pt studenti/rezidenti

1. SCURT ISTORIC AL EFR
Etimologic, spirometria (lat: spirare= a respira)
inseamna masurarea respiratiei.
Se poate atribui paternitatea conceptului lui
Lavoisier care, impreuna cu Seguin, a utilizat
pentru prima data echivalentul unui spirometru
pentru masurarea consumului de O2 la om
(1789).

2. SCURT ISTORIC AL EFR
A devenit clasica atribuirea paternitatii spirometriei moderne lui John
Hutchinson , medic englez nascut in 1811 la Newcastle si mort in
1861 in Insulele Fidji.Asistent la Brompton Hospital din Londra a
publicat intre 1844 si 1846 doua articole remarcabile in Lancet
descriind un instrument de masurare a “capacitatii plamanilor”.
Se pare ca este o eroare istorica pentru ca prima publicatie ce
raporteaza masuratori de volume pulmonare ar fi o comunicare
efectuata de dr Bourgery pe 23 ianuarie 1843 la Academia de stiinte
din Paris
In 1947 ,Robert Tiffeneau doteaza spirometria cu un concept
major:VEMS

3. METODE DE INVESTIGARE
• A.Teste de ventilatie pulmonara
• B.Teste de perfuzie pulmonara
• C.Testele schimbului gazos

4. TESTELE VENTILATIEI PULMONARE masoara;
1.Functia de pompa aspiro-respingatoare a ansamblului plaman-cutie toracica
-volume si capacitati( definesc dimensiuni statice ale pompei)
-debite de aer (definesc cinetica, performantele pompei)
2.Proprietatile mecanice ale plamanului si cutiei toracice
-teste de elasticitate
-teste de rezistenta la fluxul de aer
3.Distributia intrapulmonara a aerului inspirat( efectul fiind homeostazia
compozitiei aerului alveolar) : scintigrafie de ventilatie
4.Testarea reglarii ventilatiei
5.Determinarea presiunilor musculare (muschii sunt organele efectoare ale
ventilatiei)

5. C.TESTELE DE SCHIMB GAZOS
( aduc informatii globale despre functia pulmonara)
• 1.Testul transferului gazos prin MAC :TL CO
• 2.Analiza gazelor sanguine in repaus
• 3.Testarea la efort

6. INDICATII GENERALE ALE EFR
1.Diagnosticarea unui tip de anomalie : ventilatorie, de transfer ,
circulatorie
2.Cuantificarea severitatii disfunctiei
3.Supravegherea eficientei unor masuri preventive sau curative
4.Masurarea tipului de raspuns la teste bronhomotorii
5.Evaluarea preoperatorie

7. DIAGNOSTICAREA UNEI ANOMALII RESPIRATORII
• -La un subiect la care este suspectata o afectiune respiratorie, pe
baza unor elemente clinice ,imagistice, biologice
• -In conditiile existentei unei afectiuni extratoracice susceptibile de a
avea un rasunet respirator
• -Antecedente personale sau familiale
• -Existenta de factori de risc exogeni –de mediu
• -fumat
• -medicamentosi
• (cu potential toxic pe aparatul respirator)

8. CUANTIFICAREA SEVERITATII DISFUNCTIEI
RESPIRATORII
• -Cuantificarea severitatii instantanee cu initierea si ghidarea unui
tratament medicamentos
• Stabilirea prognosticului unei afectiuni
• -Stabilirea gradului de handicap al unei afectiuni respiratorii cronice
• -Stabilirea capacitatii de munca

9. MASURAREA BRONHOMOTRICITATII
• -Teste brobhodilatatoare la cei cu DVO
• -Teste de provocare bronsica

10. 5.EVALUAREA PREOPERATORIE
• -Rasunetul anesteziei generale si a interventiei chirurgicale pe
functia pulmonara(amputare functionala permanenta in exerezele
pulmonare sau tranzitorie in alte tipuri de interventii functie de calea
de abord).
• -Frecventa crescuta a complicatiilor respiratorii la cei cu afectiuni
cronice bronhopulmonare ( frecventa este variabila functie de tipul
de interventie)
• -Posibilitatea prevenirii aparitiilor complicatiilor la bolnavii cu risc
prin capacitatea EFR de a identifica si trata acesti bolnavi

11. METODE SI TEHNICI DE EFR
-SPIROMETRIA
-PLETISMOGRAFIA
-TRANSFER GAZOS PRIN MAC
-GAZE SANGHINE
-TESTE DE EFORT

12. SPIROMETRIA
• -Metoda de electie in determinarea volumelor pulmonare
mobilizabile: CVL ,CVF si debite ventilatorii fortate expiratorii:
VEMS, PEF, MEF 50, MEF 25 FEF 25-75 sau inspiratorii :VIMS,
PIF, MIF
• -Urmata de teste de bronhodilatatie in caz de DVO
• -Prima treapta in EFR
• -Nu poate determina volume pulmonare nemobilizabile deci este
incapabila sa defineasca restrictia

13. SPIROMETRIA INDICATII
1.Participa la dg unei afectiuni respiratorii
2.Rasunet pe ventilatie a unei afectiuni extrarespiratorii
3.Preventie si depistare (tabagism cumulativ >20 PA )
4.Preoperator
5.Supravegherea unui tratament

14. ATS/ERS 2005 CI EFR
-Absolute: IMA mai recent de o luna
-Relative: - durere toracica sau abdominala, indiferent de cauza
- durere bucala sau faciala exacerbata de piesa buc.
-IUE
-confuzia mentala sau dementa

15. PLETISMOGRAFIA
• -Metoda de electie pentru determinarea :
• -volumelor pulmonare statice :CRF, VR, CPT
• -rezistenta la flux in caile aeriene :Raw, Gaw, sGaw
• INDICATII
• CONTRAINDICATII

16. TESTE DE BRONHODILATATIE
INDICATII
-Se realizeaza ca urmare a unei spirometrii sau pletismografii ce
evidentiaza o DVO pentru evidentierea componentei bronhospastice
a acelei obstructii
-Dupa un test pozitiv de provocare bronsica
-Pentru alegerea unui BD si supravegherea unui tratament BD in astm
-Pentru relevarea unei componente spastice bronsice induse de
inflamatie intr-un astm tratat fara CS (dupa testul de CS)
-Este inutila repetarea acestui test cu ocazia fiecarei spirograme in
supravegherea BPOC care nu au prezentat reversibilitate la teste
anterioare

17. TESTE DE BRONHODILATATIE
CONTRAINDICATII
•
-Se utilizeaza BDSA (beta 2 mimetice sau AC) inhalatorii
-Optima pentru marii obstructivi sau la copii folosirea spacer-ului sau
nebulizarii
-contraindicatii- intoleranta cunoscuta cu:palpitatii, tulburari de ritm
-tireotoxicoza
-ICC
-administrare concomitenta de glicozizi cardiotonoci
-HTA severa ,necontrolata de medicatie
-diabet zaharat
-glaucom, adenom de prostata
Risc minimal la utilizarea singulara pentru TBD

18. TESTUL DE PROVOCARE BRONSICA
• Pune in evidenta existenta unei HRB nespecifice ce este
capacitatea muschiului neted bronsic de a se contracta ca raspuns
la un stimul: -farmacologic (histamina, metacolina administrate in
doze care nu au nici un efect la normal)
• -agent fizic (solutii hipo sau hiperosmolare, effort fizic,
aer rece)
• TPB la metacolina foloseste doze crescatoare de aerosol de
metacolina pana la o doza maxim admisibila.Obtinerea unui
bronhospasm (evidentiabil spirometric sau pletismografic ) cu o
doza cumulata din acest interval semnifica pozitivitatea testului.

19. TESTAREA LA EFORT
• Testul la efort este o explorare integrata a functiilor pulmonara ,
cardio-circulatorie si musculara in conditia in care organismul face
apel la rezervele fiecarui sistem in parte.
• Obiectivele testarii la effort:
-stabilirea sau precizarea diagnosticului
-obictivarea unor simptme (dispnee)
-determinarea mecanismului de limitare a tolerantei la effort:
ventilator ( obstructiv / restrictiv ) , cardio-circulator, muscular
-evaluarea severitatii unui handicap functional
-evaluarea evolutiei bolii, evaluarea unui efect terapeutic
-individualizarea unui reantrenament la effort
-aprecierea riscului preoperator, mai ales la interventii pe torace

20. CONTRAINDICATIILE TESTARII LA EFORT
• 1.Absolute : - cardiace : IMA recent; angor instabil; ICC; miocardite ,
pericardite acute; HTA severa fara raspuns la tratament; SA stransa;
anevrism disecant;
-pulmonare : VEMS < 30% din prezis
insuficienta pulmonara cu Pa02< 40 mm Hg si
PaCO2 >70 mm Hg
-afectiuni febrile acute
2.Relative : -cardiace :BAV grad II / III ; tahicardie in repaus >.120 b/min; aritmii
atriale/ventriculare rapide; maladie valvulara aortica; anomalii ale ECG in
repaus
-tulburari electrolitice severe , tulb neurologice ce impiedica
adaptarea la effort, epilepsie; afectiuni ortopedice
-afectiuni tromboembolice ( inclusiv pulmonare)
-astm bronsic care nu raspunde la tratament
-

21. SIMBOLURI UNITATI DE MASURA
SIMBOLURI PRIMARE C concentratia ( unui gaz in sange)
P presiunea
Q volum de sange
Q debit de sange( volum de sange in unitatea
de timp)
S saturatie
V volumul unui gaz
V debitul unui gaz ( volum de gaz in unitatea
de timp)

22. SIMBOLURI UNITATI DE MASURA
• SIMBOLURI SECUNDARE PT FAZA GAZOASA
A alveolar
B atmosferic ( barometric)
D spatiu mort ( dead space)
E expir
I inspir
L plaman ( lung)
T curent ( tidal)

23. SI MBOLURI UNITATI DE MASURA
SIMBOLURI SECUNDARE PT FAZA SANGUINA
a arterial
c capilar
i ideal
v venos
v venos amestecat

24. UNITATI DE MASURA
Pentru volum : ml ; litri
Pentru presiune : mm Hg ; torr ( echivalent cu mm Hg)
K Pa =7,5 mm Hg

25. MIC DICTIONAR DE EFR
ATPS
(ambient temperature and barometric pressure) = conditiile de masurare
a unui gaz; temp, presiune barometrica si saturatie in vapori de apa)
BE / EB exces de baze
BHR /HRB hiperreactivitate bronsica
BMI (body mass index) / IMC
BP (Blood pressure) / PA / TA mm Hg 100 mm Hg =13.33 KPa
BSA (body surface area / SC
BTPS
(body temperature and barometric pressure , satureted with water vapore)
C complianta l/KPa

26. MIC DICTIONAR EFR
CF / FC frecventa cardiaca batai / minut
CI / IC index cardiac litri / minut
Co (cardiac output) / DC litri / minut
Cv (closing volume) / VF volum de inchidere litri
CVP / PVC (presiune venoasa centrala) mm Hg / K Pa
CxO2 continut in oxigen (x=a;c;v;v)
Δ (A-a)O2 diferenta alveolo-arteriala de O2
Δ (a-v)O2 diferenta arterio-venoasa de O2
E elastanta
EIA / AIE astm indus de effort
ERV / VRE / VER volum expirator de rezerva
EVC / CVE capacitate vitala expiratorie

27. MIC DICTIONAR EFR
FEF 25-75 (forced mid-expiratory flow) / MEF 25-75
(debit expirator fortat median intre 25 si 75% CVF)
FEFV – curve / CDVF
FET (forced respiratory time) / TEF
FEV1 / VEMS
FEV0.5 ; FEV6
FEV1 / CV (indice Tiffeneau)
FEV1 / CVF
FIF (forced inspitarory flow) / DIF debit inspirator fortat
FiO2 ; FeO2 concentratia fractionata de O2 in E , I
FRC / CRF
FVC / CVF (CVI sau CVL ; CVF poate fi mai mic decat CVL in DVO)

28. MIC DICTIONAR EFR
G conductanta
IC / CI capacitate inspiratorie
IRV / VIR volum inspirator de rezerva
IVC / CVI
K coeficient de transfer KCO
MEF25 / DEM25
MEF50 / DEM50
MEF25-75 / DEM25-75 debite expiratorii maximale
(MMEF) (DEMM)
MIF / DIM debit inspirator maximal
PAP / PAP presiunea in artera pulmonara

29. MIC DICTIONAR EFR
PC20 / PC20 concentratia de bronhoconstrictor ce determina scaderea
VEMS cu 20%
PD20 / PD20 doza de BC ce determina scaderea cu 20%
PEF (peak expiratory flow) / DEP
PIF
PVR / RVP rezistenta vasculara pulmonara
Q volum sangvin
Qc (cardiac output) / DC
QoL / QdV calitatea vietii
R rezistanta
Raw (airway resistance) / RVa
RV / VR volumul rezidual

30. MIC DICTIONAR EFR
SVC (slow vital capacity) / CVL
SxO2 ; CO2 saturatia hemoglobinei in O2 ; CO2
TE timp expirator ; TI timp inspirator
TGV (thoracic gas volume) / VGIT
TL (factor de transfer gazos) TLCO
TL / VA (K) coeficient de transfer
TLC / CPT
TV (tidal) / VT volum curent
VA ventilatie alveolara VA / Q raport V/Q
VD ventilatia spatiului mort
Z impedanta