji sa divizaji fn mai
te spgi diverse suprafap
nului, folosi~iplante sau
Pnalte. Acestui s c o ~Pi
Prin divizarese poate suprimi0M corespund gardurilevii,
monotonia suprafejelormari grupurile de arbwti, plantele
de gazon. fnainte de realizarea perene Pnalte, precum pi arborii
proiectului &diji-vii la pi tufele solitare5 -- -
w.- - :,
lucrkile de tngrijire necesare. a 4.
Cultivareaplantelor necesitg
un efort mai mare dedt
amplasareade obiecte arhitec-
&lei, mndele, MMni Gerrdurivii. Se pot folosi ca fun-
0alta modalitate, deri mult irterlme.Aleile ce se inter- dal, prin care suprafelele
mai laborioasi, de a face secteari produc o impresie de gazonului sunt divizate i n
mai interesante suprafetele , calm, aleile sjnuaase au un spatii aparte de diversificare a
de gazon este modelarea efect dinamiq vioi. gridinii.
solului, adiczi crearea de
dimburi ~iadancituri, fara a ( I
ingreuna prea mult tunsul
ierbii. h cazul amenajarii
unui lac de gridina, devine
oferi de la sine posibili-
tatea modelarii solului.
mrabw & ordine.Alegeti prin flori asociate cu arbugi.
' plante cu famki frumoara, Cuftivarea acestora se poate
inflorind abundent MU cu frun- efectua i ntrepte sau plan.
z i ~autumnal pertfit.
ipalierele si persolele sunt I 1
tonice. ~u~rafepil'ede gazon mari se
Se pot crea suprafep dis- terming de regul5 cu garduri divizare a suprafetelor mai
tincte prin alei, un mic pMu, vii, delimihd astfel hotarul mari. Deoarecesunt
straruri de flori sau garduri vii proprietijii. Un asrfel de cadm amplasate liber ~inu sunt
scunde. Sunt foarte aspectuoase se poate realiza pi cu straturi de protejate contra vantului,
aleile intersecdndu-se, ron- plante perene sau prin combi- trebuie s i dispuni de un
durile, lacurile de g a i n s , napia celor douii. Monotonia
divizhd in mai multe p G Mp n u l u i relief- b
suprafija gazonului. fn gG- forme a formafiunilor
dinile moderne mari se aplid plante, iar acestea din
deseori solufiacre&-iide Qii evidenfiaziifrumusef
de form2neregulad prin inter- gazonului.
78. eQe flori AMENAJAREA,-. - -- PAJISTII cu FLORI
r jO r m- 1 EEELde ..in, de flori
de camp
O cazma
Ufurca de sapat
Dgrebla I
O nisip, pietri~
i
PAJISTE CU FLORI
~ m i i r u lcdoman?vQrs%
ih#d@kid
gazmuilui,pajip cu flori.
P~jkteagi p n u l nu se d d
reci roc, deowecehcolpl
*niisau h djlddgaurnuluipurefi amenajao
pajigte, &&a+ cel pu* un
metru piitrat de spatiu liber.
Avantaje, Pajiptea cu flori
ofkrii mediu de G$ip u u
multe animale care nu sunt
auase de gazon, totodatgnece-
sit%mai pujinl ingrijire dedt
gazonul, deoarece uebuie tun-
s%de doar 2-3 on.
Dezavantaje.Spredeosebire
de gazon, pe pajkte, pentru ca
florile s%nu fie distruse, nu
Mi*pi nu faceji plaj&
-
1indep&rtatigazonulce cre$e
2A S a i cufurca de &ipafmlwl
pestrat grosde humussau pe de substratul de humushlhtitu-
sol binefertilizat. Sipaji porfiuni rat. 5coaW' pietreleSi netezig
dreptunghiulareti scoateji solul cugrebla.
humwul.
-,,-sulara" cuflori in mijlocul gazonului 7 'In gazon pot fi plantate
Ij plante perene ~ibulboase.
I Alegeji doar flori viabile.
1 Sunt ?ndr&giteflorile de
' prirnivara ca narcisele,
1 erantis, ghioceii, bran-
du~ele,plante ai ciror bulbi
se planteaza sub gazon
despregrosimea stratuluide dala flori longevive ca
humus, valoarea pH a solului piirdujele, p%p%dia,sau
figradul de umiditate. vinejica, care de obicei se
UrmZitoareleproceduri depind instal& de la sine.
de rezultatele obyinute. 3
Amrliorati perrneabilitatea~i
4Amest-i seminjelecu nisip,
continutulsolului: intindeji un agerneti-lepe solsi neteziti
strat de 2-3 cm de nisipsau pietri~ suprafaja.Tasag cusdndura.
liincorporaji-1insol. Pastratisolul umed6 sSptlim8ni.
&dephtarea humusului.
Da& subgazon suatul de . .
IDEI DE SEMANARE
1
:'
I t
Exisd trei posibiliw &
amsformare a gazonuluiin
pajifte.Inainte de toate se
efectueadianaliza solului,fn
cursul &eia vegi ob*e detalii
humus este pos,acesta trebule 1-
hdep;lrtat,imarece paji~rea kminp de tali- Nu I
bornti in specii se dmold doar cumpihti amestec de semince ,,
iefiinpicere+sbtulspecialii 1 ~AR~REAGAZONU11
tilor. Doar amestecurilede
calitateconjin cantitatea cores- 1 ACCESORII: O amestec de seminte de flori de drnp O toad CI grebli O afhn82or d6 501 CI njd$-
peiol sziradtn suktanje nutri-
tive. Apoi seminafiamestecde
seminjede flori de &np de cali-
rate. Florilevor s d u d in toatg
splendoareadoar d ~ p atrei ani.
W e a gazonului.Pe solul
drac Pn substanfenutritive
p n u l devine rnai rardacoritg
runderii de cinci ori pe an.
Mi9caji solul, &+-1 cu nisip
gi semhaji amestec de seminje
de flori sdbatice. Dupg aceasta
nu rnai kmlizaji solul si
tunde~igazonul de 2-3 ori.
p u t o a r e de seminje de flori
fi ierburi, totodad mn+n
numeroaseperene, care vor
inflori ani la rhd.
Perioadade semhare: din
aprilie phii ?nseptembrie.
RiXbdare. In anul semhiirii
nu se dezvoIt3flori deoarecein
acead period ierburilegi
perenele dbatice fncolpc ,G
Qidezvolti rozetde de flor' "
Primulen: tundei gazonul
2Al ddlea m:du@ primatun-
3
Anii ce u dcqiti de 2-3
doar de cinciori pe an, nufer- dere, verticulafi gazmul. ori pe an. Usafi pe loctimp de
si nuudatisolul. Astfel se Arnestecaji solul cu nisip ~isem8- caeva zile iarbataiat;i.
Pajistepestrip cu flori colorate
81. :onului cdcat yI RESTABILIREA GAZONULUI DETERIORAT 1
C1furci de sapat, cultivator
i sau verticu~ator
CI sol cuttivabil
O grebla
0serninje de iarba sau rulouri
de gazon
CI arac gi Znur
IL
--& 7--- -
Restaura$ urgent daunele
cauzate de mersulpe
gazon*
DAUNE
Imaginea general%a su~rafejei
v e n i a t e afectad dincauza
deterio&ii pricinuite de uti-
k e a intensii a gazonului.
Cdcatul frecvent pe firele de
iarbs va cauza, pe Ih@dis-
trugerea acestora, ~itasarea
solului, astfel aerul Si apa vor fi
eliminate, ddHcinile dez-
volthdu-se foarte greu ~i
nepudnd alimenta planta.
Cu timpul iarba se u s u d
supravie~uinddoar buruienile
rezistente S i rHm%nedoar solul
prd. , -. I
- - 8 - - m m # - y;-,
iugestib
rn 1Aflnafi solul compactsau sub- PentruTndepartareapietrelor gi
stituifi-i stratul superiorcu un 2a bulgarilor, netedji suprafap
nou strat de sol cultivabil. solului cu ajutorul unei greble,
apoi Tmpragiajiserninfele de iarbti
sau agezafi rulourile de gazon.
atenjia necesara prevenfiei~i
d a d nu reduce$ intensitatea
sau cu cultivatorul.
Julul c&%rilor utilizate
- - - - ----
ACCESORII: LIcazrna LIfolie de acoperire LIcararnida Clciocan de
,-~rea solului compactat ~i
substituirea acestuia cu un nou
suat de p h h t cultivabil, in
care semintele de iarbs vor
Locurile uzatepot fiprotejate cu ajutorul plZcilor depavaj
3La inceput evitafi pH$rea pe
4Asigurafi urniditate uniformti
pioile nausemhnate, incon- solului plna ce va Tncepe
urlndu-le cu arac gi gnur de deli- cregterea ierbii. A~teptaficel pulin
nitare. trei sBptamlni tnainte de tnlatu-
rarea aracilor3i a gnurului.
Daca?nparfile frecvent uti-
lizate veji amenaja carari,
ave$ grija ca acestea sa aiba
lajirne corespunzatoare:
intre straturi rnin. 45 crn,
Ins5 rnin. 90 crn daca circu-
la$ cu roaba. Ca doua per-
soane sZ poata circula
cornod, lajirnea aleilor prin-
cipale va fi de rnin. 1,2 rn.
fncolgi rep&ie rulourile de I
gazon vor prinde q o r h ni.
' 1indepartati iarba $isolul plna lmpotriva buruienilorintindeti Cu ciocanul de cauciuc aducefi
la adlncimea de 10cm, iar la 2'pe drumfolie de acoperire, ast- 3drimizile la nivelul gazonului 1restaurat nuva margini sapati ganturi cu fel ca marginilesa fie fixate in gar+ ~iimpragtiati pietrigpe drumul nou
ieschimbat timp addlndmea de peste 5 cm. cu cirimizi. obtinut.
ndelungat, d a d nu acorda~i f~~de~&-mmsolului tasat
